Sunteți pe pagina 1din 21

Sorana Baciu

Guvernanta corporativa 21 aprilie 2018

1
Cuprins
❖ Istoric si contextul actual
❖ Teoriile guvernantei corporative
❖ Modele de guvernanta corporativa
❖ Coduri de guvernanta corporativa
❖ Guvernanta corporativa in intreprinderile publice

2
Istoric si Contextul Actual
❖ Arie relativ noua, care a dobandit importanta in ultimele trei decenii
❖ Cateva falimente rasunatoare au tras un semnal de alarma: Banca Barrings - 1995;
Enron - 2001; Royal Ahold - 2003; Parmelat - 2003; Lehman Brothers - ; Petrobras –
2015
❖ La confluenta mai multor discipline: finante, economie, contabilitate, drept,
management.
❖ Modele si teorii variate, cu cateva elemente comune: transparenta, raportare, rolul
administratorilor ne-executivi si independenti
❖ Supervizarea interna si externa sunt elemente de baza ale guvernantei corporative.
❖ In continua evolutie, reflectand preocuparile actuale la nivel international:
sustenabilitate (inclusiv raportarea non-financiara), digitalizare, tehnologie
moderna, IA etc

3
Istoric si Contextul Actual
❖ Separarea actionariatului de management la inceputul secolului XX, prin
aparitia managementului profesionist
❖ Aparitia supervizarii interne a managementului in numele actionarilor la
inceputul secolului XX.
❖ Aparitia supravegherii externe in a doua parte a secolului XX:
reglementarile pietei de capital si introducerea unor reguli echitabile
❖ In majoritatea tarilor exista in prezent coduri de guvernanta corporativa
❖ Codurile de guvernanta corporativa raspund provocarilor specifice ale
tarilor
❖ Registrul Institutului European de Guvernanță Corporativă (ECGI) include
coduri de guvernanta corporativa din peste 100 de țări și instituții. 80% din
prima versiune a codurilor datează după 2000.

4
Ce este guvernanta corporativa

❖ Guvernanta sau guvernarea corporativa


❖ setul de reguli si principii pe baza cărora o companie este condusa și
controlata [Cadbury Report],
❖ poate fi definita ca ansamblul relațiilor unei companii cu acționarii săi
[Financial Times, 1997],
❖ specifică distribuția drepturilor și responsabilităților dintre diferitele
categorii de entitati implicate în companie cum ar fi: consiliul de
administrație, directorii, acționarii și alte categorii, și stabilește regulile și
procedeele de luare a deciziilor privind activitatea unei companii [OECD,
1999].
❖ Buna guvernanta corporativa asigura dezvoltarea sustenabila pe termen lung
a companiilor, in interesul tuturor partilor interesate (actionari, angajati,
clienti, furnizori, comunitati locale, etc), in timp ce o proasta guvernanta poate
conduce la faliment.

5

Teoriile guvernantei corporative


❖ Teoria agentiei (agency theory):


❖ Definește relația de agenție, în cazul în care una dintre părți (principalul) deleagă activitatea unei alte părti (agentul). În
termenii guvernării corporative proprietarii / acționarii sunt principalii și directorii ne- executivi / executivi sunt
agentul. Directorul își promovează propriul interes.

❖ Teoria administrarii (stewardship theory):


❖ Directorii executivi sunt considerați administratori ai activelor companiei și vor fi predispuși să acționeze în interesul
acționarilor.

❖ Teoria dependentei de resurse (resource dependency)


❖ O firmă depinde de resursele externe pentru a supraviețui. Această teorie presupune că cel mai bun mod de a controla
dependența este de a controla sursa dependenței. Directorii servesc ca o legătură esențială între companie și părțile
interesate relevante.

❖ Teoria partilor interesate (stakeholders theory)


❖ Ia în considerare un grup mai larg de parti interesate, nu doar acționarii. In acest caz, structura de guvernanță a
societății ar trebui sa reprezinte interesele tuturor categoriilor de părți interesate (angajati, clienti, furnizori, comunitati,
etc).

6

Teoriile guvernantei corporative


❖ Teoria agenției a influentat cel mai mult dezvoltarea


cadrului de guvernanță corporativă
Teoria
Teoria agentiei
(Agency
administrarii ❖ Contract de mandat
(Stewardship
Theory) ❖ Indicatori de performanta pentru conducerea
Theory)
executiva si neexecutiva
❖ Sisteme de remuneratie/penalizari

Guvernanta
❖ Teoria părților interesate dobandeste o importanta si
corporativa raspandire din ce in ce mai mare, deoarece companiile
devin din ce în ce mai conștiente de faptul că nu pot
funcționa în mod izolat și că trebuie să ia in
considerare mai multe părți interesate

❖ Rapoarte de sustenabilitate, ca parte a raportului


Teoria
dependetei anual
Teoria partilor
de resurse
Interesate
(Stakeholder
(Resource ❖ Raportare non-financiara
dependency
theory)
Theory)

7
Supravegherea interna vs externa

❖ Supravegherea interna
❖ Rolul Consiliului de Administratie/ Comitete CA
❖ Control Intern/ Audit Intern si Extern
❖ Supravegherea externa
❖ Autoritati/ organisme de control specifice

8
Modele de guvernanta corporativa si rolul consiliilor de administratie
(Huse, 2007)

Suprematia actionarilor Perspectiva partilor interesate


❖ Membrii consiliului acționează ca agenți și lucrează ❖ Consiliul de administrație este un organism
pentru acționari organizațional independent al companiei
❖ Consiliul răspunzător față de toți acționarii ❖ Consiliul trebuie să echilibreze interesele tuturor
(majoritate și minoritate) părților interesate
❖ Acționarii sunt protejați de oportunismul managerial ❖ Actorii sunt acționari, conducători, consilieri,
angajați, clienți, furnizori, creditori, comunitatea
❖ Legat de teoria agenției / administratorului ❖ Legat de teoria părților interesate

Perspectiva manageriala Perspectiva companiei

❖ Membrii consiliului acționează ca agenți și lucrează ❖ Consiliul de administrație este un organism


pentru conducere organizațional independent la nivelul de vârf al
companiei
❖ Actorii externi care controlează resurse importante
sunt adesea cooptați în consiliu ❖ Consiliul de administrație face ceea ce este cel mai bine
pentru companie și acționează imparțial atunci când
❖ Potențiale conflicte cu valorile / obiectivele altor părți reprezintă toate părțile interesate
interesate
❖ Legat de teoria părților interesate
❖ Legat de teoria dependenței de resurse

9
Coduri de guvernanta corporativa
❖ Dezvoltarea codurilor de guvernanță corporativă, ca urmare cresterii cerintelor de
transparență și responsabilitate pentru a ajuta la restabilirea încrederii investitorilor
după daunele provocate de scandalurile financiare.
❖ Primele coduri în SUA (sfârșitul anilor 70), Hong Kong (1989), Irlanda (1991).
❖ Peste 100 de țări și instituții au introdus CGC (Registrul ECGI). Cele mai multe începând
cu anul 2000.
❖ Raportul Cadbury (Marea Britanie, 1992), Raportul Greenbury (1995) și Raportul
Hampel (1998) au alcătuit Codul combinat al Regatului Unit (1998).
❖ Codul Cadbury și principiile OCDE au jucat un rol major în dezvoltarea codurilor de
guvernare din întreaga lume.
❖ Legea Sarbanes-Oxley (Enron, Worldcom, AOL, Tyco) a întărit independența auditorului
și a înființat un nou organism de reglementare pentru auditorii firmelor listate în SUA.

10
Elemente comune ale codurilor de guvernanta corporativa

❖ Scopul administrarii și supravegherii profesioniste


❖ Scopul integrității și al comportamentului moral corect
(independență/ conflict de interese)
❖ Principii:
❖ Separarea supravegherii și gestionării interne
❖ Recomandări privind modul de exercitare a supravegherii interne
❖ Recomandări privind modul de exercitare a unui rol de conducere
❖ Recomandări privind modul de a răspunde și de a se comporta în
mod transparent

11
Ghidul OCDE privind guvernanta intreprinderilor publice

❖ Buna guvernare a întreprinderilor de stat este esențială pentru existenta piețelor


eficiente și deschise, atât la nivel intern, cât și la nivel internațional.
❖ În multe țări, întreprinderile de stat sunt principalii furnizori de servicii publice
cheie.
❖ Operațiunile lor au un impact asupra vieții cotidiene a cetățenilor și asupra
competitivității intregii economii.
❖ Potrivit principiilor guvernanței corporative a întreprinderilor de stat, dezvoltate
de Organizația de Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD) pe baza celor mai
avansate standarde legislative și de bună practică a corporațiilor, pentru buna
funcționare a întreprinderilor publice sunt necesare instituirea de pârghii pentru
garantarea obiectivității și transparenței selecției managementului și a membrilor
organelor de administrare, de asigurare a profesionalismului și responsabilității
deciziei manageriale, mecanisme de protecție a drepturilor acționarilor minoritari
și o transparență accentuată față de public atât a activității întreprinderilor
publice, cât și a politicii de acționariat a statului.

12
Guvernanta corporativa in intreprinderilor publice

❖ Guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice -


ansamblul de reguli care guvernează sistemul de
administrare şi control în cadrul unei întreprinderi
publice, raporturile dintre autoritatea publică tutelară şi
organele întreprinderii publice, dintre consiliul de
administraţie sau de supraveghere, directori sau
directorat, acţionari şi alte persoane interesate;

13
Intreprinderile publice
❖ Întreprinderile publice – regii autonome și societăți la care statul deține
participații integrale sau majoritare sau participații care le asigură
controlul - sunt un segment important al economiei naționale și prin
activitatea și rezultatele lor financiare au influență asupra stabilității și
dezvoltării economice a țării.
❖ pondere de 6-8% în PIB
❖ aproximativ 4% din forța de muncă din țara
❖ prin intermediul lor statul controlează și gestionează direct accesul la resurse naturale importante
❖ întreprinderile pubew2lice din sectoare precum energia, transportul și protecția mediului
afectează în mod semnificativ implementarea politicilor publice în aceste sectoare
❖ vector important de redresare economică și echilibrare a bugetului de stat, funcționalitatea, solvabilitatea și
lichiditatea acestor societăți având o largă influență asupra ansamblului economiei, prin efectul de
multiplicare.

14
Intreprinderile publice
❖ ”Funcția/scopul principal” al unei ÎP este definit ca fiind acea funcție/
scop pentru care se alocă cel puțin 60% din veniturile sau activele sau
costurile sale. Scopurile pot fi:

a. Comerciale (ÎP acționează ca o companie comercială)

b. Operarea și mentenanța unor infrastructuri de monopol natural


reglementat

c. Furnizarea de servicii universale prin implementarea unor obligații


de serviciu public

d. Alte obiective de politică publică, clar specificate.

15
Cadrul legal aferent guvernantei corporative in Romania

❖ Legea nr. 31/1990 privind societățile, republicată, cu modificările și completările ulterioare;


❖ Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, cu modificările și
completările ulterioare;
❖ Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor
publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările ulterioare;
❖ Hotărârea de Guvern nr. 722/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a unor
prevederi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a
întreprinderilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 111/2016;
❖ Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori
economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau
dețin direct ori indirect o participație majoritară, aprobată cu modificări prin Legea nr. 47/2014, cu
modificările și completările ulterioare;

16
OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor
publice aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 111/2016

❖ O mai mare concretețe a procesului de selecție, pentru evitarea disensiunilor dintre autoritatea publică tutelară/acționariat
și consiliul de administrație selectat, în negocierea obiectivelor și a indicatorilor de performanță care fac parte din contractul
de mandat, prin introducerea a două instrumente de lucru, respectiv:

- scrisoarea de așteptări ca instrument de lucru în cadrul procesului de selecție a administratorilor și directorilor, prin
care autoritatea publică tutelară stabilește performanțele așteptate de la organele de administrare și conducere ale
întreprinderii publice, pe o perioadă de cel puțin 4 ani;

- declarația de intenție, document de lucru, întocmit pe baza elementelor din scrisoarea de așteptări și a informațiilor
publice legate de activitatea întreprinderii publice, prin care candidații pentru postul de director, selectați și înscriși în
lista scurtă, își prezintă viziunea asupra dezvoltării întreprinderii publice.

❖ Sincronizarea obiectivelor și a acțiunilor consiliului de administrație cu cele ale conducerii executive, prin unificarea
planului de management cu planul de administrare și elaborarea unui singur plan de administrare, cu două componente,
de către întreaga conducere a întreprinderii publice;

❖ Introducerea unor prevederi care dau posibilitatea autorității publice tutelare de a formula criterii de selecție a
administratorilor și a directorilor cu luarea în considerare a specificului și complexității activității întreprinderii publice și a
cerințelor din scrisoarea de așteptări drept pentru care au fost limitate excepțiile de la aplicarea prevederilor OUG nr.
109/2011. La menținerea excepțiilor s-a avut în vedere existența cadrului legal specific de selectare a managementului;

❖ Redimensionarea regimului sancționator prin introducerea de sancțiuni pentru nerespectarea termenelor de derulare a
procedurii de selecție și pentru elaborarea planului de administrare precum și introducerea de sancțiuni pentru autoritatea
publică tutelară.

17

HG nr. 722/ 2016 

Procesul de selecție a administratorilor - elemente noi:


❖ definirea declanșării procedurii de selecție a noilor organe de conducere și administrare a întreprinderilor publice, diferențiat
pentru regii autonome și pentru societăți;

❖ conținutul planului de selecție, cine elaborează componenta inițială, termenul pentru dezvoltarea acesteia și responsabilități;

❖ cerințe minime care trebuie îndeplinite de fiecare administrator cu scopul de a constitui profilul personalizat al fiecărui
membru al consiliului de administrație și al consiliului ca organ colectiv de conducere;

❖ obligația dezvoltării unui profil personalizat de către autoritatea publică tutelară pentru fiecare întreprindere publică, în mod
transparent, sistematic și riguros, sau de către comitetul de nominalizare în consultare cu structurile de guvernanță
corporativă din cadrul autorităților publice tutelare;

❖ introducerea noțiunii de matrice a profilului consiliului, definirea acesteia precum și stabilirea conținutului standard al
matricei profilului pentru fiecare consiliu de administrație și responsabilități față de elaborarea acesteia;

❖ tipurile de criterii de selecție, posibilitatea autorității publice tutelare de a stabili care dintre criterii sunt obligatorii și care sunt
opționale;

❖ procesul de evaluare al listei scurte precum și criteriile de stabilirea clasamentului acestora;

❖ evaluarea activității administratorilor în funcție care solicită reînnoirea mandatului.

❖ reguli generale pentru redactarea scrisorii de așteptări și al declarației de intenție;

18

HG nr. 722/ 2016 

metodologia de stabilire a indicatorilor financiari și nefinanciari și a componentei variabile a remunerației administratorilor și directorilor

❖ Responsabilitățile membrilor consiliului de administrație / supraveghere care sunt avute în vedere la stabilirea componentei
variabile a remunerației diferențiate pe administratori neexecutivi și executivi;

❖ Cadrul general de stabilire a obiectivelor relevante pentru întreprinderile publice și responsabilitatea autorității publice
tutelare în acest context;

❖ Utilizarea obiectivelor și țintelor pentru stabilirea componentei variabile a remunerației administratorilor întreprinderilor
publice;

❖ Clasificarea indicatorilor de performanță și reglementarea posibilității pentru autoritățile publice tutelare de a stabili
indicatori suplimentari;

❖ Metodologia de stabilire a indicatorilor de performanță financiari și nefinanciari;

❖ Metodologia de stabilire a componentei variabile a remunerației, inclusiv principiile generale pentru stabilirea politicilor de
remunerare a administratorilor;

❖ Competențele autorității publice tutelare sau adunării generale a acționarilor, după caz, în cadrul negocierii componentei
variabile a remunerației;

❖ Procesul de stabilire a componentei variabile a administratorilor executivi;

❖ Metodologia de revizuire a componentei variabile a administratorilor executivi și administratorilor neexecutivi.

19
Principii de gestionare a participațiilor statului 


❖ În gestionarea participațiilor sale în economie, statul urmărește interesul public general (Art. 13 și Art. 30
din Legea nr. 111/2016; Anexa Nr. 2, Art. 23 la HG nr. 722/ 2016)
❖ Guvernul este transparent asupra politicii de acționarat generale și celei aplicabile fiecărei ÎP (Art. 58 din
Legea nr. 111/ 2016; Anexa nr. 1c din HG nr. 722/2016)
❖ Selectarea administratorilor șI monitorizarea acestora urmărește permanent imperativul integrității (Art.
15 și Art. 29 (13) din Legea nr. 111/ 2016); Anexa nr. 1b la HG nr. 722/ 2016)
❖ Funcția de reglementare este separată de funcția de acționar la nivelul fiecărei autoritati publice tutelare
❖ Statul oferă claritate cuprivire la motivațiile deținerii de acțiuni în fiecare ÎP din România (Anexa nr. 1c la
HG nr. 722/ 2016)

❖ Acționarii nu interferează cu administrarea și conducerea operațională a ÎP (Art. 14 din Legea nr. 111/ 2016
și Anexa nr. 1C din HG nr. 722/ 2016)

❖ Un ciclu complet de profesionalizare și monitorizare a performanței este implementat pentru toate ÎP din
România (Art. 3, Art. 57 și Art. III din Legea nr. 111/ 2016)

20

Principii de exercitare a rolului autorităților publice tutelare (ATP)

❖ APT oferă claritate, predictibilitate și transparență cu privire la politica sa de acționariat și la


motivația deținerii controlului în întreprinderile publice (Anexa nr. 1c la HG nr. 722/ 2016)

❖ APT tratează adecvat orice obligație de serviciu public impusă asupra ÎP (Anexa nr. 1c la HG nr. 722/
2016)

❖ Perfomanța este monitorizată sistematic și obiectiv de APT (Art. 9 și Art. 57 din Legea nr. 111 și Art.
2-4 din Anexa nr. 1 la HG nr. 722/ 2016)

❖ APT încurajează tratamentul egal al tuturor acționarilor (Secțiunea a 3-a din Legea nr. 111/ 2016 și
Anexa nr. 1c la HG nr. 722/ 2016)

❖ APT urmărește, înraporturile sale cu ÎP, eficacitatea șI profitabilitatea economică (Art. 3, Art. 12 (2) și
Art. 29 (11) din Legea nr. 111/ 2016 și Anexele nr. 2a și 2d la HG nr. 722/ 2016)

❖ Structurile de Guvernanță Corporativă manifestă un înalt profesionalism și își întăresc permanent


capacitatea (Art. 3 din Legea nr. 111/ 2016)

❖ APT nu interferează în management-ul de zi cu zi al ÎP (Art. 9 din Legea nr. 111/ 2016)

21