Contabilitatea Institutiilor Publice

MIHAI MOCANU CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE
___________________________________________________________________________________________________________
Lector univ.dr. Mihai Mocanu
CONTABILITATEA
INSTITUŢIILOR PUBLICE
NOTE DE CURS
1
___________________________________________________________________________________________________________
SIBIU, 2016
CAPITOLUL I: SISTEMUL BUGETAR IN ROMANIA
I.1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND SISTEMUL BUGETAR
Conform Legii finantelor publice nr. 500/2002, sistemul bugetar din tara noastra
reprezinta un ansamblu unitar de bugete ce cuprinde:
 Bugetul de stat;
 Bugetele locale;
 Bugetul asigurarilor sociale de stat;
 Bugetul fondurilor speciale;
 Bugetul trezoreriei statului;
 Bugetele institutiilor publice autonome;
 Bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat;
 Bugetele institutiilor si serviciilor publice finantate integral din venituri proprii;
 Bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat
si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice;
 Bugetul fondurilor externe nerambursabile.
Documentul in care se inscrie veniturile si cheltuielile probabile ale statului, pe

diverse niveluri ierarhice – micro-, mezo- si monoeconomic - pe o perioada
determinata de timp, de regula un an, poarta denumirea de buget.
Bugetul general consolidat al statului este rezultatul insumarii tuturor bugetelor
eliminandu-se transferurile interbugetare.
Orice, buget trebuie sa fie rezultatul unei decizii cu privire la asumarea
obligatiilor referitoare la:
a) stabilirea, cu anticipatie a listei veniturilor si cheltuielilor bugetare (ceea ce
inseamna optarea pentru anumite venituri si cheltuieli din mai multe posibile);
b) respectarea, pe parcursul executiei, a optiunilor odata stabilite.
Intocmirea unui buget are sene numai daca acesta se executa.
Necesitatea intocmirii bugetului este legata de caracterul limitat al resurselor si de
cel practic nelimitat al nevoilor.
Echilibrul intre veniturile si cheltuielile bugetare este o stare ideala, de cele mai
multe ori cheltuielile depasesc veniturile.
Anul financiar pentru care se intocmeste si apropa bugetul este cunoscut sub
numele de an bugetar.
Principala componenta a sistemului bugetar este bugetul de stat. Acesta
reprezinta un document previzional, deoarece cuantifica nivelul cheltuielilor ce se vor
efectua in viitor precum si marimea veniturilor ce pot fi imobilizate la dispozitia
statului.
Bugetul de stat cuprinde resursele financiare necesare pentru:
- functionarea autoritatilor publice;
- realizarea actiunilor social-culturale, instructiv-educative si a programelor de
cercetare;
2
___________________________________________________________________________________________________________
- asigurarea apararii tarii, ordinii publice, protectiei si refacerii mediului

incojurator;
- finantarea unor investitii si activitati de interes strategiei;
- stimularea producatorilor agricoli;
- indeplinirea masurilor de protectie sociala a populatiei, etc.
Distinct de bugetul de stat se elaboreaza si bugetul asigurarilor sociale de stat
si bugetele fondurilor speciale (bugetul fondului national unic de asigurari sociale de
sanatate si bugetul asigurarilor pentru somaj).
Intocmirea si executia oricarui tip de buget, inclusiv cel al institutiilor publice cu
norme, presupune repetarea unor principii si reguli stipulate prin Legea finantelor
publice.
Acestea sunt:
1. Principiul universialitatii, conform careia veniturile si cheltuielile
publice se inscriu in buget in totalitate, in sume brute.
2. Principiul publicitatii, conform careia se asigura transparenta
sistemului bugetar, transparenta ce consta in aducerea bugetelor la
cunostinta opinei publoce, in diverse faze ale acestora (proiect, aprobat,
executie).
3. Principiul amabilitatii, conform careia veniturile si cheltuielile
bugetare sunt aprobate pe o perioada de un an,corespunzatoare
exercitiului bugetar.
4. Principiul unitatii bugetare,conform caruia toate veniturile si
cheltuielile bugetare se inscriu intr-un singur document, pentru a asigura
monitorizarea utilizarii fonduri publice.
5. Principiul specializarii bugetare, conform careia veniturile si
cheltuielile bugetare se inscriu si se aproba in buget pe surse de
provenienta si, respectiv pe categorii de cheltuieli, grupate dupa natura
lor economica si destinatia acestora, potrivit clasificatiei bugetare.
6. Principiul unitatii monetare, conform careia toate operatiunile legate
buget sunt exprimate in moneda nationala.
7. Principiul echilibrului bugetar,conform careia cheltuielile unui buget
se acopera integral din veniturile bugetului respectiv.
Procesul bugetar presupune parcurgerea a patru etape care formeaza procedura
bugetara.
Acestea sunt:
a) elaborarea proiectului de buget;
b) aprobarea proiectului de buget;
c) executia bugetului, in cadrul careia are loc incasarea veniturilor bugetare si
efectuarea cheltuielilor aprobate;
d) inchiderea executiei bugetare ce presupune, de fapt, efectuarea controlului
general anual de executie bugetara.
Sumele aprobate prin bugete, la partea de cheltuieli, in cadrul carora se angajeaza,
se ordonanteaza si se efectueaza plati se numesc credite bugetare.
(angajarea = act juridic din care rezulta o obligatie pe seama fondurilor publice:
contract, comanda, conventie, acord de imprumut, etc; ordonantare = confirmarea
faptului ca fapta sa implinit si se poate efectua plata).
3
___________________________________________________________________________________________________________
Creditele bugetare sunt nerambursabile, nepurtatoare de dobanda si reprezinta

limite maxime ce nu pot fi depasite.
Dreptul de a angaja si a utiliza credite bugetare este acordat prin lege numai
conducatorlit institutiilor publice care, in aceasta calitate, poarta denumirea de
ordonatori de credite.
In functie de drepturile si obligatiile ce le revin in procesul executiei bugetare,
ordonatorii de credite pot fi:
- ordonatori principali sau de gradul unu;
- ordonatori secundari sau de gradu doi;
- ordonatori tertiari sau de gradul trei.
Ordonatorii principali de credite sunt conducatorii organelor centrale ale statului
(ministrii, conducatorii organelor de specialitate ale administratiei publice centrale) si
conducatorii institutilor publice autohtone.
Ordonatorii secundari de credite sunt conducatorii institutilor publice cu
personalitate juridica din subordinea ordonatorilor principali de credite.
Ordonatorii tertiari de credite sunt conducatorii institutiilor publice cu
personalitate juridica din subordinea ordonatorilor principali si/sau secundari de credite,
instituti finantate din bugetele de stat si din bugetele institutiilor publice autonome. Ei
utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate de catre ordonatorii principali sau
secundari de credite, dupa caz, numai pentru realizarea sarcinilor institutiilor publice pe
care le conduc.
Angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor din fondurile publice se aproba
de ordonatori de credite, iar plata acestora se efectueaza de catre contabil. (lichidarea =
verificarea existentei angajamentelor).
Un loc important in cadrul executiei bugetare il are repartizarea pe trimestre a
veniturilor si cheltuielilor publice anuale. Repartizarea pe trimestre are loc in functie de
termenele legale de incasare a veniturilor si de perioada in care este necesara efectuarea
cheltuielilor.
Suma prevazuta si destinata realizarii unui scop poarta denumirea de alocatie
bugetara. In limita acesteia ordonatorii de credite principali pot cere deschiderea de
credite bugetare in cursul trimestrelor.
I.2. ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII INSTITUTIILOR

PUBLICE
Administratia publica intr-un stat este organizata structural si pe verticala. Fiecare

an de organizare pe verticala indeplineste anumite activitati cu caracter de prestatie.
Cand prestatiile de interes national au caracter social-cultural sau sunt de alta
natura, unitatile care le realizaeaza sunt organizate ca institutii publice. Acestea
functioneaza cele mai diverse domenii de activitate, in conformitate si in conditiile
stabilite prin lege realizand fiecare prestatiile specifice domeniului sau de activitate, fara
sa incaseze venituri de la beneficiarii acestor prestatii.
Domeniile de activitate in care isi desfasoara activitatea institutiile publice sunt:
invatamant, cultura, sanatate, asistenta sociala, aparare nationala, ordine publica, etc.
4
___________________________________________________________________________________________________________
Conform lefii nr. 82/1991 – legea contabilitatii, actualizata si republicata –

institutiile publica au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie,
respectiv contabilitatea financiara si, dupa caz, contabilitatea de gestiune.
Contabilitatea organizata de institutiile publice trebuie sa asigure inregistrarea
cronologica si ssitematica, prelucrarea, oublicarea si pastrarea informatiilor cu privire la
pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele
interne ale acestora, cat si pentru utilizatori externi: Guvern, Parlament, creditori, clienti,
dar si alti utilizatori(organisme financiare internationale, de exemplu).
Informatiile pe care le ofera contabilitatea institutiilor publice sunt legate de
executia bugetelor de venituri si cheltuieli, rezultatul executiei bugetare, patrimoniul aflat
in administrare, rezultatul patrimonial, costurile programelor aprobate prin buget, dar si
informatii necesare pentru intocmirea contului general anual de executie a bugetului de
stat, a contului anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor
speciale.
Tot in cadrul Legii contabilitatii este definita si aria de cuprindere a contabilitatii
publice, respectiv:
a) contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care sa reflecte
incasarea veniturilor si plata cheltuielilor aferente exercitiului bugetar;
b) contabilitatea trezoreriei statului;
c) contabilitatea generala bazata pe principiul constatarii drepturilor si
obligatilor, care reflecta evolutia situatiei financiare si patrimoniale,
precum si excedentul sau deficitul patrimonial;
d) contabilitatea destinata analizarii costurilor programelor aprobate.
Institutiile publice organizeaza si conduc contabilitatea, de regula, in
compartimente distincte, conduse de catre directorul economic (contabilul sef) sau de alta
persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie, dar se poate apela si la persoane
analizate sau la societati comerciale de expertiza contabila, pe baza unor contracte de
prestari servicii. Inchiderea contractelor de prestari servicii se face cu respectarea
refglementarilor privind achizitiile publice de bunuri si servicii, iar plata serviciilor
respectiv se face din fonduri publice cu aceasta destinatie.
In consecinta, raspunderea pentru aplicarea nerecorespunzatoare a reglementarilor
contabile revine directorului economic (contabilului sef) sau altei peroane imputernicite
sa indeplineasca aceasta functie, impreuna cu personalul din subordine sau, dupa caz,
persoane fizice sau juridice autorizate potrivit legii, in cazul contractelor de prestari
servicii.
Persoanele care raspund de organizarea si conducerea contabilitatii institutiilot
publice trebuie sa asigure, potrivit legii, urmatoarele:
a) conditiile necesare pentru organizarea si conducerea corecta, la zi, a contabilitatii;
b) organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si pasiv, precum si
valorificarea rezultatelor acesteia;
c) respectarea regulilor de intocmire a situatiilor financiare, depunerea la termen a
acestora la organele de drept;
d) pastrarea documentelor justificative, a registrelor si situatiilor financiare;
e) organizarea contabilitatii de gestiune adaptate la specificul institutiei publice.
La baza organizarii si conducerii contabilitatii institutiilor publice stau urmatoarele
principii:
5
___________________________________________________________________________________________________________
a) Principiul dublei reprezentări. Acest principiu este însăşi esenţa teoriei

partidei duble, conform căreia patrimoniul agentilor economici este concomitent
reprezentat sub cele două aspecte : sub aspectul mijloacelor economice (al activelor) şi
sub aspectul resurselor economice (al pasivelor) ;
b) Principiul dublei înregistrări conform căruia, în urma unor operaţiuni
economico-financiare, se modifică minimum două elemente patrimoniale, în mod
obligatoriu. Aceasta este posibilă datorită dublei reprezentări. Prin urmare, dubla
înregistrare este o consecinţă a dublei reprezentări.
În timp ce dubla reprezentare redă egalitatea permanentă şi obligatorie între
mijloacele şi resursele economice, dubla înregistrare face posibilă menţinerea permanentă
a acestei egalităţi.
Principiile ale dublei reprezentări şi al dublei înregistrări sunt fundamentale
pentru contabilitate.
c) Principiul înregistrării cronologice şi sistematice, conform căruia în
contabilitate faptele şi fenomenele se consemnează în ordinea desfăşurării lor şi în
interdependenţă cu alte fenomene (în ordine = cronologic; în interdependenţă =
sistematic).
d) Principiul înregistrării sintetice şi analitice. Înregistrarea sintetică constă
în consemnarea realităţii economice in contabilitate pe grupe de elemente omogene.
Înregistrarea analitică constă în consemnarea realităţii economice în contabilitate pe
elemente indivizibile (detaliate). Aceste înregistrări sunt impuse de nevoia de informaţie.
e) Principiul independenţei exerciţiului financiar. Exerciţiul financiar este,
de regulă, anul calendaristic sau anul financiar (bugetar). Nu este obligatorie coincidenţa
exerciţiului financiar cu anul calendaristic; în acest caz, anul pe care se derulează
exercitiul financiar poartă numele de an civil.
Ex.: în S.U.A. anul civil începe de la 1 aprilie, anul curent şi se încheie la 31
martie, anul următor.
Conform acestui principiu, contabilitatea se organizează independent pe fiecare
exerciţiu financiar, adică indicatorii economici se determină la sfârşitul fiecărui exerciţiu
financiar şi caracterizează întregul exerciţiul financiar.
f) Principiul continuităţii şi al periodicităţii. Acest principiu este strâns
legat de precedentul. Conform acestui principiu, chiar dacă organizarea contabilităţii are
loc pe fiecare exerciţiu financiar, între exerciţiile financiare nu există întreruperi, ci o
perfectă continuitate. În acest sens continuitatea se impleteşte armonios cu periodicitatea.
În mod simplificat, ceea ce caracterizează sfârşitul unui exerciţiu financiar va
caracteriza şi începutul exerciţiului financiar următor. Aceasta explică faptul că situaţia de
sfârşit caracterizează o perioadă incheiată, iar situaţia de inceput caracterizează
deschiderea altei perioade, alăturate. Cele două situaţii, însă, sunt identice. Tocmai acest
fapt explică, deopotrivă şi periodicitatea şi continuitatea.
Formalizând conţinutul acestui principiu, redăm următorul model:
Si1 + C1 –R1 = Sf1 => Si2 + C2 – R2 = Sf2 => Si3 + C3 – R3 = Sf3
In care : Si = Situaţia de la începutul perioadei;
C = Creşterea din timpul perioadei;
R = Reduderea din timpul perioadei;
Sf = Situatia de la sfârşitul perioadei.
6
___________________________________________________________________________________________________________
g) Principiul intangibilităţii bilantului iniţial (de deschidere). Conform

acestui principiu, nu se admite modificarea bilanţului de început de perioadă (initial sau
de deschidere) in situaţia în care mărimea anumitor structuri patrimoniale nu convine.
Aceasta deoarece bilanţul iniţial provine din bilantul final al perioadei imediat
precedente.
h) Principiul gestionar, conform căruia patrimoniul fiecărui agent economic
are caracter închis, adică de gestionarea şi administrarea lui, se ocupă doar proprietarul
său.
Caracterul închis al patrimoniului nu trebuie confundat cu izolarea lui.
Niciun patrimoniu nu poate exista decât punându-l în relaţii cu patrimoniul altor agenti
economici.
i) Principiul stabilităţii metodelor, conform căruia, în determinarea
indicatorilor economico-financiari de la sfârşitul perioadei, dar şi în determinarea
anumitor fenomene din decursul perioadei, trebuie folosite aceleaşi metode, de la agent
economic la agent economic şi de la perioadă la perioadă. Altfel, rezultatele nu ar mai fi
comparabile. Acest principiu mai este cunoscut şi sub numele de principiul permanenţei
metodelor.
j) Principiul necompensării, conform căruia nu se admit compensări între
anumite elemente sau structuri patrimoniale. Ex: de regulă nu se compensează cheltuielile
cu veniturile, nu se compensează activele cu pasivele.
k) Principiul stabilităţii unităţii monetare, conform căruia reevaluarea
patrimoniului trebuie să aibă loc atunci când unitatea monetară naţională este stabilă, în
raport cu valutele (devizele).
l) Principiul prudenţiei, conform căruia agentul economic trebuie să se pună
la adăpost, din timp, în faţa unor eventuale riscuri viitoare. În mod concret, agentul
economic nu trebuie să supraevalueze activele şi veniturile şi să subevalueze pasivele şi
cheltuielile.
m) Principiul imaginii fidele, conform căruia, înaintea întocmirii bilantului de
sfârşit de exerciţiu financiar (final), trebuie efectuată inventarierea patrimoniului. Ea este
cea care asigură imaginea fidelă, reală asupra patrimoniului.
n) Principiul costului istoric, conform căruia consemnarea în contabilitate a
faptelor şi fenomenelor economice are loc la nivelul costului istoric.
Costul istoric reprezintă acea mărime valorică ce exprimă efortul consimţit
pentru dobândirea unui bun sau a unui drept de a utiliza un bun, în condiţii specifice de
timp şi loc.
Costul istoric este dat de una din următoarele valori: valoarea de utilitate, costul
de achiziţie şi costul de producţie.
Valoarea de utilitate exprimă efortul consimţit pentru dobândirea unui bun
(drept de utilizare) cu titlu gratuit (aport, donaţie, transfer, subvenţii pentru investiţii etc.).
Valoarea de utilitate este dată de:
- preţul bunurilor noi, similare de pe piaţă ;
- starea (gradul de uzură) în care se află bunul respectiv ;
- locul (locaţia) în care se află bunul respectiv ;
- intensitatea cu care este dorit bunul respectiv (este un bun rar sau frecvent) ;
- diverşi factori conjuncturali (ex: fenomenele inflaţioniste).
7
___________________________________________________________________________________________________________
Preţul (costul) de achiziţie reflectă efortul consimţit pentru dobândirea unui

bun (drept de utilizare) cu titlu oneros. Este format din :
- contravaloarea bunului repectiv (preţul, ca atare) ;
- cheltuielile de transport, montaj, cu probele tehnologice, cheltuielile cu
punerea în funcţiune ;
- taxele nerecuperabile.
Costul (preţul) de producţie exprimă efortul consimţit pentru dobândirea unui
bun din autoproducţie (producţie proprie). Este format din :
- cheltuielile directe ocazionate de fabricarea bunului ;
- cota de cheltuieli indirecte, repartizată raţional şi proporţional şi asupra
bunului respectiv ;
Costul istoric este valoarea iniţială pentru bunul respectiv şi devine valoare
contabilă. La această valoare vor fi evidentiate bunurile în contabilitate, pe toată durata
vieţii lor.
o) Principiul pragului de semnificaţie, conform căruia, în bilant, se prezintă
patrimoniul pe structuri patrimoniale (grupe omogene de elemente), iar atunci când un
anume element patrimonial are o valoare semnificativă pentru patrimoniu, el se
evidentiază distinct.
p) Principiul prevalenţei economicului în raport cu juridicul, conform
căruia, în consemnările în contabilitate a faptelor şi fenomenelor economice trebuie să se
ţină seama, preponderent, de aspectul economic şi nu doar de cel juridic al fenomenelor.
Altfel spus, reflectarea substantei economice a evenimentelor şi tranzactiilor şi nu doar a
formei lor juridice.
Ex.: în cazul leasingului financiar, predominant este aspectul economic şi nu cel
juridic.
q) Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv, conform
căruia, se impune determinarea separată a valorii fiecărui element de mijloace sau
resurse.
r) Principiul contabilitatii pe baza de angajamente (recunoasterea efectelor
tranzactiilor si ale altor evenimente in momentul producerii lor si nu pe masura ce
numerarul sau echivalentul este incasat sau platit). Acest principiu este strans legat de
principiul independentei exercitiului financiar.
Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor economico-financiare se face pe baza
documentelor justificative, documentelor cumulative(centralizatoare) sau a notelor de
contabilitate, dupa caz. Datele astfel consumate se inregistreaza apoi, in ordine
cronologica si sistematica, in registrele contabile.
a) Noţiune
Documentarea este un procedeu al metodei contabilităţii prin care, pentru fiecare
operaţiune economică sau financiară ce are loc, se întocmeşte câte un document.
Documentele, astfel întocmite, devin acte justificative atât pentru organele de control, cât
şi pentru contabilitate în sine.
Nicio înregistrare în contabilitate nu are loc dacă ea nu are la bază un document
de evidenţă. Prin document de evidenţă se înţelege un act întocmit în momentul şi la locul
petrecerii fenomenului economic. Pentru ca un document de evidenţă să fie util
contabilităţii el trebuie să conţină realitatea.
b) Importanţa documentelor
8
___________________________________________________________________________________________________________
Documentele au o importanţă atât pentru contabilitate, cât şi în general. Pentru

contabilitate, documentele sunt importante pentru că stau la baza înregistrării în
contabilitate. Ea va consemna ceea ce îi vor oferi documentele justificative. În general,
documentele sunt importante pentru că:
- atestă petrecerea unui fenomen economic;
- reprezintă mărturie în timp a petrecerii fenomenului economic;
- constituie probă în justiţie în condiţii de litigii.
c) Structura documentelor
Pentru ca un document să răspundă cerinţelor pentru care a fost întocmit, trebuie
să aibă o serie de elemente care alcătuiesc structura documentului. Elementele pe care le
poate conţine un document sunt:
- antetul – reprezintă elementul de identificare a emitentului (unitatea, adresa
completă). Se înscrie în colţul “stânga sus” al documentului.
- numărul şi data – elementul de ordine şi de moment pentru acel document, în
ansamblul documentelor de acelaşi tip. Data se referă la momentul petrecerii fenomenului
conţinut în document. Se înscrie, fie imediat sub antet, fie pe aceeaşi linie cu antetul, în
“dreapta sus”.
- titlul – denumirea documentului care este strâns legată de conţinutul operaţiunii
înscrisă în document. Se înscrie centrat “stânga-dreapta”, deasupra conţinutului
documentului.
- conţinutul – elemental de descriere, fie letric, fie cifric sau letric şi cifric a
operaţiunii cu ocazia căreia s-a întocmit documentul.
- semnăturile – elementele de identificare a persoanelor împuternicite în
întocmirea şi/sau verificarea documentului sau a persoanelor împuternicite în a reprezenta
organul emitent al documentului. Sunt indescifrabile, iar în condiţiile reprezentanţilor
oficiali sunt precedate de funcţia şi numele, citeţ, ale lor.
- ştampila – sigiliul sau pecetea agentului economic. Se aplică lângă semnătura
conducătorului unităţii.
- alte menţiuni speciale – element prin care se explicitează numărul de
exemplare, circuitul documentului, regimul de utilizare etc.
d) Clasificarea
Împrejurările în care se întocmesc documentele de evidenţă sunt multiple, iar
natura operaţiunilor economice înscrise în documente este foarte diversă. Deci, şi
documentele de evidenţă diferă între ele. De aici, posibilitatea clasificării lor:
1) După conţinut:
 documente de dispoziţie;
 documente de execuţie;
 documente combinate (mixte);
 documente contabile.
 Documentele de dispoziţie sunt acele documente prin care un şef ierarhic
dispune unui subaltern efectuarea unei operatiuni. De ex.: prin documentul “dispoziţie de
livrare”, şeful compartimentului desfacere dispune gestionarului de produse eliberarea
din magazie şi livrarea unui lot de produse.
 Documentele de exercuţie sunt documente prin care se atestă executarea unui
fenomen. De ex.: prin “chitanţă” se atestă încasarea în numerar a unei sume de către
casier.
9
___________________________________________________________________________________________________________
 Documente mixte sunt acele documente prin care, deopotrivă, se dispune de

către un şef ierarhic unui subaltern executarea unei sarcini şi se confirmă executarea ei.
De ex.: pentru eliberarea unei sume din casierie unei personae pentru deplasarea în
interesul unităţii, compartimentul financiar-contabil întocmeşte “Dispoziţie de plată către
casierie” pe baza căreia casierul eliberează suma. Deci, se dispune şi , totodată, se
confirmă executarea dispoziţiei.
 Documente contabile sunt acele documente care se întocmesc la nivelul
compartimentului financiar-contabil cu ocazia petrecerii unui fenomen de aici. La rândul
lor, acestea vor servi la înregistrările din contabilitate, şi în acelaşi timp, se vor constitui
şi în baze de calcul pentru anumiţi indicatori economico-financiari. Documentele
contabile pot fi:
- documente contabile de înregistrare;
- documente contabile de calculaţie;
- documente contabile centralizatoare;
- documente contabile de generalizare şi raportare contabilă.
- Documentele contabile de înregistrare sunt acele documente contabile ce se
întocmesc cu ocazia petrecerii fenomenelor economice la nivelul compartimentului
financiar-contabil şi care se constituie acte justificative pentru inregistrarea în
contabilitate a acestor fenomene. De regulă, toate operaţiunile economice care se petrec şi
nu au la bază documente vor determina întocmirea a astfel de documente. Ex.: pentru
înregistrarea în contabilitate a decontării T.V.A. se întocmeşte “notă de contabilitate”.
- Documente contabile de calculaţie sunt acele documente contabile prin care
se determină, la nivelul compartimentului financiar-contabil, o serie de indicatori care vor
face obiectul înregistrării în contabilitate. De ex.:,’’ fişa de calcul a amortizării’’ se
foloseşte pentru a determina amortizarea în vederea includerii ei lunare sau anuale în
costuri.
- Documentele contabile centralizatoare sunt acele documente contabile ce
sintetizează (cumulează) sumele din mai multe documente justificative de acelaşi tip. În
acest sens se va folosi “centralizatorul” sau “documentul cumulativ”. De ex;:
“centralizatorul facturilor” pe o anumită perioadă.
- Documente contabile de generalizare şi raportare contabilă sunt acele
documente contabile prin care, fie se prezintă în mod generalizat patrimonial, fie se
raportează diverselor organe starea patrimoniului. Ex.: “bilanţul ” este un document prin
care se prezintă generalizat şi se raportează diverselor organe situaţia patrimoniului
2) După circuit (locul de întocmire):
 Documente interne;
 Documente externe.
 Documentele interne sunt documente întocmite de agentul economic, servind
fie doar acestuia, fie şi altor persoane. Ex.: “factura fiscală” se întocmeşte pentru
facturarea (vânzarea de bunuri către alte persoane), servind atât agentului economic, cât
şi beneficiarului.
 Documentele externe sunt documente întocmite la nivelul altor agenţi
economici, dar servesc şi interesele agentului nostru economic. Ex.: cu ocazia
achiziţionării de bunuri economice agentul economic primeşte şi “factura” prin care au
fost livrate bunurile de furnizori.
3) După modul de întocmire:
10
___________________________________________________________________________________________________________
 Documente primare;
 Documente centralizatoare.
 Documentele primare sunt acele documente ce se întocmesc în momentul şi
la locul producerii fenomenului. Ex.: chitanţa.
 Documentele centralizatoare cumulează datele din documentele primare. De
ex.: cu ocazia vânzării mărfurilor se întocmesc bonuri de vânzare. Pentru o perioadă de
timp aceste bonuri sunt centralizate în “centralizatorul vânzărilor de mărfuri”, cu scopul
simplificării înregistrărilor în contabilitate.
4) După regimul de întocmire şi folosire:
 Documente cu regim special;
 Documente fără regim special.
 Documentele cu regim special sunt documente la care persoanele şi locul de
întocmire, cât şi circuitul lor au un regim restrictiv. De aceea, pentru a fi uşor de
identificat au inscripţia “regim special”. Aceste documente se referă la operaţiunile cu
mijloace băneşti, dar şi la alte operaţiuni ce angajează diverse mişcări de valori. Ex.:
chitanţa.
 Documentele fără regim special sunt documente la care nu se ridică restricţii
cu privire la întocmire şi circuit. Ex.: “bon de consum” întocmit cu ocazia consumului de
materii prime.
5) După natura elementelor conţinute:
 Documente privind mijloacele fixe;
 Documente privind evidenţa stocurilor;
 Documente privind mijloacele băneşti şi decontările;
 Documente privind salariile şi alte drepturi de personal;
 Documente privind alte subactivităţi;
 Documente de sinteză contabilă (bilanţul);
 Documente privind înregistrările generale în contabilitate (fişă
de cont);
e) Tipizarea documentelor
Este o operaţiune prin care se elaborează documente tip pentru anumite
operaţiuni economico-financiare. Prin tipizare se asigură aceeaşi structură unui document
indiferent de loc şi persoana ce îl întocmeşte şi acelaşi mod unitar de întocmire.
Tipizarea este, în acelaşi timp, rezultatul simplificării şi raţionalizării
documentelor. Ea se face de organisme specializate, iar documentele sunt imprimate la
tipografie.
f) Întocmirea documentelor are loc prin completarea cerinţelor impuse de
structura lor. Completarea se face cu pix sau cu cerneală albastră. Pe fiecare document se
vor înscrie informaţiile letrice sau cifrice, fără ştersături, completându-se toate spaţiile,
pentru a nu se completa ulterior, iar când există valori, ele se vor scrie şi letric, prin
legarea cuvintelor. De ex.: 237428,00 lei se va scrie letric
Douăsutetreizecişişaptemiipatrusutedouăzecişioptlei şi 0%.
În cazul cantităţilor, ele se scriu complet, dar barate în faţă şi spate. De ex.:
=250,00 Kg=.
11
___________________________________________________________________________________________________________
Dacă o informaţie a fost scrisă greşit şi s-a depistat pe loc, ea se taie cu o linie
orizontală astfel încât să se cunoască textul/suma greşit(ă) şi se înscrie deasupra
informaţia corectă.
Dacă documentul este cu regim special şi nu se admit corecturi, atunci el se
anulează, completându-se un alt document, păstrându-se şi cel anulat anterior.
Dacă sunt mai multe exemplare folosim indigo. În cazul unor documente precum
“chitanţa” se recomandă aşezarea imdigoului astfel încât să se imprime şi pe verso
fiecărui exemplar.
g) Verificarea documentelor
Pentru că documentele stau la baza înregistrării în contabilitate trebuie să conţină
informaţii veridice. Pentru a avea garanţia lor se procedează la verificarea documentului.
Ea se face de persoane împuternicite sau delegate de acestea.
Pentru documente care au anumite valori se impune aplicarea vizei de control
financiar preventiv. Dreptul asupra acestei vize aparţine contabilului-şef; el poate delega
un contabil.
Verificarea constă în:
- verificarea formei;
- verificare aritmetică;
- verificare logică/de fond.
- Verificarea formei reprezintă urmărirea dacă s-a folosit documentul care
trebuia, dacă au fost completate toate spaţiile, dacă nu are ştersături şi dacă semnăturile
sunt cele reale;
- Verificarea aritmetică reprezintă refacerea unor calcule care duc la
mărimea valorilor înscrise în documente;
- Verificarea logică/de fond reprezintă verificarea necesităţii, a oportunităţii,
a legalităţii şi a eficienţei fiecărei operaţiuni înscrise în document. Verificarea necesităţii
înseamnă urmărirea faptului dacă momentul petrecerii fenomenului înscris este şi util,
efectele pe care le produce petrecerea fenomenului sunt avantajoase. Verificarea
oportunităţii înseamnă urmărirea faptului dacă momentul petrecerii fenomenului este cel
mai potrivit. Verificarea legalităţii constă în urmărirea faptului dacă producerea
fenomenului înscris nu contravine anumitor reglementări juridice. Verificarea eficienţei
înseamnă urmărirea faptului dacă producerea fenomenului înscris nu angajează costuri
prea mari comparativ cu efectele produse.
h) Corectarea documentelor
Dacă în urma verificării s-au semnalat erori, atunci se procedează la corectarea
lor. Ea se face de aceeaşi persoană care l-a întocmit. Deci, documentul va fi returnat de
cel ce verifică la cel ce l-a întocmit.
Corectarea propriu-zisă (vezi întocmirea). Dacă documentul avea viza de control
financiar preventiv pusă deja, iar eroarea i-a fost descoperită ulterior, atunci se va proceda
la corectarea aplicându-se iar viza de control financiar preventiv la spaţiul de corectare.
Orice corectare trebuie însoţită de motivare şi semnătura corectorului.
i) Păstrarea documentelor
Are loc în arhivă. Dacă suntem în exerciţiul financiar păstrarea se face în arhiva
curentă; după expirarea exerciţiului financiar documentele se depun la arhiva unităţii.
Pentru arhivare, documentele trebuie pregătite astfel încât, în condiţiile unor necesităţi, să
12
___________________________________________________________________________________________________________
poată fi uşor găsite. Documentele se îndosariază după criterii care vor fi şi criterii de
arhivare. Criteriile sunt:
- criteriul cronologic – aşezarea în dosare, indiferent de fel, în ordinea datelor
şi numerelor;
- criteriul pe obiecte – aşezarea în dosare special constituite pe structuri
patrimoniale;
- criteriul pe corespondenţi – aşezarea, unde este posibil, pe categorii de
parteneri (pe furnizori, pe clienţi etc.);
- criteriul mixt – folosirea a două criterii precedente în arhivare.
Folosirea documentelor de la arhivă se face doar cu aprobarea conducătorului
unităţii, iar dacă documentul este luat temporar, în loc se lasă un înscris cu titlul, numărul,
data documentului, persoana care l-a luat, perioada, motivul.
De organizarea arhivei răspunde contabilul-şef. Timpul de păstrare – minim 10
ani. Dacă are loc deteriorarea unor documente la arhivă, se procedează la reconstituire,
care se face în maxim 30 zile de la constatare. Documentul-reconstituit va avea inscripţia
RECONSTITUIT.
După expirarea timpului de păstrare în arhivă documentele se predau la arhiva
localităţii, dacă prezintă importanţă în continuare, dacă nu se dau la topit. Predarea are
loc pe baza unui borderou de predare-primire a documentelor.
Pentru a-si indeplini rolul pe care il au, documtele care stau la baza inregistrarii
in contabilitate trebuie sa parcurga un drum cat mai scurt din momentul intocmirii sau a
intrarii in unitatea patrimoniala si pana in momentul predarii lor la altcineva. In aceste
sens se intocmeste “graficul de circulatie a documentelor” de catre contabilul sef.
Registrele contabile obligatorii si pentru institutiile publice sunt: Registrul – jurnal,
Registrul – inventar si Registrul Cartea Mare.
Toate registrele contabile, însă, au o importanţă generală ce decurge din
următoarele aspecte:
- servesc înregistrărilor în contabilitate;
- servesc la realizarea controlului economico-financiar;
- servesc ca probă în justiţie, în condiţii de litigii.
Fiecare registru contabil poate avea şi o importanţă specifică. Registrele
contabile obligatorii sunt:
- Registrul Jurnal;
- Registrul Inventar;
- Registrul Cartea-Mare.
Registrul Jurnal serveşte la înregistrarea cronologică a operaţiunilor economico-
financiare. Se prezintă sub forma foilor volante format A4, tipizate. Are
următoarea formă:
Antet
Pag.
………
Registru Jurnal
Document Explicaţia Sume
13
___________________________________________________________________________________________________________
Nr. Conturi
Fel Număr Data D C
crt. corespondente
Întocmit,
Verificat,
Registrul jurnal este lunar. După încheierea lunii se şnuruieşte. După şnuruire se
sigilează şi se certifică conţinutul. Deci, în registrul jurnal se vor întâlni toate operaţiunile
economice în ordinea datelor în care ele au avut loc şi, totodată, se va regăsi, pentru
fiecare operaţiune articolul contabil corespunzător cu sumele aferente.
Registrul Inventar serveşte la sintetizarea (centralizarea) datelor în urma
inventarierii patrimoniului. Se prezintă sub formă tipizată a 100 file, legate, format A4.
Are următoarea formă:
Antet
Pag.
………
Registru Inventar
Diferenţe din
Nr. Recapitulaţia elementelor Valoarea Valoarea de evaluare
crt. inventariate contabilă inventar
Valoare Cauze
Întocmit,
Verificat,
Atât la registrul jurnal cât şi la registrul inventar se totalizează fiecare pagină şi

totalurile sunt preluate de pagina următoare. Pentru aceasta, ultimul rând al fiecărei
pagini este rezervat totalului cu menţiunea de “reportat ”, iar primul rând este rezervat
preluării totalurilor precedente cu menţiunea “reportat”.
Şi registrul inventar se certifică după completare, care are loc la sfârşitul fiecărui
exerciţiu financiar, cu ocazia inventarierii.
Registrul Cartea-Mare serveşte la:
- efectuarea analizei economico-financiare a operaţiunilor economico-
financiare;
- efectuarea controlului financiar şi fiscal;
- întocmirea balanţei de verificare.
Se prezintă sub forma foilor volante tipizate pe ambele pagini, format A3. Pentru
fiecare cont se va deschide câte un jurnal în care doar rulajul debitat doar va apărea
defalcat pe conturi corespondente creditoare. Are următoarea formă:
14
___________________________________________________________________________________________________________
Antet
Pag.
………
Registru Cartea-Mare
CONTUL
Total Total
Conturi corespondente creditoare Sold final
Perioada Rd Rc
Ct. … Ct. …
Etc. La 01.01.200 N… D C
jurnal jurnal
Ianuarie
Februarie
Martie
Total trim.I
Aprilie
Mai
Iunie
Total
trim.I+II
.
.
.
Total anual
Întocmit,
Verificat,
Întocmirea registrului cartea-mare se face astfel:

- Rulajul creditor va fi preluat din jurnalul contului respectiv;
- Rulajul debitor va fi preluat, defalcat pentru conturile corespondente
creditoare, din registrul contului respectiv;
- Soldul final se stabileşte conform regulilor de determinare.
La sfârşitul perioadei registrul cartea-mare se şnuruieşte, sigilează şi certifică.
În afară de aceste registre obligatorii, agentul economic poate conduce şi alte
registre facultative ca:
- registrul vânzărilor/livrărilor;
- registrul aprovizionărilor;
- registrul încasărilor – plăţilor în numerar etc.
Fiecare este, în esenţă, registru jurnal. Deci, registrul jurnal obligatoriu este
cunoscut ca registru jurnal general, iar registrele-jurnal facultative, ca registre parţiale sau
specifice.
15
___________________________________________________________________________________________________________
Fiecare din registrele contabile se întocmeşte la nivelul compartimentului

financiar-contabil; nu circulă între compartimente. După întocmire, sigilare şi certificare
se arhivează.
Conform prevederilor legale, forma de inregistare in contabiliate institutiilor
publice a operatiunilor economico-financiare este maestru-sah.
La institutiile publice, balantele de verificare sintetice se intocmesc lunar, iar
balantele de verificare analitice, cel mai tarziu la sfarsitul perioadei pentru care se
intocmesc situatiile financiare.
In transpunerea in contabilitatea instututiilor publice a operatiunilot economico-
financiare se utilizeaza, ca instrument PLANUL DE CONTURI si Normele metodologiei
de folosire a acesteia ( OMFP nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metode logice
privind organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice si a Planului de
conturi pentru acestea).
Planul de conturi, pentru realizarea contabilitatii financiare a instututiilor
publice, cuprinde urmatoarele clase (vezi Planul de conturi general).
 Clasa 1 – conturi de capitaluri;
 Clasa 2 – conturi de active fixe;
 Clasa 3 – conturi de stocuri si productie in curs de executie;
 Clasa 4 – conturi de terti;
 Clasa 5 - conturi la trezoreria statului si banci comerciale;
 Clasa 6 – conturi de cheltuieli.
 Clasa 7 – conturi de venituri si finantari.
In cadrul claselor exista grupe de conturi, dezvoltate, la randul lor, pe conturi sintetice de
gradul I si II, iar conturile sintetice pot fi dezvoltate in conturi analitice, in functie de
specificul activitatii si de necesitatile proprii de informare.
CAPITOLUL II: CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE
II.1. GENERALITATI PRIVIND ACTIVELE FIXE
Activele fixe (activele imobilizate): reprezintǎ acea parte a mijloacelor

economice ce se caracterizeazǎ prin valoare mare, durabilitate de folosinţǎ îndelungatǎ
(mai mare de 1 an) şi nu se consumǎ la prima utilizare.
Ele se mai numesc, simplu, şi imobilizǎri.
Activele fixe se structureazǎ în:
1. Active fixe necorporale;
2. Actie fixe corporale;
3. Active fixe financiare.
La baza inregistrarii in contabilitate a fenomenelor(faptelor) legate de existenta si
miscarea actvelor fixe stau urmatoarele documente justificative:
16
___________________________________________________________________________________________________________
- Registrul numerelor de inventar - pentru evidenta, pe grupe, a activelor fixe

corporale de natura mijloacelor fixe si pentru atribuirea numerelor de
inventar;
- Fisa mijlocului fix – oentru evidenta analitica a mijloacelor fixe;
- Bonul de miscare a mijloacelor fixe – pentru predarea – primirea mijloacelor
fixe intre doua locuri de folosinta ale aceleiasi institutii publice;
- Proces-verbal la predare-primire(preluare) – pentru mijloacele fixe intrate
prin concesiuni, locatii de gestiune, transfer, inchiriere;
- Proces-verbal de receptie – pentru receptionarea (preluarea) mijloacelor fixe
intrate in patrimoniu, dar care nu necesita montaj si probe tehnologice, iar
receptionarea lor este considerata chiar punerea in functiune;
- Proces-verbal de receptie provizorie – pentru receptionarea mijloacelor fixe
intrate in patrimoniu care necesita montaj, dar nu si probe tehnologice;
- Proces-verbal de receptie a punerii in functiune – pentru receptionarea
mijloacelor fixe intrate in patrimoniu care necesita si montaj si probe
tehnologice;
- Proces-verbal de receptie defintiva – pentru receptionarea mijloacelor fixe
intrate in patrimoniu care neceita montaj, probe tehnologice si , in plus, pentru
care se pune in functionare pana la atingerea parametrilor normali;
- Lista de inventariere – cu ocazia efectuarii inventarierii mijloacelor fixe si pe
baza careia se vor stabili, in urma confruntarii datelor de cele din
contabilitate, plusurile sau minusurile de inventar;
- Proces-verbal de scoatere din functiune(casare) – cu ocazia scoaterii din
evidenta a mijloacelor fixe la expirarea duratei normale de functionare sau
inainte de termen si a recuperarii (daca este cazul) de valori materiale in urma
casarii si predarii acesteia la magazie.
II.2. CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE NECORPORALE
Definire: cunoscute şi sub numele de active fixe intangibile, sunt valori de

dimensiune mare şi de durabilitate mare, care nu se gǎsesc sub forma bunurilor fizice,
corporale, ci sub forma unor cheltuieli ocazionate de dobândirea unor drepturi sau de
obţinerea unor efecte pe termen lung.
Structura:
Cheltuieli de dezvoltare sunt acele cheltuieli ocazionate de lansarea în fabricaţie
a produselor noi sau în aplicarea în producţie a tehnologiilor noi. A nu se confunda
cheltuielile de dezvoltare cu cheltuielile de cercetare, care vizeazǎ obţinerea de prototipuri
noi, produse sau tehnologii noi.
Concesiuni, brevete, licenţe, mǎrci comerciale şi alte drepturi şi valori
similare sunt acele cheltuieli ocazionate de dobândirea pe termen lung a unor drepturi de
exploatare sau folosire a unor bunuri sau rezultate aparţinând altor persoane (de regulǎ
statului).
17
___________________________________________________________________________________________________________
Inregistrari ale evenimentelor cultural – sportive imprimari ale reprezentatiilor

teatrale, programe de radoi si televiziune, lucrari muzicale, lucrari literare artistice sau
recreative, evenimente sportive efectuate pe pelicule, benzi magnetice sau alte suporturi;
Alte active fixe necorporale programe informatice create in institutie sau
achizitionate, precum si alte active fixe necorporale;
Active fixe necorporale in curs de executie care nu au fost finalizate pana la
sfarsitul exercitiului bugetar;
Avansuri acordate pentru active fixe necorporale sume acordate, in avans
furnizorilor de active fixe, in vederea dobandirii cu titlu oneros de la acestia de active fixe
necorporale.
II.2.1. EVALUAREA ACTIVELOR FIXE NECORPORALE
A. Evaluarea initiala:
In functie de modalitatea de intrare in patrimoniul institutiei publice, activele fixe
necorporale se evalueaza la una din urmatoarele valori:
 Cost sau pret de achizitie - reflectă efortul consimţit pentru dobândirea unui bun
(drept de utilizare) cu titlu oneros. Este format din : contravaloarea bunului repectiv
(preţul, ca atare); cheltuielile de transport, montaj, cu probele tehnologice, cheltuielile
cu punerea în funcţiune si taxele nerecuperabile – in cazul intrarilor cu titlu oneros.
In contabilitate:
20_ = 404
 Cost sau pret de productie - exprimă efortul consimţit pentru dobândirea unui bun din
autoproducţie (producţie proprie). Este format din cheltuielile directe ocazionate de
fabricarea bunului; cota de cheltuieli indirecte, repartizată raţional şi proporţional şi
asupra bunului respectiv – in cazul intrarilor din productie proprie (autoproductie).
In contabilitate:
20_ = 721 - daca se realizeaza in interiorul exercitiului bugetar ;
sau
233 = 721 - la sfarsitul primului exercitiu;
20_ = % - la finalizarea activitatii.
233
721
NOTA:
Inregistrarea cheltuielilor cu materiile prime, materialele, salariile personalului,
serviciile prestate de terti face obiectul altor capitole.
 Valoarea justa (utilitate) - exprimă efortul consimţit pentru dobândirea unui bun
(drept de utilizare) cu titlu gratuit (aport, donaţie, transfer, subvenţii pentru investiţii
etc.). Valoarea de utilitate este dată de: preţul bunurilor noi, similare de pe piaţă,
starea (gradul de uzură) în care se află bunul respectiv, locul (locaţia) în care se află
bunul respectiv, intensitatea cu care este dorit bunul respectiv (este un bun rar sau
frecvent), diverşi factori conjuncturali (ex: fenomenele inflaţioniste) – in cazul
intrarilor cu titlu gratuit (donatii, sponsorizari etc.).
In contabilitate:
- primirea inregistrarii unor cantece populare:
18
___________________________________________________________________________________________________________
206 = 100 (nu se supune amortizarii)

- primirea unui program informatic (transfer):
2081 = 779 (se supune amortizarii)
- plusul la inventariere (program informatic):
2081 = 779 (se supune amortizarii).
Diverse exemple de operatiuni economice privind intrarea activelor fixe
necorporale:
1) O primarie contracteaza cu S.C. „INFO” S.R.L. elaborarea unui program informatic
pentru urmarirea decontarilor cu personalul. Pentru aceasta, plateste un avans in suma de
2000 lei, iar S.C. „INFO” S.R.L. factureaza ulterior programul la valoarea de 5000 lei.
Finantarea se face din venituri proprii.
a) Acordarea avansului:
234 = 561 | 2000 | 2000 |
b) Achizitionarea programului:
2081 = 404 | 5000 | 5000 |
c) Decontarea cu furnizorul:
404 = % 5000
234 2000
561 3000
2) Un ordonator tertiar achizitioneaza de la o televiziune inregistrarea unui concert
sustinut de un mare artist local, in valoare de 10000 lei. Activul fix necorporabil respectiv
nu se supune amortizarii.
a) Achizitia inregistrarii:
6822 = 404 |10000 | 10000 |
b) Receptia inregistrarii:
206 = 100 |10000 | 10000 |
B. Evaluarea la iesirea din patrimoniu:

La iesirea din institutia publica, se crediteaza conturile de active fixe necorporale,
iar conturile corespondente debitoare se stabilesc in functie de faptul ca daca aceste active
fixe necorporale sunt amortizabile sau neamortizabile si de modalitatea de iesire.
a) Daca sunt amortizabile:
Acestea pot fi integral sau partial amortizate. Valoarea neamortizata reprezinta o
„cheltuiala extraordinara din operatiuni cu activele fixe” (contul 691).
Exemple:
a1) Institutia publica vinde un program informatic amortizat in proportie de 60% a carui
valoare contabila este de 10000 lei. Pretul de vanzare negociat este de 5500 lei.
- Relatia cu cumparatorul:
4611 = 791 | 5500 | 5500 |
- Scoaterea din evidenta:
% = 2081 10000
19
___________________________________________________________________________________________________________
2808 6000
691 4000
- Incasarea facturii:
561 = 4611 | 5500 | 5500 |
a2) Aceeasi operatiune, dar programul era integral amortizat.
- Relatia cu cumparatorul:
4611 = 791 | 5500 | 5500 |
2808 = 2081 | 10000 | 10000 |
- Incasarea facturii:
561 = 4611 | 5500 | 5500 |
a3) Daca institutia publica nu ar fi vandut programul informatic si l-ar fi casat la sfarsitul
perioadei de utilizare:

2808 = 2081 | 5500 | 5500 |
b) Daca sunt neamortizabile:
Exemple:
b1) Are loc casarea unei lucrari muzicale deteriorate din cauza suportului de inregistrare, a
carei valoare contabila este de 1000 lei.
100 = 206 | 2000 | 2000 |
b2) Constatarea lipsei la inventariere a unei inregistrari la un eveniment sportiv a carei

valoare contabila este de 3000 lei.
100 = 206 | 2000 | 2000 |
C. Evaluarea la data inventarului:

Inventarierea imobilizarilor necorporale se efectueaza prin constatarea existentei si
apartenentei acestora la unitatile detinatoare, iar in cazul brevetelor, licentelor si marcilor
comerciale este necesara dovedirea existentei acestora pe baza titlurilor de proprietate.
Evaluarea la data inventarului se realizeaza la valoarea actuala (valoare de inventar
sau justa).
Opereaza principiul prudentei - conform căruia agentul economic trebuie să se
pună la adăpost, din timp, în faţa unor eventuale riscuri viitoare. În mod concret, agentul
economic nu trebuie să supraevalueze activele şi veniturile şi să subevalueze pasivele şi
cheltuielile.
Daca se constata o depreciere ireversibila, se inregistreaza amortizare
suplimentara.
Daca se constata o depreciere reversibila, se constituie ajustari pentru depreciere
prin debitarea contului 6813 si creditarea contului 290.
20
___________________________________________________________________________________________________________
Exemplu:
La 31.12.200N, cu ocazia inventarierii se constata, pentru un program informatic, o
valoare reala (actuala) de 4000 lei, valoarea contabila a acestuia fiind de 5000 lei.
In cursul anului 200N + 1, programul informatic nu mai corespunde, iar la acel
moment se inregistreaza o amortizare cumulata de 3500 lei.
- la 31.12.200N, ajustarea pentru depreciere:
6813 = 2908 | 1000 | 1000 |
- in cursul anului 200N + 1, casarea:
% = 2081 5000
2808 3500
691 1500
- ajustarea facuta se anuleaza:
2908 = 7813 | 1000 | 1000 |
II.2.2. AMORTIZAREA ACTIVELOR FIXE NECORPORALE
Anumite active fixe necorporale se amortizeaza. Pentru aceasta, se utilizeaza

metoda liniara.
Vi Aa 100
Aa = sau Aa = Vi x Na => Na = x 100 sau Na = . Aceasta formula provine
T Vi T
din:
Vi Aa
Aa = si Na = x 100
T Vi
Aa Vi / T Vi 1 1 100
Na = x 100 = x 100 = x x 100 = x 100 = .
Vi Vi T Vi T T
Aa
Amortizarea se inregistreaza lunar: Al = .
12
Concesiunile ... se amortizeaza in functie de durata prevazuta pentru utilizarea lor
de catre detinator.
Cheltuielile de dezvoltare si programele informatice se amortizeaza intr-o
perioada de maximum 5 ani.
Inregistrarile evenimentelor cultural – sportive nu se amortizeaza.
Inregistrarea amortizarii:
6811 = 2808 (program informatic).
II.2.3. REEVALUAREA ACTIVELOR FIXE NECORPORALE
Activele fixe necorporale pot fi reevaluate in baza unor reglementari legale.

Exemplu:
Un contract de licenta a carei valoare contabila este de 2000 lei, este reevaluat la 2500
lei. Contractul are o durata de 10 ani, iar reevaluarea are loc dupa 4 ani.
21
___________________________________________________________________________________________________________
Na = 100/T = 100/10 = 10%

Aa = 2000 × 10% = 200 lei
A cumulata = 200 × 4 = 800 lei
Valoarea neta contabila = 2000 – 800 = 1200 lei
Diferenta din reevaluare = 2500 – 1200 = 1300 lei.
In contabilitate:
205 = 105 | 1300 | 1300 |
Ulterior reevaluarii, amortizarea se face in functie de noua valoare contabila si durata
ramasa de amortizat.
II.3. CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE CORPORALE
Activele fixe corporale, cunoscute şi sub numele de active fixe tangibile, sunt
acele bunuri economice ce se caracterizeazǎ prin valoare mare şi durabilitate mai mare de
1 an, ce se gǎsesc sub forma bunurilor fizice, corporale.
Structura:
- Terenuri si amenajari de terenuri sunt bunuri economice concretizate în terenuri propriu-
zise (bunuri naturale concretizate în suprafeţe de teren cu diverse destinaţii, fǎrǎ ca pe
acestea sǎ fi intervenit omul cu anumite corecturi sau îmbunǎtǎţiri) şi amenajǎri de
terenuri (reprezentate de acele terenuri asupra cǎrora a intervenit omul, în vederea redǎrii
lor circuitului economic) + Evidenta analitica a terenurilor se poate realiza pe categorii:
terenuri agricole, terenuri silvice, terenuri cu constructii, terenuri fara constructii, terenuri
cu zacaminteetc. Amenajarile de terenuri cuprind diverse lucrari realizate pentru:
racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrica, acces, imprejurimi, desecari,
canalizari, etc.;
- Constructii (sunt un lucru sau un complex de lucruri ce întruneşte concomitent
urmǎtoarele condiţii: au o valoare unitarǎ mai mare decât limita prevǎzutǎ de lege; au o
duratǎ normalǎ de funcţionare mai mare de un an; au o destinaţie precisǎ în procesul
reproducţiei sociale) + Constructiile se evidentiaza pe grupe, subgrupe, clase si subclase,
potrivit „Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor
fixe”;
- Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii:
- Echipamente tehnologice (Masini, utilaje si instalatii de lucru);
- Aparate si instalatii de masurare, control si reglare;
- Mijloace de transport;
- Animale si plantatii.
- Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si
alte active fixe corporale.
Si Instalatiile tehnice... si Mobilierul... se evidentiaza pe grupe, subgrupe, clase si
subclase, potrivit „Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a
mijloacelor fixe”;
- Active fixe corporale in curs de executie
- Avansuri acordate pentru active fixe corporale
- Alte active ale statului: zacamintele (rezervele de carbune, petrol, gaze naturale,
minereuri metalifere si nemetalifere), rezervele nebiologice necultivate (padurile virgine,
22
___________________________________________________________________________________________________________
resursele piscicole neexploatate), rezervele de apa (intinderile de apa si alte rezerve

subterane, in situatia in care li se poate atribui o valoare de piata).
NU sunt considerate active fixe corporale:

- Motoarele si alte subansamble ale activelor fixe corporale procurate in scopul inlocuirii
componentelor uzate, daca nu modifica parametrii tehnici initiali (modernizari) sau
marimea duratei de viata utila (investitii ce majoreaza costul obiectivului);
- Sculele, dispozitivele, instrumentele speciale, indiferent de valoarea si durata lor de
folosinta;
- Echipamentul de protectie si de lucru, imbracamintea speciala, precum si accesoriile de
pat, indiferent de valoarea si de durata lor de folosinta;
- Constructiile, amenajarile si instalatiile provizorii;
- Prototipurile de bunuri, atata timp cat servesc ca model la executarea productiei de serie
sau care sunt supuse incercarilor in vederea omologarii la producator;
- Animalele tinere, animalele la ingrasat, pasarile, coloniile de albine, precum si animalele
de productie din speciile mici.
II.3.1. EVALUAREA ACTIVELOR FIXE CORPORALE
A. Evaluarea initiala
La intrarea in patrimoniul institutiei publice, activele fixe corporale se evalueaza la
costul istoric (valoarea de intrare):
- Cost (pret) de achizitie – in cazul intrarilor cu titlu oneros. ATENTIE!!! Reducerile
comerciale acordate de furnizori nu se includ in costul de ahizitie;
- Cost (pret) de productie – in cazul intrarilor din productie proprie;
- Valoarea justa (de utilitate) – in cazul intrarilor cu titlu gratuit (donatii, transfer, plusuri la
inventariere, subventii).
Exemple de operatiuni economice privind intrarea activelor fixe corporale:

a) Active fixe supuse amortizarii:
1) Achizitionarea: institutia publica achizitioneaza mobilier in valoare de 5000 lei.
241 = 404 | 5000 | 5000 |
NOTA: Problema TVA face obiectul altui capitol. In principiu, institutiile publice
nu sunt persoane impozabile pentru activitatile desfasurate in calitate de autoritati
publice, cu exceptia acelor activitati care ar produce distorsiuni concurentiale daca
institutiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile.
2) Primirea prin donatie:

213 = 779 | 8000 | 8000 |
23
___________________________________________________________________________________________________________
3) Primirea prin transfer: primirea unui autotrism pentru care:

- Valoarea contabila: 30000 lei;
- grad de uzura: 60%;
2133 = % 30000
2813 18000
779 12000
4) Plusul la inventariere: idem „3”.
5) Realizarea in regie proprie: receptia are loc in acelasi an cu executia.

2131 = 722
6) Realizarea in regie proprie a unei constructii, pentru care:

- valoarea totala: 100000 lei;
- durata executiei: 2 ani;
- 60% in anul I sii 40% in anul II.
- in anul I:
231 = 722 | 60000 | 60000 |
- in anul II:
212 = % 100000
231 60000
722 40000
7) Realizarea in sistem mixt (regie proprie si antreprenoriat), pentru care:

- durata executiei: 2 ani;
- anul I: 70%, din care: 60% antreprenorul si 40% institutia;
- anul II: 30%, din care: 70% antreprenorul si 30% institutia.
- in anul I:
231 = % 70000
404 42000
722 28000
404 = 561 | 42000 | 42000 |
- in anul II:
212 = % 100000
231 70000
404 21000
722 9000
404 = 561 | 21000 | 21000 |
8) Acordarea unui avans de 25000 lei pentru achizitionarea unui mijloc fix (utilaj)
care necesita montaj, pentru care:
24
___________________________________________________________________________________________________________
- valoarea utilajului: 100000 lei;

- cheltuieli de transport, cu o firma specializata: 2000 lei;
- cheltuieli de montaj, firma specializata: 3000 lei.
a) Acordarea avansului:
232 = 561 | 25000 | 25000 |
b) Receptia utilajului:
231 = % 102000
4041/furnizor utilaj 102000
4041/furnizor transport intern 2000
c) Montajul si receptia:
2131 = % 105000
231 102000
4041/furnizor montaj 3000
d) Plata furnizorilor:
d1) de utilaj: 4041 = % 100000
232 25000
561 75000
d2) de transport si montaj: % = 561 5000
4041/F. de transport 2000
4041/F. de montaj 3000
9) Primirea prin transfer de la organul ierarhic superior a unui autoturism, pentru care:
- valoarea contabila: 30000 lei;
- grad de uzura: 40%.
2133 = % 30000
2813 12000
4812 18000
10) Achizitionarea din import (utilaj), nenecesitand montaj si probe tehnologice, pentru
care:
- pretul de achizitie:
- valoarea externa a utilajului: 100000 lei;
- transport extern: 3000 lei;
- taxe vamale: 2000 lei;
- transport intern: 2500 lei.
2131 = % 107500
4041/Furnizor utilaj 100000
4041/F. transport extern 3000
4041/F. transport intern 2500
446 2000
b) Active fixe nesupuse amortizarii:

1) Achizitionarea de teren in interes public:
a) achizitia terenului:
6821 = 404 | 50000 | 50000 |
25
___________________________________________________________________________________________________________
b) receptia (intrarea) terenului:

2111 = 101 | 50000 | 50000 |
2) Intrarea prin transfer, donatie, plus la inventariere:

214 = 101
3) Realizarea in regie proprie a unei investitii neamortizabile, pentru care:

- durata executiei: 2 ani:
- 60% in anul I si 40% in anul II.
- in anul I: 231 = 722 | 60000 | 60000 |
- in anul II: 231 = 722 | 40000 | 40000 | (executia)

6821 = 231 | 100000 | 100000 | (receptia)
212 = 101 | 100000 | 100000 | (intrarea in patrimoniu)
Alte situatii privind activele fixe corporale:

Reparatiile curente (aduc mijlocul fix la performantele initiale de functionare):
611 = 401
Reparatiile capitale (sporesc performantele initiale de functionare):
214 = 404 (de ex., procesorul la un calculator).
B. Evaluarea la iesirea din patrimoniu
a) Active fixe corporale amortizabile:

1) Casarea unui calculator amortizat integral:
2814 = 214
2) Casarea unui autoturism avariat total in urma unui accident rutier, amortizat in
proportie de 60%:
% = 2133 400000
2813 240000
691 160000
3) Vanzarea unei cladiri, pentru care:

- amortizarea inregistrata: 60000 lei;
- pretul de vanzare: 150000 lei.
a) Relatia cu cumparatorul:
461 = 791 | 150000 | 150000 |
b) Scoaterea din evidenta:
% = 212 180000
2812 60000
691 120000
26
___________________________________________________________________________________________________________
c) Incasarea:
561 = 461 | 150000 | 150000 |
Sau
7701 = 461 | 150000 | 150000 |
daca institutia este finantata de la bugetul de stat.
4) Lipsa la inventariere, imputabila, a unui laptop nou:

a) Scoaterea din evidenta:
691 = 214
b) Imputarea:
4282 = 719
b) Active fixe corporale neamortizabile:

1) Casarea unor exponate muzeistice, distruse de un incendiu:
101 = 214
2) Vanzarea unui teren ce apartine domeniului privat al statului, cunoscand:

- valoarea contabila 70000 lei;
- pretul de vanzare: 80000 lei.
a) Relatia cu cumparatorul:
461 = 791 | 80000 | 80000 |
b) Scoaterea din evidenta a terenului:
102 = 2111 | 70000 | 70000 |
3) Donatia, transferul, lipsa la inventariere:

101 = 214
C. Evaluarea la data inventarului
1) Cu ocazia inventarierii, se constata ca valoarea justa a unui teren este de 8000 lei,
valoarea contabila a acestuia fiind de 10000 lei.
6813 = 2911 | 2000 | 2000 |
II.3.2. AMORTIZAREA ACTIVELOR FIXE CORPORALE
- Metoda utilizata: metoda liniara;

- Amenajarile de terenuri se amortizeaza pe o perioada de 10 ani;
- Nu se supun amortizarii:
- bunurile care apartin domeniului public al statului si al unitatilor
administrativ – teritoriale;
- activele fixe corporale aflate in conservare;
27
___________________________________________________________________________________________________________
- lacurile, baltile, iazurile, helesteele care nu sunt rezultatul unei

investitii;
- terenurile;
- bunurile din patrimoniul cultural national.
Inregistrarea amortizarii: 6811 = 281_
II.3.3. REEVALUAREA ACTIVELOR FIXE CORPORALE
Reevaluarea se realizeaza la valoarea justa.

In contabilitate: 21_ = 105_
Se vor inregistra diferentele din reevaluare. Prin aceasta, vechea valoare contabila
se substituie de noua valoare contabila (valoarea justa). Din acest moment, amortizarea se
va calcula tot dupa metoda liniara, dar se va avea in vedere durata de functionare.
Aa = VR x Na;
100
Na = Trf .
II.4. CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE FINANCIARE
Imobilizările financiare sunt valori financiare investite de către un agent

economic în activitatea altui agent economic, cu scopul realizării unor câştiguri sau al
dobândirii unor avantaje.
Structura:
- Titluri de participare – reprezinta actiuni preluate de catre stat in contul
creantelor bugetare si actiunile detinute de institutiile publice in capitalul
unor societati comerciale pe o perioada indelungata. Aceste titluri genereaza
venituri variabile sub forma de dividende.
- Creante imobilizate – reprezinta drepturi ale institutiilor publice pentru
imprumuturi acordate pe termen lung si sume depuse de terti sub forma
garantiilor. Pentru imprumuturile acordate, institutia publica realizeaza
venituri fixe sub forma de dobanzi.
- Alte titluri imobilizate – reprezinta obligatiuni detinute de stat pe o perioada
indelungata ce genereaza venituri sub forma de dobanzi.
II.4.1. EVALUAREA ACTIVELOR FIXE FINANCIARE
Are loc la costul de achizitie sau la valoarea stabilita prin contractul de dobandire.
Exemplu:
1) O societate comerciala are datorii la bugetul de stat in valoare de 50000 lei. Datoriile
respective reprezinta pentru stat creante bugetare. S-a stabilit conversia creantelor
bugetare in actiuni.
28
___________________________________________________________________________________________________________
260 = 463 | 50000 | 50000 |
2) Se inregistreaza conversia unor creante bugetare in obligatiuni, 40000 lei.

265 = 463 | 40000 | 40000 |
3) Se acorda credite ipotecare pentru construirea de locuinte prin ANL in valoare de
500000 lei. Ratele anuale la creditele ce se vor incasa (recupera) vor fi de 25000 lei.
Pentru creditele acordate se va incasa dobanda. Dobanda primului an este de 2500 lei.
a) Acordarea creditului ipotecar:
2675 = 551 | 500000 | 500000 |
b) Incasarea ratei primului an:
551 = 2675 | 25000 | 25000 |
c) Dobanda de incasat:
2676 = 763 | 2500 | 2500 |
d) Incasarea dobanzii:
551 = 2676 | 2500 | 2500 |
4) O institutie publica finantata integral din venituri proprii, incaseaza garantiile restituite
de furnizorii de utilitati in valoare de 5000 lei.
560 = 267 | 5000 | 5000 |
B. Evaluarea la iesirea din patrimoniu
1) Bugetul local vinde o parte din actiunile detinute la diverse la diverse societati
comerciale pentru care:
- valoarea la pret de vanzare: 35000 lei.
5211 = % 35000
260 30000
764 5000
2) Bugetul local vinde o parte din actiunile detinute, pentru care:

- valaorea la pret de vanzare: 28000 lei.
% = 260 30000
5211 28000
664 2000
C. Evaluarea la inventar
In cazul pierderilor de valoare, se constituie sau se majoreaza, dupa caz, ajustarile:

6863 = 2961
Daca ajustarile devin, total sau partial, fara obiect, se anuleaza sau se diminueaza,
prin reluarea lor la venituri:
2961 = 7863
29
___________________________________________________________________________________________________________
II.5. ACHIZITIA DE BUNURI, LUCRARI SI SERVICII DE CATRE

INSTITUTIILE PUBLICE
Achizitiile de bunuri, lucrari si servicii de catre institutiile publice sunt denumite

sunt supuse unor reglementari speciale. Ele se numesc, simplu, achizitii publice.
Actul normativ care reglementeaza achizitiile publice este OUG nr. 34/2006 privind
atribuirea contractelor de achizitie publica.
Contractul de achizitie publica este un contract cu titlu oneros incheiat intre
institutia publica, pe de o parte, si unul sau mai multi operatori economici, pe de alte
parte, avand ca obiect executia de lucrari, prestarea de servicii sau furnizarea de bunuri de
catre acestia din urma in favoarea institutiei publice.
Atribuirea unui contract de achizitie publica unui operator economic trebuie sa
respecte anumite proceduri:
1. Licitatia deschisa, in cadrul careia orice operator economic interesat are
dreptul de a depune oferta;
2. Licitatia restransa, in cadrul careia orice operator economic are dreptul de
a-si depune candidatura, urmand ca numai candidatii selectati sa aiba
dreptul de a depune oferta;
3. Dialogul competitiv – este procedura la care orice agent economic
(operator) are dreptul de a-si depune candidatura si prin care autoritatea
contractuala (institutia publica) conduce un dialog cu candidatii admisi, in
scopul identificarii solutiilor apte sa raspunda necesitatilor acesteia, ca mai
apoi, pe baza solutiilor gasite, candidatii selectati sa elaboreze oferta
finala;
4. Negocierea – este procedura prin care autoritatea contractanta deruleaza
consultari cu candidatii selectati si negociaza clauzele contractuale,
inclusiv pretul, cu unul sau mai multi dintre acestia;
5. Cererea de oferte – este procedura simplificata prin care autoritatea
contractanta solicita oferte de la mai multi agenti economici.
Institutiile publice au obligatia de a atribui contractele de achizitie publica prin
intermediul licitatiilor deschise sau al licitatiilor restranse, si doar in cazul in care nu sunt
intrunite conditiile pentru realizarea acestor proceduri, se va apela la celelalte.
Institutiile publice au, insa, dreptul de a achizitiona bunuri direct, fara proceduri,
numai daca valoarea achizitiei nu depaseste echivalentul, in lei, al sumei de 5000 €.
Pentru atribuirea contractelor de achizitie publica, institutia publica intocmeste o
documentatie de atribuire prin care operatorii economici sunt informati complet, corect si
explicit cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. Documentatia este pusa
la dispozitia operatorilor econimici gratuit sau contra – cost, dar pretul nu trebuie sa
depaseasca costul multiplicarii documentatiei.
Criteriile de atribuire a contractelor de achizitie publica pot fi:
30
___________________________________________________________________________________________________________
a) oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic (caz in care se iau in
considerare caracteristici tehnice, functionale, de calitate, de mediu, de exploatare
sau functionare, servicii post – vanzare si asistenta tehnica, termen de
livrare/executie, etc.);
b) pretul cel mai scazut.
Daca suntem in fata procedurii de dialog copetitiv, criteriul de atribuire a
contractului de achizitie este numai oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere
economic.
CAPITOLUL III: CONTABILITATEA ACTIVELOR CURENTE
III.1. DELIMITARI STRUCTURALE PRIVIND ACTIVELE CURENTE
Conform prevederilor OMFP nr. 1917/2005 si ale OMFP nr. 1752/2005, un activ
se clasifica drept activ curent (circulant) atunci cand:
a) este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul comercializarii
si se asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la data bilantului;
b) este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare;
c) este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a caror utilizare nu este
restrictionata.
Echivalentele de trezorerie sunt reprezentate de investitiile pe termen scurt, extrem
de lichide, usor convertibile in numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de
schimbare a valorii.
In categoria activelor circulante se cuprind:
1. Stocurile;
2. Creantele aferente ciclului de exploatare;
3. Investitiile pe termen scurt;
4. Casa si conturile la banci.
Ciclul de exploatare al unei institutii publice reprezinta perioada de timp dintre
achizitionarea materiilor prime care intra intr-un proces de transformare si finalizarea
acestora sub forma de trezorerie sau echivalente de trezorerie.
III.1.1. CONCEPTUL DE STOCURI SI STRUCTURA ACESTORA
Stocurile se caracterizeaza prin faptul ca:

a) sunt detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii originale a activitatii;
b) se afla in curs de productie in vederea vanzarii in procesul desfasurarii normale a
activitatii;
c) exista sub forma de materii prime si materiale consumabile, care urmeaza sa fie
folosite in desfasurarea activitatii curente a institutiei, in procesul de productiei,
sau pentru prestarea de servicii.
In cadrul stocurilor se cuprind:
1. Materiile prime - sunt acele valori economice de consum concretizate în bunuri
materiale, ce sunt supuse procesului de prelucrare, în vederea obţinerii de efecte
31
___________________________________________________________________________________________________________
economice (produse). Esenţa lor materială se regăseşte, ca atare sau într-o formă
transformată, în esenţa efectelor obţinute. De calitatea şi cantitatea lor depind calitatea şi
cantitatea efectelor obţinute.
2. Materialele consumabile sunt acele valori economice de consum sau circulaţie, care
participă alături de materiile prime la obţinerea efectelor economice, esenţa lor materială
putându-se regăsi sau nu în esenţa efectelor obţinute. Ele sunt indispensabile activităţii
economice.
La rândul lor, materialele consumabile se structurează în:
 Materiale auxiliare;
 Piese de schimb;
 Combustibili;
 Materiale pentru ambalat;
 Seminţe şi material de plantat;
 Furaje;
 Alte materiale consumabile.
 Hrana, medicamente si materiale sanitare.
3. Materialele de natura obiectelor de inventar sunt acele valori economice care se
concretizează în mijloace de muncă, dar care nu întrunesc condiţiile de a fi mijloace fixe.
Ele, fie că au o valoare unitară mai mare decât limita prevăzută de lege, dar au o durată
normală de funcţionare mai mică de 1 an, fie că au o durată normală de funcţionare mai
mare de 1 an, dar au o valoare unitară mai mică decât limita prevăzută de lege. De aceea,
ele mai sunt cunoscute şi sub numele de obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă
durată.
Ca şi mijloacele fixe, materialele de natura obiectelor de inventar nu se consumă la
prima utilizare, ci participă la mai multe cicluri de producţie. Aici se includ:
echipamentul de lucru, echipamentul de protecţie, SDV-urile (scule, dispozitive şi
verificatoare), diverse aparate de măsură şi control de mică valoare. Deşi astfel de
materiale de natura obiectelor de inventar nu se consumă în mod real, doar se uzează prin
utilizare, utilizarea lor este echivalentă cu un consum; de aceea contravaloarea lor se va
include deodată în costurile producţiei.
- materiale de natura obiectelor de inventar in magazie;
- materiale de natura obiectelor de inventar in folosinta.
4. Materialele rezerva de stat side mobilizare (bunuri din proprietatea publica a statului
necesare inerventiei operative pentru protectia populatiei, a economiei si pentru apararea
tarii):
- materiale rezerva de stat;
- materiale rezerva de mobilizare (de razboi).
5. Ambalaje rezerva de stat si de mobilizare (bunuri din proprietatea publica a statului
necesare inerventiei operative pentru protectia populatiei, a economiei si pentru apararea
tarii):
- ambalaje rezerva de stat;
- ambalaje rezerva de mobilizare.
6. Materialele date in prelucrare in institutie.
7. Alte stocuri (stocuri specifice anumtor institutii: munitii si furnituri pentru aparare
nationala, pentru ordine publica si siguranta nationala, etc.).
32
___________________________________________________________________________________________________________
8. Productia in curs de executie reprezintă acele efecte economice care se află în procesul
de transformare şi care, în final, vor deveni produse finite, semifabricate, lucrări
executate şi servicii prestate. Ele se gǎsesc sub forma cheltuielilor de producţie (a
producţiei neterminate).
- produse in curs de executie reprezintǎ un anume stadiu (fază) în care au ajuns, în
procesul de transformare, produsele finite şi semifabricatele, acestea neparcurgând nici
tehnic şi nici organizatoric procesul de fabricaţie. Altfel spus, în curs de execuţie sunt
produsele finite şi semifabricatele "neterminate", ele fiind susceptibile, obligatoriu, la
transformǎri viitoare, dar tot în cadrul aceluiaş proces de producţie.
- lucrari si servicii in curs de executie sunt efecte economice ce nu se concretizeazǎ în
bunuri, ci în prestaţii cǎtre o altǎ persoanǎ, dar care nu au fost finalizate.
Nici dupǎ finalizare, astfel de efecte nu vor avea o concretizare fizicǎ, corporalǎ. Ele însǎ
angajeazǎ cheltuieli pentru execuţie sau prestaţie (de exemplu, executarea unei lucrǎri sau
prestare unui transport, fiecare nefinalizat).
9. Produsele reprezintă valori economice obţinute în urma activităţii proprii a agentului
economic. Ele sunt denumite generic efecte economice.
- semifabricate;
- produse finite;
- produse reziduale: - materiale recuperabile;
- rebuturi;
- deseuri;
- bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului;
- bunuri confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a unitatilor
administrativ – teritoriale.
10. Animalele si pasarile sunt valori economice de natură biologică folosite, fie pentru
scopuri alimentare, fie pentru alte utilităţi economice, fie pentru reproducţie.
În categoria animalelor de natura stocurilor sunt incluse toate animalele mici, indiferent
de specie, toate animalele tinere şi la îngrăşat şi animalele reformate din speciile mari, cât
şi păsările şi familiile de albine. Sunt şi specii de animale mici la care exemplarele
folosite pentru reproducţie nu sunt de natura stocurilor, ci de natura mijloacelor fixe. Este
cazul, aici, al porcilor şi al oilor de reproducţie.
Din punct de vedere delimitativ, animalele sunt, deci:
- animale de natura mijloacelor fixe: toate animalele mari (cabaline, taurine, bovine),
precum şi animalele şi reproducţie din speciile porcine şi ovine.
- animale de natura stocurilor: toate animalele din speciile mici, păsările şi familiile de
albine, precum şi animalele tinere şi la îngrăşat şi cele reformate din speciile mari.
11. Marfurile sunt bunuri economice de orice tip, aflate în sfera circulaţiei mărfurilor
(sfera comerţului cu ridicata – en gross, şi cu amănuntul – en detail).
12. Ambalajele sunt bunuri economice de circulaţie, utilizate pentru protejarea altor
bunuri economice pe timpul transportului, depozitării şi al comercializării. De multe ori,
fără ele astfel de operaţii sunt de neconceput. Caracteristica lor esenţială este aceea că
sunt refolosibile adică nu se consumă la prima utilizare. A nu se confunda ambalajele cu
materialele pentru ambalat. În timp ce materialele pentru ambalat sunt de unică folosinţă,
ambalajele participă la mai multe cicluri economice.
În acelaşi timp se impune o delimitare strictă a sferei de cuprindere a ambalajelor.
Dacă anumite bunuri servesc drept ambalaje dar au caracteristicile mijloacelor fixe, ele
33
___________________________________________________________________________________________________________
sunt mijloace fixe (de exemplu: cisternele pentru transportul produselor lichide). În
concluzie, pentru ca un bun să fie ambalaj el trebuie să îndeplinească rolul de ambalaj,
dar să nu aibă caracteristici de mijloc fix.
13. Stocurile aflate la terti (in custodie, la prelucrare sau in consignatie).
III.1.2. GESTIUNEA TEHNICO – OPERATIVA A STOCURILOR
Principalele documente justificative ce stau la baza inregistrarii in contabilitate a

fenomenelor legate de stocuri sunt:
- Factura si factura fiscala – insotesc bunurile achizitionate de la furnizor si
cele livrate catre clienti , servind si la decontarea acestora;
- Nota de receptie si constatare de diferente – cu ocazia receptiei bunurilor
aprovizionate si a constatarii caracteristicilor cantitative si calitative la
preluarea in gestiune;
- Avizul de expediere – insoteste bunurile achizitionate de la furnizor si cele
livrate catre clienti cand nu s-a reusit intocmirea facturii, urmand ca ulterior
sa se intocmeasca factura;
- Bon de predare – transfer – restituire – cu ocazia miscarii intre subdiviziunile
organizatorice ale institutiei a valorilor materiale de natura stocurilor;
- Bonul de consum – cu ocazia eliberarii din magazie, spre consum, a
bunurilor de natura stocurilor, in cazul in care este vorba de un singur fel de
bun material;
- Bonul de consum colectiv – cu ocazia eliberarii din magazie, spre consum, a
bunurilor de natura stocurilor, in cazul in care este vorba de mai multe
bunuri;
- Fisa limita de consum – cu ocazia stabilirii cantitatii limita dintr-un bun
material necesar procesului de prelucrare;
- Fisa limita de consum colectiv – cu ocazia stabilirii cantitatii limita din mai
multe bunuri materiale necesare procesului de prelucrare;
- Lista zilnica de alimente – la stabilirea meniurilor zilnice la cantine;
- Dispozitia de livrare – la eliberarea, spre vanzare, din magazie a bunurilor si
sta la baza intocmirii facturii;
- Fisa de magazie – evidentiaza bunurile in cadrul magaziilor (depozitelor);
- Fisa de evidenta a obiectelor de inventar in folosinta – pentru evidenta
materialelor de natura obiectelor de inventar aflate in folosinta personalului
si la locurile de activitate, pana la scoaterea acestora din uz;
- Registrul stocurilor – la evidenta si evaluarea stocurilor cu ocazia
inventarierii lor si la confruntarea acestora cu datele din contabilitate, in
vederea stabilirii diferentelor si a cauzelor lor;
- Lista de inventariere – cu ocazia inventarierii bunurilor din gestiune;
- Proces – verbal de constatare la inventariere – cu ocazia inventarierii
bunurilor si constatarii de diferente in plus sau in minus in urma confruntarii
cu datele contabile a listelor de inventariere;
34
___________________________________________________________________________________________________________
- Borderoul de predare a documentelor – pentru predarea de catre gestionar, a

documentelor justificative la compartimentul financiar – contabil.
III.2. EVIDENTA SI EVALUAREA STOCURILOR
III.2.1. METODE DE EVIDENTA A STOCURILOR
Contabilitatea stocurilor se poate organiza cantitativ si valoric sau numai valoric,

prin folosirea metodei inventarului permanent sau a metodei inventarului intermitent.
Contabilitatea analitica a stocurilor se poate organiza pe baza a trei metode:
1. Metoda operativ – contabila ce presupune:
- la nivel de gestiune, stocurile sunt evidentiate cantitativ, cu ajutorul fiselor de
magazie;
- in contabilitate, stocurile sunt evidentiate valoric, pe tipuri de stocuri si pe
gestiune.
2. Metoda cantitativ – valorica ce presupune:
- la nivel de gestiune, stocurile sunt evidetiate cantitativ, cu ajutorul fiselor de
magazie;
- in contabilitate, stocurile sunt evidentiate cantitativ – valoric.
3. Metoda global – valorica ce presupune:
- la nivel de gestiune, stocurile sunt evidentiate global – valoric;
- in contabilitate, evidenta se realizeaza tot global – valoric.
Aceasta metoda se preteaza mai mult in cazul marfurilor si ambalajelor, a
rechizitelor de birou, a materialelor de natura obiectelor de inventar.
III.2.2. EVALUAREA STOCURILOR
- Costul de achizitie reflectă efortul consimţit pentru dobândirea unui bun (drept de
utilizare) cu titlu oneros. Este format din: contravaloarea bunului repectiv (preţul, ca
atare); cheltuielile de transport, montaj, cu probele tehnologice, cheltuielile cu punerea în
funcţiune; taxele nerecuperabile.
- Costul de productie exprimă efortul consimţit pentru dobândirea unui bun din
autoproducţie (producţie proprie). Este format din : cheltuielile directe ocazionate de
fabricarea bunului; cota de cheltuieli indirecte, repartizată raţional şi proporţional şi
asupra bunului respectiv.
- Valoarea justa
Costul de achizitie, in unele cazuri (cand institutiile publica nu desfasoara activitati
economice), cuprinde si TVA.
Costul de achizitie sau costul de productie poate fi:
- cost efectiv;
35
___________________________________________________________________________________________________________
- cost standard.
Costul standard este un cost prestabilit, anticipat, utilizat si la iesirea din patrimoniu
a stocurilor.
Stocurile la care se poate utiliza costul standard sunt stocurile de „produse” si
stocurile de „marfuri”.
Intre costul standard si costul de achizitie si/sau de productie exista diferente.
Acestea se inregistreaza distinct in contabilitate.
B. Evaluarea la iesirea din gestiune
- Metoda FIFO („primul intrat – primul iesit”);

- Metoda LIFO („ultimul intrat – primul iesit”);
- Metoda CMP (costului mediu ponderat);
- Metoda identificarii specifice (cand costul sau pretul se poate individualiza
pe fiecare element gestionat).
Daca s-a utilizat „costul standard” la intrare, diferentele de pret se repartizeaza
valorii bunurilor iesite si asupra celor existente, cu ajutorul unui coeficient care se
calculeaza astfel:
Si348  Rd 348 Si378  Rd 378

K348 = si K378 =
Si345  Rd 345 Si371  Rd 371
Valoarea justa (actuala).
III.3. CONTABILITATEA STOCURILOR
1. Achizitionarea de materii prime necesare desfasurarii serviciilor publice, cunoscand:

- valoarea la pret de aprovizionare: 1000 lei;
- TVA aferenta: 24%.
- metoda inventarului permanent:
301 = 401 | 1240 | 1240 |
- metoda inventarului intermitent:
601 = 401 | 1240 | 1240 |
2. Achizitionarea de materii prime necesare desfasurarii unor activitati economice,

cunoscand:
- valoarea la pret de aprovizionare: 1000 lei
- TVA aferenta: 24%.
- metoda inventarului permanent:
% = 401 1240
301 1000
36
___________________________________________________________________________________________________________
4426 240
- metoda inventarului intermitent:
% = 401 1240
601 1000
4426 240
3. Achizitionarea de obiecte de inventar, 3000 lei.
a) Receptia:
3031 = 401 | 3000 | 3000 |
b) Darea in folosinta:
3032 = 3031 | 3000 | 3000 |
4. Achizitionarea si darea in folosinta a echipamentului de lucru, 5000 lei.

a) Receptia:
3031 = 401 | 5000 | 5000 |
b) Darea in folosinta:
3032 = 3031 | 5000 | 5000 |
c) Cota – parte suportata de salariati (50%):
4282 = 719 | 2500 | 2500 |
5. Achizitionarea de materiale consumabile in scopuri economice, cunoscand:

- Pret de achizitie: 5000 lei;
- TVA 24%;
- Reduceri de pret:
- Rabat: 10%;
- Remiza: 2%.
Plata facturii se face tinand cont de faptul ca institutia este finantata integral din
venituri proprii.
Calcule:
- pret achizitie: 5000 lei;
- Rabat (10%): 500 lei (5000 × 10%);
- Remiza (2%): 90 lei [(5000-500) × 2%];
Net comercial: 4410 lei (5000 – 500 – 90);
- TVA 24%: 1058.4 lei (4410 × 24%);
Net de plata: 5468.4 (4410 + 1058.4).
a) Receptia:
% = 401 5468.4
302 4410
4426 1058.4
b) Plata facturii:
401 = 560 | 5468.4 | 5468.4 |
6. Achizitionarea de materii prime pentru servicii publice in valoare de 1000 lei. Din
acestea se confectioneaza in atelierul propriu lenjerie de pat pentru camin, lenjerie a carei
valoare finala este de 2100 lei (materii prime, manopera, etc.). Lenjeria se da in folosinta
caminului.
37
___________________________________________________________________________________________________________
a) Receptia materiilor prime:

301 = 401 | 1000 | 1000 |
b) Plata facturii:
401 = 561 | 1000 | 1000 |
c) Obtinerea lenjeriei:
345 = 709 | 2100 | 2100 |
d) Transferul produselor la obiecte de inventar:
3031 = 345 | 2100 | 2100 |
e) Darea obiectelor de inventar in folosinta:
3032 = 3031 | 2100 | 2100 |
7. Achizitionarea de ster de lemn in valoare de 5000 lei in vederea confectionarii de

mobilier specific. Sterii sunt trimisi la terti pentru obtinerea cherestelei. Manopera
facturata de terti este de 1000 lei. Valoarea mobilierului este de 15000 lei.
a) Achizitionarea sterilor:
301 = 401 | 5000 | 5000 |
b) Plata facturii:
401 = 561 | 5000 | 5000 |
c) Trimiterea sterilor la terti:
351 = 301 | 5000 | 5000 |
d) Primirea cherestelei:
301 = % 6000
351 5000
401 1000
e) Plata facturii:
401 = 561 | 1000 | 1000 |
f) Obtinerea mobilierului:
345 = 709 | 15000 | 15000 |
g) Darea in folosinta a mobilierului:
3031 = 345 | 15000 | 15000 |
3032 = 3031 | 15000 | 15000 |
Consumul de materii si materiale si salariile si accesoriile la salarii (CAS...) se
inregistreaza drept costuri specifice.
8. Primirea de materii prime sub forma de donatie:

301 = 779
9. Primirea prin transfer de materii prime:

301 = 779
10. Materiale recuperabile obtinute din casarea mijloacelor fixe:

302 (309) = 791
11. Primirea prin transfer de materiale de la organic ierarhic superior:

301 = 4813
38
___________________________________________________________________________________________________________
12. Primirea prin transfer de materiale de la alta institutie publica din sistem:
301 = 482
13. Darea prin transfer de materiale consumabile la alta institutie publica din sistem:
482 = 302
14. Darea prin transfer de materiale consumabile la organul ierarhic superior:

4813 = 302
15. Plus la inventariere de materii prime:

301 = 601
Sau
601 = 301 | | |
16. Lipsa neimputabila la inventariere:

602 = 302
17. Lipsa imputabila la inventariere:

- valoarea imputabila: 600 lei + TVA aferenta.
a) Constatarea lipsei:
602 = 301 | 500 | 500 |
b) Imputarea pagubei:
- daca suma ramane la dispozitia institutiei:
4282 = 719 | 744 | 744 | (600 + 600 × 24%)
Sau
- daca suma se cuvine statului:
4282 = 4481 | 744 | 744 |
c) Recuperarea pagubei:
- daca se retine pe statul de plata:
421 = 4282 | 744 | 744 |
- daca se recupereaza prin depunerea banilor la casierie:
5311 = 4282 | 744 | 744 |
18. Cunoscand:
- Stoc produse finite la cost standard, la 01.12.N: 1000 lei;
- Diferente de pret aferente acestora: 140 lei, nefavorabile;
- Obtinerea de produse finite la cost standard: 2000 lei;
- Livrari de produse finite, la cost standard de 2500 lei si pret de vanzare: 4000 lei;
- Costul efectiv, la sfarsitul lunii: 2100 lei.
a) Obtinerea produselor la cost standard:

345 = 709 | 2000 | 2000 |
39
___________________________________________________________________________________________________________
b) Vanzarea produselor la pret de vanzare:

411 = % 4960
701 4000
4427 960
c) Descarcarea gestiunii la cost standard:

709 = 345 | 2500 | 2500 |
d) Diferentele de pret la produsele finite, la sfarsitul lunii:
348 = 709 | 100 | 100 |
e) Diferentele de pret aferente produselor vandute:
Si348  Rd 348 140  100 240

K= = = = 0.08
Si345  Rd 345 1000  2000 3000
2500 × 0.08 = 200 lei.
709 = 348 | 200 | 200 |

f) Incasarea clientului:
561 = 411 | 4960 | 4960 |
19. Obtinerea de deseuri si rebuturi:

346 = 709
20. Vanzarea de deseuri (scaderea gestiunii):

709 = 346
21. Corectarea rebuturilor si obtinerea de produse finite:

a) Scaderea gestiunii:
709 = 346
b) Cheltuielile de corectare (specifice):
641 = 421, de ex.
c) Obtinerea de produse:
345 = 709
22. Materii prime achizitionate pe baza de avansuri de trezorerie:

301 = 542
Sau
542 = 5311 – acordare de bani
23. Materii prime achizitionate pe baza de aviz:

301 = 408
24. Taxele vamale aferente aprovizionarilor din import (materii prime):

301 = 446
25. Lipsa neimputabila de materii prime destinate activitatii economice:

601 = 301
40
___________________________________________________________________________________________________________
Si
635 = 4427
26. Lipsa neclarificata de materii prime:

473 = 301
27. Darea prin transfer de materii prime la o institutie publica din afara sistemului:
658 = 301
28. Calamitarea materiilor prime:

690 = 301
29. Trecerea materiilor prime in categoria marfurilor in vederea vanzarii prin magazinul
propriu:
371 = 301
30. Carburanti procurati pe baza de bonuri valorice:

% = 5328 (5324; 5311; 561; 5121)
3022
4426
31. Scoatea din folosinta a materialelor de natura obiectelor de inventar:

603 = 3032
32. Productia in curs de executie, la sfarsitul perioadei:

331 = 709
33. Continuarea prelucrarii productiei in curs de executie in luna urmatoare:

709 = 331
34. Produse finite plus la inventariere:

345 = 709
35. Produse finite date spre vanzare la magazinele proprii:

371 = 345
36. Bunuri confiscate, potrivit legii, si intrate in proprietatea privata a statului:

347 = 102
37. Bunuri confiscate, potrivit legii, si intrate in proprietatea privata a unitatilor

administrativ – teritoriale:
349 = 103
38. Scoaterea din evidenta a bunurilor confiscate, ca urmare a vanzarii lor:

102 = 347
Sau
103 = 349
41
___________________________________________________________________________________________________________
39. Marfuri achizitionate:

% = 401
371
4426
40. Adaosul comercial aferent marfurilor achizitionate:
371 = 378
Sau
371 = %
378
4428
41. Vanzarea marfurilor (scoaterea din gestiune):

% = 371
607
378
4428
42. Receptia ambalajelor care circula in regim de restituire:

409 = 401
Sau
% = 401
409
4426
43. Receptie ambalaje cumparate:

% = 401
381
4426
44. Restituirea ambalajelor:

401 = %
409
4426
45. Ajustarile:
6814 = 39_
42
___________________________________________________________________________________________________________
III.4. CONTABILITATEA CREANTELOR
Contabilitatea creantelor asigura evidenta drepturilor de incasat ale institutiei in

relatiile acesteia cu: clientii, personalul, bugetul statului, bugetele locale, bugetul
asigurarilor sociale de stat, Comunitatea Europeana, debitorii diversi, debitori ai
bugetelor, alte institutii publice si alte situatii.
Creantele reprezintǎ drepturi ale agentului economic faţǎ de terţe persoane, drepturi
care provin în urma unor relaţii economice ale agentului economic cu aceste persoane.
Astfel de drepturi se datoreazǎ neconcordanţei dintre momentul stabilirii relaţiei cu
terţele persoane şi momentul achitǎrii contravalorii acestei relaţii de cǎtre terţa persoanǎ.
Persoanele cu care agentul economic întreţine relaţii economice generatoare de
drepturi sunt:
- clienţii;
- furnizorii;
- salariaţii;
- bugetul de stat;
- bugetul asigurǎrilor sociale;
- bugetul de şomaj;
- asociaţii/acţionarii;
- diverse societǎţi în participaţie;
- diverse filiale ale societǎţii noastre (subunitǎţi);
- alte persoane.
Principalele elemente patrimoniale ce reprezintǎ drepturi ale agentului economic
faţǎ de aceste persoane sunt:
- clienţi;
- furnizori – debitori;
- avansuri acordate personalului;
- alte creanţe în legǎturǎ cu personalul;
- alte creanţe sociale;
- TVA deductibilǎ;
- TVA de recuperate;
- Subvenţii;
- alte creanţe privind bugetul statului;
- decontǎri cu acţionarii/asociaţii privind capitalul;
- decontǎri între unitate şi subunitǎţi;
- decontǎri între subunitǎţi;
- debitori diverşi.
43
___________________________________________________________________________________________________________
III.4.1. EVALUAREA CREANTELOR
Valoarea nominala – valoarea la care se constituie ele, valoare incrisa in

documentele justificative ce le atesta.
Creantele rezultate in urma unor operatiuni in valuta, la momentul recunoasterii
initiale trebuie in moneda de raportare (leul), pe baza cursului de schimb la data efectuarii
tranzactiei.
Creantele in valuta se inregistreaza in contabilitate atat in lei cat si in valuta.
B. Evaluarea la momentul decontarii
- La valoarea nominala, dar:

Creantele in valuta comporta anumite particularitatile deoarece apar diferente de
curs valutar cu ocazia decontarii fata de momentul inregistrarii initiale. Astfel de
diferente sunt recunoscute, dupa caz, ca venituri sau cheltuieli financiare ale perioadei de
referinta.
Creantele sunt supuse verificarii si confirmarii pe baza soldurilor debitoare ale

conturilor de creante sau punctajelor reciproce, dupa caz.
Pentru creantele exprimate in valuta, diferentele de curs valutar favorabile sunt
inregistrate ca venituri financiare, iar diferentele nefavorabile, ca niste cheltuieli
financiare.
D. Evaluarea la data bilantului
- La valoarea lor prealabila de incasare;

- Diferentele in minus dintre valoarea de inventar si valoarea contabila neta se
inregistreaza pe baza ajustarilor;
- Creantele aferente fondurilor nerambursabile dela Comunitatea Europeana se
evalueaza la cursul publicat de Banca Centrala Europeana, curs valabil
pentru ultima zi a lunii in care se intocmesc situatiile financiare.
44
___________________________________________________________________________________________________________
III.4.2. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU CLIENTII
1. Institutia publica presteaza servicii de interes local, servicii al caror pret este de 30000
lei, TVA aferenta 24%. Incasarea are loc in contul de disponibil din venituri proprii.
a) Prestarea serviciilor:
4111 = % 37200
704 30000
4427 7200
b) Incasarea:
562 = 4111 | 37200 | 37200 |
2. Institutia publica recupereaza materiale in suma de 5000 lei, in urma dezmenbrarii

(demolarii) unei imobilizari corporale. Ulterior, materialele sunt vandute ca marfuri, pe
baza de aviz de expediere, la pret de vanzare de 6000 lei, TVA aferenta 24%.
a) Obtinerea materialelor:
3028 = 791 | 5000 | 5000 |
b) Transferul materialelor la „marfuri”:
371 = 3028 | 5000 | 5000 |
c) Relatia cu clientul:
418 = % 7440
707 6000
4428 1440
d) Descarcarea gestiunii:
607 = 371 | 5000 | 5000 |
e) Emiterea facturii:
4111 = 418 | 7440 | 7440 |
f) exigibilizarea TVA:
4428 = 4427 | 1440 | 1440 |

baza de aviz de expediere, la pret de vanzare de 6000 lei, TVA aferenta 24%. Pretul
specificat in factura este de 6500 lei, TVA 24% (clientul confirma).
3028 = 791 | 5000 | 5000 |
371 = 3028 | 5000 | 5000 |
418 = % 7440
707 6000
4428 1440
45
___________________________________________________________________________________________________________
607 = 371 | 5000 | 5000 |
4111= % 8060
418 7440
707 500
4427 120
f) Exigibilizarea TVA:
4428 = 4427 | 1440 | 1440 |

baza de aviz de expediere, la pret de vanzare de 6000 lei, TVA aferenta 24%. Pretul
specificat in factura este de 5700 lei, TVA 24% (clientul confirma).
3028 = 791 | 5000 | 5000 |
371 = 3028 | 5000 | 5000 |
418 = % 7440
707 6000
4428 1440
607 = 371 | 5000 | 5000 |
4111= % 7810
418 7440
707 300
4427 70
f) Exigibilizarea TVA:
4428 = 4427 | 1440 | 1440 |
5. Pentru un serviciu taxabil din punct de vedere fiscal, institutia incaseaza un avans de la
clientul sau de 10000 lei. Factura serviciului prestat insumeaza 30000 lei, TVA aferenta
24%.
a) Incasarea avansului:
562 = % 10000
419 8065
4427 1935
b) Facturarea serviciului:
4111 = % 37200
704 30000
4427 7200
46
___________________________________________________________________________________________________________
c) Decontarea serviciului:
% = 4111 37200
419 8065
4427 1935
562 27200
6. Institutia publia, persoana neimputabila, presteaza servicii publice catre un agent
economic la o valoare de 5000 lei. Pentru decontare, institutia accepta o cambie de la
client, pe care o depune la banca pentru incasare la scadenta.
a) Prestarea serviciului:
4111 = 704 | 5000 | 5000 |
b) Primirea cambiei:
413 = 4111 | 5000 | 5000 |
c) Depunerea cambiei la banca:
511 = 413 | 5000 | 5000 |
d) Incasarea:
5121 = 511 | 5000 | 5000 |
7. Directia Generala a Finantelor Publice detine marfuri confiscate, conform legii, pe care
le vinde unei persoane juridice, cu incasarea astfel:
- 50% din valoare, la cedarea bunurilor;
- 50% in rate.
Valoarea bunurilor este de 12000 lei, iar numarul de rate este 6.
a) Relatia de vanzare:
461 = % 14880
4481 12000
4427 1440
4428 1440
b) Incasarea a 50%:
520 = 461 | 7440 | 7440 | (6000 + 1440)
c) Descarcarea gestiunii:
104 = 349 | 12000 | 12000 |
d) Incasarea primei rate:
520 = 461 | 1240 | 1240 | (6000 + 1440) / 6
e) Regularizarea (exigibilizarea) TVA:
4428 = 4427 | 240 | 240 |
In celelalte 5 luni, inregistrarile „d” si „e” se repeta, cu acelasi sume.
47
___________________________________________________________________________________________________________
III.4.3. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU DEBITORII DIVERSI
1. Vanzarea uunui utilaj, pentru care:

- grad de uzura: 80%;
- pret de vanzare: 4000 lei;
- incasarea ae loc in contul de disponibil din venituri proprii.
a) Relatia de vanzare:
4611 = % 4960
791 4000
4427 960
b) Scaderea gestiunii:
% = 2131 10000
691 2000
2813 8000
c) Incasarea:
561 = 4611 | 4960 | 4960 |
2. Lipsa de materiale consumabile de 300 lei, lipsa este imputabila, dar din motive
obiective (hoti neprinsi), creanta se prescrie.
a) Lipsa:
602 = 302 | 300 | 300 |
b) Imputarea:
461 = % 372
719 300
4427 72
c) Prescrierea:
654 = 461 | 372 | 372 |
III.4.4. CONTABILITATEA CREANTELOR LEGATE DE PERSONAL
1. Lipsa unei imprimante cu valoare contabila de 350 lei. Imputarea se face salariatului ce
raspundea de imprimanta, la un pret de 400 lei, debitul urmand sa fie recuperat pe statul
de plata.
a) Lipsa:
603 = 3032 | 350 | 350 |
b) Imputarea:
4282 = % 400
48
___________________________________________________________________________________________________________
719 350
4481 50
c) Recuperarea:
421 = 4282 | 400 | 400 |
III.4.5. CONTABILITATEA AJUSTARILOR PENTRU DEPRECIERE
1. Institutia are o creanta fata de un client in valoare de 1000 lei. La inventarierea de

sfarsit de an, in urma confruntarii cu clientul, se constata ca doar 40% din creanta se
poate recupera. In anul urmator, clientul este declarat in faliment, iar institutia isi va
recupera intreaga valoare conform hotararii judecatoresti.
a) Trecerea creantei certe la creante incerte:
4118 = 4111 | 1000 | 1000 |
b) Ajustarea pentru depreciere:
6814 = 4911 | 600 | 600 |
c) Recuperarea creantei:
561 = 4118 | 1000 | 1000 |
d) Anularea ajustarii:
4911 = 7814 | 600 | 600 |
III.5. CONTABILITATEA TREZORERIEI
Trezoreria institutiilor publice cuprinde:

- investitiile financiare pe termen scurt;
- casa si conturile la banci.
III.5.1. CONTABILITATEA INVESTITIILOR PE TERMEN SCURT
Investitiile pe termen scurt se prezinta sub forma obligatiunilor emise si

rascumparate.
1. Institutia (o primarie) emite 10000 obligatiuni la o valoare nominala de 150 lei/buc. si

o valoare de emisiune de 140 lei/buc., pe care le scoate la subscriptie publica la
01.10.anul „N”, pentru o perioada de 5 ani. Rata dobanzii este de 20%, iar dobanda se
plateste anual. La implinirea fiecarui an de la data imprumutului, institutia rascumpara si
anuleaza cate 2000 de obligatiuni.
a) Emisiunea:
% = 161 1500000
461 1400000
169 100000
b) Incasarea:
5311 = 461 | 1400000 | 1400000 |
49
___________________________________________________________________________________________________________
20
c) Dobanda de platit la sfarsitul exercitiului „N”: (1500000 × × 3) : 12 = 75000
100
lei.
666 = 1681 | 75000 | 75000 |
d) Amortizarea primei de rambursare la sfarsitul exercitiului „N”:

( 100000 : 5 ani × 3 luni) : 12 = 5000 lei.
6868 = 169 | 5000 | 5000 |
e) Rascumpararea obligatiunilor la 30.09.N+1:
505 = 509 | 300000 | 300000 |
f) Plata sumelor datorate:
509 = 5311 | 300000 | 300000 |
g) Calculul si plata dobanzii dupa un an, stiind ca la sfarsitul exercitiului „N”, s-au
inregistrat datorii privind dobanzile de 75000 lei, fara ca acestea sa se plateasca:
% = 5311 300000
1681 75000
666 225000
1500000 × 20% = 300000 lei.
h) Anularea a 2000 obligatiuni:
161 = 505 | 300000 | 300000 |
NOTA: In urmatorii 4 ani, inregistrarile „d-h” se repeta.
2. Ajustarile pentru pierderea de valoare:

6864 = 595
3. Anularea ajustarilor ramase fara obiect:

595 = 7864
III.5.2. CONTABILITATEA CASIERIEI, CONTURILOR LA TREZORERIA

STATULUI SI LA BANCI
Institutiile publice, indiferent de subordonare si de sistemul de finantare, inclusiv

activitatile de pe langa institutiile publice finantate integral din venituri proprii, afecteaza
operatiunile de incasari si plati prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului unde isi au
deschise conturile de disponibilitati, cheltuieli si venituri.
Cat privesc conturile la trezoreria statului si la banci, acestea cuprind:
- 511 – pentru evidentierea valorilor de incasat (cecuri de incasat, efecte de
incasat;
- 512 - pentru evidentierea disponibilitatilor, in lei si in
- 513 valuta, provenind din imprumuturile
- 514 interne si externe;
- 516
- 515 – pentru evidentierea fondurilor externe nerambursabile;
- 519 – pentru evidentierea imprumuturilor pe termen scurt obtinute;
50
___________________________________________________________________________________________________________
- 518 – pentru evidentierea dobanzilor de incasat pentru disponibilitati,

respectiv a dobanzilor de platit aferente imprumuturilor pe termen scurt
primite.
Importante pentru institutiile publice sunt si conturile 560, 561, si 562, care sunt
conturi de disponibil ale institutiilor publice finantate partial sau integral din veniturile
proprii.
In contabilitate:
1. Achitarea unei facturi pe linia imobilizarilor din contul de dispnibil din venituri proprii:
404 = 5601
2. Achitarea salariilor nete, in numerar:

421 = 5311
3. Incasarea unui imprumut extern in valoare de 100000 €, cursul de schimb fiind de 4.25
lei/€. Din aceasta suma, acorda un avans unui furnizor de imobilizari, pe baza
contractului incheiat, in suma de 10000 lei la cursul de 4.20 lei/€.
a) Incasarea imprumutului:
5132 = 164 | 425000 | 425000 |
b) Plata avansului:
232 = 5132 | 42000 | 42000 |
4. Diferente favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta din

imprumuturi externe, la sfarsitul exercitiului financiar, in valoare de 5000 lei:
5132 = 765 | 5000 | 5000 |
5. Diferente nefavorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta din

imprumuturi externe, la sfarsitul exercitiului financiar, in valoare de 2000 lei:
665 = 5132 | 2000 | 2000 |
6. Dobanda de incasat de la banca, aferenta disponibilului existent in contul bancar al

institutiei, in suma de 250 lei si incasarea ulterioara a acesteia.
a) Dobanda de incasat:
5187 = 766 | 250 | 250 |
b) Incasarea dobanzii:
512 = 5187 | 250 | 250 |
(513, 514, 515, 516)
7. Achizitionarea de timbre postale in valoare de 500 lei si consumul lor in sume de 100
lei.
a) Achizitionarea:
5321 = 531 | 500 | 500 |
b) Consumul (utilizarea):
626 = 5321 | 100 | 100 |
8. Achizitionarea de bonuri valorice pentru motorina in valoare de 1000 lei si utilizarea

acestora in totalitatea lor.
51
___________________________________________________________________________________________________________
a) Achizitia bonurilor valorice:

5324 = 560 | 1000 | 1000 |
b) Achizitia motorinei:
3022 = 5324 | 1000 | 1000 |
c) Justificarea, pe baza foilor de parcurs, a consumului de motorina:
6022 = 3022 | 1000 | 1000 |
9. O institutie de invatamant ridica 10000 lei numerar de la trezorerie in vederea achitarii

burselor la elevi.
a) Ridicarea numerarului:
581 = 770 | 10000 | 10000 |
b) Depunerea numerarului in casa:
5311 = 581 | 10000 | 10000 |
c) Achitarea burselor:
429 = 5311 | 10000 | 10000 |
10. Constituirea acreditivelor:

581 = 5151
5411 = 581
11. Utilizarea acreditivelor:

404 = 5411
12. Acordarea unui avans spre decontare de 500 lei unui salariat in vederea deplasarii in
alta localitate. La inapoiere, salariatul justifica avansul astfel:
- cazarea: 150 lei;
- transport tren: 180 lei;
- diurna: 26 lei;
- numerar depus la casierie: 144 lei.
a) Ridicarea numerarului de la trezorerie:
581 = 770 | 500 | 500 |
5311 = 581 | 500 | 500 |
b) Acordarea avansului:
542 = 5311 | 500 | 500 |
c) Justificarea avansului:
% = 542 500
614 330
646 26
5311 144
13. Acordarea unui avans spre decontare de 500 lei unui salariat in vederea deplasarii in
alta localitate. La inapoiere, salariatul justifica avansul astfel:
- cazarea: 150 lei;
- transport tren: 180 lei;
- diurna: 26 lei;
52
___________________________________________________________________________________________________________
- numerar depus la casierie: 144 lei, dar se face cu 10 zile intarziere. Pentru aceasta
salariatul va suporta penalitati de intarziere de 0.5%/zi lucratoare intarziere.
(144 × 0.5% × 10 zile = 7.20 lei).
581 = 770 | 500 | 500 |
5311 = 581 | 500 | 500 |
542 = 5311 | 500 | 500 |
c) Justificarea avansului pe baza de decont de cheltuieli:
% = 542 500
614 300
646 26
4282 144
d) Recuperarea creantei si a penalitatilor:
5311 = % 151.20
4282 144
719 7.20
14. Acordarea unui avans spre decontare de 500 lei pentru deplasarea unui salariat in alta
localitate cu autoturismul personal. La intoarcere, salariatul depune decontul, justificand
cheltuielile astfel:
- cazare: 350 lei;
- diurna: 26 lei;
- distanta de deplasare tur-retur: 1000 km;
- consum carburant normat: 7.5 l/100 km = 1000 × 7.5% × 4.0 lei/l = 300 lei.
581 = 770 | 500 | 500 |
5311 = 581 | 500 | 500 |
542 = 5311 | 500 | 500 |
c) Justificarea avansului pe baza de decont de cheltuieli:
% = 542 676
614 650
646 26
d) Restituirea diferentei catre salariat ( 676 – 500 = 176 lei)
542 = 5311 | 176 | 176 |
15. Institutia publica organizeaza licitatie publica in vederea achizitionarii de bunuri,

conform legislatiei in vigoare; pentru participarea la licitatie, institutia solicita din partea
furnizorilor depunerea unei garantii in valoare de 2000 lei. Cei ce nu castiga licitatia vor
primi garantia inapoi (1500 lei).
a) Incasarea garantiei:
552 = 462 | 2000 | 2000 |
b) Restituirea garantiei dupa incheierea licitatiei:
462 = 552 | 2000 | 2000 |
53
___________________________________________________________________________________________________________
16. O institutie spitaliceasca primeste mandatul de la un agent economic de a achizitiona

medicamente pentru cabinetul medical al acestuia, mandat in suma de 1000 lei. Spitalul
achizitioneaza materiale in suma de 800 lei, diferenta fiind restituita agentului economic.
a) Primirea mandatului:
552 = 462 | 1000 | 1000 |
b) Achizitia materialelor:
462 = 401 | 800 | 800 |
c) Plata materialelor:
401 = 552 | 800 | 800 |
d) Restituirea mandatului neconsumat:
462 = 552 | 200 | 200 |
17. O autoritate publica locala primeste fonduri externe nerambursabile de la o agentie de

implementare, in valaore de 1000000 €, la cursul de 4.25 lei/€ (cursul Bancii Centrale
Europene), in contul deschis la o banca comerciala romaneasca, al carei curs de schimb
este de 4.27 lei/€. Din fondurile externe nerambursabile, autoritatea publica achita factura
unor servicii catre un furnizor in suma de 300000 lei.
a) Constituirea creantei de primire a fondurilor externe:
458 = 774 | 4250000 | 4250000 |
b) Incasarea fondurilor:
5152 = 458 | 4250000 | 4250000 |
c) Conversia sumei din valuta in lei, cu inregistrarea diferentelor favorabile:
581 = % 4270000
5152 4250000
765 20000
5151 = 581 | 4270000 | 4270000 |
d) Achitarea facturii:
401 = 5151 | 300000 | 300000 |
NOTA: Daca diferenta de curs valutar dintre Banca Centrala Europeana si banca
comerciala romaneasca era nefavorabila, inregistrarea (c) ar fi fost:
% = 5152 4250000
581 4230000
665 20000
5151 = 581 | 4230000 | 4230000 |
54
___________________________________________________________________________________________________________
BIBLIOGRAFIE
1. Georgescu, Iuliana şi Păvăloaia Leontina, - Contabilitate în administraţia

publică, Editura Universităţii „ Al. I. Cuza” Iaşi, 2015.
2. Greceanu Cucoş, Virginia, - Contabilitatea instituţiilor publice, comentată,
actualizată şi simplificată, Editura Universitară, Bucureşti, 2014.
3. Manea, Marinela Daniela - Contabilitatea instituţiilor publice, ed. a 2-a,
Bucureşti: Editura C.H.BECK,2012.
4. Matei, Nicoleta Cristina - Contabilitatea instituţiilor publice din sectorul
public, Bucureşti: Editura Preuniversitaria, 2013.
5. Mocanu, Mihai - Contabilitatea instituţiilor publice, note de curs, 2015.
6. Murica, C.(coord) - Contabilitatea instituţiilor publice, vol.I-II, ed. a 4-a,
Bucureşti: Editura Best Publiching, 2010.
7. Văcărel, Iulian (coord) - Finanțe publice, ed. a 5-a, București: Editura Didactică
și Pedagogică, R A, 2006.
8. ***Legea contabilității nr. 82/1991, cu modificările ulterioare, republicată,
M.Of., partea I, nr. 902 din 11.12.2014.
9. ***Legea 227/2015, privind Codul fiscal.
10. ***O.M .F.P.1792/2002 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind
angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice.
11. ***O.M.F.P. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind
organizarea și conducerea contabilității instituțiilor publice și a Planului de
conturi pentru acestea, cu modificările și completările ulterioare.
12. ***O.M.F.P. nr. 1191/2014 pentru modificarea și completarea Normelor
metodologice privind organizarea și conducerea contabilităţii instituțiilor publice,
Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiuni de aplicare a acestuia,
aprobate prin O.M.F.P. nr.1917/2015.
**************************
55

Contabilitatea Institutiilor Publice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitatea Institutiilor Publice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MIHAI MOCANU CONTABILITATEA INSTITUTIILOR PUBLICE

Lector univ.dr. Mihai Mocanu

CAPITOLUL I: SISTEMUL BUGETAR IN ROMANIA

I.1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND SISTEMUL BUGETAR

Documentul in care se inscrie veniturile si cheltuielile probabile ale statului, pe

- asigurarea apararii tarii, ordinii publice, protectiei si refacerii mediului

Creditele bugetare sunt nerambursabile, nepurtatoare de dobanda si reprezinta

I.2. ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII INSTITUTIILOR

Administratia publica intr-un stat este organizata structural si pe verticala. Fiecare

Conform lefii nr. 82/1991 – legea contabilitatii, actualizata si republicata –

a) Principiul dublei reprezentări. Acest principiu este însăşi esenţa teoriei

g) Principiul intangibilităţii bilantului iniţial (de deschidere). Conform

Preţul (costul) de achiziţie reflectă efortul consimţit pentru dobândirea unui

Documentele au o importanţă atât pentru contabilitate, cât şi în general. Pentru

 Documente mixte sunt acele documente prin care, deopotrivă, se dispune de

Document Explicaţia Sume

Atât la registrul jurnal cât şi la registrul inventar se totalizează fiecare pagină şi

Întocmirea registrului cartea-mare se face astfel:

Fiecare din registrele contabile se întocmeşte la nivelul compartimentului

CAPITOLUL II: CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE

II.1. GENERALITATI PRIVIND ACTIVELE FIXE

Activele fixe (activele imobilizate): reprezintǎ acea parte a mijloacelor

- Registrul numerelor de inventar - pentru evidenta, pe grupe, a activelor fixe

II.2. CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE NECORPORALE

Definire: cunoscute şi sub numele de active fixe intangibile, sunt valori de

Inregistrari ale evenimentelor cultural – sportive imprimari ale reprezentatiilor

II.2.1. EVALUAREA ACTIVELOR FIXE NECORPORALE

206 = 100 (nu se supune amortizarii)

B. Evaluarea la iesirea din patrimoniu:

a2) Aceeasi operatiune, dar programul era integral amortizat.

- Scoaterea din evidenta:

b) Daca sunt neamortizabile:

b2) Constatarea lipsei la inventariere a unei inregistrari la un eveniment sportiv a carei

C. Evaluarea la data inventarului:

II.2.2. AMORTIZAREA ACTIVELOR FIXE NECORPORALE

Anumite active fixe necorporale se amortizeaza. Pentru aceasta, se utilizeaza

II.2.3. REEVALUAREA ACTIVELOR FIXE NECORPORALE

Activele fixe necorporale pot fi reevaluate in baza unor reglementari legale.

Na = 100/T = 100/10 = 10%

II.3. CONTABILITATEA ACTIVELOR FIXE CORPORALE

resursele piscicole neexploatate), rezervele de apa (intinderile de apa si alte rezerve

NU sunt considerate active fixe corporale:

II.3.1. EVALUAREA ACTIVELOR FIXE CORPORALE

Exemple de operatiuni economice privind intrarea activelor fixe corporale:

2) Primirea prin donatie:

3) Primirea prin transfer: primirea unui autotrism pentru care:

4) Plusul la inventariere: idem „3”.

5) Realizarea in regie proprie: receptia are loc in acelasi an cu executia.

6) Realizarea in regie proprie a unei constructii, pentru care:

7) Realizarea in sistem mixt (regie proprie si antreprenoriat), pentru care:

- valoarea utilajului: 100000 lei;

b) Active fixe nesupuse amortizarii:

b) receptia (intrarea) terenului:

2) Intrarea prin transfer, donatie, plus la inventariere:

3) Realizarea in regie proprie a unei investitii neamortizabile, pentru care:

- in anul II: 231 = 722 | 40000 | 40000 | (executia)

Alte situatii privind activele fixe corporale:

B. Evaluarea la iesirea din patrimoniu

a) Active fixe corporale amortizabile:

3) Vanzarea unei cladiri, pentru care:

4) Lipsa la inventariere, imputabila, a unui laptop nou:

b) Active fixe corporale neamortizabile:

2) Vanzarea unui teren ce apartine domeniului privat al statului, cunoscand: