Sticla – material de ambalaj

Sticla–material plastic anorganic amorf, transparent, casant, insolubil în apă,

rezistent la acţiunea acizilor şi bazelor, dar fragil la şoc termic sau mecanic şi
impermeabil la gaze, lichide şi arome. Se obţine prin topirea la temperatură ridicată
(1500 ºC) a materiilor prime bogate în siliciu (nisip sau cuarţ) împreună cu CaCO 3,
Na2CO3 şi Mg(CO3)2 şi materiale auxiliare, care sunt oxizi ai metalelor: Mg, Al, Pb, Zn,
Ba, B, K, Fe, Cr, Ni, topire urmată de răcire până la stare rigidă.

Se mai adaugă: alumina Al2O3–măreşte rezistenţa mecanică a sticlei; afânători–

produc eliminarea gazelor de la topire; sticlă rebut–provenită din fabricaţiile anterioare
care uşurează topirea atunci când este adăugată la amestec, având avantajul
economisirii de materii prime; decoloranţi–folosiţi în cazul obţinerii sticlei incolore
deoarece materialele utilizate la obţinerea sticlei nu sunt prea pure; opacificatori şi
coloranţi care modifică aspectul şi culoarea sticlei.

Sticla este utilizată ca material de ambalaj datorită avantajelor sale:

- insolubilă în apă şi rezistentă la acţiunea acizilor şi bazelor;
- inertă chimic în contact cu produsele alimentare;
- impermeabilă la gaze, lichide, vapori, arome, microorganisme–ambalajul să fie
închis etanş pentru ca produsul să fie protejat;
- ieftină;
- transparentă–permite vizualizarea produsului, se poate stabili dacă dozarea este
corectă, modificarea culorii şi calităţii produsului;
- uşor igienizabilă;
- este rigidă–îşi păstrează forma, nu contribuie la deteriorarea produsului;
- poate fi obţinută în formă, dimensiuni şi culori variate.

Sticla prezintă următoarele dezavantaje:

- transparentă–la produsele sensibile, lumina poate contribui la modificarea calităţii
acestora;
- casantă–are rezistenţă mecanică limitată, nu rezistă la socuri, vibraţii, loviri;
- fragilitate–crapă sub acţiunea şocurilor termice, t = 30–35 ºC;
- au o greutate relativ mare şi necesită condiţii speciale de manipulare, transport;
- depozitare dificilă–necesită un spaţiu mare de depozitare.

Tipuri de sticlă
În fucţie de compoziţia chimică există următoarele tipuri de sticlă:
- sticla silicică–conţinut ridicat de SiO2 are punctul de topire foarte ridicat (1723
ºC). Utilizată pentru aplicaţii speciale, incluzând unele sticle de laborator;
- sticla calco–sodică–folosită pentru recipientelor care nu necesită rezietenţă
termică. Are un conţinut mai ridicat în CaCO 3, o elasticitate mărită şi este mai
puţin fragilă;
- sticla boro–silicică–se obţine prin adăugare de oxid boric;
- sticla slico–calco–sodică–are rezistenţă chimică mai mică şi este folosită
pentru confecţionarea de pahare şi flacoane de sticlă.
 - sticla alumino–silicică–conţine aluminiu în cantitate mică şi este mai rezistentă
din punct de vedere chimic.
Pentru obţinerea sticlei colorate se adugă diferite cantităţi de oxizi: FeO (oxid
fero-feric)–conferă sticlei o culoare albastră şi o culoare galbenă când este sub formă de
Fe2O3. În realitate cele două forme se găsesc împreună, culoarea sticlei variind de la
albastru la verde şi la galben, culoarea verde putând fi verde–albăstruie sau verde–
gălbuie. Se mai foloseşte şi MnO2 care imprimă sticlei culoarea galben întunecat.

În funcţie de culoare, sticla se clasifică în următoarele tipuri:

- sticla incoloră (sticla albă)–se utilizează pentru confecţionarea borcanelor pentru
conserve de legume şi fructe; buteliilor din sticlă pentru apă minerală, sucuri, băuturi
răcoritoare, alcool medicinal, băuturi spirtoase; fiolelor şi damigenelor;
- sticla semialbă (albastru-galben)–butelii albastre pentru apă minerală şi butelii
galbene pentru vin alb;
- sticla verde deschis şi verde închis–destinată confecţionarii de butelii pentru
şampanie, vin, bere;
- sticla galben închis (chihlimbar)–se utilizează pentru confecţionarea de butelii pentru
bere, vin roşu;
- sticla brună - destinată confecţionarii de butelii pentru bere.

1. Butelii de sticla
Capacitatea buteliilor de sticla. Buteliile de sticla sunt recipiente cu sectiune transversala
a corpului cilindrica sau de alta forma, cu capacitatea de 25-10 000 ml (STAS 5845/6-
74). Pentru produse alimentare se utilizeaza butelii din sticla calcosodica (tabelul 1) cu
capacitate intre 100 si 2 000 ml (STAS 11598-88) prevazute cu accesorii (tabelul 2) de
inchidere, marcare si sigilare (STAS 5845/9-86). Tabelul 3 prezinta caracteristicile
buteliilor de bere care se fabrica in doua variante (STAS 5670-90): forma Euro si forma
Caramel, avand culoare verde sau bruna. Buteliile pentru bauturi racoritoare (STAS
10640-91) se executa in doua capacitati: 250 ml si 1000 ml (tabelul 4 ).
Tabelul 1
Tip, destinatie Capacitate nominala, ml
100 125 250 330 350 500 700 750 1000 2000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Euro Uz general √
Naville √ √
Novissima √
Format √
obisnuit
Sos picant √
Sirop √
Sucuri, bauturi √ √
racoritoare, Apa minerala
Lapte si derivate ale √ √ √
laptelui
Bauturi alcoolice si √ √ √ √ √ √
lichioruri
Rhein √ √
Bordeaux Vin, vin brut √
Prahova √
Sampanie √
Caramel Bere √
Ulei comestibil √ √

Tabelul 2 Accesorii de inchidere, marcare si sigilare pentru butelii de sticla

Accesorii Denumire Definitie, caracteristici

Pentru Dop Forma geometrica regulata (cilindrica, tronconica etc.)

inchidere cu sau fara filet exterior, inchidere etansa prin
introducere totala sau partiala in orificiul de umplere-
golire

Buson Forma cilindrica, cu filet interior, inchidere etansa prin

infiletare pe orificiul de umplere-golire

Capsula Forma concava, circulara, cu marginile rasfrante,

- coroana inchidere etansa prin strangere pe buza orificiului de
- cu limba de umplere-golire
rupe- re (tip - Capsula din tabla de otel, cu marginea ondulata
Alka) - Capsula din tabla de aluminiu, cu marginea rasfranta
- cu inel de sigu- cu prelungire ce faciliteaza deschiderea
ranta(tip - Capsula din tabla de aluminiu cu parte cilindrica filetata
Pilferproof) prin roluire pe gatul buteliei profilat corespunzator si o
margine rasfranta, predecupata, detasabila la defiletare

Eticheta de corp Material imprimat aplicat pe corp; contine date pentru

identificarea produsului: denumire, cantitate, producator,
data ambalarii, termen de valabilitate

Eticheta de Aplicata pe corpul buteliei, opusa etichetei de corp;

spate contine informatii speciale (caracterizare, mod de
Pentru
folosire etc.).
marcare
Eticheta de Aplicata pe umarul buteliei, deasupra etichetei de corp;
umar contine marca produsului si date speciale

Eticheta de gat Banderola aplicata peste materialul de inchidere, in

scopul sigilarii.
 Capison plisat Accesoriu din hartie sau folie de metale moi pentru
butelii inchise cu dop; forma de disc plisat radial, fixat
prin eticheta de gat
Pentru
Capison Accesoriu din folie termoretractibila; fixare prin
sigilare
termocontractibil termocontractare

Capison metalic Accesoriu din metale moi, obtinut prin extrudare; fixare
prin roluire

Tabelul 3 Caracteristicile buteliilor pentru bere

Forma Capacitatea , ml Masa, g

nominala reala

Euro 500 500 ± 7 la 50 mm 380

de planul gurii

Caramel 330 330 ± 7 la 45 mm 275

de planul gurii
Tabelul 4 Caracteristicile buteliilor pentru bauturi racoritoare
Capacitatea , ml Masa, g Rezistenta la presiune
interioara
nominala reala

250 270 380 ---

1000 1040 ± 20 275 Min . 10 bar

Pentru o capacitate data, dimensiunile buteliilor influenteaza asupra perpendicularitatii si
stabilitatii lor. O butelie anormala in ceea ce priveste perpendicularitatea nu are
stabilitate suficienta si produce o functionare anormala la masinile de imbuteliat si inchis.
Perpendicularitatea se exprima prin devierea axei buteliei fata de axa verticala; devierea
este diametrul cercului descris de axa buteliei pe planul orizontal aflat la inaltimea ei,
atunci cand butelia se roteste in jurul axei verticale cu 360°C. Aceasta deviere depinde
de inaltimea buteliei. De exemplu, pentru butelia cu inaltimea de 230 mm, devierea
admisa este de 4 mm.
Stabilitatea buteliei influenteaza asupra vitezei admise pentru transportoarele cu placi
care leaga utilajele sectiei de imbuteliere si deci asupra productivitatii sectiei.
Coeficientul de stabilitate este raportul dintre inaltime si diametrul buteliei; pentru a avea
o stabilitate buna, acest coeficient nu trebuie sa depaseasca 3,0-3,2.
Rezistenta buteliilor. In continuare se prezinta rezistenta la socuri mecanice, socuri
termice si presiune interna.
Socurile mecanice apar pe intregul traseu de transport, la alimentare si la scoaterea din
masina de spalat, la inchidere, la manipulare in depozit etc.
Socul termic ce apare la spalarea buteliilor atinge maximum 35°C.
Presiunea interna apare la pasteurizarea buteliilor inchise umplute cu bauturi cu continut
de dioxid de carbon sau a buteliilor umplute cu sucuri de fructe. Metoda de pasteurizare
in butelie consta in mentinerea buteliilor umplute si capsulate la temperaturi cuprinse
intre 58 si 70°C, timp de aproximativ o jumatate de ora. Intimpul pasteurizarii in spatiul
gol din gatul sticlei se degaja CO2 care se dilata din cauza incalzirii. Astfel, in sticla
apare o presiune interioara care, potrivit ecuatiei Van der Waals pentru gaze reale:
(p + a / V2 ) * ( V-b) = RT
este :
p = RT/(V-b) – a/V2
in care :
p este presiunea , in Pa
R – constanta gazului ( CO2) , in J/(kmol k) ;
T - temperatura absoluta a gazului, in K
V – volumul gazului, in m3 / kmol.
Din relatia lui p rezulta ca presiunea interioara depinde de temperatura, golul existent
deasupra lichidului imbuteliat, capacitatea sticlei, gradul de saturatie al lichidului cu gaz
(bere).
Presiunea interna depinde de acesti factori astfel:
-presiunea creste proportional cu temperatura, daca volumul golului din gatul sticlei
ramane constant;
presiunea scade daca temperatura ramane constanta iar volumul gazului creste
(continutul de lichid din sticla scade);
pentru acelasi volum al golului presiunea creste daca gradul de saturatie creste.
In cele aratate mai inainte nu s-a luat in considerare dilatarea lichidului, deoarece
cresterea de presiune datorita dilatarii lichidului este neglijabila, in comparatie cu
cresterea presiunii datorita dilatarii gazului din gatul sticlei.
Caron stabileste pentru presiunea interna o relatie valabila in domeniul de temperaturi
de pasteurizare cuprins intre 62 si 68°C:
P = 9,81 * 104 * ( t – A ) / ( B – t ) [Pa],
in care: t este temperatura (intre 62 si 68°C), in °C; A - constanta ce depinde de
capacitatea buteliei (tabelul 5);
B - constanta ce depinde de golul existent deasupra lichidului si de gradul de saturatie
cu CO2 a berii (tabelul 6).
Tabelul 5 Valorile constantei A
Volumul total al buteliei 345 520 670 775 1040

Constanta A 0 5 10 13 20
Tabelul 6 Valorile constantei B
Volumul golului existent 2 2,5 3 3,5 4 4,5 5
deasupra lichidului (in
% din
volumul total al
buteliei )

Saturatie slaba 78 84 89 93 96 98 99

Saturatie normala 75,5 77,5 80,5 84,5 89,5 95,5 102,5

Inchiderea buteliilor In continuare se prezinta diferite moduri de inchidere a buteliilor.
Inchiderea buteliilor cu dop de pluta. Dopurile de pluta sunt usoare, elastice si au o
compresibilitate remarcabila. Se utilizeaza la inchiderea buteliilor de sticla umplute cu
vin. Dopurile utilizate in acest scop au forma cilindrica, inchiderea cu dopuri de pluta
este inlocuita din ce in ce mai mult cu alte sisteme de inchidere. In afara de dopuri din
pluta se mai confectioneaza inele de garnitura pentru unele tipuri de capsule metalice.
Dopurile de pluta se utilizeaza in general pentru buteliile al caror gat au profilul din fig.
4.7.
Inchiderea buteliilor cu capsule metalice (coroana). Sticlele destinate inchiderii cu
capsule metalice (tip coroana) trebuie sa aiba profilul prezentat in fig. 4.8, a si b (STAS
4887-86). Capsulele sunt confectionate din tabla decapata lacuita, tabla cositorita sau
tabla de aluminiu cu grosimea de 0,27-0,33 mm. Se poate face litografierea exterioara.
In interiorul capsulei (fig. 4.8, c), care are inaltimea de 6,3-7,1 mm se gaseste o
garnitura cu diametrul de 26,7 ± 0,2 mm care, atunci cand este confectionata din pluta
aglomerata, are grosimea de 3 ± 0,3 mm, iar cand este confectionata din pluta are
grosimea de 2,5 ±0,1 mm. Pentru conservari de lunga durata, discul de pluta trebuie sa
fie prevazut cu o rondela de acetat de celuloza, policlorura de vinii, polietilena sau
aluminiu, numita spot. Pluta poate fi inlocuita cu materiale plastice; in interiorul capsulei
se toarna solutie de copolimer, care este uscata apoi in cuptor. Pentru aceasta se
utilizeaza capsule cu inaltimea de 5,6-6,4 mm.
Inchiderea buteliilor cu capsule de rupere din aluminiu. Capsulele de rupere din aluminiu
se pot aplica buteliilor cu diametrul de 26,7 ± 0,2 mm avand profilul buteliilor cu capsule
coroana (fig. 4.9, a). Aceste capsule au la partea cilindrica o limba de rupere folosita la
deschiderea buteliei.
De asemenea, capsulele de rupere se pot aplica buteliilor cu diametrul gurii de 44,5 ±
0,3 mm, pentru lapte pasteurizat, si 38 ± 0,4 mm pentru produse lactate (fig. 4.9, b).
Capsulele pentru aceste butelii nu au limba de rupere.
Capsulele pentru buteliile cu diametrul gurii de 26,7 ± 0,2 mm pot fi fara garnitura sau cu
garnitura de pluta, pluta aglomerata sau rondele de pluta acoperite cu spot din diferite
materiale plastice, cu scopul de a izola produsul imbuteliat de pluta; pentru a putea
asigura inchiderea buteliei, dupa ruperea capsulei pana la consumarea totala a lichidului
imbuteliat, garnitura plata este inlocuita cu diferite obturatoare din material plastic.
Capsulele buteliilor de produse lactate nu au garnitura.
Capsulele de rupere se decupeaza din banda de aluminiu (aluminiu-magneziu sau
aluminiu-mangan). Banda de aluminiu are grosimea de 0,05-0,08 mm pentru
recipientele cu produse lactate si 0,1-0,22 mm pentru celelalte lichide.
Inchiderea buteliilor cu capsule VIC. Capsula VIC este confectionata din aluminiu sau
aliaj de aluminiu si este folosita la inchiderea buteliilor care contin lichide sub presiune
(apa minerala gazoasa, bere etc.). Ea are partea laterala neteda, fara pliuri ca la capsula
coroana. Etanseitatea este asigurata de o garnitura inelara din material cu aceeasi
compozitie ca la cutiile metalice. Interiorul capsulei poate fi lasat neprotejat (capsule
pentru buteliile de bere) sau poate fi lacuit sau dublat cu o pelicula de material plastic
(polietilena, polipropilena, copolimeri pe baza de clorura de viniliden - clorura de vinii in
care predomina clorura de viniliden). Capsularea se face la masinile de inchis care
folosesc capsule-coroana, cu conditia de a modifica si adapta capul de inchidere la
acest model particular de capsula. Deschiderea buteliilor cu capsula VIC se face
folosind decapsulatoarele traditionale folosite la capsula-coroana. Se pot inchide cu
capsule VIC buteliile al caror profil al gurii este adaptat pentru capsule-coroana
(diametrul 26,7 ± 0,2 mm).
Inchiderea buteliilor cu capsule filetate. Capsula filetata se utilizeaza in cazul imbutelierii
lichidelor care nu se consuma integral dupa prima deschidere si care necesita
reinchiderea pana la consumarea completa (coniac, rom etc.). Aceste capsule sunt de
doua tipuri: fie prefiletate, adica au filetul inainte de a fi utilizate, fie cu filetul format prin
mulare pe gatul sticlei in timpul capsularii.
Capsulele filetate au o mare varietate de forme (capsule care asigura sau nu
inviolabilitatea) si diametre (intre 13 si 100 mm).
Dintre capsulele la care filetul se formeaza in momentul inchiderii se cunosc trei tipuri:
RO (fig. 4.10, a), BICAP (fig. 4.10, b) si PILFERPROF prezentate in fig. 4.11: varianta S
cu gat scurt si varianta L cu gat lung si in tabelul 4. 34 (STAS 10182-82). Capsulele din
fig. 4.10, b si 4.11 prezinta o parte care trebuie rupta pentru deschidere, garantand astfel
inviolabilitatea recipientului.
Din categoria capsulelor filetate la care fiietul se formeaza in momentul inchiderii fac
parte si capsulele STELCAP si SUPALUCAP. Acestea se fabrica din folie de aluminiu cu
grosimea de 0,25 mm. Partea superioara este mulata pe gatul cu filet al buteliei,
formandu-se astfel filetul capsulei. Partea inferioara, care asigura inviolabilitatea buteliei,
imbraca gatul buteliei sub zona filetata, pe o lungime mai mare ca la capsulele
prezentate in fig. 4.10 si 4.11. Din aceasta cauza, dupa deschiderea buteliilor inchise cu
capsule STELCAP sau SUPALUCAP, partea inferioara a capsulei ramane solidara cu
gatul sticlei. Profilul gatului buteliilor inchise cu aceste capsule este prezentat in fig. 4.12
iar caracteristicile in tabelul 9
Inchiderea buteliilor cu dop mecanic. Dupa o perioada de regres, utilizarea dopurilor
mecanice s-a accentuat in ultimii ani, mai ales dupa ce in Germania au aparut cateva
brevete de instalatii automate de imbuteliere si inchidere a acestor tipuri de butelii, in fig.
4.13, a este prezentat dopul mecanic introdus de mai multi ani in Germania si Elvetia.
Acesta este format din dopul de portelan (fig. 4.13, b) care de putin timp se
confectioneaza din material plastic, iar pentru asigurarea etanseitatii este prevazut cu
garnitura 4 (fig. 4.13, a), suportul dopului (fig. 4.13, c) si parghia pentru inchidere (fig.
4.13, d). Profilul gatului sticlei este prezentat in fig. 4.13, e. Acest sistem de inchidere s-a
introdus si in Franta. Dopul mecanic poate fi folosit pentru inchidere si in cazul buteliilor
inchise dupa imbuteliere cu capsula-coroana. Astfel, dupa inlaturarea capsulei-coroana
la deschiderea buteliei, se poate utiliza in continuare dopul mecanic pana la consumarea
totala a continutului.
Tabel 7 Dimensiunile gurii buteliilor pentru inchidere cu capac filetat
dn Va d1 d2 d3 d4 d5 d6 d7 h1 h2 h3 h4 h5 h6 s r1 r2 r3 r4max D
ri max min max min max
an
ta
18 S 17,85 16,15 18,35 15,0 9,0 20,5 11,5 10,4 6,35 1,6 2,5 • 3,5 2,54 0,85 0,4 1,0 0,4 10
22 S 21,7 20,0 22,2 19,0 12,0 24,0 14,5 12,95 7,0 1,6 2,5 - 3,5 2,54 0,85 0,4 1,0 0,4 10
28 S 27,4 25,2 28,05 25,0 16,2 30,0 18,5 15,65 9,6 2,0 3,0 - 4,0 3,63 1,1 0,6 1,2 0,8 13
L 27,4 25,2 28,05 25,0 16,2 30,0 18,5 19,65 9,6 2,0 3,5 5,5 4,0 3,63 1,1 0,6 1,2 0,8 13
31 L 30,5 28,3 31,15 28,0 17,5 33,5 20,5 21,65 9,6 2,0 3,5 5,5 4,0 3,63 1,1 0,6 1,2 0,8 13
Tabel 8 Dimensiunile (mm) profilului gatului buteliei inchise cu capsule STELCAP sau
SUPALUCAP
E cu F cu
C
Tip toleranta: Toleranta: A B H Pasul
max
+0 -0,4 +0 -0,4
Dimen Tole Dimen Tole Dimen Tole
siune ranta siune ranta siune ranta
22/30 8,5 15,7 19,8 ±0,15 ±0,15 21,9 ±0,1 19,3 6
21,6
±0,2 ±0,2 ±0,2
28/38 9,5 24,9 ± 0,2 ± ± 0,2 ± 27,6 ±0,15 25 8
19,7 27,3
0,3 0,3 ±0,3
28/44 9,5 24,9 ± 0,2 ± ± 0,2 ± 27,6 ±0,15 25 8
19,7 27,3
0,3 0,3 ±0,3
30/35 9,5 26,2 ± 0,2 ± 28,6 ± 0,2 ± 28,9 ±0,15 26,3 8
15,7
0,3 0,3 ±0,3
30/44 9,5 26,2 ± 0,2 ± ±0,2 28,9 ±0,15 26,3 8
21,7 28,6
0,3 ±0,3 ±0,3
30/60 9,5 26,2 ± 0,2 ± ± 0,2 ± 28,9 ±0,15 26,3 8
15,7 28,6
0,3 0,3 ±0,3
31,5/44 9,5 27,9 ± 0,2 ± ± 0,2 ± 30,6 ±0,15 28 8
21,7 30,3
0,3 0,3 ±0,3
31,5/60 9,5 27,9 ± 0,2 ± ± 0,2 ± 30,6 ±0,15 28 8
21,7 30,3
0,3 0,3 ±0,3