Lecţie mixtă-“Microbiologia resurselor naturale”

A. REPERE GENERALE
Disciplina: Microbiologia resurselor naturale
Clasa: a X-a
Subiectul lecţiei: Influența umidității și a presiunii osmotice asupra dezvoltării
microorganismelor
Tipul lecţiei: combinată (mixtă)
Durata: 50 min
Data: 27. 10. 2017

B. OBIECTIVE OPERAŢIONALE
La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili să:
O1: explice cum influențează umiditatea dezvoltarea microorganismelor, pe baza
cunoştinţelor proprii şi a lecţiei predate, consemnându-le în fişa de lucru timp de 3 minute.
O2: prezinte cum se realizează conservarea prin deshidratare a materiilor prime
vegetale și animale, pe baza lecţiei predate, consemnându-le în fişa de lucru timp de 1 minut.
O3: descrie cum se manifestă presiunea osmotică la nivelul membranei, pe baza
informaţiilor primite, consemnându-le în caietul de notiţe timp de 2 minute.
O4: enumere cele 3 situații în care se pot afla microorganismele în mediu, utilizând
informaţiile primite, fiind consemnate în caietul de notiţe timp de 3 minute.
O5: definească termenii de “plasmoliză” și “turgescență”, pe baza lecției predate şi
notându-le în caietul de notițe timp de 3 minute.

C. ANALIZA RESURSELOR DIDACTICE

1. Material didactic (MD)
a. Fişă de observaţie (fo) 25 buc
2. Metode de învăţământ (MI)
a. Expunerea (exp)
b. Conversaţia (cv)
c. Explicaţia ( expl)
d. Observaţia (obs)
3. Mijloace tehnice (MT)
1
 a. Fişe de lucru (fl) 25 buc
b. Caietul de notiţe
4. Forme de organizare a clasei (FOC)
a. Activitate frontală (af)
b. Activitate individuală (ai)

D. DESFĂŞURAREA LECŢIEI PE SECVENŢE DE INSTRUIRE

Ob. T DESFĂŞURAREA LECŢIEI MIJLOACE FOC
Op. MD MT MI
2’ 1. Momentul organizatoric
-contactul cu clasa cv af
-verificarea prezenţei şi consemnarea absenţelor obs af
-verificarea ţinutei clasei şi a elevilor pentru lecţie cv ai
-pregătirea materialului pentru desfăşurarea lecţiei
8’ 2. Verificarea cunoştinţelor din lecţia precedentă
Dezinfecția
 Ce reprezintă dezinfecția?
Dezinfecția reprezintă un complex de măsuri care cv af
se aplică în scopul decontaminării microbiene a
obiectelor, a suprafețelor, a mâinilor etc., prin
distrugerea, îndepărtarea sau reducerea numărului de
germeni până la limita la care prezența acestora nu
mai reprezintă un risc de îmbolnăvire pentru
consumatorii de alimente.
 Dați exemple de agenți chimici de
dezinfecție.
Clorul și compușii sai, clorura de var, hipocloritul
de sodiu, cloraminele, iodoforii, sărurile cuaternare cv af
de amoniu, detergenți amfolitici, dioxidul de sulf,
formolul și ozonul.
 Dați exemple de agenți fizici de
dezinfecție.
Căldura și radiațiile ultraviolete. cv af

 În industria alimentară, ce se

2
 dezinfectează cu ajutorul radiațiilor
ultraviolete?
Radiațiile ultraviolete sunt folosite în industria cv af
alimentară mai ales pentru dezinfecția aerului din
încăperile de producție și de depozitare și pe
suprafețe.
 Care sunt etapele dezinfecției?
-curățirea mecanică cv af
-aplicarea agenților de dezinfectare
-îndepărtarea prin spălare a dezinfectantului și
aerisirea încăperilor.
2’ 3. Trecerea la lecţia nouă (captarea atenţiei)
- Cum credeți că influențează acești factori
(umiditatea, presiunea osmotică) viața cv af
microorganismelor?
- Credeți că microorganismele se dezvoltă în prezența expl af
apei sau în absența acesteia?
4. Predarea-învăţarea lecţiei noi
“Influența umidității asupra dezvoltării fo cv af
microorganismelor” ai
Apa are rol esențial în hrănirea
O1 microorganismelor și în desfășurarea normală a
transformărilor enzimatice, metabolice microbiene. af
Scăderea umidității mediului în care se dezvoltă
microorganismele are efect microbiostatic asupra
lor. fo
Necesarul de apă este propriu fiecărei grupe de cv
microorganisme: bacteriile (forme vegetative) au
nevoie de minimum 30% umiditate, drojdiile și
mucegaiurile de minimum 10%; sporii bacterieni
sunt mai rezistenți la scăderea umidității. af
Aplicații ale influenței umidității asupra
microorganismelor:
Deshidratarea are efect microbiostatic, conservant.

3
O2 -conservarea prin deshidratare a materiilor fo cv
prime vegetale și animale, a furajelor, alimentelor,
produselor farmaceutice, industriale etc. prin:
 Zvântare;
 Deshidratare cu ajutorul căldurii.
Pentru asigurarea conservabilității în timp,
produsele deshidratate se ambalează ermetic, în
materiale impermeabile. fo af
“Influența presiunii osmotice”
O3 Presiunea osmotică se manifestă la nivelul unei
membrane semipermeabile, care separă două soluții
cu concentrații diferite și care permite trecerea expl
moleculelor solventului prin membrană.
Din punct de vedere fizico-chimic, celulele
microbiene pot fi considerate ca soluții ale diferitelor
substanțe, separate de mediul în care trăiesc, printr-o fo af
membrană semipermeabilă (membrană celulară), care
permite schimburile celulă-mediu și la nivelul careia
se manifestă presiunea osmotică.
Microorganismele se pot afla în mediu în fo cv af
O4 următoarele situații:
a. Concentrația mediului intracelular=
concentrația mediului extern
Microorganismele se află în acest caz în soluții
izotone; schimburile celulă- mediu sunt normale.
b. Concentrația mediului intracelular>
concentrația mediului extern
Microorganismele se află în soluții hipotone fo cv af
(diluate); apa din mediu pătrunde prin membrana
semipermeabilă în celula microbiană, pentru scăderea
concentrației acesteia. Fenomenul se numește
turgescență, și, prelungit, poate produce ruperea
peretelui celular.
c. Concentrația mediului intracelular<

4
 concentrația mediului extern
O5 Microorganismele se află în soluții hipertone, fo expl af
concentrate; apa iese din celulă în mediul exterior,
fenomenul se numește plasmoliză și are efect
microbiostatic.
Aplicații ale acțiunii soluțiilor hipertone (ale exp
plasmolizei) asupra microorganismelor. obs
- conservarea prin sărare 10%NaCl- materii
prime vegetale și animale, alimente;
- conservarea în soluții de zahăr 70%- siropuri,
dulcețuri, gemuri.
Plasmoliza are efect conservant microbiostatic.
Aceste conserve pot fi alterate de microorgansime
osmofile, care se dezvoltă bine în soluții concentrate
și anume: fo af
 Microorganisme halofile- se dezvoltă bine
în medii cu salinitate mare; Bacteriile din
genul Serratia sunt halofile.
 Microorganisme zaharofile- se dezvoltă
bine în medii concentrate în zahăr.
Mucegaiurile, drojdiile din genul
Zygosaccaromyces sunt zaharofile.
Microorganismele osmofile pot fi inactivate prin
frig sau pasteurizare + ambalare ermetică.

5
6’ 5. Fixarea cunoştinţelor
Pe baza fişelor de observaţie, se va realiza o
discuţie de rememorare şi de fixare a cunoştinţelor
predate în lecţia nouă.
1. Efectul microbiostatic asupra microorganismelor fo fl cv ai
se datorează:
a. creșterii umidității;
b. scăderii umidității;
c. creșterii și scăderii umidității
2. Asupra microorganismelor, deshidratarea are fo fl cv af
efect: ai
a. conservant
b. microbiostatic
c. microbiostatic și conservant
3. Cand concentrația mediului intracelular este egală fo fl cv af
cu concentrația mediului extern, microorganismele obs
se află în soluții:
a. izotone
b. hipertone
c. hipotone
4. Fenomenul de ieșire a apei din celulă în mediul
exterior poartă numele de: fo fl
a.turgescență
b.deshidratare
c.plasmoliză
5. Microorganismele halofile se dezvoltă bine în fo fl
medii cu:
a. salinitate mare
b. temperatura mare
c. concentrație mare de zahăr
2’ 6.Evaluarea finală
Se fac aprecieri individuale şi generale asupra cv af
clasei.
Se face notarea individuală a fiecărui elev în parte. ai

6
 ANEXELE PROIECTULUI DIDACTIC

1. PLANUL TABLEI
a. Influența umidității
Scăderea umidității- efect microbiostatic
Conservarea prin deshidatare:
 Zvântare;
 Deshidratare cu ajutorul căldurii;
b.Influența presiunii osmotice
 Concentrația mediului intracelular= concentrația mediului extern-
microorganismele se află în soluții izotone
 Concentrația mediului intracelular> concentrația mediului extern-
microorganismele se află în soluții hipotone (diluate)
Fenomen- Turgescență
 Concentrația mediului intracelular< concentrația mediului extern-
microorganismele se alfă în soluții hipertone, concentrate
Fenomen- Plasmoliză
Microorganismele osmofile
 Microorganisme halofile- medii cu salinitate mare
 Microorganisme zaharofile- medii concentrate în zahăr

7
2. FIŞĂ DE AUTOEVALUARE

Titlul lecţiei: Influența umidității și a presiunii osmotice asupra dezvoltării

microorganismelor
1. Efectul microbiostatic asupra microorganismelor se datorează:
a. creșterii umidității;
b. scăderii umidității;
c. creșterii și scăderii umidității.
2. Asupra microorganismelor, deshidratarea are efect:
a. conservant;
b. microbiostatic;
c. microbiostatic și conservant.
3. Cand concentrația mediului intracelular este egală cu concentrația mediului extern,
microorganismele se află în soluții:
a. izotone;
b. hipertone;
c. hipotone.
4. Fenomenul de iesire a apei din celulă în mediul exterior poartă numele de:
a. turgescență;
b. deshidratare;
c. plasmoliză.
5. Microorganismele halofile se dezvoltă bine în medii cu:
a. salinitate mare;
b. temperatură mare;
c. concentrație mare de zahăr.

8
 3. FIȘĂ DE DOCUMENTARE
“Influența umidității asupra dezvoltării microorganismelor”
Apa are rol esențial în hrănirea microorganismelor și în desfășurarea normală a
transformărilor enzimatice, metabolice microbiene.
Scăderea umidității mediului în care se dezvoltă microorganismele are efect
microbiostatic asupra lor.
Necesarul de apă este propriu fiecărei grupe de microorganisme: bacteriile (forme
vegetative) au nevoie de minimum 30% umiditate, drojdiile și mucegaiurile de minimum
10%; sporii bacterieni sunt mai rezistenți la scăderea umidității.
Aplicații ale influenței umidității asupra microorganismelor:
Deshidratarea are efect microbiostatic, conservant.
-conservarea prin deshidratare a materiilor prime vegetale și animale, a furajelor,
alimentelor, produselor farmaceutice, industriale etc. prin:
 Zvântare;
 Deshidratare cu ajutorul căldurii.
Pentru asigurarea conservabilității în timp, produsele deshidratate se ambalează ermetic, în
materiale impermeabile.
“Influența presiunii osmotice”
Presiunea osmotică se manifestă la nivelul unei membrane semipermeabile, care separă
două soluții cu concentrații diferite și care permite trecerea moleculelor solventului prin
membrană.
Din punct de vedere fizico-chimic, celulele microbiene pot fi considerate ca soluții ale
diferitelor substanțe, separate de mediul în care trăiesc, printr-o membrană semipermeabilă
(membrană celulară), care permite schimburile celulă-mediu și la nivelul careia se manifestă
presiunea osmotică.
Microorganismele se pot afla în mediu în următoarele situații:
d. Concentrația mediului intracelular= concentrația mediului extern
Microorganismele se află în acest caz în soluții izotone; schimburile celulă- mediu sunt
normale.
e. Concentrația mediului intracelular> concentrația mediului extern
Microorganismele se află în soluții hipotone (diluate); apa din mediu pătrunde prin
membrana semipermeabilă în celula microbiană, pentru scăderea concentrației acesteia.
Fenomenul se numește turgescență, și, prelungit, poate produce ruperea peretelui celular.
f. Concentrația mediului intracelular< concentrația mediului extern

9
 Microorganismele se află în soluții hipertone, concentrate; apa iese din celulă în mediul
exterior, fenomenul se numește plasmoliză și are efect microbiostatic.
Aplicații ale acțiunii soluțiilor hipertone (ale plasmolizei) asupra microorganismelor.
- conservarea prin sărare 10%NaCl- materii prime vegetale și animale, alimente;
- conservarea în soluții de zahăr 70%- siropuri, dulcețuri, gemuri.
Plasmoliza are efect conservant microbiostatic.
Aceste conserve pot fi alterate de microorgansime osmofile, care se dezvoltă bine în soluții
concentrate și anume:
 Microorganisme halofile- se dezvoltă bine în medii cu salinitate mare; Bacteriile
din genul Serratia sunt halofile.
 Microorganisme zaharofile- se dezvoltă bine în medii concentrate în zahăr.
Mucegaiurile, drojdiile din genul Zygosaccaromyces sunt zaharofile.
Microorganismele osmofile pot fi inactivate prin frig sau pasteurizare + ambalare ermetică.

10