MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI

SPORTULUI
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALĂ ŞI
TEHNOLOGICĂ I.O.S.U.D. – INGINERIE INDUSTRIALĂ

ing. PETI Ferencz

TEZĂ DE DOCTORAT
Rezumat

Conducător ştiinţific:
Prof. univ. dr. ing. Lucian GRAMA

ORADEA
2012
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI
SPORTULUI
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE INGINERIE MANAGERIALĂ ŞI
TEHNOLOGICĂ I.O.S.U.D. – INGINERIE INDUSTRIALĂ

ing. PETI Ferencz

Cercetări privind îmbunătăţirea

constructivă şi tehnologică a reperelor tip
“Suporţi” la autovehicule
Rezumat

Conducător ştiinţific:
Prof. univ. dr. ing. Lucian GRAMA

ORADEA
2012
 CUPRINS

PREFAŢĂ…………………………………………………………………………………... 3

INTRODUCERE…………………………………………………………………………… 4

CAPITOLUL 1. STADIUL ACTUAL CONSTRUCTIV ŞI TEHNOLOGIC AL

REPERELOR TIP „SUPORŢI” LA AUTOVEHICULE……………………………….. 6
1.1. Principalele funcţii ale suporţilor în contextul abordării temei…………………. 6
1.2. Stadiul actual constructiv al reperelor tip „Suporţi” la autovehicule………….. 8
1.3. Stadiul actual tehnologic de obţinere prin turnare sub presiune a reperelor tip
„Suporţi”……………………………………………………………………………………. 18
1.3.1. Turnarea sub presiune. Generalităţi…………………………………………….. 18
1.3.2. Domeniul de aplicare al procedeului de turnare sub presiune…………………... 18
1.3.3. Rentabilitatea turnării sub presiune……………………………………………... 19
1.3.4. Avantajele şi dezavantajele turnării sub presiune………………………………. 20
1.3.5. Procedee de turnare sub presiune……………………………………………….. 21
1.3.6. Maşini pentru turnarea sub presiune……………………………………………. 22
1.3.7. Tehnologia reperelor tip suporţi prin procesul de turnare sub presiune………… 25
1.3.8. Matriţe de injectat aliaje neferoase……………………………………………… 39
1.3.9. Principalele defecte caracterisitce tehnologiei de turnare sub presiune şi cauzele
lor……………………………………………………………………………………………… 42
1.4. Concluzii. Obiectivele tezei………………………………………………………….. 45

CAPITOLUL 2. CONTRIBUŢII PROPRII PRIVIND METODOLOGIA

CERCETĂRII. UTILIZAREA MODELELOR MATEMATICE ADECVATE
STUDIULUI ŞI CERCETĂRII PROPUSE………………………………………………... 46
2.1. Modele matematice privind determinarea mărimii forţelor exercitate asupra
planului de închidere a matriţei…………………………………………………………….. 46
2.2. Bazele teoretice în proiectarea reţelei de alimentare……………………………… 49
2.3. Modele matematice privind proiectarea secţiunii de alimentare…………………. 52
2.4. Metodologia proiectării aerisitoarelor şi aerisirea matriţei………………………. 53
2.5. Elemente de rezistenţă privind suporţii…………………………………………… 54
2.6. Noţiuni teoretice privind analiza cu element finit a solicitărilor…………………. 56
2.7. Modele matematice privind simulările de umplere şi solidificare……………….. 59

CAPITOLUL 3. CERCETĂRI EXPERIMENTALE EFECTUATE ASUPRA

SUPORŢILOR……………………………………………………………………………… 64
3.1. Experimente efectuate pe standuri de probă asupra influenţei geometriei
canalului, a secţiunii de alimentare, a formei reperului. Influenţa parametrilor de
turnare……………………………………………………………………………………….. 65
3.2. Modelări şi simulări digitale……………………………………………………….. 65
3.2.1. Proiectarea standurilor – matriţă pentru turnarea sub presiune pentru reperul tip
support………………………………………………………………………………………… 66
3.2.2. Proiectarea tehnologică a piesei ce urmează a fi turnată………………………… 67
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

3.2.3. Proiectarea reţelei de alimentare………………………………………………… 69

3.2.4. Simulare de umplere şi solidificare. Etapele pregătirii simulărilor de umplere şi
solidificare…………………………………………………………………………………….. 71
3.2.5. Elaborarea modelului 3D al cavităţilor matriţei şi proiectarea 3D a elementelor
auxiliare ale matriţei………………………………………………………………………….. 142
3.2.6. Realizarea standului – a matriţei………………………………………………… 145
3.3. Experimente efectuate pe standuri…………………………………………………. 148
3.3.1. Etapele procesului tehnologic de obţinere a reperelor tip suporţi prin tehnologia
de turnare sub presiune……………………………………………………………………….. 148
3.3.2. Aliaje utilizate pentru efectuarea de teste……………………………………….. 150
3.3.3. Efectuarea de teste……………………………………………………………….. 150
3.4. Analize efectuate în laborator. Aparatura utilizată pentru efectuarea de teste... 162

CAPITOLUL 4. REZULTATE ŞI INTERPRETĂRI ÎN URMA EXPERIMENTELOR

EFECTUATE………………………………………………………………………………… 164
4.1. Rezultate şi interpretări în urma simulărilor digitale…………………………….. 164
4.2. Rezultate şi interpretări în urma experimentelor efectuate în condiţii de
exploatare reală pe standuri - matriţa TSP………………………………………………... 165
4.3. Rezultate şi interpretări în urma analizelor efectuate în laborator……………… 167

CAPITOLUL 5. CONCLUZII ŞI PRINCIPALELE CONTRIBUŢII ALE

AUTORULUI LUCRĂRII………………………………………………………………….. 205
5.1. Contribuţii personale………………………………………………………………... 205
5.2. Direcţii de cercetare ulterioară……………………………………………………... 208

6. BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………….. 209

7. INDEX AL FIGURILOR………………………………………………………………… 219

8. INDEX AL TABELELOR……………………………………………………………….. 225

9. ANEXE…………………………………………………………………………………….. 227

_________________________________________________________________________________ 2
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

PREFAŢĂ

Această teză de doctorat reprezintă rodul unei activităţi de studiu şi de cercetare

de peste şapte ani desfăşurată de autor pe parcursul studiilor de doctorat în cadrul
Facultăţii de Inginerie Managerială şi Tehnologică din cadrul Universităţii din Oradea, a
studiilor universitare din cadrul Universităţii „Petru Maior” din Tîrgu-Mureş, a
activităţii de zi de zi de proiectant, manager de proiect şi de coordonator manageri de
proiect din cadrul întreprinderii CIE Matricon S.A. Tîrgu-Mureş, a numeroaselor
colaborări în cadrul întreprinderii CIE Automotive Spania cu CIE Componentes
Vilanova – Barcelona, Inyectametal – Abadiano, Bilbao, Centrul Tehnic
CIEAutomotive – Automotive Inteligence Center AIC, Boroa, Spania şi a numeroaselor
delegaţii, vizite şi colaborări cu centre tehnice şi productive cu firme precum Renault,
Volkswagen, Audi, Ford, JTEKT, TRW.
Lucrarea sintetizează rezultatele cercetării teoretice şi experimentale cu privire la
îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip suporţi la autovehicule,
obţinute prin tehnologia de turnare sub presiune.
Prezenta lucrare a fost realizată sub îndrumarea ştiinţifică a domnului Prof. univ.
dr. ing. Lucian GRAMA, căruia autorul îi aduce pe această cale sincere mulţumiri
pentru încrederea şi sprijinul acordat pe tot parcursul cercetărilor şi studiilor doctorale.
Autorul aduce mulţumiri domnilor profesori Prof.univ.dr.ing. Macedon GANEA,
Prof.univ.dr.ing. Ioan MIHĂILĂ, Prof.univ.dr.ing. Florin BLAGA şi a întregului
colectiv al Departamentului de Inginerie Industrială a Facultăţii de Inginerie
Managerială şi Tehnologică din cadrul Universităţii din Oradea pentru sugestiile
importante făcute în vederea definitivării tezei de doctorat.
De asemenea autorul mulţumeşte conducerii şi colegilor din cadrul
întreprinderilor CIE Matricon S.A., CIE R&D ROM S.R.L. şi colegilor din cadrul
grupului CIE Automotive Spania pentru sprijinul şi încrederea acordată în vederea
efectuării cercetărilor şi experimentelor în vederea realizării prezentei teze de doctorat.
Mulţumesc în mod deosebit familiei mele pentru încurajarea, susţinerea şi
motivarea pe care mi le-au acordat pe parcursul realizării prezentei teze de doctorat.
Dedic această teză în memoria tatălui meu, PETI Francisc (1949-2012).

_________________________________________________________________________________ 3
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

INTRODUCERE

Suporţii care fac obiectul cercetării aparţin sistemului de fixare şi suspensie a

motorului şi a cutiei de viteze respectiv a sistemului de transmisie fiind elemente cheie
ale maşinii. Datorită faptului că suportă greutatea motorului şi a cutiei de viteze au o
formă robustă şi o greutate semnificativă. Obiectivul acestui proiect de cercetare este de
a găsi o soluţie optimă privind combinarea elementelor procesului de fabricaţie care
influenţează caracteristicile funcţionale şi tehnologice ale reperelor de tip “Suporţi”.
În construcţia suporţilor un rol important este reprezentat de tehnologia de
fabricaţie a suporţilor, în cazul de faţă turnarea sub presiune (TSP).
Procesul de turnare sub presiune (TSP) este un proces în care, în ciuda nivelului
său ridicat de automatizare, unele piese prezintă caracteristici diferite faţă de altele mai
ales dacă vorbim de rezistenţa la tracţiune (limita la curgere şi rezistenţa la rupere) şi
rezistenţa la oboseală.
Lucrarea abordează construcţia şi tehnologia de fabricaţie a reperelor tip “Suporţi”
prin procedeul de turnare sub presiune, defectele pe care le prezintă şi factorii
tehnologici care influenţează caracteristicile funcţionale ale acestor repere.
Lucrarea prezintă tehnica de calcul avansată de simulare pentru analiza cu
element finit privind simulările de umplere şi solidificare, softuri aferente, etapele
realizării simulării, standurile folosite pentru efectuarea de teste, aparatura utlizată
pentru realizarea testelor.
Lucrarea descrie rezultatele experimentale obţinute pe standuri de probă (matriţă
TSP montată pe maşina TSP), aparatura de control folosită pentru determinarea şi
măsurarea parametrilor, determinarea compoziţiei obţinute, analiza omogenităţii
materialului) compararea rezultatelor experimentale cu simulările FEA (umplere si
solidificare), concluziile, recomandările şi contribuţiile proprii ale doctorandului
privind tehnologia de fabricaţie a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule prin procedeul
de turnare sub presiune, respectiv propunerile şi obiectivele identificate privind
direcţiile de cercetare ulterioară.
În figura A.1. este prezentată schema cercetării şi elaborării tezei de doctorat .

_________________________________________________________________________________ 4
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

Figura A.1. Schema cercetării şi elaborării tezei de doctorat

CAPITOLUL 1. STADIUL ACTUAL CONSTRUCTIV ŞI

TEHNOLOGIC AL REPERELOR TIP „SUPORŢI” LA
AUTOVEHICULE

1.1. PRINCIPALELE FUNCŢII ALE SUPORŢILOR ÎN CONTEXTUL

ABORDĂRII TEMEI

Suporţii sunt utilizaţi la fixarea şi suspensia cutiei de viteze şi a motorului

respectiv la susţinerea rulmentului axului de transmisie, de unde vine si denumirea lor:
suport de cutie de viteze, suport motor, suport ax de transmisie.
Principalele funcţii ale suporţilor sunt:
- Să asigure montajul cutiei de viteze pe şasiul vehiculului;
- Să suporte greutatea cutiei de viteze şi a motorului;
- Să reziste solicitărilor care apar în timpul funcţionării;
- Să asigure o greutate redusă;
- Să fie posibil de obţinut fără a polua mediul;
- Să poată fi obţinuţi cu un cost cât mai avantajos.

_________________________________________________________________________________ 5
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

Bloc motor
Suport
motor
Suport
cutie de
viteze

Cutie de
viteze Suport cutie
de viteze
Figura 1.1. Subansamblu bloc motor-cutie de viteze şi suportul de motor respectiv
suporţii de cutie de viteze [78]

1. 2. STADIUL ACTUAL CONSTRUCTIV AL REPERELOR TIP

„SUPORŢI” LA AUTOVEHICULE

Din punct de vedere constructiv suporţii se caracterizează prin: elemente de

aşezare; elemente de orientare; elemente de rezistenţă; elemente tehnologice; material;
calitatea suprafeţelor; precizie dimensională; tehnologia de obţinere.

Suprafeţe de
aşezare
delimintate de trei
diametre de Ø 19,
Ø 19.6 şi Ø 20

Figura 1.7. Suprafeţele de aşezare şi dimensionarea lor pentru un suport cutie de viteze
Renault [78]

Elemente de
orientare
utilizate pentru
montajul pe
blocul motor
Figura 1.10. Elementele de orientare pentru un suport ax de transmisie Renault [78]
Tehnologia de obţinere a reperelor tip „Suporţi” este determinată în principal de
factorii constructivi ai suporţilor dar şi de volumul de fabricaţie şi de impactul
economic. Astfel, principalele tehnologii actuale de obţinere a suporţilor sunt:

_________________________________________________________________________________ 6
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

 Prelucrarea prin aşchiere;

 Turnarea gravitaţională din fontă în nisip cu prelucrări ulterioare prin aşchiere;
 Turnarea gravitaţională din aliaje de aluminiu în nisip cu prelucrări ulterioare prin
aşchiere;
 Deformarea plastică la rece urmată de îmbinarea subansamblelor prin sudare;
 Procedeul de turnare sub presiune din aliaje de aluminiu cu preponderenţă
AlSi9Cu3(Fe) şi AlSi12Cu1(Fe).

1.3. STADIUL ACTUAL TEHNOLOGIC DE OBŢINERE PRIN

TURNARE SUB PRESIUNE A REPERELOR TIP „SUPORŢI”

1.3.3. Rentabilitatea turnării sub presiune

Pentru ca turnarea sub presiune să fie rentabilă trebuie ca CTTSP  CTAP . De aici
rezultă numărul minim de bucăţi q pentru care procedeul devine rentabil, astfel:

CTTSP  CTAP  q 
 CI TSP   CI AP (1.1.) [73]
 CDTSP   CDAP
q- numărul minim de bucăţi, pentru care este rentabil să se utilizeze procedeul de
CTTSP - costul total la turnarea sub presiune;  CI TSP - cheltuieli
turnare sub presiune;
indirecte la turnarea sub presiune (forma metalică, amortizarea utilajelor, amortizarea
licenţelor pentru programele de calculator, amortizarea echipamentului de calcul,

cheltuieli generale);  TSP - cheltuieli directe la turnarea sub presiune (manoperă şi

CD

materiale); CT AP - costul total al obţinerii prin alt procedeu;  AP - cheltuieli

CI

indirecte la executarea piesei prin alt procedeu; 

CD AP
- cheltuieli directe la obţinerea
piesei prin alt procedeu.

1.3.4. Avantajele şi dezavantajele turnării sub presiune

Rentabilitatea turnării sub presiune trebuie privită într-un context mai general, cu
luarea în considerare a avantajelor şi dezavantajelor procedeului.
Pentru a fi competitiv pe piaţa care tinde spre globalizare, este nevoie ca
produsele să se realizeze cu eficienţă maximă, de calitate corespunzătoare, la un cost
redus şi o productivitate ridicată.
Procedeul de turnare sub presiune asigură o productivitate ridicată, acest lucru
fiind şi unul dintre avantajele principalele ale procedeului. Celelalte avantaje sunt:
 precizia dimensională mult mai mare dacât cea obţinută la oricare alt procedeu de
turnare;
 posibilitatea de a suprima numeroase prelucrări mecanice;
 posibilitatea de realizare a unor piese cu configuraţii complexe;
 înlăturarea aderenţelor şi obţinerea unei calităţi superioare a suprafeţelor;

_________________________________________________________________________________ 7
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

 posibilitatea obţinerii unor piese cu pereţi foarte subţiri (sub 1 mm) şi cu suprafeţe
întinse, implicit reducerea consumului de metal;
 posibilităţi remarcabile de decorare prin lustruire şi căptuşiri diverse, în special pentru
aliaje de zinc;
 posibilitatea utilizării forţei de muncă mai puţin calificată;
 posibilitatea de folosire îndelungată a formei;
 posibilităţi foarte bune de automatizare;
 reducerea suprafeţei de lucru în turnătorie;
 îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a climatului în turnătorie.
Principalele dezavantaje ale procedeului sunt:
 costul ridicat al investiţiilor;
 procedeul nu este rentabil pentru producţia sub un anumit număr de piese;
 la aliajele cu punct ridicat de fuziune procedeul este mai dificil de aplicat, durata de
exploatare a utilajului şi a formelor se reduce;
 nu pot fi depăşite anumite limite privitoare la masa piesei şi nici la grosimea de
perete;
 dificultăţile la proiectarea şi execuţia formei sunt mari.

1.3.7. Tehnologia reperelor tip suporţi prin procesul de turnare sub

presiune
Principalele operaţii tehnologice respectiv ordinea paşilor industriali ce trebuie
urmaţi pentru producerea în condiţii de serie a reperelor tip suporţi prin procedeul de
turnare sub presiune sunt reprezentate în figura 1.17.

Figura 1.17. Etapele procesului tehnologic de obţinere a reperelor tip suporţi prin
tehnologia de turnare sub presiune [74]
Prima etapă a turnării este umplerea cilindrului de alimentare (a camerei de
presiune), cu ajutorul lingurii de alimentare, cu cantitatea de aliaj topit necesar umplerii
formei şi reţelei de alimentare şi aerisire. În figura 1.21. se prezintă elementele primei
etape respectiv semiforma fixă, semiforma mobilă, secţiunea de alimentare, reţeaua de
alimentare, cilindrul de alimentare, pistonul, aliajul topit şi lingura de alimentare.

_________________________________________________________________________________ 8
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

Semiforma
Semifo fixă Lingură de alimentare
rma Aliaj
mobilă topit Piston
Aliaj

Piston Secţiunea de
alimentare

Secţiunea de Reţeaua de Cilindru

alimentare alimentare de
alimentare
Figura 1.21. Elementele etapelor turnării Figura 1.22. Începutul fazei întâi-
sub presiune. Alimentarea camerei de secţiune în matriţă [67]
presiune [67]
Etapa următoare este cea de umplere a reţelei, a cavităţii şi a aerisitoarelor,
formată din 3 faze: prima fază de umplere a reţelei de alimentare până la secţiunea de
alimentare, faza a doua de umplere a cavităţii, respectiv a treia fază de multiplicare sau
intensificare. În figurile 1.22. şi 1.23. se prezintă începutul fazei întâi; aliajul fiind turnat
în camera de presiune pistonul începe să înainteze cu o anumită viteză, până când aliajul
ajunge în dreptul secţiunii de alimentare, unde prima fază îşi are sfârşitul.
Sfârşitul fazei întâi reprezintă începutul celei de a doua faze, şi anume a umplerii
cavităţii, a zonei unde se formează piesa. Fiind vorba de momentul schimbării fazei
întâi în faza a doua, aliajul este împins în continuare de piston, cu o altă viteză şi
presiune. Locul ideal teoretic pentru momentul schimbării fazei întâi în faza a doua este
zona secţiunii de alimentare. Sfârşitul fazei a doua are loc teoretic în momentul umplerii
întregii cavităţi, moment în care işi are începutul solidificarea piesei în cavitate şi
compactarea sau intensificarea ceea ce reprezintă faza a treia.

Aliaj Piesă cu
topit reţeaua Piston
formată
Piston
Secţiunea
de
alimentare
Figura 1.24. Începutul celei de a doua Figura 1.26. Faza a treia, compactarea
faze, sfârşitul fazei întâi [67] [67]
1.3.9. Principalele defecte caracterisitce tehnologiei de turnare sub
presiune şi cauzele lor

Tehnologia de turnare sub presiune pe lângă avantajele pe care le oferă aduce cu

sine şi o multitudine de defecte posibile.
Principalele tipuri de defecte sunt următoarele: umplere incompletă a cavităţii;
curgeri la rece; exfoliere; umflături; bavuri; picături reci; piese pătate datorită lubrifierii
îndelungate; porozităţi de aer; trageri; crăpături; crăpături superficiale; formare
incompletă; metal explodat; deformări; lipiri pe matriţă; porozitate de contracţie;

_________________________________________________________________________________ 9
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

crăpături de suprafaţă; neetanşeitatea; suprafaţă decolorată; rupturi; incluziuni;

deteriorarea aruncătoarelor; eroziuni/ cavităţi; piesă crăpată.

1.4. CONCLUZII. OBIECTIVELE TEZEI

Tehnologia de obţinere a reperelor tip „Suporţi” prin procedeul de turnare sub

presiune din aliaje de aluminiu cu preponderenţă AlSi9Cu3 şi AlSi12Cu este utilizată la
fabricarea tuturor familiilor de suporţi pentru toate tipurile de serii de producţie datorită
avantajelor pe care le prezintă.
Marele neajuns al acestei tehnologii se datorează multitudinii de factori
tehnologici (parametrii, condiţii de proces) care influenţează calitatea produsului finit,
în cazul tezei a reperelor tip „Suporţi” la autovehicule. Cel mai mare neajuns al stadiului
actual al tehnicii este inexistenţa unei soluţii practice care să rezolve cea mai mare
problemă a acestei tehnologii, şi anume problemele de omogenitate a materialului,
manifestată sub forma defectelor de porozitate.
Obiectivul acestui proiect de cercetare este de a găsi o soluţie optimă privind
combinarea elementelor procesului de fabricaţie care influenţează caracteristicile
funcţionale şi tehnologice ale reperelor de tip “Suporţi”, astfel încât să se obţină cele
mai bune rezultate cu privire la omogenitatea materialului, în vederea satisfacerii
cerinţelor exigente ale beneficiarului.

CAPITOLUL 2. CONTRIBUŢII PROPRII PRIVIND

METODOLOGIA CERCETĂRII. UTILIZAREA MODELELOR
MATEMATICE ADECVATE STUDIULUI ŞI CERCETĂRII
PROPUSE

2.1. MODELE MATEMATICE PRIVIND DETERMINAREA MĂRIMII

FORŢELOR EXERCITATE ASUPRA PLANULUI DE ÎNCHIDERE A
MATRIŢEI
Forţa de deschidere care acţionează asupra matriţei şi implicit asupra maşinii este
dependentă în mod direct de suprafaţa de aliaj proiectată în suprafaţa de separaţie şi de
presiunea specifică aplicată de piston asupra aliajului injectat în matriţă.

Figura 2.1. Elemente de calcul pentru determinarea mărimii forţei de deschidere [72]

_________________________________________________________________________________ 10
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

FLI= Forţa de deschidere [ N]

AIM= Suprafaţa de aliaj proiectată în suprafaţa de separaţie [cm2 ]
pIM= presiunea de turnare [N/cm2], unde 1 bar= 10 N/cm2
Pentru determinarea valorii forţei de deschidere se utilizează următoarea formulă :
AIM  pIM
FLI  [kN] (2.1.) [72]
100
2.2. BAZELE TEORETICE ÎN PROIECTAREA REŢELEI DE
ALIMENTARE

Figura 2.10. Distribuţia temperaturii în funcţie de forma secţiunii transversale a reţelei

de alimentare [70]

2.3. MODELE MATEMATICE PRIVIND PROIECTAREA SECŢIUNII

DE ALIMENTARE

Pentru stabilirea secţiunii de alimentare este nevoie de alegerea vitezei de

alimentare şi a timpului mediu de umplere a formei:
- viteza de alimentare v MA [m/s] poate lua valori între 30-50 m/s;
- timpul mediu de umplere a formei t med [s] se alege în funcţie de grosimea medie s
[mm] a peretelui, astfel:
Tabelul 2.1. Timpul mediu de umplere funcţie de grosimea de perete [70]
s 1.5 1.8 2 2.3 2.5 3 3.8 5 6.4
t med 0.02 0.03 0.04 0.05 0.06 0.07 0.08 0.12 0.19

Cunoscându-se greutatea specifică  [ g / cm ] a aliajului şi volumul piesei

3

V A [cm 3 ] se determină masa piesei m A [ g ] .

Viteza de alimentare v MA aleasă se transformă în [cm/s] şi se determină secţiunea

2
de alimentare S A [mm ] , cu ajutorul formulei:

_________________________________________________________________________________ 11
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

100  m A
SA  [mm 2 ] (2.8.) [ 70]
  t med  v MA

2.6. NOŢIUNI TEORETICE PRIVIND ANALIZA CU ELEMENT FINIT

A SOLICITĂRILOR
Descompunerea în tetraedre parabolice elementare sau realizarea “mesh-ului” se
realizează cu IsoMesh sau TetMesh.
Principalele tipuri de analize ce pot fi realizate în domeniul auto sunt: analize de
durabilitate, oboseală, vibraţie, aerodinamică, acustică pentru sisteme de suspensie,
motor, şasiu, caroserie.
2.7. MODELE MATEMATICE PRIVIND SIMULĂRILE DE UMPLERE
ŞI SOLIDIFICARE
Programele de simulare de umplere şi solidificare au la bază formule şi ecuaţii
matematice complexe.
Umplerea cavităţii matriţei se realizează cu aluminiu topit. Aluminiul în stare
lichidă se supune ecuaţiei de curgere a fluidelor.

Relaţia 2.22. Ecuaţia determinantă în curgerea fluidelor [145]

U = (u, v, w) - viteza fluidului; P- presiunea; G- acceleraţia gravitaţională; t
- tensorul vâscoz de efort; K U- coeficient de frânare (obstacole);RSOR U/r - acceleraţia
cauzată de injectarea masei de aluminiu la viteza zero;F - alte forţe: tensiunea de
suprafaţă, forţe electrice, momente masice, forţe definite de utilizator.
Dezvoltarea tehnologică şi funcţională presupune o multitudine de iteraţii de
calcule şi simulări, până când reperul tip suport corespunde atât cerinţelor structurale cât
şi celor tehnologice. Figura 2.24. ilustrează grafic faptul că dezvoltarea suporţilor este
un proces repetitiv.

Dezvoltare
tehnologică
3D funcţional 3D tehnologic

Figura 2.24. Paşii dezvoltării tehnologice a reperelor tip suporţi [68]

_________________________________________________________________________________ 12
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

CAPITOLUL 3. CERCETĂRI EXPERIMENTALE EFECTUATE

ASUPRA SUPORŢILOR

Etapele propuse desfăşurării cercetării sunt prezentate schematic în figura 3.1.

Figura 3.1. Etapele desfăşurării cercetării[80]

3.1. EXPERIMENTE EFECTUATE PE STANDURI DE PROBĂ ASUPRA

INFLUENŢEI GEOMETRIEI CANALULUI, A SECŢIUNII DE ALIMENTARE,
A FORMEI REPERULUI. INFLUENŢA PARAMETRILOR DE TURNARE

Conform planificării am parcurs următoarele tipuri de cercetări:

- Modelări şi simulări digitale, prin metoda MEF (cercetarea umplerii cavităţii
matriţei cu material respectiv a solidificării cu parametrii ideali rezultaţi din
calculele teoretice);

_________________________________________________________________________________ 13
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

- Experimente efectuate pe standuri - matriţa TSP - folosind parametrii din

simulări, şi variind principalii parametrii care din literatura de specialitate se
cunosc ca având influenţă asupra omogenităţii materialului;
- Analize efectuate în laborator, în vederea determinării omogenităţii materialului,
a compoziţiei chimice, a zonelor de concentrare a defectelor, analiza zonelor
critice din punct de vedere funcţional, analiză durităţii materialului, analiza
conformităţii cu cerinţele constructorului auto beneficiar.

3.2. MODELĂRI ŞI SIMULĂRI DIGITALE

Am folosit softuri specializate, dedicate elaborării modelelor numerice 3D Catia

V5 R18, respectiv un alt soft dedicat analizei cu element finit a curgerii fluidelor (în
cazul de faţă al unui aliaj Al-Si) Flow 3D.
Am efectuat calcule de turnare conform formulelor cunoscute din literatura de
specialitate.
Am modelat în 3D modelul tehnologic al piesei ce urmează a fi turnată, utilizând
programul de modelare Catia V5R18.
Am modelat în 3D reţeaua de alimentare utilizând programul de modelare Catia
V5R18. Fiecare reţea studiată este compusă din canal de alimentare, piesa ce urmează a
fi obţinută, respectiv maselotele după cum se vede şi în figura 3.6.
Am efectuat simulări de umplere şi solidificare cu reţeaua şi modelul iniţial,
parcurgând etapele pregătirii simulărilor de umplere şi solidificare.
Am simulat influenţa mai multor parametri care au influenţă majoră în
determinarea omogenităţii materialului.
Am elaborat modelele 3D ale cavităţilor matriţei şi am proiectat 3D elementele
auxiliare ale matriţei.
Am elaborat desenele de execuţie a componentelor matriţei.
3.2.2. Proiectarea tehnologică a piesei ce urmează a fi turnată.

Linia de partiţie între părţile active

fixe şi mobile ale matriţei

Figura 3.2. Definirea suprafeţelor de separaţie [80]

Această etapă conţine mai multe elemente cum ar fi: Definirea suprafeţei de
separaţie; Definirea surplusului de material; Definirea razelor şi a unghiurilor de
înclinare.

_________________________________________________________________________________ 14
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

Figura 3.3. Analiza unghiurilor de Figura 3.4. Analiza unghiurilor de

înclinare partea fixă [80] înclinare partea mobilă [80]

3.2.3. Proiectarea reţelei de alimentare.

Pentru suportul de cutie de viteze, datorită volumului preconizat de fabricaţie, am

stabilit realizarea unei matriţe cu două cuiburi.

Tabelul 3.1. Rezultatul calculelor Tabelul 3.2. Rezultatul calculelor de turnare [80]
de turnare [80]
Nr. cuiburi n= 2 / CUIB
Diametru gr. min. perete
piston ØP= 80 mm
Secţiune mm s tF tFmed va2 recom.
alim. cuib Sa= 138,50 ² [mm] [s] [s]
Viteza alim. [m/s]
cuib va2= 29,0 m/s 3,8 0.05 - 0.12 0,08 39,6
Viteza tFmed
piston faza vp2 Timp umplere cuib+aeris. = 0,1 s
2 = 1,60 m/s Viteza alim. 29, m/
1,36 m/s cuib va2= 0 s
Viteză -reprezintă valoarea în care se încadrează geometria
reperului
piston faza vp1
1 = 0,42 m/s
F1 = vp1 *
Sp

Dist. con-
maşină 168,30 mm
Dist. piston
- maşină 201,70 mm
Grad
umplere %F= 58 %
Figura 3.6. Reţeaua de alimentare[80]

Reţeaua de alimentare are rolul de a conduce materialul topit în golul din cavitatea
părţilor active care formează negativul piesei.

_________________________________________________________________________________ 15
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

3.2.4. Simulare de umplere şi solidificare. Etapele pregătirii

simulărilor de umplere şi solidificare

Simularea umplerii şi solidificării matriţei am realizat-o după ce am proiectat

reţeaua de alimentare iniţială în 3D.
Modelul 3D al reţelei de alimentare se salvează din format CATpart în format
STL pentru a putea fi utilizată în programul de simulare Flow3D.
Simularea începe cu lansarea unei sesiuni de lucru în programul de simulare Flow
3D.

Figura 3.7. Lansarea creării unei noi simulări în programul Flow 3D [80]

Figura 3.36. Vizualizarea modelului din fişierul STL inserat [80]

Rezultatele simulărilor pot fi vizionate sub formă de filmuleţe după ce cu ajutorul
softului de simulare sunt create fişiere de tip film cu extensia *.avi.

_________________________________________________________________________________ 16
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

Tabelul 3.5. Secvenţele simulării de Tabelul 3.6. Secvenţele simulării de

umplere [80] solidificare [80]

[u8] [s4]

[u20] [s9]

[u57] [s18]

[u89] [s29]

[u100] [s33]

3.2.5. Elaborarea modelului 3D al cavităţilor matriţei şi proiectarea 3D

a elementelor auxiliare ale matriţei

Având finalizată proiectarea reţelei de alimentare, respectiv după analiza şi

acceptarea rezultatelor de simulare de umplere şi solidificare, am trecut la elaborarea

_________________________________________________________________________________ 17
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

proiectului 3D a părţilor active ale matriţei, respectiv la dimensionarea şi proiectarea

celorlalte elemente componente ale matriţei, standul de încercări.

Figura 3.112. Placa activă mobilă Figura 3.113. Placa activă fixă
modelată de autor [80] modelată de autor [80]

Figura 3.114. Schema structurală a matriţei elaborată de autor [80]

Figura 3.115. Partea mobilă a matriţei Figura 3.116. Partea mobilă a matriţei
vedere 3D în Catia V5 modelată de autor vedere 3D în Catia V5 modelată de autor
[80] [80]

_________________________________________________________________________________ 18
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

3.2.6. Realizarea standului – a matriţei

În scopul efectuării cercetărilor am realizat în cadrul S.C. CIE Matricon S.A. un

stand pentru elaborarea probelor, matriţa cu două cavităţi pentru reperul suport cutie de
viteze.
Pentru ajustarea matriţei am folosit o presă de ajustat marca Gumix H-Pro, presă
verticală având masa de jos mobilă. Această presă este prezentată în imaginea din figura
3.120.

Figura 3.120. Presa de ajustat- utilajul folosit de autor în realizarea matriţei- şi matriţa
montată în vederea ajustării (partea fixă sus, partea mobilă jos) [80]

3.3. EXPERIMENTE EFECTUATE PE STANDURI

Acest subcapitol descrie principalele etape ale procesului tehnologic de obţinere a

reperului “Suport cutie de viteze”, aliajul utilizat pentru elaborarea mostrelor, aparatura
utilizată pentru efectuarea de teste, respectiv parametrii testaţi şi studiul influenţei
varaţiei acestor parametrii în efectuarea de teste.
3.3.3. Efectuarea de teste

În efectuarea testelor aparatura utilizată a fost următoarea:

- Celula TSP formată din: maşina TSP de 700 tF marca Idra, robot Abb IRB4200,
presa hidraulica Technopress, Tool Temp, Instalatie de dozare, Lubrificator
maşină de turnat Gerlieva, Banda rulantă, Cuptor de menţinere HORMESA,
Maşina de sablat cu banda WEBAC; Matriţa TSP cu două cavităţi.
Paşii parcurşi au fost următorii:

_________________________________________________________________________________ 19
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

 am pornit cu parametrii iniţiali, rezultat al simulării de umplere şi solidificare;

 am completat fişele de reglaj ale celulei de turnare am montat matriţa pe maşina de
turnat sub presiune;
 am introdus parametrii iniţiali în programul maşinii de turnat,
 am produs 7 categorii de mostre (A, B, C, D, E, F şi G) cu 7 reglaje diferite, variind
principalii factori de influenţă asupra omogenităţii materialului piesei, între care
punctul de comutare dintre faza 1 şi faza 2 de turnare, viteza la faza a doua, respectiv
presiunea de multiplicare;
Tabelul 3.7. Reglajele cu principalii parametrii pentru elaborarea categoriilor de piese
[80]
Grupa de piese Reglaj punct de % viteză faza a Contrapresiune
comutare faza 1 cu doua multiplicare
faza 2 [bar]
G 320 mm 45% 50
F 320 mm 45% 100
E 320 mm 55% 65
D 320 mm 30% 65
C 340 mm 45% 65
B 320 mm 45% 65
A 300 mm 45% 65

Figura 3.124. Introducerea parametrilor Figura 3.128. Elaborarea mostrelor la

iniţiali în programul maşinii de turnat [80] firma SC CIE Matricon SA [80]

Figura 3.129. Gruparea mostrelor în funcţie de parametrii folosiţi [80]

_________________________________________________________________________________ 20
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

3.4. ANALIZE EFECTUATE ÎN LABORATOR. APARATURA

UTILIZATĂ PENTRU EFECTUAREA DE TESTE

În vederea efectuării testelor în laborator am utilizat următoarele standarde de

referinţă şi echipamente:
 Standarde de referinţă: ASTM E 505; Norma VDG P201;
 Aparat Raze X – marca YXLON MU2000/160 kV - pentru a verifica omogenitatea
materialului ( proporţia de porozitate în materialul piesei).

Figura 3.145. Pregătirea reţelei de turnare Figura 3.147. Reţeaua de turnare

în aparatul RX [80]
pentru analiză la aparatul RX [80]

CAPITOLUL 4. REZULTATE ŞI INTERPRETĂRI ÎN URMA

EXPERIMENTELOR EFECTUATE

4.1. REZULTATE ŞI INTERPRETĂRI ÎN URMA SIMULĂRILOR

DIGITALE
Rezultatele simulărilor de umplere ne arată acele zone de pe piesă în care
umplerea cavităţii are loc cel mai târziu, acele zone în care se poate închide cel mai mult
aer, respectiv zonele estimate în care se concentrează porozităţile, locul unde ar trebui
amplasate aerisitoarele.
În figura 4.1. sunt prezentate acele zone de pe piesă care conform simulării de
umplere prezintă riscul cel mai mare de apariţie a porozităţilor de gaz.
Rezultatele simulărilor de solidificare ne arată acele zone de pe piesă în care
solidificarea materialului are loc cel mai târziu, zone în care există riscul cel mai mare
de apariţie a porozităţilor de contracţie, numite retasuri.
În figura 4.2. sunt prezentate acele zone de pe piesă care conform simulării de
solidificare prezintă riscul cel mai mare de apariţie a porozităţilor de contracţie.

_________________________________________________________________________________ 21
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

Zonele cu risc cel mai

înalt de porozitate

Figura 4.1. Interpretarea rezultatelor simulării de umplere [80]

Zonele cu risc cel mai înalt

de porozitate de contracţie

Figura 4.2. Interpretarea rezultatelor simulării de solidificare [80]

4.2. REZULTATE ŞI INTERPRETĂRI ÎN URMA EXPERIMENTELOR

EFECTUATE ÎN CONDIŢII DE EXPLOATARE REALĂ PE STANDURI -
MATRIŢA TSP

Probele din categoriile A- G le-am obţinut pe baza reglajelor din tabelul 3.7.
Valorile parametrilor reali cu care am obţinut fiecare reper în parte s-au stocat în
maşina TSP, ceea ce a fost posibil datorită existenţei în dotarea maşinii Idra 700 tF a
funcţiei de Shot Control. În tabelul 4.1. sunt cuprinse valorile parametrilor obţinute din
Shot Control-ul maşinii de turnat. Am observat modificarea valorilor reale măsurate de
maşină în funcţie de cele introduse. Pentru categoriile de piese A - G sumarul
rezultatelor obţinute au fost cele cuprinse în tabelul 4.2.

_________________________________________________________________________________ 22
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

Tabelul 4.1. Valorile parametrilor obţinute din Shot Control-ul maşinii de turnat [80]

Numarul Data si ora obtinerii

V1med V1max P2max Timp F2 V2max T.urc P3max Pastila
piesei mostrei StartF2

G9;G10 2012.01.09. 14:12:21 0,109 0,125 5,59 335,4 0,045 3,26 0,085 291,29 32
G7;G8 2012.01.09. 14:11:20 0,106 0,12 5,27 330,3 0,06 3,22 0,08 283,97 32
G5;G6 2012.01.09. 14:10:18 0,107 0,12 4,82 330 0,07 3,22 0,085 290,9 33,7
G3;G4 2012.01.09. 14:09:18 0,107 0,12 5,33 330,8 0,075 3,26 0,07 266,34 35,3

G1;G2 2012.01.09. 14:08:18 0,107 0,12 5,33 330,7 0,07 3,22 0,08 254 33,9

F9;F10 2012.01.09. 14:06:15 0,106 0,12 6,08 335,6 0,045 3,26 0,08 221,66 32,6
F7;F8 2012.01.09. 14:05:15 0,105 0,115 4,91 330,4 0,07 3,24 0,075 223,93 34,7
F5;F6 2012.01.09. 14:04:14 0,107 0,115 14,79 335,3 0,045 3,24 0,085 221,44 33,4
F3;F4 2012.01.09. 14:03:14 0,108 0,12 4,82 330,9 0,07 3,26 0,075 222,86 35,1

F1;F2 2012.01.09. 14:02:12 0,107 0,12 4,82 330,8 0,07 3,26 0,07 222,57 35,5

E9;E10 2012.01.09. 13:58:09 0,106 0,12 5,74 331,9 0,045 4,18 0,085 280,45 35,4
E7;E8 2012.01.09. 13:57:09 0,107 0,115 5,07 331 0,06 4,22 0,095 283,47 35
E5;E6 2012.01.09. 13:56:07 0,107 0,12 5,56 331 0,06 4,2 0,075 279,79 34,6
E3;E4 2012.01.09. 13:55:06 0,108 0,12 4,98 330,3 0,06 4,24 0,075 280,08 34,2

E1;E2 2012.01.09. 13:54:06 0,109 0,12 4,62 330,7 0,06 4,24 0,085 279,79 34,7

D11;D12 2012.01.09. 13:52:04 0,109 0,12 7,08 331 0,12 1,52 0,055 278,85 35
D9;D10 2012.01.09. 13:51:03 0,105 0,115 5,79 330,8 0,095 1,52 0,065 278,52 35,1
D7;D8 2012.01.09. 13:50:02 0,103 0,115 5,14 331,4 0,09 1,52 0,075 278,28 33,6
D5;D6 2012.01.09. 13:49:01 0,105 0,12 5,14 330,9 0,11 1,5 0,07 278,75 34,3
D3;D4 2012.01.09. 13:48:00 0,106 0,115 5,4 331,9 0,09 1,5 0,085 278,88 35,2

D1;D2 2012.01.09. 13:46:59 0,106 0,12 5,37 330,3 0,105 1,52 0,075 278,78 35,6

A9;A10 2012.01.09. 13:44:57 0,108 0,115 8,25 315,2 0,05 3,32 0,085 279,66 33,4
A7;A8 2012.01.09. 13:43:57 0,105 0,115 16,92 310,4 0,075 3,3 0,075 279,63 35,6
A5;A6 2012.01.09. 13:42:56 0,106 0,115 5,11 310,9 0,065 3,3 0,095 279,08 33,1
A3;A4 2012.01.09. 13:41:55 0,109 0,115 4,88 316,4 0,05 3,28 0,085 280,18 32,8

A1;A2 2012.01.09. 13:40:53 0,109 0,115 7,99 316 0,05 3,3 0,09 285,85 32,3

C9;C10 2012.01.09. 13:38:52 0,107 0,12 6,21 351 0,065 3,14 0,075 281,47 34,5
C7;C8 2012.01.09. 13:37:52 0,108 0,115 4,59 350,6 0,065 3,12 0,075 281,25 32,8
C5;C6 2012.01.09. 13:36:50 0,11 0,12 4,56 354,7 0,04 3,08 0,095 280,37 33,4
C3;C4 2012.01.09. 13:35:50 0,108 0,12 5,87 350,2 0,08 3,22 0,065 280,7 26,5

C1;C2 2012.01.09. 13:34:49 0,107 0,115 5,82 350,6 0,08 3,24 0,065 279,85 23,3

B9;B10 2012.01.09. 13:31:47 0,109 0,12 5,14 334,9 0,05 3,26 0,085 280,83 35
B7;B8 2012.01.09. 13:30:46 0,106 0,12 4,91 330,1 0,075 3,24 0,065 279,98 22,1
B5;B6 2012.01.09. 13:29:44 0,106 0,12 4,98 330,1 0,085 3,3 0,07 281,38 24,6
B3;B4 2012.01.09. 13:28:44 0,107 0,12 5,46 329,9 0,085 3,26 0,08 279,92 28,1

B1; B2 2012.01.09. 13:27:43 0,109 0,12 5,63 331 0,06 3,22 0,08 280,5 31,1
Am observat o constanţă a valorilor obţinute pentru fiecare categorie de piese, în
tabelul 4.2. fiind sumarizate valorile minime şi maxime ale principalilor parametrii
pentru fiecare categorie de piese. Aceste valori vor servi pentru concluzionarea finală.

_________________________________________________________________________________ 23
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

Tabelul 4.2. Sumarul rezultatelor valorilor reale obţinute în funcţie de reglaje [80]

Reglaj punct Valori %

Valori reale Contrapresiune Valori reale
Grupa de de comutare reale viteză
obţinute multiplicare obţinute
piese faza 1 cu faza obţinute faza a
[m/s] [bar] [bar]
2 [mm] [mm] doua
G 320 mm 330- 45% 3,22- 50 254-
335,4 3,26 291,29
F 320 mm 330,4- 45% 3,24- 100 221,44-
335,6 3,26 223,93
E 320 mm 330,3- 55% 4,18- 65 279,79-
331,9 4,24 283,47
D 320 mm 330,3- 30% 1,5- 65 278,28-
331,9 1,52 278,88
C 340 mm 350,2- 45% 3,08- 65 279,85-
354,7 3,24 281,47
B 320 mm 329,9- 45% 3,22- 65 279,92-
334,9 3,30 281,38
A 300 mm 310,4- 45% 3,28- 65 279,08-
316,4 3,32 285,85

4.3. REZULTATE ŞI INTERPRETĂRI ÎN URMA ANALIZELOR

EFECTUATE ÎN LABORATOR

În tabelele 4.3. – 4.72. [80] sunt cuprinse imaginile obţinute la aparatul RX a

fiecărei mostre realizate cu parametrii corespunzători celor şapte categorii.
Tabelul 4.3. Analiza cu RX a reperului A1

Cele mai reprezentative din aceste mostre, respectiv clasa de porozitate în care se
încadrează şi parametrii cu care s-au obţinut sunt cuprinse în tabelul 4.75.:

_________________________________________________________________________________ 24
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

Tabelul 4.75. Încadrarea celor mai reprezentative piese în clase de porozitate conform
ASTM E505 [80]
Numarul Clasa de porozitate
V1med V1max P2max Timp F2 V2max T.urc P3max Pastila
piesei conform ASTM E505 StartF2

G3 clasa 2-3 0,107 0,12 5,33 330,8 0,075 3,26 0,07 266,34 35,3

G2 clasa 2-3 0,107 0,12 5,33 330,7 0,07 3,22 0,08 254 33,9

F9 clasa 3 - 4 0,106 0,12 6,08 335,6 0,045 3,26 0,08 221,66 32,6

E9 clasa 4 0,106 0,12 5,74 331,9 0,045 4,18 0,085 280,45 35,4

D11 clasa 3-4 0,109 0,12 7,08 331 0,12 1,52 0,055 278,85 35
D7 clasa 3-4 0,103 0,115 5,14 331,4 0,09 1,52 0,075 278,28 33,6

B9 clasa 2-3 0,109 0,12 5,14 334,9 0,05 3,26 0,085 280,83 35
B7 clasa 2-3 0,106 0,12 4,91 330,1 0,075 3,24 0,065 279,98 22,1
B8 clasa 2 0,106 0,12 4,91 330,1 0,075 3,24 0,065 279,98 22,1
B3 clasa 2 0,107 0,12 5,46 329,9 0,085 3,26 0,08 279,92 28,1

Figura 4.3. ilustrează grafic gradul de porozitate obţinut în funcţie de parametrii

de turnare. Pe baza graficului se constată că mostrele care se încadrează cel mai bine în
cerinţele standardului sunt cele din categoria B, aceste mostre atingând nivelul 2 de
porozitate conform standardului ASTM E 505. Mostrele cele mai neconforme sunt cele
din categoria E, aceste repere fiind cuprinse în clasa 4 de porozitate conform
standardului mai sus menţionat.

Figura 4.3. Reprezentarea grafică a gradului de porozitate obţinut în funcţie de

parametrii de turnare [80]

_________________________________________________________________________________ 25
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

Din figura 4.3. rezultă şi parametrii cu care s-a obţinut fiecare categorie de mostre,
respectiv clasa de porozitate rezultată în funcţie de valoarea parametrilor utilizaţi.
Astfel, mostrele din categoria B, care se încadrează cel mai bine în cerinţele
standardului, s-au obţinut cu următoarele valori reale ale parametrilor: punctul de
comutare dintre V1 şi V2= 330 mm; viteza fazei a doua V2max= 3,24-3,26 m/s;
presiunea de multiplicare P3 = 280 bari. Mostrele cele mai neconforme s-au obţinut cu
următoarele valori reale ale parametrilor: punctul de comutare dintre V1 şi V2= 331,9
mm; viteza fazei a doua V2max= 4,18 m/s; presiunea de multiplicare P3 = 280,45 bari.
Deasemenea, mostre neconforme de clasa 3-4 s-au obţinut şi cu următoarele valori reale
ale parametrilor: punctul de comutare dintre V1 şi V2= 335 mm; viteza fazei a doua
V2max= 3,26 m/s; presiunea de multiplicare P3 = 221,66 bari, respectiv cu valori reale
ale parametrilor: punctul de comutare dintre V1 şi V2= 331 mm; viteza fazei a doua
V2max= 1,52 m/s; presiunea de multiplicare P3 = 278 bari.

CAPITOLUL 5. CONCLUZII ŞI PRINCIPALELE CONTRIBUŢII

ALE AUTORULUI LUCRĂRII

5.1. CONTRIBUŢII PERSONALE

Principalele contribuţii personale teoretice sunt:

 Studiul şi descrierea detaliată a stadiului actual constructiv şi tehnologic a reperelor
tip suporţi la autovehicule;
 Determinarea nivelului teoretic de rentabilitate al procedeului de turnare sub presiune,
comparativ cu alte procedee tehnologice în cazul suporţilor la autovehicule;
 Descrierea tehnologiei de fabricaţie prin turnare sub presiune a reperelor tip suporţi;
 Descrierea etapelor de dezvoltare şi realizare a matriţelor pentru turnarea sub
presiune;
 Descrierea principalelor defecte şi a cauzelor probabile caracteristice tehnologiei de
turnare sub presiune;
 Stabilirea obiectivului tezei, şi anume de a găsi o soluţie optimă privind combinarea
elementelor procesului de fabricaţie care influenţează caracteristicile funcţionale şi
tehnologice ale reperelor de tip “Suporţi”, astfel încât să se obţină cele mai bune
rezultate cu privire la omogenitatea materialului, în vederea satisfacerii exigenţelor
beneficiarului.

_________________________________________________________________________________ 26
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

 Prezentarea şi sumarizarea metodologiei de calcul utilizat în dezvoltarea reperelor

turnate sub presiune, în calculul reţelelor de alimentare, şi în determinarea mărimii
maşinii de turnat;
 Prezentarea elementelor de calcul de rezistenţă privind solicitările la care sunt supuşi
suporţii;
 Prezentarea şi sumarizarea ecuaţiilor determinante în curgerea aluminiului în stare
lichidă, a modelelor matematice de separare a aerului şi de formare a
microporozităţilor în timpul solidificării;
 Schematizarea paşilor repetitivi de dezvoltare tehnologică a reperelor tip suporţi la
autovehicule;
 Determinarea şi planificarea etapelor cercetării;
 Proiectarea tehnologică a piesei ce urmează a fi turnată;
 Calculul şi proiectarea reţelei de alimentare;
 Efectuarea de modelări şi simulări digitale, prin metoda MEF (cercetarea umplerii
cavităţii matriţei cu material, respectiv a solidificării cu parametrii ideali rezultaţi din
calculele teoretice);
 Elaborarea modelelor 3D ale standului în programul Catia V5R18: matriţa pentru
turnarea sub presiune;
 Stabilirea condiţiilor iniţiale de proces, respectiv stabilirea direcţiilor de cercetare
privind studiul diferiţilor parametri asupra structurii – omogenităţii materialului;
Principalele contribuţii personale experimentale sunt:
 Coordonarea realizării standului;
 Descrierea principalelor caracteristici ale materialelor utilizate pentru elaborarea
mostrelor;
 Efectuarea de experimente pe standuri - matriţa pentru turnare sub presiune - folosind
parametri din simulări, şi variind principalii parametrii care din literatura de
specialitate se cunosc ca având influenţă asupra omogenităţii materialului;
 Efectuarea de analize în laborator, utilizând aparatura RX, în vederea determinării
omogenităţii materialului, a zonelor de concentrare a defectelor, analiza zonelor
critice din punct de vedere funcţional, analiza conformităţii cu cerinţele
constructorului auto beneficiar, pe baza standardelor de referinţă: ASTM E 505 şi
Norma VDG P201;
 Interpretarea rezultatelor simulărilor digitale, stabilind zonele cu riscul cel mai ridicat
de porozitate;

_________________________________________________________________________________ 27
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

 Interpretarea rezultatelor în urma experimentelor efectuate în condiţii de exploatare

reală pe standuri - matriţa pentru turnare sub presiune. S-a observat o constanţă a
valorilor obţinute pentru fiecare categorie de piese;
 Interpretarea rezultatelor analizelor efectuate în laborator;
 Încadrarea celor mai reprezentative piese în clase de porozitate conform standardului
ASTM E505;
 Reprezentarea grafică a dependenţei gradului de porozitate obţinut în funcţie de
parametrii de turnare;
 Corelarea rezultatelor simulărilor digitale cu cele obţinute pe standuri de probă prin
analiza în laborator a mostrelor;
 Corelarea gradului estimat de defecte din simulare în programul Flow 3D cu analiza
efectuată la aparatul RX a pieselor obţinute din probe;
 Determinarea influenţei parametrilor (punct de comutare; viteză faza a doua; presiune
de multiplicare) asupra nivelului de porozitate;
 Determinarea unei metode de dezvoltare şi de încercare tehnologică a reperelor tip
suporţi cutie de viteze la autovehicule;
 Asigurarea fezabilităţii conform caietului de sarcini a beneficiarului (Norme de
porozitate stricte asigurate);
 Coordonarea elaborării mostrelor;
 Analiza şi interpretarea rezultatelor analizelor digitale şi a celor experimentale,
respectiv corelarea rezultatelor simulărilor digitale cu cele experimentale;
 Stabilirea unei metode de dezvoltare tehnologică a reperelor tip suporţi cutie de
viteze;
 Stabilirea de direcţii noi de cercetare.
Concluzii generale
După cum demonstrează rezultatele din simularea de umplere şi de solidificare,
zonele cu nivel de porozitate mai ridicat (nivel 3-4 conform ASTM E 505) sunt
aşteptate a fi în zona elementelor de fixare a suportului pe cutia de viteze. Acest lucru
este demonstrat şi de rezultatele obţinute pe standuri de probă în urma elaborării
mostrelor. În cazul tuturor categoriilor de mostre zona de concentrare a porozităţilor
este în aceeaşi parte a mostrelor, cea care a fost indicată după efectuarea simulărilor de
umplere şi solidificare. S-a reuşit să se obţină acele condiţii de proces (parametrii,
geometria fiind constantă) în care mostrele satisfac aşteptările şi cerinţele de
omogenitate a materialului cerute şi impuse de beneficiar.

_________________________________________________________________________________ 28
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

Piesele de cea mai bună calitate sunt cele din categoria B, nivelul de porozitate
conform ASTM E 505 fiind de nivel 2. La geometria suportului de cutie de viteze
parametrii recomandaţi a fi utilizaţi sunt: punctul de comutare dintre V1 şi V2= 330
mm; V2max= 3,24-3,26 m/s; P3 = 280 bari.
Am constatat că influenţa cea mai mare în obţinerea unei calităţi adecvate a piesei
o are parametrul viteza fazei a doua.
În lucrare am stabilit un procedeu de cercetare – interpretare – analiză şi verificare
pentru dezvoltarea reperelor tip suporţi de cutie de viteze la autovehicule prin simulare
pe calculator cu ajutorul programului Flow3D (paşii de elaborare a simulărilor de
umplere şi solidificare cu ajutorul programului Flow3D pentru repere tip suporţi cutie
de viteze) respectiv prin determinări practice.
Consider că întreaga lucrare poate servi ca un ghid în dezvoltarea tehnologică a
reperelor tip suporţi la autovehicule.

5.2. DIRECŢII DE CERCETARE ULTERIOARĂ

Direcţiile de cercetare ulterioară identificate sunt:

 aplicarea metodei şi altor repere similare din familia suporţilor de cutie de viteze, a
suporţilor de motor şi a suporţilor de transmisie obţinuţi prin tehnologia de turnare sub
presiune;
 testarea reperelor reprezentative pentru clasele de calitate obţinute în urma
experimentelor efectuate în condiţii de exploatare reală sau pe standuri de încercări
(rezistenţa la rupere, rezistenţa la oboseală) şi compararea rezultatelor cu caietul de
sarcini după metodologia utilizată şi verificată în timpul efectuării experimentelor;
 studiul influenţei altor parametri de turnare asupra omogenităţii materialului;
 elaborarea şi studiul pieselor obţinute din alte aliaje, cum ar fi AlSi12Cu1 (Fe);
 studiul influenţei compactării ulterioare prin tehnologia squezze în zonele bosajelor de
fixare;
 studiul implementării şi utilizării răcirii rapide a matriţei prin metoda „Jet Cooling” în
zonelor bosajelor de fixare;
 analiza şi studiul aplicării de ultrasunete în vederea compactării structurii materialului.

_________________________________________________________________________________ 29
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

6. BIBLIOGRAFIE

[16] Dirschmid, F.: Optimization of Car Components using MSC/CONSTRUCT,

MSC’s 1st Worldwide Automotive Conference, Munich 1999
[26] Grama, L., PETI, F., Pop, L.: Analyze of the opportunities of the coating of the
active elements of the high pressure die casting molds, IMT UORADEA 2009
ANNALS of the ORADEA UNIVERSITY. Fascicle of Management and
Technological Engineering, ISSN 1583-0691, CD-ROM PAG. 1106-1109
Section 3. MACHINES ENGINEERING TECHNOLOGIES
[56] Montes, J.: Fundamentos de la fundicion a presion, CIE C. Vilanova, 2008
[57] Montes, J.: Revision Tecnica del Producto, CIE C. Vilanova, 2008
[67] PETI, F., GRAMA, L., LOIZAGA, I., PÜSPÖKI, A: Studies concerning the
influence of the high pressure die casting process parameters to the structural
resistance of pinion housings, International Congress on Automotive and
transport Engineering CONAT 2010 BRASOV, ISSN 2069 – 0401, Pag. 109-
116, Proceedings Volume V, Advanced Engineering Methods
[68] PETI, F., GRAMA, L., POP, L.: Researches concerning the development steps
of automotive diecasted transmission brackets, XXIV. microCAD International
Scientific Conference 18-20 March 2010, MISKOLC, ISBN-978-963-661-925-1
ISBN-978-963-661-909-1, pag 27-32, Section E: Materials Science and
Technology
[69] PETI, F., GRAMA, L., SÁROSSY, A., SOLOVĂSTRU, I.: Product and
manufacturing process development for diecasted oil pump housing, XXV.
microCAD International Scientific Conference, 31 March - 1 April 2011, ISBN-
978-963-661-965-7, pag 53-58, Section L: Production Engineering and
Manufacturing systems
[70] PETI, F., GRAMA, L., SOLOVĂSTRU, I., CORBA C.: Studies concerning the
design of the runner, gate and venting systems in the case of the high pressure die
casting technology, IMT UORADEA 2010, ANNALS of the ORADEA
UNIVERSITY, Fascicle of Management and Technological Engineering, ISSN
1583-0691, ISBN-978-606-10-0128-6, CD-ROM NR2/ PAG. 3.177-3.183
Section 3. MACHINES ENGINEERING TECHNOLOGIES
[71] PETI, F., GRAMA, L., SOLOVĂSTRU, I.: Improvement of the die casting
molds cavities by ceramic surface treatment, 6th International Conference
INTER-ENG 2012, Interdisciplinarity in Engineering,October 4th - 5th 2012,
„Petru Maior” University of Târgu Mureş, ISSN-1841-9267
[72] PETI, F., GRAMA, L., SOLOVĂSTRU, I.: Studies related the methodology of
the machine size determination in the high pressure die casting technology, IMT
UORADEA 2011, ANNALS of the ORADEA UNIVERSITY, Fascicle of
Management and Technological Engineering, ISSN 1583-0691, pag 4.99-4.102
Volume X (XX), 2011, NR2
[73] PETI, F., GRAMA, L., SOLOVĂSTRU, I.: Technico-economical aspects of the
high pressure diecasting process profitability in the automotive brackets
manufacturing, 2nd International Conference Economics and Management-Based
on New Technologies EMoNT 2012, 14 - 17. June 2012, Vrnjačka Banja, Serbia,
ISBN 978-86-6075-032-9, pag. 350- 357
[74] PETI, F., GRAMA, L., SOLOVĂSTRU, I.: Technological steps in the
manufacturing of the bracket type automotive parts with the high pressure die
casting technology, IMT UORADEA 2011, ANNALS of the ORADEA

_________________________________________________________________________________ 30
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

UNIVERSITY, Fascicle of Management and Technological Engineering, ISSN

1583-0691, pag 4.103-4.108 Volume X (XX), 2011, NR2,
[75] PETI, F., GRAMA, L..: Analyze of the possible causes of porosity type deffects
in aluminium high pressure diecast parts, Scientific Bulletin of the „Petru Maior”
University of Târgu Mureş, Vol. 8 (XXV) no. 1 2011, ISSN-1841-9267, pag 41-
44, Vol.8 (XXV) no.1, 2011
[76] PETI, F., GRAMA, L.: Researches concerning constructive and technological
improvements of automotive gearbox suspension brackets, 6th International
Conference INTER-ENG 2012, Interdisciplinarity in Engineering,October 4th -
5th 2012, „Petru Maior” University of Târgu Mureş , ISSN-1841-9267
[77] PETI, F.: Proiect de contract de cercetare, Facultatea de Inginerie Managerială
şi Tehnologică I.O.S.U.D. – Inginerie Industrială, Universitatea din Oradea,,
Septembrie 2009
[78] PETI, F.: Raport de cercetare Nr.1, Facultatea de Inginerie Managerială şi
Tehnologică I.O.S.U.D. – Inginerie Industrială, Universitatea din Oradea,
Februarie 2010
[79] PETI, F.: Raport de cercetare Nr.2, Facultatea de Inginerie Managerială şi
Tehnologică I.O.S.U.D. – Inginerie Industrială, Universitatea din Oradea,, Iulie
2010
[80] PETI, F.: Raport de cercetare Nr.3, Facultatea de Inginerie Managerială şi
Tehnologică I.O.S.U.D. – Inginerie Industrială, Universitatea din Oradea,
Februarie 2012
[85] Rees, H.: Mold Engineering, Editura Carl Hanser Verlag, Munich, 2002
[94] SOLOVĂSTRU, I., RUSU, T., PETI, F., SÁROSSY, A.: Materials used for the
construction of aluminum high pressure diecasting molds in automotive industry,
IMT UORADEA 2011 ANNALS of the ORADEA UNIVERSITY, Fascicle of
Management and Technological Engineering, ISSN 1583-0691, pag 4.156-4.162
Volume X (XX), 2011, NR1
[95] SOLOVĂSTRU, I., RUSU, T., PETI, F., SÁROSSY, A.: Mold design for
diecast oil pan , IMT UORADEA 2011 ANNALS of the ORADEA
UNIVERSITY, Fascicle of Management and Technological Engineering, ISSN
1583-0691, pag 4.169-4.178, Volume X (XX), 2011, NR2
[96] SOLOVĂSTRU, I., RUSU, T., PETI, F., SÁROSSY, A.: Part development for
engine support accessories for die casting process, IMT UORADEA 2012,
ANNALS of the ORADEA UNIVERSITY. Fascicle of Management and
Technological Engineering, ISSN 1583-0691, pag. 4.139 - 4.146, Volume XI
(XXI), 2012, NR1
[97] SOLOVĂSTRU, I., RUSU, T., PETI, F., SÁROSSY, A.: Temperatures in a die
cast mold, XXVI. microCAD International Scientific Conference, University of
Miskolc 29-30 March 2012, ISBN 978-963-661-773-8, CD-ROM / L6
[98] SOLOVĂSTRU, I., RUSU, T., PETI, F., SÁROSSY, A.: Thermal control of a
steering housing die casting mold, IMT UORADEA 2012, ANNALS of the
ORADEA UNIVERSITY. Fascicle of Management and Technological
Engineering, ISSN 1583-0691, pag. 4.138 - 4.143,Volume XI (XXI), 2012, NR2
[99] Street, A.: The diecasting handbook, Portcullis Press LTD, 1977
[102] Şeres, I.: Matriţe de injectat în exemple, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea,
1999
[103] Şeres, I.: Matriţe de injectat, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 1999

_________________________________________________________________________________ 31
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat
 Cercetări privind îmbunătăţirea constructivă şi tehnologică a reperelor tip “Suporţi” la autovehicule

[104] Şontea, S.: Metale şi aliaje neferoase de turnătorie, Editura Scrisul Românesc,
Craiova, 1981.
[116] Zirbo, Gh., Dan V. – Turnarea sub presiune. Elemente de proiectare a formelor
metalice, Editura U.T. Pres, Cluj-Napoca, 1997
[117] *** - ASTM E 505- Reference Radiographs for Inspection of Aluminium and
Magnesium die castings
[119] *** - DIN 1688
[120] *** - Documentaţie de firmă Buhler
[121] *** - Documentaţie de firmă CATIA
[122] *** - Documentaţie de firmă Idra
[123] *** - Documentaţie de firmă Italpresse
[124] *** - Instrucţiuni de lucru pentru proiectare SDV, Matricon, 2002
[127] *** – Norma Ingenieria NCV21006C – Tiempo llenado del molde, CIE C.
Vilanova, 2006
[128] *** - Norma Ingenieria NCV21007B – Velocidad en el ataque, CIE C. Vilanova,
2006
[130] *** - Procedimiento IDT 05/1: Cuaderno de cargas de moldes, rev05, CIE
Inyectametal, 2007
[132] *** - SR EN 1706
[133] *** - VDG Specification P201- VEREIN DEUTCHER
GIESSEREIFACHLEUTE
[134] http:// www.abb.com
[135] http:// www.ansys.com
[140] http:// www.buhlergroup.com
[141] http://www.diecasting.org/faq/
[142] http:// www.diecastingengineer.org
[143] https://www.efatigue.com/
[144] http:// www.esi-group.com
[145] http://www.flow3d.com/
[150] http:// www.idracasting.com
[151] http://www.journalamme.org
[159] http://www.wikipedia.org

7. INDEX AL FIGURILOR

8. INDEX AL TABELELOR

9. ANEXE

_________________________________________________________________________________ 32
ing. Peti Ferencz – Teză de doctorat