Sunteți pe pagina 1din 33

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

ȘOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ SF. BARTOLOMEU

LUCRARE DE DIPLOMĂ

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ANGINA


PECTORALĂ STABILĂ COMPARATIV ANGINA
PECTORALĂ INSTABILĂ

Student :
Profesor îndrumător:
CONȚINUT

CAPITOLUL I. INTRODUCERE: Scop și


Motivație………………………………………………………………………………..….11
CAPITOLUL II. NOȚIUNI TEORETICE / ȘTINȚIFICE – despre angina
pectorală…………………………………………..5
II.1. ANATOMIE ȘI
FIZIOLOGIE…………………………………………………………………………………………………………..8
II. 2.
ETIOLOGIE…………………………………………………………………………………………………………………………………….

II. 3.
FIZIOPATOLOGIE……………………………………………………………………………………………………………………………

II. 4. TABLOU
CLINIC………………………………………………………………………………………………………………………………

II. 5. TABLOU
PARACLINIC………………………………………………………………………………………………………………………

II.5.1. Examen de
laborator………………………………………………………………………………………………..

II.5.2.
Ecografie…………………………………………………………………………………………………………………..

II.5.3.
Electrocardiografie…………………………………………………………………………………………………..

II.5.4. Scintigrafia
miocardică……………………………………………………………………………………………..

II.5.5. Rezonanţa magnetică


nucleară………………………………………………………………………………..

II.5.6. Examenul computer


tomografic………………………………………………………………………………

II.5.7. Angiografia coronariană………………………………………………………………………………………….

CAPITOLUL III . EVOLUȚIE ȘI COMPLCAȚII

III.1. Atac de cord


III.2. Accident vascular cerebral

CAPITOLUL IV. TRATAMENT

IV.1. Tratament nefarmacologic

IV.2. Tratament medicamentos

IV.3. Tratament chirurgical


CAPITOLUL I. INTRODUCERE
1.1. GENERALITĂȚI

Ateroscleroza, prin complicaţiile sale – în principal trombotice – continuă să reprezinte o


cauză majoră de morbiditate şi mortalitate în societatea modernă, în special în localizările
coronariene şi cerebrale vasculare. În ţările industrializate, unde există statistici naţionale
riguroase, se apreciază că, anual, se produc peste 19 milioane de decese de cauză
aterotrombotică, majoritatea coronariene . Riscul major de evenimente cardiovasculare în context
aterosclerotic, inclusiv al morţii subite la subiecţi anterior asimptomatici, este menţionat recent şi
în registrul REACH .
Cercetări ale ultimelor două decenii au furnizat informaţii extrem de valoroase –
fiziopatologice, epidemiologice, terapeutice şi prognostice la bolnavii cu sindroame coronariene
acute. Ateroscleroza şi tromboza se consideră a fi două procese relativ interdependente, putând fi
definite cu termenul de aterotromboză.
La bolnavii cu SCA – angină pectorală instabilă (API), infarct miocardic acut cu,
respectiv fără supradenivelare de segment ST – prognosticul rămâne o problemă majoră,
îmbunătăţirea stratificării riscului fiind asociată cu un tratament optim adresat în momentul
spitalizării. Placa aterosclerotică predispune la complicaţii (ruptură, fisură, tromboză),
răspunzătoare de apariţia manifestărilor clinice. Metodele diagnostice şi de screening care
vizează placa aterosclerotică s-au diversificat în ultima perioadă, fiind încadrate în programe
terapeutice şi de prevenţie secundară a evenimentelor cardiovasculare.
1.1.1 Noțiuni de anatomie și fiziologie
In aceasta secțiune, se vor prezenta acele aspecte ale care au relevanţă în patologia
cardiovasculară.
Componentele sistemului circulator sunt:
- sistemul cardiovascular alcatuit din inimă şi vase de sânge
- sistemul limfatic alcătuit (vase limfatice, ganglioni limfatici și organe
limfoide).
Prin intermediul sângelui și al limfei, sistemul circulator îndeplinește trei funţii esențiale
de reglare, de transport şi de protecție.

INIMA
Se prezintă sub forma unei pompe duble tetracamerale, fiind compusă din două
atrii și două ventricule. Cordul pompează sângele de-a lungul vaselor către celulele
corpului. În repaus, inima unui adult pompează cca. 5 L sânge/ minut .
Sângele realizează un circuit inimă - extremități în aproximativ 1 minut.

Sângele care pleacă de la inimă se numește


sânge arterial și are o concentrație crescută
de oxihemoglobină (excepție cel de la
nivelul plămânilor).
Sângele care se întoarce la inimă este venos
și este bogat în carbohemoglobină.

Fig. I. 1. Flux simplu cardiac și diagrama de presiune

Învelișul extern al cordului se numește pericard și e format din un strat intern fibros și un
strat extern seros, între care se găsește cavitatea pericardică ce conține lichid pericardic.
Peretele inimii este alcătuit din trei straturi: epicard, miocard și endocard.
Atriile sunt situate în partea superioară a inimii și prin contracție pompează simultan
sânge în ventricule, situate in partea inferioară, prin orificiile atrioventriculare, prevazute cu
valve atrioventriculare. Atriile sunt separate prin septul interatrial, iar ventriculele prin septul
interventricular. În atriul drept se deschide vena cavă inferioară, care colectează sângele de la
jumătatea inferioară a corpului. In atriul stâng se deschid cele patru vene pulmonare care aduc
sânge oxigenat de la plămâni. Prin contracția atriului sângele trece în ventriculul stâng prin
orificiul atrioventricular stâng. Pereții ventriculului stâng sunt de 3 ori mai groși decat cei ai
ventriculului drept.
Vascularizația inimii este asigurată de circulația coronară, alcătuită din vasele ce asigură
irigarea inimii: artrele coronare care se desprind din aortă imediat la ieșirea din ventricul,
capilare, și vase coronare, care se deschid intr-un sinus coronar. De aici sângele trece in atriul
drept.
Inima acționează în principal ca un generator cardiac de impulsuri (pacemaker).
La fiecare sistolă ventriculară, inima împinge în aortă un volum de sânge care se adaugă celui
deja existent în vasele sanguine. Ca urmare, se produce o dilatare bruscă a pereților aortei,
acestă dilatare se propagă cu o viteză de 10 ori mai mare decat cea a fluxului sanguin și
reprezinta rezultatul procesului poartă denumirea de puls sanguin .

Angina pectorală
Face parte din formele dureroase de manifestare a Bolii Cardiace Ischemice (BCI) și se
descrie ca fiind un sindrom clinic caracterizat prin durere retrosternală și/sau precordială (care
apare atunci când celulele musculare ale miocardului nu primesc suficient oxigen pentru a
permite inimii să pompeze sangele eficient), durere cu iradiere în umărul și/sau pe fața cubitală a
mâinii stângi, cu o durată de 2-15 minute, ce apare brusc la efort, emoții, dupa mese copioase și
dispare la fel de brusc la repaus şi la medicație coronodilatatoare.
Etiologie:
 ateroscleroză coronariană
 ischemie miocardică fără afectarea coronarelor (stenoză aortică strânsă,
cardiomiopatie hipertrofică, hipertensiune pulmonară severă, prolaps de valvă
mitrală, stenoză mitrală, insuficiență aortică)
 sindroamele hiperkinetice
Ateroscleroza este o boală a arterelor mari şi mijlocii caracterizată printr-o acumulare
progresivă a celulelor musculare netede, a lipidelor şi a ţesutului conjunctiv în intimă.
Ateroscleroza e un proces generalizat, interesând diverse teritorii circulatorii (coronarian,
cerebral, renal, mezenteric, periferic). Sindroamele coronariene acute (SCA) cuprind o serie de
manifestări clinice, care se asociază cu grade variate de ischemie miocardică acută, până la
necroză. În SCA putem include: angina pectorală(/angor) stabil(ă) (APS) şi instabilă (API),
infarctul miocardic acut (IMA) cu supradenivelare de segment ST (infarct cu unde Q) sau cu
subdenivelare de segment ST (infarct non Q) şi moartea subită coronariană.

1.2. FACTORII DE RISC


Printre factorii de risc care se regăsesc în patologia cardiacă amintim:
 hipertensiunea arterială
 fumatul
 diabetul zaharat
 alimentația inadecvată
 obezitatea
 stres-ul
 sedentarismul
 alcoolul
Trebuie menţionaţi şi unii factori psihologici care pot influenţa, fără îndoială, SCA.
• respect de sine redus
• sentiment de neputinţă sau lipsa de control în viaţă
• depresie, anxietate, furie, singurătate
• stres, emoţii negative
Tuturor acestora li se pot adauga drept condiţie de influenţare negativă unii factori
interpersonali:
• probleme familiale sau în relaţiile personale
• dificultăţi de exprimare a sentimentelor, emoţiilor
• experienţe negative cu părerea altora despre aspectul fizic, greutate.
Studiul efectuat de Canadian cardiovasculare Society clasifică APS astfel (Tabel 2):
Tabelul 1.2. Clasificarea anginei pectorale stabile
Clasa Simptomatologie METS1
Durere anginoasă la effort intens
CCS.I 7
rapid și susținut
Durere anginoasă la effort mediu,
CCS.II care limitează ușor activitatea 5
pacientului
Durere anginoasă la eforturi
CCS.III mici(activități uzuale) care limitează 3
sever activitatea pacientului
CCS.IV Durere anginoasă de repaus 1

API, conform clasificării Braunwald, poate fi caracterizată astfel:

 Tip I – angor de nouvo, angor de efort agravat, angor sever sau cu evoluție rapidă
 Tip II - angor de repaus subacut, cu durere în ultimele două luni dar nu în
ultimele 48 de ore
 Tip III - angor de repaus acut, cu durere în ultimele 48 de ore,
cu subtipizarea
 A - angor apărut în prezența unor facori extracardiaci care agravează ischema (ex.
anemie, infecții)
 B - angor apărut în absența unor facori extracardiaci care sa agraveze ischemia
 C- angor în primele 2 săptămâni post infarct

Date de semiologie a API


Principala manifestare subiectivă este durerea. Ea poate să apară după efort, emoţii, mese
copioase, expunerea la frig. Debutul său este brusc. Localizarea sa tipică este retrosternal, mai rar
precordial; atipic, debutează epigastric, interscapulovertebral sau într-o zonă în care în mod
normal iradiază. Iradierea tipică este în umărul stâng, braţul stâng pe marginea cubitală, ultimele
2-3 degete. Atipic, durerea iradiază laterocervical, în mandibulă, în amigdale, în epigastru etc.
Caracterul tipic al durerii este de constricţie/presiune retrosternală/precordială. Atipic, ea
se poate manifesta ca senzaţie de strivire, arsură, înţepătură, junghi, strict localizate.

1
METS - Echivalente de consum de oxigen la efort
Durerea poate apărea în accese, o dată pe zi, sporadic sau de mai multe ori pe zi
(subintrantă).
Intensitatea durerii este medie, crescând gradat, apoi descrescând şi dispărând spontan la
repaus sau administrare de nitroglicerină.
Durata medie a unui episod de angor este de 10-15 minute. Dacă se administrează
nitroglicerină, angorul cedează, de regulă, în 3–5 minute. În cazul în care acest interval de timp
este depăşit, se mai administrează încă o doză sublinguală de vasodilatator. Dacă, după 20-30 de
minute fără tratament sau după a doua doză de nitroglicerină, durerea nu cedează, se
suspicionează IM.
CAPITOLUL 2. STUDIU CU PRIVIRE LA ANGINA PECTORALĂ

2.1 Fiziopatologia anginei pectorale instabile.

Substratul fiziopatologic comun al SCA este axat pe ruptura sau fisura plăcii de aterom
Procesul dinamic de ruptură a plăcii poate evolua spre un trombus complet ocluziv, care poate
produce în mod tipic supradenivelarea segmentului ST pe electrocardiogramă şi în final necroză
care implică toată sau aproape toată grosimea peretelui ventricular în zona vascularizată de artera
coronară afectată – infarct miocardic transmural, deseori cu apariţia undei Q pe
electrocardiogramă (EKG). Trombii mai puţin obstructivi şi/sau cei cu o cantitate mai redusă de
fibrină şi o proporţie mai mare de agregate plachetare produc API şi IMA fără supradenivelare
de segment ST .

2.2 Fiziopatologia anginei pectorale stabile

Angina stabilă este un sindrom clinic caracterizat prin disconfort toracic, mandibulă,
umeri, spate, sau brațe, apărut tipic la efort sau stres emoțional şi ameliorat în repaus sau la
administrarea de nitroglicerină. Mai puțin obişnuit, disconfortul poate să apară în regiunea
epigastrică. In prezent, termenul este atribuit situațiilor în care sindromul este cauzat de ischemia
miocardică, deşi simptome similare pot apărea în boli ale esofagului, plămânilor sau boli ale
peretelui toracic.
Deşi cea mai obişnuită cauză de ischemie miocardică este boala coronariană
aterosclerotică, ischemia miocardică poate apărea şi în lipsa acesteia (aşa cum se întâmplă în
cardiomiopatia hipertrofică sau dilatativă, stenoza aortică sau în alte boli cardiace rare, în care nu
există obstrucție aterosclerotică la nivelul arterelor coronare, entități care nu sunt luate în discuție
în documentul de față).
Ischemia miocardică este produsă printru dezechilibru între oferta si consumul miocardic
de oxigen. Oferta miocardică de oxigen este determinată de saturația de oxigen a sângelui arterial
si de extracția miocardică de oxigen (care, în condiții normale sunt relativ fixe) si de fluxul
sangvin coronarian care depinde de aria de secțiune a arterei coronare si de tonusul arteriolar.
Atât aria de secțiune a vasului, cât si tonusul arteriolar, pot fi afectate sever în prezența
plăcilor de aterom, conducând la un dezechilibru între ofertă si cerere, în condițiile în care
necesarul miocardic de oxigen este crescut, asa cum se întâmplă în timpul efortului, legat de
cresterea frecvenței cardiace, a contractilității miocardice si a stresului parietal.
Fiziopatologia sindroamelor coronariene acute constă în eroziunea, fisura sau ruptura
plăcii de aterom asociată cu agregarea plachetară, ceea ce conduce la ocluzie coronariană
trombotică totală sau subtotal. Activarea celulelor inflamatorii din componenta plăcii de aterom
se pare că joacă un rol important în destabilizarea plăcii, determinând eroziune, fisură sau
ruptură.

2.3 Examenul fizic al pacientului

Principalele simptome care indică suferința aparatului cardiovascular sunt următoarele:

I. Dispneea reprezinta totalitatea modificarilor de frecvența, intensitate, ritm al


respiratiei, inclusive respirația dificilă.

Ea este caracterizată doua atribute: subiectiv (setea de aer) și obiectiv (modificarea ritmului
respirator) şi reprezintă unul din simptomele majore ale insuficientei cardiace, cu preponderenta
a celei stangi, fiind primul simptom care tradeaza micsorarea rezervei miocardului.
Dispneea de repaus cuprinde:
a) dispneea paroxistica cu forma ei grava edemul pulmonar acut (EPA)
b) ortopneea
La efectuarea examenului obiectiv, se evidentiaza cianoza intensă, ca urmare a schimburilor
gazoase ineficiente, urmata de paloare – consecinta a stimularii simpatice.
La nivelul plamanilor, se observa raluri subcrepitante si crepitante in mare. In edemul peretelui
bronsic apare hipersecretia de mucus si bronhospasmul consecutiv.
La nivelul cordului apare tahicardia, artimii, semnele clinice ale bolii de baza, ritm de galop si
cardiomegalie daca insuficienţa ventriculară stângă (IVS) a debutat cu mai mult de 3 luni înainte
de diagnosticare.

Tabel 2.2 Diagnosticul diferențial al dispneei de cauză cardiacă

Tip de dispnee de cauză cardiacă Alte cauze de dispnee


1. Dispnee de efort - Pneumonii
- Atelectazii pulmonare
- Fibroze pulmonare
- Emfizem pulmonar
- Infarct pulmonar
- Pneumotorax
- Procese mediastinale comprehensive
- Tumori mediastinale, ascite, meteorism
2. Dispnee de repaus - Astmul bronșic
Dispneea paroxistică - Bronșita cronică
- Astmul cardiac - Obstrucții bronșice acute cu obiecte
- EPA aspirate
- Embolie pulmonară
- Pneumotorax
- TBC, sarcoidoză
- Intoxicație cu salicilați
- Nevroze
Ortopneea
- Broste cronice
- Neoplasm bronșic stenozant
- TBC pulmonar avansat
II. Durerea de cauză cardiovasculară
Mecanismele de producere sunt variate in functie de tipul afectiunii. Durerea se
localzează precordial, și se numeste durere precordială.
Etiologic durerea e produsă de o serie de cauze, care pot fi:
– cardiace și
– extracardiace.

III. Durerea din angina pectorală a fost descrisă anterior.

Examenul fizic al bolnavului cardiac se desfășoară în următoarele etape: inspecția generală,


inspecția regiunii precordiale și palparea regiunii precordiale șoc apexian (Tabelul 2.3).

Tabel 2.3 Etapele efectuării examenului fizic al bolnavului

Inspecția generală urmareste sa surprindă :  poziția si atitudinea bolnavului


 fizionomia și faciesul
examenul ochilor
 inspecția tegumentelor și a țesutului
celular subacut
 inspecția regiunii cervicale
anterioare
 leziunile cutanate
 examenul extremităților
Inspecția regiunii precordiale  apex
 marginea stângă a sternului
 aria pulmonară
 aria aortică
 zona precordială medie
Palparea regiunii precordiale șoc apexian  aria precordială și focarele valvulare
 aortă
 pulmonară
 ventriculului drept în epigastru

Percuția cordului
Acestă metoda ne permite să delimităm pe peretele toracic proiecția inimii și a vaselor pe baza
ei.
Prin percuția zonei precordiale se obțin două tonalități, comparativ cu sonoritatea pulmonară:
- Unul submat- matitate relativă (definește cordul acoperit de plamâni-langhetele
pulmonare)
- Unul mat- matitate absolută (neacoperită de langhetele pulmonare)
Posibile modificări ale ariei matității cardiace.

Auscultația cordului

Reprezintă metoda de examen clinic care ne furnizează cele mai multe și mai interesante
informații asupra cordului.
Se urmaresc posibile variații patologice ale zgomotelor cardiace.
 Modificări ale intesității ambelor zgomote cardiace -cauze extracardiace
-cauze cardiace
 Modificări ale intensității zgomotului I – accentuare
-diminuare
- variabilitate
 Modificări ale intensității zgomotului II
 Zgomote cardiace suplimentare – ritmuri in “trei timpi”
- ritmul de galop (în trei/patru timpi)
- clacmente –sistolice
- diastolice
 Frecătura pericardică
 Suflurile cardiace
CAPITOLUL 3. INVESTIGAȚII PARACLINICE

1.1 Recomandări pentru investigatiile de laborator în evaluarea inițială a anginei


stabile

Clasa I (toți pacientii)


1. Profilul lipidic, incluzând CT, LDL, HDL si trigliceridele (nivel de evidență B)
2. Glicemia a jeun (nivel de evidentă B)
3. Hemoleucograma completă, cu hemoglobină si număr de leucocite (nivel de
evidentă B)
4. Creatinină (nivel de evidentă C)
Clasa I (dacă sunt indicatii pe baza evaluării clinice)
1. Markeri de necroză miocardică dacă sunt dovezi de instabilitate clinică sau
sindrom coronarian acut (nivel de evidență A)
2. Determinări hormonale tiroidiene (nivel de evidență C)
Clasa IIa
Test de tolerantă orală la glucoză (nivel de evidentă B)
Clasa IIb
1. Proteina C reactivă (nivel de evidentă B)
2. Lipoproteina a, ApoA si ApoB (nivel de evidentă B)
3. Homocisteina (nivel de evidentă B)
4. HBA1C (nivel de evidentă B)
5. NT-BNP (nivel de evidentă B)
Recomandări pentru teste sangvine în reevaluarea de rutină la pacientii cu angina cronică
stabilă
Clasa IIa - Profilul lipidic si glicemie a jeun, anual (nivel de evidentă C)

1.2 Explorarea aparatului cardiovascular

3.2.1 Electrocardiografie clinică


Se descrie ca fiind o metodă de investigare paraclinică non invazivă care ne ofera
informații legate de:
 Informatii asupra procesului electric
 Informatii morfologice: hipertrofii, necroza
 Informatii functionale: ischemie, severitatea unei valvulopatii
 Informatii etiologice: sincopa, palpitatii, insuficienta cardiaca
 Informatii prognostice: calitatea vietii, risc vital
 Informatii homeostazice: diselectrolitemii, efecte iatrogene
 Informatii terapeutice: cardiostimulare, defibrilator implantabil, resincronizare
ventriculara.

Determinarea frecvenței cardiace


Calcularea frecvenței cardiace pe electrocardiogramă este dedusă din lungimea
intervalelor R-R1 , raportate la viteza de derulare a hârtiei.
𝑛𝑟.𝑑𝑒 𝑚𝑚 𝑑𝑒 ℎâ𝑟𝑡𝑖𝑒 𝑑𝑒𝑟𝑢𝑙𝑎ț𝑖/𝑚𝑖𝑛
Formulă de calcul EKG - 𝑓𝑟𝑒𝑐𝑣𝑒𝑛ț𝑎 𝑐𝑎𝑟𝑑𝑖𝑎𝑐ă(𝑏ă𝑡ă𝑖/𝑚𝑖𝑛𝑢𝑡) = 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛ță 𝑅−𝑅

Type equation here.


25 𝑚𝑚 𝑥 60 𝑠𝑒𝑐𝑢𝑛𝑑𝑒 = 1500
− 𝑓𝑟𝑒𝑐𝑣𝑒𝑛ț𝑎 𝑐𝑎𝑟𝑑𝑖𝑎𝑐ă = 𝑅−𝑅 𝑅−𝑅

Fig. 3.3. Aspecte fiziologice ale ECG

În figura de mai jos sunt prezentate aspecte patologice ale EKG-ului (Fig. 3.4).
Fig. 3.4. EKG-ul unei ischemii miocardice

Explorari paraclinice ale cordului


Examenul radiologic al inimii și al vaselor mari
 Radiografia RX - înregistrarea pe film fotografic special, a imaginii structurale a unui
segment anatomic, obținută cu ajutorul radiațiilor X.
 Radioscopia - examinare pe un ecran fluorescent a unui organ sau segment anatomic cu
ajutorul radiatiilor X.
Radioscopia şi radiografia toracelui permite evidenţierea umbrei cardiace şi a vaselor mari.
Scopul examinării constă :
- aprecierea volumului cardiac
- prezenţa calcifierilor (valvulare, miocardice sau pericardice)
- studiul dinamic al aortei: dilatare şi alungire (valvulopatii aortice, marile
hipertensiuni arteriale sistemice, ateroscleroză), creşterea opacităţii sau chiar
calcifieri
Fig. 3.8 Radiografia din față a inimii

 Ecocardiografia
Reprezintă metoda care utilizează ultrasunetele reflectate în corpul uman, în condiții
adaptate pentru explorarea apratului cardiovascular.

Alte metode de investigare


-angiocardiografia – opacifierea cu substanta a cavităților inimii;
-scintigrafia cardiaca – aprecierea miocardului viabil dupa infarct;
-arteriografia ;-CT cardiacă ;

1.3 Diagnostic diferențial al durerii de cauză cardiovasculară pe sisteme si


organe

Boli ale organelor intratoracice: pleuro-pulmonare ating pleura parietală- pleurezii,


pleurite
Aparat respirator: Epistaxis,infecții reumatismale ce altereaza epiteliile capilarelor,
hemoptizie
Aparat digestiv: fenomene dispeptice, grețuri și vărsături, anorexie
Simptome renale: expresia unui infarct renal, nicturie
Sistemul nervos central: cefalee,(stază cerebrală),amețeală,lipotimie(sincopa
vasomotorie), tulburări vizuale, auditive

1.4 Evoluție și complicații


Angina pectorală stabilă netratată corespunzator evoluează spre angină pectorală instabilă
care prin ocluzia (obstrucția, obliterarea) unei artere coronare, conduce in majoritatea cazurilor
la intreruperea brusca si brutala a circulatiei (si, respectiv, a aportului de oxigen si nutrienti) intr-
un anumit teritoriu miocardic, cu aparitia, in absenta unei interventii medicale rapide, a necrozei
(moartea celulelor miocardice), fenomen denumit infarct miocardic acut. Infarctul miocardic
acut reprezinta o urgenta medicala majora si se manifesta cel mai frecvent printr-o durere in
piept extrem de puternica, prelungita, ce poate aparea atat in conditii de efort cat si in repaus si
care nu cedeaza (uneori este posibila o usoara ameliorare temporara) la administrarea
nitroglicerinei sublingual.
Alte complicații care pot sa apară
- Insuficiență cardiacă dreaptă
- Insuficiență cardiacă congestivă globală
- Pericardită
- Miocardită
- Complicații mecanice ceea ce duce la apariția valvulopatiilor
- Ruptură de sept

1.5 Tratamentul anginei pectorale


Tratamentul anginei pectorale e de două tipuri:

Nefarmacologic care include :


 controlul stresului
 reducerea aportului de sodiu
 scăderea greutății
 restricție la alcool, fumat, cafea
 dietă cu conținut scăzut în colesterol și grasimi
saturate
 aport de calciu și potasiu
 exerciții fizice
 corectare factori de stres
 intervenția asupra mecanismelor de producere a
HTA
 corectarea tulburărilor hemodinamice prezente

1.5.1 Tratament medicamentos


Nitrovasodilatatoarele
Nitriții/nitratii medicație antianginoasă eficace fiind și azi considerata prima linie de
tratament în angina pectorală. Au ca principal efect venodilatația şi scad, de asemenea, rezistența
pulmonară și debitul cardiac.
In doze mari produc dilatație arterială care scade rezistența periferică și determină
tahicardia reflexă.
Coronarodilatația împiedică spasmul coronarian, favorizează circulația colaterală
Sunt și antiagregante plachetare.
Studii experimentale au demonstrat ca în reducerea și dispariția simptomatologiei anginei
pectorale, rolul cel mai important, îl are scăderea necesităților de oxigen miocardic.
Indicații
Nitrații se utilizează în toate formele de angină pectorală (stabila, instabila, vasospastică)
În criză se administreaza sublingual (nitroglicerină, isosorbid dinitrat)
În tratamentul profilactic nitrații se administrează pe cale orală și transdermică.
Efecte secundare
Cefalee pulsatilă, flushing, amețeli, slabiciune, tinitus
Hipotensiune ortostatică
Methemoglobinemie
Preparate: 2DCI Nitroglicerina (Nitromint, Nitromack, Nitroderm)

2
DCI denumire comună internațională
Mod de prezentare
Se prezintă sub formă de comprimate sublinguale, spray sublingual. Iar în tratamentul de durată
se folosesc capsule retard.
β adrenoliticele
Acestea sunt o clasă de medicamente cu mare importanță terapeutică, datorită utilizării lor in
bolile cardiovasculare.
Mecanism de acțiune
Blochează competitiv și reversibil receptorii β, de care se leagă împiedicând stimularea lor de
către cateolamine și a altor agoniști β adrenergici – prin ihibare de NORADRENALINĂ.
1.5.2 Tratament chirurgical
Angioplastia. În timpul unei angioplastii, un mic balon este introdus în artera redusă. Balonul
este umflat pentru a lărgi artera, şi apoi un stent este, de obicei, introdus pentru a menţine artera
deschisă. Aceasta procedură îmbunatăţeste fluxul de sânge al inimii şi reduce sau elimină angina
pectorală.
Bypass coronarian. În timpul intervenţiei chirurgicale de bypass coronarian arterial, o venă sau
arteră din altă parte a corpul este utilizată pentru a izola o arterǎ blocată sau îngustată la nivelul
inimii. Este o opţiune de tratament atât pentru angina pectorală instabilă, precum şi pentru angina
pectorala stabilǎ, care nu a răspuns la alte tratamente.
CAPITOLUL IV. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA
PACIENTULUI CU ANGINĂ PECTORALA

Atitudinea asistentei medicale în abordarea acestor pacienți trebuie sa denote siguranță,


stăpanire de sine, să identifice semnele și simptomele, să supravegheze permanent pacientul
pentru o evaluare, asistare, și tratare corectă a acestuia.
Asistenta medicală trebuie sa cunoască noile concepte de îngrijire, expuse în ghidurile
elaborate și să evalueze permanent rezultatele intervențiilor sale în cadrul echipei. Pacientul cu
patologie cardiacă necesită măsuri medicale imediate, de care pot depinde salvarea vieții
acestuia.
Conduita a asistentului medical în unitățile spitalicești începe cu transportul pacientului
de la Unitatea de Primiri Urgențe direct în Unitatea de Terapie Intensivă Coronarieni, sau în
sala de angiocardiografie cu targa într-un interval de timp cat mai scurt.
Mutarea pacientului de pe targă pe pat, se face de către personalul sanitar, fără să permită
pacientului nici o mișcare pentru a nu-i agrava starea.
La internare asistenta medicală din urgență însoțeste pacientul pe secție, și-l predă colegei din
secția unde acesta urmează sa fie internat.Asistenta medicală care preia bolnavul, se asigură de
igiena corporală a, îl însoțește la examinările solicitate de către medic, il consiliază oferind
informații care țin de competența sa.Asistenta medicală trebuie sa sa îi asigure bolnavului un
climat liniștit, salonul bine aerisit, încălzit, poziția pacientului în pat trebuie să fie comodă, e
indicat ca paturile să fie prevăzute cu somiere reglabile pentru a evita pozițiila forțate .
Se observă starea generală a pacientului incluzăând starea de nutriție, conștiență, aspectul
tegumentelor și se efectueaza examenul obiectiv pe aparate. Se continuă cu aplicarea măsurilor
de prim ajutor (daca e necesar).Pacientul va fi monitorizat și supravegheat în permanență.
Evaluarea stării aparatului cardiovascular se realizează prin examen fizic, inspecție, palpare,
culoare tegumente, turgescența acestora, masurare tensiune arterială, masurare puls și saturația
de oxigen.
Pacientul va fi chestionat atât referitor la medicația pe care o folosește, cat și a reacțiilor
alergice cunoscute la medicamente, pe care acesta le are. O atenție deosebită se acorda reacției
pe care pacientul o are la substanța de contrast iodată, utilizată în timpul intervenției.
Administrarea medicației per os și parenterale, se face cu respectarea strictă a indicațiilor
medicului, cu mare punctualitate, deoarece întarzierile pot provoca pacientului emoții inutile.
Tratamentul medicamentos se face la pat, pacientul avand poziție orizontală. Asistenta medicală,
va avea pregătite medicamente pentru diferite complicații.Pentru sedarea durerii și combaterea
anxietății se administrează analgezice și tranchilizante, iar dacă acestea nu sunt eficiente, se
administrează derivați de opiacee: morfină, mialgin.
Primul obiectiv terapeutic este începerea unui tratament de reperfuzie.
Pregătirea psihică. Asistenta medicală completează și susține explicațiile medicului despre
procedura de revascularizare mecanică dacă este necesar. Ascultă îngrijorările pacientului și îl
încurajează să pună întrebări. I se recomandă sa urmeze în continuare sfaturile medicului legate
de activitatea fizică, va fi încurajat sa își exprime nevoile și i se va răspunde prompt și cu
solicitudine.
Va fi ascultat și susținut.
În API apare risc crescut de infarct miocardic, situație în care cardiologul poate
recomanda Angioplastia coronariană transluminală percutantă PTCA.
I se explică pacientului procedura care urmează sa i se execute. Înaintea intervenției vor fi notate
semnele vitale, greutate, înălțime. Pacientul va semna un formular care poartă denumirea de
Consimțământ Informat, prin care își exprimă acordul cu privire la executarea procedurii.
După intervenție pacientul este poziționat în decubit dorsal cu memebrul inferior pe care s-a
făcut abordul arterial, in extensie. După scoaterea tecii de abord arterial, la două ore de la
intervenție , pacientul își poate schimba poziția, de pe o parte pe alta menținând memebrul
inferior întins până a doua zi.
Adminstrarea tratamentului se face după indicațiile medicului conform planului
terapeutic. După intervenție pacientul va consuma numai lichide(ceai, sau apa plată), pana cand
va urina, după care se va alimenta normal, excluzând alimentele care produc meteorism. Pentru a
favoriza eliminarea substanței de contrast pacientul va fi încurajat să bea cât mai multe lichide,
iar la indicația medicului se poate administra parenteral, glucoză de 5% sau ser fiziologic.
CAPITOLUL V. PREZENTARE DE CAZ

IM
PACIENT: vârstnic, 76 ani se prezintă la camera de urgență manifestând următoarele simptome:
 Tuse cu expectorație mucopurolentă;
 Dispnee la eforturi mici;
 Astenie fizică marcată;
 Dureri precordiale cu iradiere interscapulovertebrală apărute la efort având o durată de
câteva minute și care cedează la repaos.
AHC nesemnificative
APP – 1978 – 46 ani, ulcer perforat operat
1997 – 65 ani, BPOC
2002 – 70 ani, angina pectorală de efort. Bloc bifascicular
2004 – 72 ani, insuficiență respiratorie cronică
CVM – fost fumător , sevraj de 16 ani
- Consumator cronic de etanol, pensionar, fost croitor;
Istoricul bolii:
 de aproximativ două săptămâni, manifestă tuse cu expectoarție mucopurulentă, dispnee la
eforturi mici, astenie fizică însoțită de apariția durerulor anginoase.
 Tratament la domiciliu: Seretide 50/100 1puff x 2/zi, Teofilină retard 350mg – 1cp/zi,
ISDN 20ml/zi, Aspirina ¼ comprimate/zi.
Examen obiectiv:
 Stare generală influențată cu un indice IMC = 20,3 kg/m2 prezentând cenoză periorală,
conjunctive hiperemice;
 Torace globulor, excursii costale simetrice, raluri bronșice diseminate pe ambele arii
pulmonare;
 Șoc apexian, în spațiul IV i.c.stg. înafara Imc, AV=80 bătăi/ minut, TAclinostatism=120/70
mlHg, TAorthostatism=110/60 mlHg.
Diagnostic de etapă:
 Insuficiență respiratorie cronică acutizată – BPOC acutizat;
 Insuficiență ventriculară stângă;
 Angină pectorală stabilă/ instabilă;
 Bloc bifascicular.
Explorări paraclinice:
Partea 1.
 VSH – 38 mm/h
 RA = 30 mmol/l
 Radiografie toracică- complex primar calcificat pe hemitoracele stâng. Hiluri arborizate
 ICT = 0,49
 Spirogramă
o CV = 1300 (3096) = 41%
o VEMS = 600 (2476) = 24%
o IT = 46%
 Gazometrie PaO2=47mmHg, SaO2=72%, PaCO2=76mmHg

Partea 2.
 CK-MB=24 U/l, CK-total=132 U/l;
 Glicemie = 99 ml/dl
 Colesterol – 158 ml/dl, HDL – col=55,9 ml/dl, LDL – col = 82 ml/dl, trigliceride 102
ml/dl
 Uree = 25 ml/dl
 Creatinină = 0,86 ml/dl (Clcreatinină = 53,12 ml/min)
 Sumar de urină, proteine, glucoză – absent, sediment 1leucocit/HPF,rare epitelii plate,
depozit de săruri fosfați amorfi

Diagnostic pozitiv:
1. Insuficiență respiratorie cronică acutizată
2. BPOC stadiu trei acutizat
3. Angina pectorală stabilă
4. Bloc bifascicular (BRD+HBSA)
5. Boală cronică de rinichi stadiul trei
6. Adenom de prostată

Tratament:
Oxigenoterapie pe sondă nazală
Hidratare 2000 ml/zi
Ceftriaxonă 1grx 2/zi
Nistatină 1cp x 3/zi
Acetilcisteină 1cp x 3/zi
Seretide 50/100 2 puffx2 /zi
ISDN 1cp x 2/zi
Ticlopidină 1cp/zi
CAPITOLUL VI. CLASIFICAREA NEVOILOR PACIENTULUI CU ANGINA
PECTORALĂ

Virginia Henderson defineste nursing-ul astfel : Sa ajuti individul, fie acesta bolnav sau sanatos,
sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare , sa ajuti individul fie bolnav sau sanatos, sa-si
foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea , cu conditia ca acesta sa
aiba taria , vointa sau cunoasterea necesare pentru a face si sa actioneze în asa fel incât acesta sa-
si poarte de grija singur cât mai curând posibil.

DEFINITIA VIRGINIEI HENDERSON

Scurt prezentare a celor 14 nevoi fundamentale


1. A respira și a avea o bun circulație : reprezint nevoia fiin ei umane de a capta oxigenul din mediul
înconjur tor, necesar proceselor de oxidare din organism, i de a elimina dioxidul de carbon rezultat din
arderile celulare.
2. A bea i a mânca : oric rui organism îi sunt necesare s ingereze i s absoarb alimente de bun calitate i în
cantitate suficient pentru a- i asigura dezvoltarea, între inerea esuturilor i pentru a- i men ine energia
indispensabil unei buyne func ion ri.
3. A elimina : reprezint necesitatea organismului de a se debarasa de substan ele nefolositoare, v t m
toare, rezultate din metabolism.
4. A se mi ca i a avea o bun postur : esteo necesitate a fiin ei vii de a fi în mi care, de a- i mobiliza toate p
r ile corpului prin mi c ri coordonate de a p stra diferitele p r i ale corpului într-o pozi ie care s permit
eficacitatea func iilor organismului.
5. A dormi i a se odihni : este o necesitate a fiec rei fiin e umane de a dormi i a se odihni în bune condi ii,
timp suficient, astfel încât s -i permit organismului s ob in randamentul maxim.
6. A se îmbr ca i dezbr ca : este o necesitate proprie individului de a purta îmbr c minte adecvat dup
circumstan e, temperatura zilei, activitate, pentru a- i proteja corpul de rigorile climei (frig , c ldur ,
umiditate), permitându-i o libertate a mi c rilor.
7. A- i men ine temperatura corpului în limitele normale : este necesitatea organisamului de a conserva o
temperatur la un grad aproximativ crescut, pentru a- i men ine starea de bine.
8. A fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele i mucoasele : sunt o necesitate pentru a- i men ine o inut
decent i piele s n toas , a a încât aceasta s - i poat îndeplini funcțiile.
9. A evita pericolele : este o necesitate a fiin ei umane pentru a fi protejat contra tuturor agresiunilor
interne sau externe, pentru men inerea integrit ii sale fizice sau psihice.
10. A comunica : este o necesitate a fiin ei umane de a schimba informa ii cu semenii s i. Ea pune în mi
care un proces dinamic, verbal i nonverbal, permi ând persoanelor s se fac accesibile una alteia, s1 reu asc
s pun în comun sentimentele, opiniile, experien ele i informa iile.
11. A ac iona conform propriilor convingeri i valori, de a practica religia: este o necesitate a individului
de a face sau exprima gesturi, acte conform forma iei sale, de bine i de r u, de dreptate, de urmare a unei
ideologii.
12. A fi preocupat în vederea realiz rii: este o necesitate a oric rui individ de a înf ptui activit i care s -i
permit satisfacerea nevoilor sau s fie util celorlal i.
13. A se recrea : este o necesitate a fiin ei umane de a se deschide, de a se distra, recurgând, pentru
aceasta, al activit i agreabile, în scopul ob inerii unei relax ri fizice i psihice.
14. A înv a cum s - i p streze s n tatea : este acea necesitate a fiin ei umane de a acumula cuno tin e,
aptitudini i deprinderi pentru modificarea comportamentelor sale sau adoptarea de noi comportamente, în
scopul men inerii sau redobândirii s n t ii. Fiecare din aceast nevoie comport diferite dimensiuni ale fiin ei
umane i anume : Dimensiunea bilogic (biofiziologic ) ; O dimensiune psihologic ; O dimensiune
sociologic ; O dimensiune cultural O dimensiune spiritual
Cele 14 nevoi fundamentale îmbrac forme variate dup : individ, starea sa de s n tate, maturitatea sa,
obiceiuri personale i culturale. Fiecare nevoie prezint componente bio-fizico-socio-culturale.

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI STAMATE LIVIOARA CU ANGINA PECTORALA


PE PERIOADA 29. 05. 2010 ± 03. 06. 2010
DATA DIAGNOSTIC DE NURSING OBIECTIVE AUTONOME INTERVENTII DELEGATE
EVALUARE

1. Disconfort general produs de crizele anginoase manifestate prin durere retrosternala si


precordiala cu iradiere in umar si mana stanga, pana in varful degetelor.
2. Alterarea functiilor respiratorii manifestata prin dispnee.

29. 05. 2010


Asigurarea confortului prin diminuarea durerii
Psihoterapie - am linistit Am administrat medicatia bolnava cu privire la prescrisa de medic:
PEV boala sa. cu glucoza 5% 500ml, Miofilin iv 10ml, Enap, Captopril, Algocalmin II f,
Propanolol 1 tb, Diazepam 1 tb seara, Clexane 0,4 UI. Am masurat functiile vitale, am asezat
pacienta intr-o pozitie pentru a favoriza respiratia (ortopnee) Am administrat la indicatia
medicului un bronhodilatator
Starea de confort ameliorata.
Asigurarea unei respiratii in limite fiziologice si masurarea functiilor vitale Aducerea TA la
valori normale
Pacienta respira mai usor, dispneea se diminueaza. TA = 200/80 mm Hg P = 100 b/min T =
36,8o Celsius
3. Stare de disconfort circulator produs de HTA (180/80 mm Hg) manifestat prin cefalee,
intepaturi precordiale, astenie.

Am informat pacienta in vederea unui regim alimentar hiposodat, hipolipidic, hipocaloric. Am


administrat pacientei lichide fractionat pentru a diminua TA
Am administrat la indicatia medicului antihipertensive
Cefaleea a diminuat in totalitate. TA = 170/80 mm Hg Obiectiv nerealizat
4. Risc de modificare a ritmului cardiac produs de tahicardie manifestat prin palpitatii.
Pacienta sa prezinte puls normal in timp scurt, fara palpitatii
Supraveghez starea bolnavei si masor P ori de cate ori este nevoie si notez in FO
Am administrat la indicatia medicului medicatie antiaritmica. Insotesc bolnava la efectuarea
examenelor paraclinice (EKG, ecografie cardiaca) La indicatia medicului am administrat un
sedativ ± 1 tb Diazepam, seara inainte de culcare
P = 80 b/min ritm regulat, pacienta nu mai prezinta palpitatii. EKG ± ritm sinusal tahicardic,
traseu EKG normal Pacienta prezinta un somn odihnitor, linistit.
5. Insomnii datorita durerii precordiale.
Pacienta sa prezinte un somn odihnitor, linistit Asigurarea unui climat corespunzator Combaterea
starii de anxietate Pacienta sa prezinte respiratie imbunatatita in decurs de 24h
Stabilesc un program de odihna impreuna cu pacienta
6. Inadaptarea la conditiile de spitalizare datorita mediului nefamiliar 30. 05. 2010 1.
Modificarea starii generale datorita anxietatii. 2. Respiartie inadecvata ± dispnee din cauza
durerii precordiale
Am asigurat un climat corespunzator, cu salon aerisit, pat confortabil, cu lenjerie curata
Psihoterapie ± explic pacientei importanta de a fi relaxata si linistita Asez pacienta intr-o pozitie
care sa-i favorizeze respiratia cu extremitatea cefalica si trunchiul ridicate, pozitie semisezand
Am administrat la indicatia medicului O2
Pacienta s-a adaptat conditiilor de spitalizare cu usurinta Pacienta este linistita, starea de
anxietate s-a diminuat Obiectiv neindeplinit in primele 24h, respiratia se mentine superficiala
este dificila, este tahipneica. R = 24 r/min

3. Modificarea constantelor biologice.


Recoltarea de analize
Am pregatit materialele La indicatia medicului am Glicemie = 95mg/dl necesare recoltarii. I-am
recoltat sange pentru Hematocrit = 33,3% explicat pacientei hemoleucogra-ma: Colesterol =
necesitatea efectuarii hematocrit, 153mg/dl Acid uric recoltarilor, am transaminaze, glicemie, =
2,5mg/dl TGO = informat-o ca inainte de colesterol, acid uric si 31U/l TGP = 13U/l recoltare sa
nu urina pentru sumar de TA = 180/85 mm urina. Hg manance. Am masurat fuctiile vitale. R =
26 r/min P = 82 b/min T = 36,7o C Ajut pacienta in efectuarea igienei si o sfatuiesc sa-si mentina
o igiena corespunzatoare Psihoterapie ± i-am explicat pacientei cat de importanta este alimentatia
hiposodata. Am administrat la indicatia medicului, in raport cu orarul meselor, urmatoarele
medicamente: antiemetice, inainte de masa (Metoclopramid 1 tb/zi); -fermenti digestivi in timpul
mesei (Triferment Digest-duo) Pacienta prezinta tegumente curate si uscate
4. Riscul modificarii tegumente- lor datorita igienei deficitare 1. Alimentatie insuficienta din
cauza bolii manifestata prin inapetenta, greata si varsaturi.

Pacienta sa prezinte tegumente integre si curate Sa-si recastige treptat apetitul. Diminuarea
senzatiei de greata si a varsaturilor.
31. 05. 2010
Senzatia de greata a diminuat. Bolnava se alimenteaza fara sa mai prezinte greturi si varsaturi,
2. Dificultate in a se odihni din cauza bolii, manifestat prin insomnie nocturna si somnolenta
diurna si din cauza agitatiei produsa de zgomotele din salon. 3. Modificarea functiilor vitale
Pacienta sa prezinte un somn linistit, odihnitor, fara zgomote.
Am asigurat linistea in salon si conditii de confort termic.
La indicatia medicului iam administrat un sedativ (Diazepam, 1 tb seara).
Pacienta prezinta un somn odihnitor.
Modificarea functiilor vitale si readucerea la valori fiziologice. Asigurarea unei alimentatii
corespunzatoare Combaterea insomniei
Am masurat functiile vitale.
La indicatia medicului am TA = 170/80 mm Hg administrat medicatie hipotensoare: -Enap 1 =
tb/zi -Captopril 1 tb/zi. P = 80 b/min R o 23 r/min T = 36,7 C Pacienta a inteles importanta
alimentatiei, prezentand in continuare apetit scazut. Am administrat la indicatia medicului un
sedativ (Diazepam 1 tb seara, la culcare), 1 fiola Algocalmin. In urma medicatiei pacienta a
prezentat un somn odihnitor.
01. 06. 2010
1. Alimentare inadecvata cauzata de durere manifestata prin inapetenta.
Psihoterapie- i-am explicat pacientei cat de importanta este alimentatia in cazul unei boli.
Stabilesc un program de odihna impreuna cu pacienta.
2. Insomnii datorita durerii precordiale.
3. Postura inadecvata din cauza durerii acute.
Asigurarea uneio posturi adecvate cu diminuarea durerii.
Ajut pacienta sa isi gaseasca o pozitie antalgica.
Durerea a diminuat in intensitate, dar persista.
02. 06. 2010
1. Circulatie inadecvata, cauzata de boala, manifestata prin tahicardie, extremitati reci. 2. Lipsa
cunoasterii obiceiurilor daunatoare cu privirte la boala, alimentatie.
Asigurarea Invat pacienta sa poarte unei circulatii imbracaminte lejera, fiziologice. care sa nu
jeneze circulatia, sa aiba o alimentatie bogata in fructe si legume. Pacienta sa Am invatat
pacienta cunoasca cum sa se alimenteze obiceiurile, pentru a preveni atat complicatiile
(supraincarca-rea inimii) alimentare cat si despre boala. Pacienta sa Explic pacientei evolutia si
complicatiile bolii. cunoasca evolutia bolii.
La indicatia medicului administrez Clexane 0,4 UI.
Pacienta prezinta o circulatie periferica buna. Obiectiv realizat.
Pacienta a inteles ce i s-a spus.
3. Anxietate produsa de necunoasterea prognosticu-lui, manifestat prin ingrijorare.
Pacienta prezinta stare de liniste, este mai putin anxioasa.
03. 06. 2010
1. Riscul modificarii tegumente- lor datorita unei igiene deficitare. 2. Stare de disconfort cauzata
de necunoaste-rea regimului medicamentos si alimentar dupa externare. 3. Externarea pacientei.
Pacienta sa prezinte tegumente uscate si curate. Linistirea bolnavei prin explicarea tratamentului
la domiciliu. Explicarea tratamentului medicamentos si alimentar la domiciliu. Intocmirea
biletului de externare.
Ajut pacienta in efectuarea igienei si o sfatuiesc sa-si mentina igiena. Am informat pacienta
asupra orarului cu privire la tratamentul prescris de medic.
Pacienta prezinta tegumente uscate si curate.
Starea de disconfort a diminuat in intensitate, dar tot persista, pacienta a inteles ceea ce i s-a
explicat. Pacienta a inteles importanta medicatiei si a alimentatiei.
I-am explicat pacientei orarul medicatiei: 3tb/zi Nitropector; 1tb/zi Aspacardin; 1tb/zi
Nitroglicerina la nevoie. Am informat Pacienta asupra alimentatiei, cu evitarea oricarui factor
determinant.
EVALUARE FINALA
Pacienta Stamate Livioara, in varsta de 67 ani, a fost internata in sectia Cardiologie a Spitalului
Judetean de Urgenta Bacau, pentru perioada 29. 05. 2010 ± 03. 06. 2010 cu urmatorul diagnostic:
cardiopatie ischemica dureroasa, angina pectorala instabila, insuficienta ventriculara stanga,
spondiloza cervicodorso-lombara, manifestand dureri retrosternale severe, dispnee, cefalee,
palpitatii. Pe perioada spitalizarii a urmat tratament medicamentos conform schemei prescrise de
medic, cu urmatoarele medicamente: anticoagulante (Clexane 0,4 UI); antialgice (1 fiola
Algocalmin in PEV de glucoza); antiemetice (1 fiola iv Metoclopramid); fermenti digestivi
(Triferment, Digest-duo); sedative (1 tb Diazepam seara la culcare); bronhodilatatoare (1 fiola
Miofilin 10 ml); antihipertensive (Enap, Captopril 1 tb/zi). I s-au facut examene paraclinice pe
perioada internarii (EKG, ecografie cardiaca) si I s-a recoltat sange pentru hemoleucograma si
urina pentru examen sumar de urina. Se externeaza cu stare generala ameliorata in urma
tratamentului efectuat in spital, cu urmatoarele recomandari: -respectarea tratamentului
medicamentos; -respectarea regimului dietetic si a masurilor prin evitarea eforturilor fizice mari,
a frigului, repaos la pat atunci cand crizele anginoase devin mai frecvente, prelungite, intense, si
raspund slab la nitroglicerina, evitarea supraalimentatiei cu reducerea aportului caloric si de
grasimi animale, evitarea stresului; -control periodic la medicu

S-ar putea să vă placă și