1.

Clasificarea generală de principiu a minelor marine şi fluviale

Clasificarea generală a minelor marine şi fluviale, se poate face pe baza următoarelor
criterii:
a. Criteriul locului de lansare:
mine marine;
mine fluviale;
mine universale.
b. Criteriul destinaţiei:
mine împotriva navelor de suprafaţă;
mine antisubmarin;
mine universale (împotriva navelor de suprafaţă şi submarinelor);
mine pentru protecţia barajelor;
mine pentru distrugeri sub apă (portabile).
Criteriul purtătorului ce le lansează (fixează la poziţie):
- mine cu lansare de pe navele de suprafaţă;
- mine lansate din submarin;
- mine lansate de aviaţie;
- mine cu lansare universală;
- mine portabile pentru scafandri autonomi (destinate distrugerilor sub apă).
Criteriul poziţiei în apă:
mine ancorate;
mine de fund;
mine derivante (la suprafaţa apei sau la o imersiune dată).
e. Criteriul principiului de funcţionare:
mine de contact;
mine fără contact;
mine mixte (de contact şi fără contact);
mine cu funcţionare comandată de la distanţă.
f. Criteriul adâncimii raionului de întrebuinţare:
mine pentru raioane cu adâncimi mici (max. 50m);
mine pentru raioane cu adâncimi medii (între 50 şi 400m);
mine pentru raioane cu adâncimi mari (peste 400m).
 g. Criteriul protecţiei la dragaj:
mine cu protecţie la dragaj;
mine fără protecţie la dragaj.
Criteriul programării funcţionării:
- mine fără programare a funcţionării;
- mine cu programare a funcţionării stabilită înainte de lansare;
- mine cu programare a funcţionării, comandată după lansare în baraj.
Criteriul greutăţii încărcăturii de exploziv (exprimată ca efect, în echivalent al
trotilului):
- mine cu greutate mică a încărcăturii de exploziv (până la 100daN);
- mine cu o greutate medie a încărcăturii de exploziv (între 100 şi 300daN); -
mine cu o greutate mare a încărcăturii de exploziv (peste 300daN);
- mine cu încărcătură nucleară cu efect echivalent în trotil foarte mare.

2. Compunerea generală şi principiile de funcţionare.

În compunerea de principiu a minelor marine sau fluviale, pot intra parţial sau în
totalitate următoarele ansambluri principale:
mina propriu-zisă;
ancora;
căruciorul;
paraşuta.
Mina propriu-zisă - este ansamblul principal al unei mine şi este comun tuturor
tipurilor de mine, care în funcţie de destinaţie, principiul de funcţionare, mijlocul de
lansare şi poziţia în apă poate fi completată cu unul sau mai multe ansambluri precizate
anterior.
În principiu în compunerea minei propriu-zise intră următoarele elemente şi
subansamble comune tuturor tipurilor de mine propriu-zise:
corpul minei propriu-zise de forme diferite, organizat de regulă pe 2-3 compartimente
distincte, destinate încărcării cu exploziv, dispunerii aparaturii funcţionale şi asigurării
flotabilităţii pozitive necesare în cazul minelor ancorate;
încărcătura de exploziv;
 încărcătura de amorsaj destinată iniţierii la explozie a încărcăturii de exploziv;
dispozitivele şi aparatura ce materializează principiul general de funcţionare (de
contact sau fără contact);
elemente de siguranţă şi activare materializate în siguranţe mecanice, hidrostatice,
solubile şi de timp (mecanice sau electronice), destinate asigurării manevrării şi lansării
în siguranţă a minei precum şi aducerii acesteia după lansare în poziţia de
luptă (activare).

Ancora - ansamblul comun tuturor minelor ancorate, care are în compunere

următoarele elemente şi subansambluri comune ancorei:
corpul ancorei, de forme diferite, cu sisteme de aşezare, fixare şi eliberarea minei
propriu-zise precum şi cărucior de rulare pentru manevrarea, transportul şi lansarea
ansamblului mină-ancoră;
mecanismul de ancorare, care poate avea în compunere subansamblurile:
tamburul cu parâma de ancorare;
dispozitivul de frânare care este destinat să asigure o anumită viteză de rotaţie a
tamburului la derularea parâmei de ancorare;
dispozitivul contra ancorării premature destinat derulării normale a primelor
spire ale parâmei de ancorare (perioadă în care se amortizează oscilaţiile ancorei);
dispozitivul de blocare al tamburului cu parâmă de ancorare în vederea
asigurării imersiunii fixate înainte de lansare.
Căruciorul - ansamblu specific minelor de fund, lansate de pe navele de suprafaţă
care în principiu are în compunere:
corpul căruciorului cu roţi de rulare;
cavaleţi de aşezare a minei propriu-zise;
dispozitive sau elemente de fixarea minei propriu-zise pe cărucior.

Paraşuta - subansamblu specific minelor lansate de către aviaţie, destinat a asigura o

anumită viteză a acestora la impactul cu apa.
În compunerea minelor marine şi fluviale intră de asemenea şi aşa numitele elemenete
specifice, printre care, ca semnificative, se pot enumera:
 dispozitivul de autodistrugere care comandă explozia minei în una din următoarele
situaţii:
după lansare şi activare la un timp fixat înainte de lansare;
după lansare şi activare, la o comandă exterioară, cu un semnal dat de la distanţă;
după lansare şi activare în cazul deplasării minei;
după lansare şi activare la tăierea parâmei de ancorare şi ieşirea minei propriu-zise
la suprafaţa apei.
dispozitivul de autoinundare al minei propriu-zise, care funcţionează după tăierea
parâmei de ancorare (la dragaj) şi care asigură autoinundarea minei propriu-zise, căderea
şi fixarea acesteia pe fund în stare de funcţionare;
dispozitivele de protecţie împotriva:
funcţionării în condiţii de val, la autodistrugere sau autoinundare a minelor
ancorate (care au asemenea funcţionalităţi);
funcţionării minelor magneto-acustice la explozia vecină;
dragajului de contact sau fără contact;
dispozitivele de menţinere la imersiunea dată a minelor fluviale, în condiţiile creşterii
sau scăderii nivelului apei;
dispozitivele de programare, în timp, a funcţionării minei în baraj;
elemente de fixare la obiectiv a minelor portabile (mecanice, magnetice);
dispozitivele de emisie şi recepţie a semnalelor pentru minele cu comandă de la
distanţă a exploziilor.

În funcţie de destinaţia şi concepţia de întrebuinţare, unele tipuri de mine foarte complexe au

în compunere aparatură şi dispozitive care asigură creşterea eficienţei, prin mărirea în principal a
razei de acţiune pe baza posibilităţilor de descoperire şi recunoaştere a ţintei (navă de suprafaţă
sau submarin ) şi includerea în compunerea acesteia a unei componente mobile (mini torpila).
3.Enumerarea subansamblelor şi elementelor de montaj ale minei MMMCA - 1M
Mina marină mecanică de contact cu antene de tip MMMCA – 1M se compune din două părţi
mari: mina propriu-zisă; ancora.
Mina propriu-zisă se compune din următoarele subansamble şi elemente de montaj:
corpul minei încărcat; amortizorul de şoc; ştecherul amorsă; detonatorul suplimentar; tubul
de amorsare încărcat; paharul de amorsare încărcat; antenele minei; elementul galvanic;
 bateria; dispozitivul de susţinere-eliberare; blocul aparatură; uscătorul; suportul antenă;
elementele de montaj.

4.Descrierea corpul minei încărcat (MMMCA - 1M)

Corpul minei încărcat (fig.7) este destinat pentru înmagazinarea încărcăturii de exploziv,
fixarea bateriei, aparaturii minei şi încărcăturii de amorsaj formată din tubul de amorsare, paharul
de amorsare şi detonatorul suplimentar.
Corpul minei este de formă sfero-cilindrică confecţionat din tablă de oţel cu grosimea de 5 mm.
Calota inferioară este prevăzută cu un perete care împarte interiorul corpului minei în două
compartimente.
In compartimentul încărcat cu exploziv este sudat locaşul încărcăturii de amorsaj 1 şi
colierul 2 în care se fixează ştecherul amorsă pe timpul transportului.
Pe corpul minei sunt prevăzute următoarele flanşe:
flanşa blocului aparatură 3;
flanşa elementului galvanic 4 (cinci bucăţi);
flanşa antenei 5 (două bucăţi);
flanşa amorsei 6;
flanşa pentru turnarea explozivului 7.
Pe calota inferioară sunt sudate două urechi 8; de urechea situată în axul minei se prinde
amortizorul de şoc iar cealaltă serveşte la manevră atunci când corpul minei este ridicat de pe
ancoră.
Pe partea cilindrică sunt sudaţi doi umeri 9 care servesc la fixarea minei pe cavaleţii ancorei.
Pe calota superioară sunt: două inele de manevră 10 care servesc la manevrarea minei pe puntea
navei şi la ridicarea corpului minei de pe ancoră; o ureche 11 la care se montează capătul
antenei superioare.
În interiorul corpului minei se află suportul bateriei; bateria se fixează pe suport cu o bandă de
oţel.
Pentru montarea uscătoarelor sunt prevăzuţi doi suporţi sudaţi în interiorul corpului minei pe
calota superioară.
5.Descrierea lanţului de foc al minei MMMCA - 1M: tubul de amorsare, paharul de
amorsare, detonatorul suplimentar

Tubul de amorsare încărcat (fig.12) este destinat iniţierii lanţului de explozie al minei
la primirea semnalului electric dat de blocul sesizor sau elementele galvanice. Tubul de amorsare
încărcat se compune din: corp priză cu teacă şi electrodetonator. Corpul priză cu teacă se
compune din: corpul superior 1, corpul inferior 2, filtrul 3, ecranul din aluminiu 4, manşonul de
protecţie din cauciuc 5, bucşa filetată 6, două locaşuri fişă 8 în care se fixează cu şuruburi
capetele conductorilor electrici ale electrodetonatorului şi teaca 9.
Corpul superior se fixează de corpul inferior prin intermediul a două şuruburi. Filtrul
reprezintă un circuit electric de protecţie împotriva curenţilor de înaltă frecvenţă care pot să
apară în circuitul amorsei pe timpul lucrului staţiilor de emisie radio de la bordul navelor.
Electrodetonatorul este de tipul amorsei electrice clasice şi se compune din: teaca 10,
puntea electrică cu cireaşa inflamabilă 11 şi detonatorul primar format din capsa detonantă 12 cu
calupul de trotil 13.
Paharul de amorsare încărcat (fig.13) este destinat iniţierii la explozie a detonatorului
suplimentar şi reprezintă un detonator intermediar între tubul de amorsare încărcat şi detonatorul
suplimentar. Paharul de amorsare este o construcţie metalică etanşă şi se compune din: paharul 1,
teaca interioară 2, teaca exterioară 3 şi două calupuri de hexogen flegmatizat presat. În interiorul
paharului de amorsare se introduce tubul de amorsare încărcat. Pe filetul exterior al paharului de
amorsare se montează, prin înşurubare, ştecherul amorsă.
Detonatorul suplimentar este destinat iniţierii exploziei minei şi reprezintă în sine
detonatorul de bază al lanţului de foc. Detonatorul suplimentar este o construcţie simplă şi se
compune din săculeţul de pânză 1, în care se introduc şapte calupuri de hexogen flegmatizat
presat 2.

6.Descrierea elementului galvanic cu dispozitivul de susţinere-eliberare (MMMCA - 1M)

Elementul galvanic EG este destinat ca la contactul navei cu corpul minei să realizeze o
tensiune electromotoare suficientă pentru funcţionarea amorsei.
Elementul galvanic se compune din: corpul 1, teaca de plumb 2, fiola cu electrolit 3, pila
electrochimică 4, teaca de protecţie 5, arcul 6 şi furca 7.
Mina este prevăzută cu 5 elemente galvanice care se înşurubează în flanşele prevăzute pe
calota superioară de pe corpul minei. Etanşarea îmbinării se asigură cu garnitura din piele 8.
 Conductoarele „+” şi „-” ale celor 5 pile electrochimice se conectează la bornele
corespunzătoare de pe blocul electronic sesizor. Pentru a fi deosebite, conductoarele „+” sunt
marcate cu roşu, iar conductoarele „-” cu alb.
Dispozitivul de susţinere-eliberare este destinat menţinerii tecilor de protecţie pe tecile
de plumb ale elementelor galvanice un timp de 15 ÷ 20 minute de la lansarea minei până la
dizolvarea întârzietorului solubil. Dispozitivul de susţinere-eliberare se compune din: placa
inferioară 1, tija 2, placa 3, cutia 4, placa superioară 5, clichetul 6, pârghia unghiulară 7, două
boţuri din cablu de oţel 8, clema 9 şi întârzietorul solubil 10.

7.Destinaţia şi elementele componente ale ancorei minei MMMCA - 1M

Ancora este destinată pentru: fixarea corpului minei; deplasarea minei pe şinele de
lansare; menţinerea corpului minei în baraj le imersiunea reglată.
Ancora este o construcţie metalică sudată şi se compune din: cutia 1, postamentul 2, roţile
de rulare 3. În interiorul cutiei este montat tamburul parâmei de ancorare 4 şi mecanismul de
reglare a imersiunii 5. Pe partea exterioară a cutiei ancorei sunt montate: întârzietorul mecanic 6
şi sonda.
8.Descrierea tamburului parâmei de ancorare, a mecanismului de reglare a imersiunii şi a
întârzietorului mecanic alminei MMMCA - 1M

Tamburul parâmei de ancorare (fig.28) este destinat pentru înfăşurarea parâmei de ancorare,
pentru asigurarea protecţiei împotriva ancorării premature, pentru frânarea tamburului la derularea
parâmei de ancorare şi pentru blocarea (după desfăşurare) la lungimea de parâmă necesară
imersiunii reglate.
Tamburul parâmei de ancorare se compune din: cadrul 1, tamburul 2, axul cu cap melcat 3,
parâma de ancorare 4, pârghia de comandă 5, pârghia contra ancorării premature 6, dispozitivul de
frânare 7 şi arcul 8.
La capătul parâmei de ancorare se ataşează antena inferioară prin intermediul unei chei de
împreunare.
Mecanismul de reglare a imersiunii (fig.29) este destinat pentru fixarea imersiunii la care
urmează să se afle corpul minei în baraj şi asigură derularea unei lungimi corespunzătoare de saulă
a sondei. Mecanismul permite fixarea imersiunilor din metru în metru.
 Mecanismul de reglare a imersiunii se compune din: butucul canelat 1, tamburul 2, arborele
canelat 3, roata fixă 4, bucşa canelată 5, roata mobilă 6, capacul 7 şi dopul 8. Roata fixă şi mobilă
se angrenează prin intermediul pinionului 9 care se roteşte pe axul 10.
Blocarea tamburului după derularea lungimii de saulă fixate se face de către pistonul 11, împins
de arcul 12 şi ghidat de bucşa 13. Pentru frânare tamburul este prevăzut cu două frâne 14, acţionate
de arcurile 15. Reglarea frânelor se face cu ajutorul piuliţelor 16. Frâna, arcul şi piuliţa sunt
montate pe corpul 17 care este fixat pe placa tamburului cu 3 şuruburi. Pentru rotirea tamburului
şi reglarea frânelor este prevăzută bucşa 18 în care se introduce o manivelă.
Pentru fixarea imersiunii, mecanismul este prevăzut cu piuliţa 19, piuliţa stelată 20 şi saula 21.
Un capăt al saulei sondei se fixează pe tambur, iar celălalt capăt la sondă.
Întârzietorul mecanic (fig.30) este destinat pentru: realizarea unei întârzieri între momentul
lansării minei şi începerea derulării saulei sondei; evitarea transmiterii şocului la siguranţa
mecanică a sistemului de pârghii, în momentul căderii sondei din uluc.

Întârzietorul mecanic se compune din: carcasa 1, roata dinţată 2, cablul 3, clichetul 4, iscul 5,
bucşa de reglare 6 şi siguranţa 7.

9.Fazele ancorării minei tip MMMCA - 1M

FAZA I Mina este lansată de pe navă. Sonda cade din uluc şi prin greutatea ei acţionează
asupra saulei întârzietorului mecanic care roteşte roata dinţată. Datorită clichetului căderea sondei
este frânată.
Mina se scufundă, însă datorită flotabilităţii pozitive a ansamblului, revine la suprafaţă.
FAZA II Mina rămâne la suprafaţă, apa care pătrunde în interiorul cutiei ancorei pe lângă garniturile de
pâslă este insuficientă pentru a duce la scufundarea ei.
După 12+18 secunde saula întârzietorului mecanic se desfăşoară complet şi tracţiunea sondei
se aplică prin pastică la tamburul mecanismului de reglare a imersiunii, învinge momentul de
frânare al acestuia şi începe să deruleze saula sondei.
Greutatea sondei este insuficientă pentru a rupe cuiul de forfecare montat la siguranţa
mecanică.
FAZA III Mina rămâne la suprafaţă. Saula sondei se derulează şi roata mobilă a
mecanismului de reglare a imersiunii, antrenată de pinion, se deplasează împreună cu pistonul de
blocare în sensul acelor de ceasornic.
 Când marcajul de pe roata mobilă coincide cu cifra „0” de pe roata fixă, pistonul de blocare a
ajuns în dreptul găurii de pe roata fixă, şi împins de arcul său intră prin ea, ajunge în dreptul unei
decupări din placa tamburului şi întrerupe derularea saulei sondei.
Oprirea bruscă a căderii sondei produce un şoc care este preluat de pastică şi este transmis prin
pârghia unghiulară siguranţei mecanice al cărei cui de cupru se foarfecă.
Sistemul de pârghii se poate mişca. Greutatea sondei obligă pârghia opritoare să se rotească,
eliberând simultan pârghia de apăsare, aflată în interiorul cutiei ancorei, apasă pe pârghia de
comandă a tamburului parâmei de ancorare şi menţine ridicat celălalt capăt deasupra plăcii laterale
a tamburului.
Pârghia lungă, sub acţiunea flotabilităţii minei se roteşte şi eliberează simultan cele două boţuri.
Corpul minei se detaşează de ancoră. Sapa cade.
FAZA IV Corpul minei pluteşte la suprafaţa apei având în apropiere flotorul cu antena superioară. Antena
este menţinută strâns pe flotor.
Ancora având flotabilitate negativă începe să se scufunde, amortizorul de şoc iese din clema
de pe cavalet, antena inferioară se întinde şi începe să rotească tamburul cu parâma de ancorare.
La începutul derulării tamburului, clema fixată pe antenă în interiorul cutiei ajunge sub capacul
demontabil, rupe sârma de cupru şi desface capacele. Apa intră rapid în cutia ancorei şi aceasta
începe să se scufunde uniform.
După 2-6 ture, pârghia de sprijin, alunecând pe melc, iese de sub pârghia de comandă care este
menţinută ridicată de către pârghia de apăsare acţionată de sondă.

FAZA V Când sonda atinge fundul, încetează acţiunea ei asupra pârghiei de apăsare care, sub
acţiunea resortului ei, eliberează pârghia de comandă. Arcul pârghiei de comandă o împinge în jos
şi blochează rotirea tamburului. Încetează desfăşurarea parâmei de ancorare. Flotabilitatea
pozitivă a corpului minei care a fost suficientă pentru învingerea momentului de frânare a
tamburului nu poate susţine ancora şi mina începe să se scufunde brusc. Sub influenţa flotabilităţii
pozitive a flotorului, saula care menţine antena superioară strânsă pe flotor, se rupe şi antena
superioară începe să se deruleze.

FAZA VI Ancora se aşează pe fund şi este fixată de sapă. Corpul minei se află la imersiune reglată.
Presiunea apei apasă pe membrana ASPH care coboară tija şi porneşte mecanismul de orologerie.
Întârzietorul solubil al dispozitivului de susţinere-eliberare se topeşte.
FAZA VII După trecerea timpului fixat la ASPH (3, 5-10 minute) contactele acestuia se închid, tensiunea
bateriei (polaritatea „+”) este conectată la schema electrică a minei.
Mina este inactivă datorită funcţionării circuitului de activare (este întreruptă polaritatea „-” a
bateriei şi continuitatea electrică spre lanţul de foc).
După 10-15 minute de la lansare se topeşte întârzietorul solubil al dispozitivului de susţinere-
eliberare care eliberează tecile de protecţie ale elementelor galvanice. Sub acţiunea resoartelor,
tecile sunt aruncate.
La trecerea timpului de activare (0-14 zile) se conectează bateria la schema electrică a minei
şi mina este gata de a intra în funcţiune.
10.Pregătire finală a minei tip MMMCA - 1M
Pregătirea finală constă din următoarele operaţiuni: aducerea materialelor; verificarea
aparatului pentru controlul circuitelor electronice (AMC); verificarea circuitelor normal deschise
ale minei; verificarea şi asamblarea încărcăturii de amorsaj.

Aducerea materialelor
În vederea executării pregătirii finale, la locul ordonat se aduc următoarele materiale:
completul de scule numărul 1 (lada LA.11);

doua aparate pentru controlul circuitelor electrice (AMC);

lada cu detonatoare suplimentare;
lada cu pahare de amorsare;
lada cu tuburi de amorsare;
cârpe, stupe, lavete uscate şi curate;
aţă de velă – o bobină.
Verificarea aparatului pentru controlul circuitelor electrice (AMC)
Aparatul pentru controlul circuitelor electrice se supune verificării la: circuit închis,
circuit deschis, sursă de alimentare exterioară, rezistenţă suplimentară.
Verificarea la circuit închis se execută astfel:
Se introduce fişa verificării in borna ‘CIRCUIT’.
Se ating pentru o durată mica de timp fişa roşie şi fişa verde; la contact trebuie să
aibă loc deviaţia maximă (sau aproape maximă) a acului indicator al miliampermetrului; în
 cazul în care acului indicator al miliampermetrului nu este maximă (sau aproape maximă) se
înlocuieşte bateria care este descărcată.
Verificarea la circuit deschis se execută astfel:
Se introduce fişa verificării in borna ‘CONTROL’.
Se ating pentru o durată mica de timp fişa roşie şi fişa verde; acul
miliampermetrului nu trebuie să devieze.
Verificarea la o sursă de alimentare exterioară se execută astfel:
Se introduce fişa verificării in borna ‘CONTROL’.
Se face legătura la o sursă de alimentare exterioară prin fişa roşie şi fişa verde;
acul miliampermetrului trebuie să devieze.
Verificarea la rezistenţă suplimentară se execută astfel:
Se introduce fişa verificării in borna ‘CIRCUIT’.
Se atinge borna ‘CONTROL’ cu fişa roşie; acul miliampermetrului trebuie să
devieze la un unghi egal cu jumătatea unghiului de deviere la circuit închis.
După efectuarea verificărilor, aparatul pentru controlul circuitelor electrice este gata de
lucru.
Verificarea circuitelor electrice normal deschise ale minei
Se execută astfel:
Se demontează dopul amorsei.
Se trage afară ştecherul amorsă.
Se ating fişele ştecherului amorsă cu ajutorul fişei verzi a aparatului; acul
miliampermetrului nu trebuie să devieze.
Se verifică absenţa masei electrice dintre fiecare fişă a ştecherului amorsă şi
corpul minei; acul miliampermetrului nu trebuie să devieze.
Verificarea şi asamblarea încărcăturii de amorsaj
Verificarea şi asamblarea în mină a încărcăturii de amorsaj se executa astfel:
Se scoate din ladă detonatorul suplimentar.
Se îndepărtează cu atenţie de pe detonatorul suplimentar ambalajul de hârtie
parafinată se leagă capătul săculeţului detonatorului suplimentar cu aţă de velă cu o lungime
minimă de 300m.
Se deşurubează la maxim şurubul fixatorului încărcăturii de amorsaj, după care
 se rabate.
Se introduce cu atenţie detonatorul suplimentar in teaca încărcăturii de amorsaj
lăsând liber capătul liber al saulei în afara tecii încărcăturii de amorsaj.
Se scoate din ambalaj tubul de amorsare încărcat; se introduce fişa verificării a
aparatului de control in borna ‘CIRCUIT’; se verifică funcţionarea corectă a aparatului de
control al circuitelor electrice (pe poziţia ‘CIRCUIT’).
Se verifică cu ajutorul fişelor verde şi roşie ale aparatului de control, continuitatea
punţii electrice a tubului de amorsare; timp de verificare maxim 2 secunde; pe timpul verificării
acul miliampermetrului trebuie să devieze.
Se verifică absenţa masei electrice între puntea electrică şi corpul metalic al tubului
de amorsare astfel: cu o fişă (la alegere) a aparatului de control se ating pe rând fişele tubului
de amorsare, iar cu fişa cealaltă a aparatului de control se atinge una din părţile metalice ale
tubului de amorsare; pe timpul verificării acul miliampermetrului nu trebuie să devieze.
Se verifica absenţa curentului electric la ştecherul amorsă astfel: se introduce fişa
‘VERIFICĂRI’ in borna ‘CIRCUIT’, cu fişa verde şi roşie ale aparatului, se ating firele
ştecherului amorsă (acul miliampermetrului nu trebuie să devieze).
Se introduce în paharul de amorsare încărcat (ţinut în poziţie verticală cu filetul
exterior în sus) tubul de amorsare încărcat.
Se montează ştecherul amorsă la tubul de amorsare după care se fixează la paharul
de amorsare cu ajutorul racordului filetat.

11.Descrierea corpului minei încărcat (Mina magnetoacustică de tip M.M.A.)

Corpul minei încărcat (fig.2) este destinat pentru a înmagazina încărcătura de exploziv,
bateria, bobina de inducţie şi încărcătura de amorsaj formată din tub de amorsare, pahar de
amorsare şi detonator ataşat.
Corpul propriu-zis al minei este o construcţie metalică sudată formată din partea ogivală 1,
partea cilindrică 2 şi flanşa 3.
De flanşa 3 se montează etanş capacul 4 pe care sunt fixate prin sudură: buzunarul bateriei
5, locaşul bobinei de inducţie 6 şi teaca încărcăturii de amorsaj 7.
Pe capacul 4 sunt prevăzute două găuri de vizită a încărcăturii de exploziv, închise etanş
fiecare cu capacul 8.
 În depozitare, buzunarul bateriei este obturat cu garnitura de pâslă 9 şi capacul 10 ce se
fixează cu şuruburi.
Pentru asamblarea bobinei de inducţie la corpul minei încărcat sunt prevăzute:
manşonul 11, resortul ∅ 74,8-12, şaiba de ghidare 13, rondela de obturare 14 şi piuliţa 15.
De asemenea, în depozitare, teaca încărcăturii de amorsaj se obturează cu ajutorul dopului
16, iar gaura filetată a flanşei 17 destinată montării inelului de manevră este obturată cu dopul de
lemn 18.
Găurile 19, ştiftul de ghidare 20 şi dunga albă 21 sunt destinate asamblării corecte prin
şuruburi a compartimentului aparaturii electronice la corpul minei încărcat. Pe partea cilindrică a
corpului minei încărcat, cu email de culoare galbenă este inscripţionat:
22 – denumirea produsului
23 – cifrul uzinei de încărcare; lotul de încărcare; anul încărcăturii (ultimele două
cifre);
– notaţia prescurtată a încărcăturii de exploziv;
– număr lot de asamblare; anul asamblării (ultimele două cifre, cifrul uzinei de
asamblare);
– numărul de ordine al produsului.
Pentru asamblarea etanşă a corpului minei încărcat cu compartimentul aparaturii
electronice, pe capacul 4 este prevăzută canelura inelară 27 în care la asamblare se introduce o
garnitură inelară de etanşare din cauciuc.
12.Enumerarea subansamblelor compartimentului aparaturii electronice corpul
compartimentului 1, traductorul acustic 2, uscătorul 3 şi aparatura electronică 4.

13.Descrierea traductorului acustic

Traductorul acustic (fig.7) echipat cu capsula microfonică de tip electrodinammic, este
destinat să recepţioneze semnalul acustic al navei şi să-l transforme în semnal electric. În acelaşi
timp traductorul acustic asigură protecţia mieni împotriva funcţionărilor false ce pot apărea la
exploziile submarine vecine.
 Vibraţiile corpului minei, care apar sub acţiunea câmpului acustic al navei, sunt transmise
prin intermediul membranei de la corpul compartimentului, la amplificatorul mecanic al
traductorului acustic 1.
Vibraţiile amplificate de către amplificatorul mecanic se transmit prin intermediul consolei
2 la capsula microfonică 3.
Prin intermediul pârghiei 4, odată cu consola 2 vibrează şi paleta 5. Paleta 5 fiind
magnetizată de magnetul 6 induce în bobină o tensiune electromotoare, realizând în acest mod
transformarea semnalului acustic în semnal electric.
Protecţia împotriva exploziilor vecine este realizată de către contactul vibrator 8, care sub
acţiunea undei de şoc ce se formează la explozia submarină vecină vibrează şi prin interdiul
contactelor 9 comandă blocarea canalului acustic pe o perioadă de timp de 20 ± 0,3 secunde.
Legătura electrică între traductorul acustic şi blocul cu plăci circuite imprimate se
realizează prin intermediul prizei cablu 10.
14.Descrierea mecanismului de pase Mecanismul de pase se compune din: corpul 1, racordul
filetat 2 – necesar montării mecanismului de pase la priza M.P. de pe corpul ansamblului plăci-
circuite imprimate, fişele de contact 3, 2 bobine 4, armătura 5, clichetul 6, roata dinţată 7, cama 8,
cadranul 9 şi contactul electric 10.
În cazul când bobinele primesc un impuls electric, are loc atragerea armăturii, care la rândul
ei printr-un sistem de pârghii acţionează clichetul care permite rotirea roţii dinţate cu un dinte.
Roata dinţată, cama şi cadranul se rotesc împreună, întrucât toate sunt fixate rigid pe axul 11. La
rotirea roţii dinţate cu un dinte are loc consumarea unei pase.
În momentul în care cadranul în mişcarea sa de rotaţie ajunge cu sectorul roşu în dreptul
semnului 12 marcat pe faţa frontală a corpului mecanismului de pase, capătul lamelei superioare a
contactului electric scapă în canelura camei şi se închide circuitul electric de explozie al minei.
Pe cadranul mecanismului de pase sunt inscripţionate cu compoziţie luminiscentă pe bază
de sulfură de zinc 20 de gradaţii corespunzătoare numărului de pase.

15.Descrierea dispozitivului de activare - autodistrugere (D.A.A.)

Dispozitivul de activare – autodistrugere (fig.12) este destinat activării minei după lansare,
în limitele a 14 zile. În funcţie de necesităţii D.A.A. asigură autodistrugerea minei în limitele a 14
zile.
 D.A.A. se compune din: capacul 1, corpul cilindric 2, mecanismul de orologerie 3, cadran
4, microîntrerupătorul de activare 5, lamela arc de acţionare a microîntrerupătorului de activare 6,
microîntrerupătorul de autodistrugere 7, pârghia de fixare a timpului de autodistrugere 8, braţul 9
de acţionare asupra microîntrerupătorului de autodistrugere, şurubul 10 de fixare a pârghiei 8,
piuliţa 11 de fixare şi slăbire a cadranului, tija 12 cu lamela arc de blocare a balansaierului
mecanismului de orologerie, siguranţa fuzibilă 13, dopul filetat 14 ce astupă orificiul de acces al
cheii de armare 15 a arcului motor al mecanismului de orologerie, piuliţa 16 – destinată slăbirii şi
fixării căpăcelului 17 şi priza cablu 18.
Pentru acţionarea tijei de blocare 12 se foloseşte paleta 19.
Pe cadranul mecanismului de orologerie sunt inscripţionate: scala „A” de fixare în zile a
timpului de activare şi scala „AD” pe care se fixează timpul egal cu diferenţa dintre timpul de
autodistrugere şi timpul de activare.
Pe timpul maxim de autodistrugere în funcţie de timpul de activare se stabileşte relaţia:
Timp de activare + timp de autodistrugere = 14 zile.
În cazul neutilizării autodistrugerii se demontează de la D.A.A. pârghia de fixare a
timpului de autodistrugere.

16.Descrierea aparatului de siguranţă cu piston hidrostatic (A.S.P.H.)

Aparatul de siguranţă cu piston hidrostatic (fig.13) este destinat pentru a asigura:
– siguranţa navei la lansare;
– alimentarea cu tensiune de 12V şi închiderea minusului general, după un timp dat de
la lansarea minei la apă;
– autoexplozia minei în cazul deplantării acesteia, sau scăderii nivelului apei sub 1,5m.
A.S.P.H.-ul constă dintr-un dispozitiv hidrostatic şi un mecanism de orologerie, fiecare
dintre acestea conectează în funcţionare câteva perechi de contacte.
Dispozitivul hidrostatic constă din: corpul 1, siguranţa mecanică 2, capacul cu orificii 3,
tija pistonului hidrostatic 4, resortul pistonului hidrostatic 5, membrana 6 şi piuliţa 7.
Mecanismul de orologerie constă din: arcul motor 8, lanţul cinematic 9, balansierul 10, scala
de timp 11, stopărul principal 12, resortul 13, stopărul suplimentar 14 cu resortul său 15.
Prin intermediul pârghiei cu cioc 16, mecanismul de orologerie, închide din punct de vedere
electric contactele 17 (PH-1); 18 (PH-2) şi 19 (PH-3).
 Pistonul hidrostatic în funcţionarea sa eliberează pârghia cu capete filetate 20, închizând în
acest mod din punct de vedere electriccontactul 21 (PH-4).
Când presiunea hidrostatică creşte, pistonul hidrostatic, prin intermediul tijei sale deschide,
iar la scăderea presiunii hidrostatice sub 0,15 kgf/cm2 închide din punct de vedere electric
contactul 22 (PH-5).
Legătura electrică între A.S.P.H. şi ansamblul plăci-circuite imprimate se realizează prin
intermediul fişei cablu 23.
Pentru manevrarea prin rotire s-au fixat:
– două braţe 24 pe scala de timp;
– un braţ 25 pe pârghie cu cioc.

17.Descrierea bobinei de inducţie

Bobina de inducţie (fig.14) este destinată recepţionării câmpului magnetic de inducţie al
navei. Bobina de inducţie constă din: carcasa metalică 1, înfăşurarea 2 şi fişa cablu 3.
Înfăşurarea este formată din sârmă de cupru de diametru 0,35 cm izolată cu email şi cu un stratde
mătase, având o rezistenţă electrică de 775±75 Ω.
La trecerea prin înfăşurare a unui curent de 0,5 mA inductanţa bobinei este în limitele:
320 şi 400 H. În scopul omogenizării câmpului şi creşterii permeabilităţii magnetice a
bobinei, în interiorul carcasei sunt fixate un număr de 3 bare din aliaj de Al, Si şi Fe (alsifier).

18.Descrierea lanţului de foc al minei tip M.M.A.: tubul de amorsare, paharul de amorsare,
detonatorul suplimentar

Tubul de amorsare încărcat (fig.16) este destinat iniţierii lanţului de explozie al minei,
la primirea semnalului electric dat de aparatura electronică.
Tubul de amorsare încărcat constă din: corpul priză cu teacă şi electrodetonator.
Corpul priză cu teacă se compune din: corpul superior 1, corpul inferior 2, filtrul 3,
ecranul de aluminiu 4, manşonul de protecţie din cauciuc 5, bucşa filetată 6, două locaşuri 7, în
care intră fişele de contact ale ştecherului amorsă, două locaşuri fişă 8, în care se fixează cu
şuruburi capetele conductorilor electrici ale electrodetonatorului şi teaca 9.
Corpul superior se fixează de corpul inferior prin intermediul a două şuruburi.
 Filtrul reprezintă în sine, un circuit electric de protecţie împotriva curenţilor de înaltă
frecvenţă, care pot apărea în circuitul amorsei pe timpul lucrului staţiilor de emisie radio de la
bordul navelor.
Electrodetonatorul este de tipul amorsei electrice şi constă din: teaca 10, puntea electrică
cu cireaşa inflamabilă 11 şi detonatorul primar format din capsa detonantă 12 cu calupul de trotil
13.
Paharul de amorsare încărcat (fig.17) este destinat iniţierii la explozie a detonatorului
ataşat şi reprezintă în sine un detonator intermediar între tubul de amorsare încărcat şi detonatorul
ataşat. Paharul de amorsare este o construcţie metalică etanşă şi constă din: paharul 1, teaca
interioară 2, teaca exterioară 3 şi din 2 calupuri 4 din hexogen flegmatizat presat. În interiorul
paharului de amorsare se introduce tubul de amorsare încărcat. Pe filetul exterior al paharului de
amorsare se montează prin înşurubare ştecherul amorsă.
Detonatorul ataşat (fig.18) este destinat iniţierii exploziei minei şi reprezintă în sine
detonatorul de bază al lanţului de foc.
Detonatorul ataşat este o construcţie simplă şi constă din săculeţul de pânză 1 în care sunt
introduse 15 calupuri 2 de hexogen flegmatizat presat.
În scopul introducerii uşoare a detonatorului ataşat în teaca corpului mină încărcat, între
calupurile de hexogen flegmatizat s-a asigurat un joc de 0,2+0,3 mm.
19.Funcţionarea canalului de pregătire şi autodistrugere
Canalul de pregătire constă din A.S.P.H. şi D.A.A. După lansarea minei la apă sub
acţiunea presiunii hidrostatice funcţionează pistonul hidrostatic al A.S.P.H.-ului.
În funcţionarea sa, pistonul hidrostatic pune în mişcare stopărul suplimentar, comprimând
resortul acestuia.
Până la aşezarea pe scaun, pistonul hidrostatic în deplasarea sa continuă să acţioneze asupra
stopărului suplimentar, care după executarea unei curse de lungime bine determinată, eliberează
balansierul asigurând în acest mod intrarea în funcţiune a mecanismului de orologerie a A.S.P.H.-
ului.
Pe timpul funcţionării mecanismului de orologerie, scala de timp execută o mişcare de
rotaţie în sensul acelor de ceasornic. În momentul consumării timpului de siguranţă fixat înainte
de lansare, fereastra scalei de timp ajunge în dreptul ciocului pârghiei cu cioc, care sub acţiunea
resortului său torsionat execută o mişcare de rotaţie în sens invers acelor de ceasornic intrând cu
ciocul său în fereastra scalei de timp.
 În mişcarea sa de rotaţie pârghia cu cioc eliberează şi închide contactele PH-1 (contact
închis între L3-1 şi L3-2); PH-2 (contact închis între L3-5 şi L3-6) şi PH-3 (contact închis între
L3-3 şi L3-4).
În momentul în care PH-1; PH-2; PH-3 şi PH-4 sunt închise se alimentează circuitul
electric al siguranţei fuzibile a D.A.A.-ului (contact închis între L4-1 şi L4-2).
Siguranţa fuzibilă propriuzisă parcursă de curentul electric se încălzeşte şi se volatilizează
eliberând în acest mod tija de blocare a balansierului.
Tija de blocare eliberată, împreună cu lamela arc cu care face corp comun, sub acţiunea
resortului său, execută o mişcare de translaţie, eliberează balansierul şi pune în acest mod în
funcţiune mecanismul de orologerie al D.A.A.-ului.
După consumarea timpului prrestabilit pentru activare, lamela arc de acţionare a
microîntrerupătorului de activare, sub acţiunea resortului său, scapă de sub cadran, prin fereastra
practicată în acesta şi închide contactul D.A.A.1 de activare (contact închis între L4-2 şi L4-3).
Contactul D.A.A.1 închide nulul bateriei, moment ce marchează terminarea funcţionării
canalului de pregătire şi activarea minei. Autodistrugerea minei poate avea loc în
situaţii şi anume:
– la deplantarea minei sau la scăderea nivelului apei sub 1,5 m sub acţiunea A.S.P.H.-
ului;
– la nevoie, prestabilit în limita a 14 zile pe baza folosirii circuitului de autodistrugere a
D.A.A.-ului.
20.Funcţionarea canalului acustic
Canalul acustic se compune din: traductorul acustic cu capsulă microfonică de tip
electrodinamic, amplificator, circuit de gardă şi circuit de temporizare de 2 ± 0,2 secunde.
Traductorul acustic transformă canalul de frecvenţă acustică recepţionat de la navă în
semnal electric care amplificat şi redresat de către amplificatorul echipat cu tranzistoarele P1 + P4
este aplicat circuitului de gardă. La atingerea pragului de sensibilitate acustică fixat înainte de
lansare, tensiunea continuă atinge nivelul de declanşare al trigherului Schmit (tranzistoarele P8 şi
P9) care basculează şi alimentează prin intermediul tranzistoarelor P10 şi P11 circuitul de
temporizare de 2 secunde (circuit integrat T1 şi tranzistorul P14).
Dacă semnalul acustic se menţine mai mult de 2 secunde are loc intrarea în funcţiune a
canalului magnetic.
 În cazul în care semnalul acustic se menţine pe o durată mai scurtă de 1,8 secunde, schema
electrică revine în poziţia iniţială, neavând loc intrarea în funcţiune a canalului magnetic.
21.Funcţionarea canalului magnetic (inductiv)
Canalul magnetic (inductiv) se compune din: bobina de inducţie, amplificatorul magnetic,
mecanismul de pase, circuitul de temporizare de 30 ± 3 secunde (format din tranzistoarele P15 şi
P16) şi circuitul de temporizare al amorsei de 3 ± 0,3 secunde (format din circuitul integrat Y3 şi
tranzistorul P24).
După cum s-a mai arătat anterior, în cazul în care semnalul acustic se menţine mai mult de
2 ± 0,2 secunde, are loc intrarea în funcţiune a circuitelor de temporizare de 30 ± 3 secunde, care
alimentează amplificatorul canalului magnetic.
La apropierea navei pe timpul funcţionării ciclului magnetic de 30 ±3 secunde, în bobina
de inducţie a minei se induce o tensiune electromotoare ce se aplică amplificatorului canalului
magnetic.
Dacă tensiunea electromotoare ce se formează depăşeşte pragul de sensibilitate electrică a
canalului magnetic, se anclaşează releul d3 ce se automenţine în această poziţie prin contact
propriu până la sfârşitul ciclului magentic de 30 ± 3 secunde. În acest mod se asigură înregistrarea
unei singure pase pe durata unui ciclu magnetic.
La anclaşarea releului d3 se aplică un impuls electric tranzistoarelor P62 şi P63,
mecanismului de pase (MP) care înregistrează o pasă.
La terminarea ciclului magnetic de 30 ± 3 secunde (în cazul folosirii pasei simple P.S.) se
întrerupe alimentarea canalului magnetic şi schema electrică a minei revine în poziţie iniţială.
După consumarea ultimei pase, cadranul mecanismelor de pase ajunge cu sectorul roşu în dreptul
semnului de pe peretele frontal al corpului acestuia, închizându-se contactul electric între L7-1 şi
L7-2. La închiderea acestui contact electric se alimentează circuitul de temporizare al amorsei,
care după trecerea timpului de 3 ± 0,3 secunde anclaşează prin intermediul tranzistoarelor P27,
P29, releul d2.
Releul d2 anclaşat, alimentează cu tensiune de 12V circuitul electric al încărcăturii de
amorsaj, producând iniţierea exploziei minei.

22.Funcţionarea canalului de protecţie împotriva exploziilor submarine vecine

 Canalul de protecţie împotriva exploziilor submarine vecine se compune din: contactul
vibrator ce intră în organizarea traductorului acustic, circuitul de temporizare de 20 ± 3 secunde
(format din circiutul integrat Y2 şi tranzistorul P19) şi releul d1.
În cazul unei explozii submarine vecine, vibraţiile corpului minei se transmit traductorului
acustic şi implicit contactului vibrator.
Vibrând, contactul vibrator deschide tranzistorul P23 şi anclaşează releul d1. Contactul
normal închis al releului d1 întrerupe alimentarea canalului acustic şi
magnetic pe o durată prestabilită de 20 ± 3 secunde, timpul în care releul d1 este menţinut anclaşat
de circiutul de temporizare.
După scurgerea acestui interval de timp, alimentarea releului d1 se întrerupe şi schema
revine în poziţia iniţială.
23.Funcţionarea canalului de protecţie la dragaj
Canalul de protecţie la dragaj se compune din circuitul de temporizare de 250 ± 20 secunde
(format din tranzistoarele P65 şi P66). Canalul de protecţie la dragaj funcţionează numai dacă
comutatorul b3 montat pe peretele frontal al corpului ansamblului plăci-circuite imprimate, se află
în poziţia P.C. (pasă combinată). În această situaţie, la înregistrarea unei pase, condensatorul K31
se încarcă şi menţine tranzistoarele P65 şi P66 deschise pe o durată de 250 ± 25 secunde, perioadă
de timp măsurată din momentul terminării funcţionării ciclului magnetic de 30 ± 3 secunde. Pe
această perioadă de timp, tranzistorul P7 fiind deschis, funcţionarea minei este blocată (mina este
insensibilă la semnalul acustic şi magnetic exterior).