Sunteți pe pagina 1din 20

Curs Sanatate Orala Nr.

3 1
Conf. Dr. Ondine Lucaciu

DETERMINANŢII SĂNĂTĂŢII
Determinanţii sănătăţii
Sănătatea orală este o componentă determinantă a sănătăţii

Vârstă,
Sex,
Ereditate

Educaţia Relaţiile
sanitară
comporta-
sociale ale
mentală comunităţii

Condiţiile
Alimentaţia de Condiţii
Serviciile de
calitatea Mediul de Sanitare şi Lucuinţa
Educaţia locuit şi de Şomajul Îngrijiri
produselor lucru Igienice personală
la locul de medicale
de consum muncă Apă-canal

Promovarea sănătăţii orale


• DEFINITIE: promovarea SO este suma activităţilor educaţionale, organizatorice şi
economice aplicate într-un cadru organizat pentru ca să modifice comportamentul
indivizilor prin dobândirea de către aceştia a unui comportament sanogen în vederea
creşterii nivelului lor de sănătate.
• Prin promovarea sănătăţii creşte capacitatea de control a societăţii asupra
determinanţilor sănătăţii.
• Capacitatea de control a societăţii este suma valenţelor sale ontologice, axiologice,
economice şi epistemologice.

Elemente de strategie pentru promovarea sănătăţii orale


• Informarea publicului asupra riscurilor
• Asigurarea unor medii de viaţă sănătoase
• Cunoaşterea tendinţelor actuale în medicină şi a progresului în cunoaştere realizat
• Cunoaşterea şi eliminarea factorilor de risc
• Adoptarea de către populaţie a unui comportament sanogen

Accesibilitate la servicii de sănătate


• Starea de sănătate a populaţiei este determinată de accesul la sănătate, pe de o parte, şi
de accesul la servicii de sănătate, pe de altă parte
Curs Sanatate Orala Nr.3 2
Conf. Dr. Ondine Lucaciu

• Accesibilitatea la sănătate - Accesul la sănătate depinde într-o mare măsură de factori


externi sistemului de sănătate: factori de mediu, factori de dezvoltare economică, factori
socio-culturali
• Accesul la îngrijiri de sănătate este influenţat aproape în totalitate de organizarea
sistemului sanitar.

Piedici la accesul la servicii de sănătate


• Disparităţile în accesul la îngrijiri apar din patru motive:
• etnice sau rasiale;
• economice, aici incluzand costurile directe suportate de populaţie (co-plăţi, costuri legate
de tratamente şi spitalizare) precum şi cele indirecte (cost transport, timpi de aşteptare);
• asezare geografică inadecvată a facilităţilor de îngrijiri;
• calitatea inegală/egală a serviciilor de acelaşi tip.

Accesibilitatea în România
• In România sunt evidenţiabile toate cele patru tipuri de inechităţi în accesul la serviciile
de îngrijiri, ceea ce determină inechităţi în starea de sănătate a diferitelor grupuri de
populaţie, a unor comunităţi din diferite zone geografice şi a grupurilor defavorizate
economic.
• Aceste disparităţi se manifestă prin indicatori de bază ai stării de sănătate modeşti
(speranţa de viaţă la naştere, mortalitatea infantilă, mortalitatea generală pe cauze de
deces evitabile, grad de morbiditate, ani de viaţă în stare de sănătate) dar şi prin nivelul
scăzut de informare privind factorii de risc şi de protecţie pentru sănătate sau sistemul de
îngrijiri de sănătate şi pachetul de servicii de bază din Romȃnia.
Curs Sanatate Orala Nr.3 3
Conf. Dr. Ondine Lucaciu

Cinci paşi pentru sănătate orală (după: Asociaţia Dentară Canadiană)


1. Control regulat la medicul dentist
2. Igienă orală foarte bună
3. Regim alimentar echilibrat
4. Autoexaminarea frecventă
5. Interzis fumatul şi mestecatul tutunului

Zece paşi pentru sănătatea orală


1. Asigurarea sustenabilităţii economice
2. Educaţia sanitară cognitivă şi comportamentală
3. Alimentaţia (Ce? Cum? Când?)
4. Acţionarea asupra factorilor etiopatogenetici
5. Acţionarea asupra factorilor profilactici (fluor)
6. Controlul stomatologic periodic – dispensarizare
7. Tratamentele interceptive
8. Asigurarea unei infrastructuri corespunzătoare
9. Aplicarea tehnicilor moderne (medicina bazată pe dovezi)
10. Accesibilitatea la serviciile de stomatologie

1. Asigurarea sustenabilităţii economice


• Disponibilităţile economice (capacitatea de finanţare a programelor de SO) sunt un
atribut al dezvoltării şi apar la un moment dat în istoria unei naţiuni
• Existenţa resurselor nu este sinonimă cu alocarea acestora – factorul subiectiv al
deciziilor politice este determinant
• Corelarea finanţării cu organizarea unei infrastructuri convenabile (instituţii, autorităţi,
cabinete) şi a unei suprastructuri adecvate (resurse umane calificate şi motivate) este
necesară
• Cadrul organizatoric al sustenabilităţii: programe, proiecte , politici de sănătate

2. Educaţia sanitară cognitivă şi comportamentală


• Motivarea populaţiei – campanii de informare şi instruire
• Educaţia sanitară cognitivă = creşterea nivelului de cunoştinţe dedicate până la un nivel
motivant
• Educaţia sanitară comportamentală = obţinerea complianţei populaţiei la cerinţele
aplicaţiei
• Grupurile ţintă alese pe baza susceptibilităţii la boala-bolile vizate
• Comunicarea dintre formator şi beneficiari – canale de comunicare, mijloace de
comunicare şi alegerea momentelor pentru comunicare
• Relaţia reciprocă dintre partenerii comunicării (feed-back)
Curs Sanatate Orala Nr.3 4
Conf. Dr. Ondine Lucaciu

3. Alimentaţia (Ce? Cum? Când?)


• Rolul alimentaţiei în etiopatogenia cariei dentare şi a celorlalte boli stomatologice
(cancerul oral, parodontopatii)
• Categorii de alimente
• Echilibrarea raţiei alimentare zilnice
• Informarea populaţiei cu privire la efectele unor alimente introduse recent în consumul
public
• Corelarea alimentaţiei cu igienizarea orală

4. Controlarea factorilor etiopatogenetici din mediu, independenţi de voinţa pacienţilor


• Cunoaşterea factorilor etiologici
• Medicina bazată pe dovezi
• Îndepărtarea sau neutralizarea factorilor existenţi în mediu (ambiant, loc de muncă,
domiciliu)
• Excluderea sau limitarea contactului cu agenţii cauzali
• Aplicarea unor proceduri sau mijloace standardizate de protecţie

5. Acţionarea asupra factorilor profilactici (fluor)


• Cunoaşterea etiologiei şi patogeniei bolilor vizate în cadrul acţiunilor de promovare a
sănătăţii orale
• Nivelul de cunoaştere în domeniu
• Identificarea factorilor profilactici
• Posibilităţi de administrare
• Cunoaşterea şi controlul efectelor secundare-adverse ale factorilor utilizaţi
• Implicaţii ale factorilor respectivi în stomatologia intrauterină (efecte teratogene sau
asupra evoluţiei sarcinii)
• Costurile şi dificultăţile de aplicare în masă a profilaxiei prin metoda vizată

6. Controlul stomatologic periodic – dispensarizare


 Constituirea unei infrastructuri corespunzătoare (de exemplu, reţea de cabinete şcolare)
 Asigurarea finanţării pe termen lung
 Calificarea profesională corespunzătoare a resurselor umane şi motivarea acestora
 Conceperea şi aplicarea unei metodologii unice în sistem (complianţă şi obligaţie)
 Informarea şi instruirea autorităţilor implicate în sistemul de sănătate respectiv
 Definirea unor indicatori de evaluare a rezultatelor
 Educaţia grupurilor ţintă în vederea obţinerii complianţei
Curs Sanatate Orala Nr.3 5
Conf. Dr. Ondine Lucaciu

7. Tratamentele interceptive
 Profilaxia secundară se impune ori de câte ori profilaxia primară eşuează sau nu a fost
aplicată (deloc, la timp sau corect)
 Sunt definitorii pentru stomatologie (bolile sunt greu de prevenit, au evoluţie lungă şi
multe complicaţii)
 Se adresează unui grup ţintă bine definit
 Necesită o metodologie bine definită
 Se aplică de către un personal calificat
 Profilaxia secundară a cariei dentare, a anomaliilor dentomaxilare, a parodontopatiilor şi
a altor afecţiuni
 Sunt corelate cu cerinţa de dispensarizare

8. Asigurarea unei infrastructuri corespunzătoare


 Cele mai vulnerabile grupuri ţintă sunt colectivităţile iar cele mai susceptibile persoane
sunt copii şi tinerii ➩ se aplică în colectivităţile de copii şi tineri
 Infrastructura trebuie să fie specifică destinaţiei
 Cabinete şcolare, cabinete pentru grădiniţe şi pentru studenţi, cabinete pentru colectivităţi
expuse intens la factori de risc
 Suport legislativ şi suport financiar dificil de obţinut

9. Aplicarea tehnicilor moderne (medicina bazată pe dovezi - MBD)


• MBD este extensia aplicativă a cercetării ştiinţifice
• Dificultăţi în calea aplicării MDB*:
a. Cercetări insuficiente-dovezi neconcludente
b. Diseminarea rezultatelor inadecvată sau insuficientă
c. Facultăţile nu-şi fundamentează învăţământul pe MBD
d. Medicii practicieni nu se informează şi nu sunt interesaţi să o facă
e. Practicienii nu comunică rezultatele aplicaţiilor în domeniul SO
f. Convingerea dificilă a finanţatorului (CNAS în România)
g. Implementarea ghidurilor de practică

10. Accesibilitatea la serviciile de stomatologie


Este condiţionată şi definită de:
• Raportul dintre cerere şi ofertă pe o piaţă reglementată
• Sisteme de sănătate
• Sisteme de îngrijiri de sănătate – implicit factorul uman
• Finanţarea serviciilor de sănătate orală
• Nivelul de cunoaştere
• Comportamentul sanogen
Curs Sanatate Orala Nr.3 6
Conf. Dr. Ondine Lucaciu

• Axiologia sistemului social


Raportul medici/locuitori

Numărul de medici dentiști activi la nivelul județului Cluj


corelat cu numărul de locuitori
230.132
153.984

850
306.474

Numar medici
Populatie Cluj-Napoca (x1000)
Cabinete de MDPopulatie
in Cluj mediu urban (fara Cluj-Napoca) (x1000)
Populatie mediu rural (x1000)

Cabinete de MD in Cluj

Cabinete de medicină dentară din


Cluj-Napoca (procentaj pe cartiere)
7.4% 1.4% 1.4% 0.2%

11.7% 31.1%

17.5%

1.7%

1.0% 13.2%
0.5% 8.1% 4.8%

Andrei Muresanu Aurel - Vlaicu – Intre Lacuri Bulgaria


Centru Dambul Rotund Gheorgheni
Gradini-Manastur Grigorescu Gruia
Cabinete
Iris de medicina dentara in Cluj Napoca
Manastur Marasti
Zorilor
Curs Sanatate Orala Nr.3 7
Conf. Dr. Ondine Lucaciu

Cabinete de medicină dentară în Cluj Napoca

140 130

120
100
80 73
55
60 49
40 34 31
20
20 7 6 6 4 2 1
0
Numar de cabinete corelat cu numar de locuitori

Număr de cabinete corelat cu număr de locuitori

Cluj-Napoca 306.474
418
Urban + Cluj-Napoca 460.458
513
Urban - Cluj-Napoca 153.984
95
Rural 230.132
63
0
100 200
300
400
500
600

numar locuitori (x1000) numar cabinete


Curs Sanatate Orala Nr.3 8
Conf. Dr. Ondine Lucaciu

Procentul din PIB alocat sistemului de sănătate

8.0

7.0

6.0

5.0

4.0

3.0

2.0

1.0

0.0
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Albania Bulgaria Moldova Polonia


Romania Rusia Ungaria

Bariere în calea accesibilităţii:


a) Financiare (capacitatea sistemului de asigurări de sănătate, a bugetului şi puterea economică a
populaţiei)
b) Culturale (mentalităţi, tradiţii)
c) Organizatorice (infrastructură existentă – număr de cabinete, distribuirea lor în teritoriu şi
dotarea lor)
d) Personale (comportament sanogen, nevoia de îngrijire de sănătate resimţită şi nevoia de
îngrijire de sănătate declarată)

Sănătatea orală este un concept de medicină comunitară


( După Dan Enăchescu şi Mihai Gr. Marcu – Sănătate publică şi management sanitar.Ed. ALL, Bucureşti
1994 – modificat)

Stomatologie comunitară Stomatologia individuală


1. Îngrijirea unui grup populaţional 1. Asistenţa medicală a unui singur
2. Se lucrează în echipă şi pacient
interdisciplinar 2. Medicul dentist lucrează singur
3. Se acordă îngrijiri integrate şi 3. Îngrijirea medicală a unui singur
complexe pacient
4. Controlul factorilor de mediu cu 4. Controlul factorilor etiologici
impact negativ asupra sănătăţii individuali
5. Rezultatele sunt cuantificate in indici 5. Rezultatele diagnosticului şi
de morbiditate tratamentului sunt reprezentate de
vindecarea pacientului
Curs Sanatate Orala Nr.3 9
Conf. Dr. Ondine Lucaciu

Definiţia OMS (WHO) (www.who)


Sănătatea orală – Oral health means being free of chronic mouth and facial pain, oral and throat
cancer, oral sores, birth defects such as cleft lip and palate, periodontal (gum) disease, tooth
decay and tooth loss, and other diseases and disorders that affect the mouth and oral cavity.

OMS - ORAL HEALTH FACTS


 Cele mai frecvente afecţiuni ale cavităţii orale: caria şi boala parodontală
 60-90% şcolari prezintă leziuni carioase
 Boala parodontală severă, care poate determina pierderi dentare - 5-20% adultul de
vârstă medie
 incidenta cancerului oral variază între 10 cazuri-100 000 de oameni
 Malformaţii congenitale în sfera oro-maxilo facială (cheilo-gnato-palato schizis) apar 1-
500-700 din naşteri, prevalenta la naşteri diferă în funcţie de grupul etnic şi zonă
geografică
 40-50% din populaţia HIV pozitivă prezintă infecţii orale fungice, bacteriene sau virale
 Medicina dentară tradiţionala curativa este o problemă economică semnificativă pentru
multe ţări dezvoltate, unde 5-10% din banii pentru sănătatea publică merg înspre
sănătatea publică orală

OMS - HOW CAN THE BURDEN OF ORAL DISEASES BE REDUCED?


 Actionanad asupra unor factori de risc comuni –tutunul, dieta nesănătoasă –putem reduce
riscul bolilor orale şi a a altor boli cronice
 Scăderea aportului de dulciuri, aport nutriţional echilibrat –previne caria dentară şi
pierderea prematură a unităţilor dentare
 Reducerea consumului de tutun, alcool – reduce riscul pentru cancerul oral, boala
parodontală şi pierderea unităţilor dentare
 Consumul de fructe şi legume ne protejează importiva cancerului oral
 Utilizarea echipamentului de protecţie –centre sportive, motocicleta- reduce riscul
traumatismelor orale
 Caria dentară poate să fie prevenita printr-un nivel redus de fluor (apa fluorizată, sare
fluorizata,lapte fluorizat, pasta de dinţi/apa de gura fluorizată).
 Utilizând aceste strategii preventive – se pot evita costurile mari ale tratamentelor
stomatologice curative

WHO STRATEGY FOR PREVENTION AND CONTROL OF CHRONIC DISEASE


 WHO's oral health activities are integrated into the overall WHO chronic disease
prevention and control framework of the Department of Chronic Diseases and Health
Promotion.
 The strategic objectives of the Department are to raise awareness about the global
epidemic of chronic diseases; create healthy environments, especially for poor and
disadvantaged populations; slow and reverse trends in common chronic disease risk
factors such aş unhealthy diet and physical inactivity; and prevent premature deaths and
avoidable disability due to major chronic diseases.
Curs Sanatate Orala Nr.3 10
Conf. Dr. Ondine Lucaciu

Priorităţile organizatorice
A. Identificarea grupurilor populaţionale cu susceptibilitate la îmbolnăvire
B. Determinarea accesibilităţii la serviciile de medicină dentară
C. Identificarea priorităţilor
D. Asigurarea infrastructurii în cadrul sistemului de îngrijiri de sănătate
E. Selectarea, instruirea şi motivarea specialiştilor

A.Identificarea grupurilor cu susceptibilitate la îmbolnăvire


 Factorul geografic – morbidităţi diferite la populaţii diferite
 Factorul economic – zonele defavorizate (cu accesibilitate redusă la serviciile de
sănătate orală)
 Factorii biologici şi antropologici: vârsta, sexul, rasa

B.Determinarea accesibilităţii la serviciile de medicină dentară


 Numărul de cabinete raportat la numărul de locuitori
 Numărul de medici raportat la numărul locuitorilor
 Amplasarea teritorială echilibrată a cabinetelor
 Capacitatea profesională a specialiştilor din domeniu
 Disponibilitatea medicilor din sistemul privat
 Activitatea organismelor / asociaţiilor din domeniul sănătăţii orale
 Sursele de finanţare

C.Identificarea priorităţilor
 Delimitarea nevoilor normative de îngrijire medicală
 Alocarea resurselor în concordanţă cu obiectivele convenite social şi politic – se
stabileşte un cadru legislativ adecvat
 Alegerea afecţiunilor susceptibile la metodele de profilaxie existente
 Alegerea metodologiei de promovare a sănătăţii orale
 Asigurări sociale de sănătate
 Programe naţionale ale executivului
 Proiecte câştigate în competiţii naţionale şi internaţionale

D.Asigurarea infrastructurii în cadrul sistemului de îngrijiri de sănătate


 Obiectivul final este ameliorarea calităţii vieţii corelată cu sănătatea orală
 Cabinetele private de medicină dentară sunt peste 90% dintre cabinete
 Cabinetele finanţate de la buget (colectivităţi de copii, tineri sau lucrători)
 Cabinetele medicale finanţate de agenţi economici
 Cabinete finanţate de ONG-uri sau fundaţii
 Unităţi susţinute prin proiecte finanţate în domeniul sănătăţii orale
Curs Sanatate Orala Nr.3 11
Conf. Dr. Ondine Lucaciu

E.Selectarea, instruirea şi motivarea specialiştilor


 Instruirea şi educaţia medicală curriculară din universităţi
 Categorii de personal: medici dentişti, studenţi, asistente de profilaxie, asistenţi
sociali, voluntari şi personal specializat
 Instruirea specifică în programe postuniversitare – necesitatea unei specialităţi
medicale (rezidenţiat)
 Integrarea sănătăţii orale în sănătatea publică

Îngrijiri de sănătate primară

Grija pentru sănătatea primară = esenţa îngrijirilor de sănătate , este bazată pe metode practice,
ştiinţifice şi tehnologice care sunt universal accesibile indivizilor şi famililor dintr-o comunitate,
la un preţ pe care comunitatea şi ţara respectivă poate să-l menţină permanent
Îngrijirile pt sănătatea primara - strategie viabilă pentru îmbunătăţirea stării de sănătate atât pt
ţările industrializate cât şi ţările lumii III-a
Îngrijiri primare de sănătate ale cavităţii orale - parte integrantă din primele
1978- Alma Ata (OMS/UNICEF) - sistemele de îngrijiri pentru sănătate trebuie reorientate
dinspre tratamente curative spre prevenirea îmbolnăvirilor şi promovarea sănătăţii

Îngrijirile de sănătate primară?


Primul nivel de contact al individului, familiei, comunităţii cu sistemul naţional de sănătate la cel
mai apropiat punct posibil de individ, locuinţa, loc de muncă
Îngrijirile de sănătate primară ca set de activităţi:
 Educaţia privind prevalenta problemelor de sănătate şi metodele de prevenţie şi control
 Promovarea furnizării alimentelor pentru asigurarea unei nutriţii corecte
 Furnizarea şi asigurarea condiţiilor sanitare şi sigure a apei
 Planificarea familială şi îngrijirile de sănătate ale mamei/ copilului
 Imunizarea importiva infecţiilor majore
 Prevenţia/ controlul bolilor endemice locale
 Asigurarea unui tratament adecvat al bolilor
 Aprovizionarea cu medicamente esenţiale

Îngrijirile de sănătate primară – filozofic


Determinanţii sociali, economici de mediu sunt mai importanţi pentru grijă pentru sănătate decât
îngrijirile medicale înseşi

ISP-promoveaza 5 principii
 Distribuţia echitabilă
Curs Sanatate Orala Nr.3 12
Conf. Dr. Ondine Lucaciu

 Implicarea comunităţii
 Prioritatea prevenţiei
 Tehnologia adecvată
 Folosirea multidisciplinarităţii

SO prin prisma principiilor îngrijirilor de sănătate primară


 1981- Mahler- necesitatea imperativă a schimbării sistemului de sanatate-argumente
A) prea puţine resurse alocate sănătăţii
B) alocarea nejudiciioasa a resurselor existente
C) exodul medicilor din ţările sărace
D)precaritatea autocontrolului asupra sănătăţii individului
 Toate aceste aspecte se aplică şi în domeniul stomatologiei
 Săntatea orală nu trebuie înţeleasă doar ca obturaţii, extracţii, medici stomatologi
 Resursele alocate pentru medicina dentară sunt foarte mici
 Prevenţia a fost neglijată în favoarea tratamentelor stomatologice
 Determinanţii sănătăţii orale au fost definiţi în termeni foarte rigizi

Statusul sănătăţii orale a unui individ


 25% sistemul de sănătate
 10% factori biologici
 15% factori fizici
 50 % factori sociali

Principiile îngrijirilor primare de sănătate

1. Distribuitie echitabilă

 Creearea condiţiilor egale de sănătate pentru toţi indivizii, dar este cunoscut ca populaţia
dezavantajată are o stare de sănătate precară datorită accesibilităţii reduse la serviciile de
sănătate => primesc şi cele mai puţine resurse
 Inovatie-pregatirea personalului din domeniul medicinii dentare-care să asigure serviciile
de bază pentru prevenţie, promovarea sănătăţii şi asigurarea tratamentelor curative, care
să funcţioneze pe lângă cele mai apropiate clinici
Ex.Peru-centre rurale de sănătate scolara-realizeza măsuri simple de sănătate orală

2. Implicarea comunităţii
Depinde de nivelul de cultură
Curs Sanatate Orala Nr.3 13
Conf. Dr. Ondine Lucaciu

3. Accentul pe prevenţie şi pe promovarea sănătăţii


 Dezvoltarea unei comunităţi se realizează pe baza unor valori spirituale
 Este mai ieftină prevenţia şi promovarea sănătăţii decât tratamentele curative

4. Tehnologii adecvate
 Tratamentele stomatologice implica echipamente costisitoare=>inechitatea în accesul la
serviciile stomatologice
 Soluţia? Tratamentul restaurativ atraumatic-rezolvarea proceselor carioase în fazele
incipente la un preţ de cost mic
 Tratamentul afecţiunilor dentare la preţuri de cost mici reprezintă esenţa acestei abordări

5. Acumulările multisectoriale
Insuccesul multor programe de sănătate orală se datorează izolării

SO poate fi integrată mai bine în programele de sănătate generală


 Abordarea cauzelor comune ale bolilor
 Includerea sănătăţii orale în educaţia pentru sănătatea generală
 Adoptarea strategiilor pentru populaţie
 Abordarea /controlul unor factori de risc comuni care pot avea impact asupra mai multor
boli în acelaşi timp- alimentaţia irationala->boli CV, cc dar şi afecţiuni orale
 fumatul_->afectează inima, respiraţie, sănătatea orală
 Igiena orală trebuie introdusă în cadrul igienei generale

Bibliografie
• Câmpian R.S. - Cursul predat – suportul de curs
• Enăchescu D., Marcu M. G. – Sănătate publică şi management sanitar – Editura All,
Bucureşti 1994
• Hanganu S., Dănilă I. – Stomatologie comunitară – Ed. TEHNICA-INFO, Chişinău 2002
• Grivu O. şi colab. – Medicină dentară comunitară – Ed. Waldpress, Timişoara 2007
• Mason J. – Concepts in Dental Public Health – Ed. Lippincott Williams & Wilkins, 2005
• Inglehart M.R., Bagramian R.A. – Oral Health-Related Quality of Life – Quintessence
Publishing Co, Inc, Chicago, 2002
Curs Sanatate Orala Nr.3 14
Conf. Dr. Ondine Lucaciu
Curs Sanatate Orala Nr.3 15
Conf. Dr. Ondine Lucaciu
Curs Sanatate Orala Nr.3 16
Conf. Dr. Ondine Lucaciu
Curs Sanatate Orala Nr.3 17
Conf. Dr. Ondine Lucaciu
Curs Sanatate Orala Nr.3 18
Conf. Dr. Ondine Lucaciu
Curs Sanatate Orala Nr.3 19
Conf. Dr. Ondine Lucaciu
Curs Sanatate Orala Nr.3 20
Conf. Dr. Ondine Lucaciu