SUPORT DE CURS

- UZ INTERN-

IGIENA GENERALA SI EPIDEMIOLOGIE

MODULUL V

Specializarea

ASISTENT MEDICAL DE BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE SI

RECUPERARE

ANUL I
 IGIENA GENERALA SI EPIDEMIOLOGIE

Igiena este ramura medicinii care se ocupa cu respectarea si ameliorarea regulilor si metodelor
de pastrare a sanatatii
Are mai multe domenii de acrivitate: igiena comunala, igiena industriala, igiena mentala, igiena
alimentatiei, igiena scolara etc.
Epidemiologia studiaza raspandirea bolilor in colectivitatile umane, a cauzelor si conditiilor care
le determina, in vederea elaborarii masurilor de combatere, prevenire, eradicare.

Igiena aerului

Compozitia chimica este importanta in masura in care se asigura homeostazia oxienului.

Aerul contine 78 % azot, 21 % oxygen, 0,03-0,04 % dioxid de carbon, 0,2-0,6 % vapori de apa,
pulberi, polen etc. Prin activitatea normala a organismului se asigura 20-25 l aer/min, dar in eforturi
fizice nevoia de aer creste la 85-100 l aer/min
-Oxigenul este gazul cel mai important pentru om, pentru ca intervine direct in respiratie.
Sursa principala de oxigen este realizata prin asimilatia clorofilei de catre plantele verzi, dar oceanul
planetar degaja o cantitate enorma de O2 (cca 154 miliarde de tone oxygen/an).
Oxigenul este consumat prin procesele tehnologice.
Omul foloseste O2 la nivelul plaminilor, respectiv la nivelul alveolelor pulmonare unde au loc
schimburile de gaze respiratorii, in functie de presiunea partiala a O2, respective a CO2.
Scaderea concentratiei de O2 apare in caz de spatii aglomerate, cand concentratia O2 poate
ajunge la 18%. Daca scaderile continua, apar tulburari respiratorii cu tahipnee, tahicardie si apoi hipoxie
cerebrala.Viata este posibila pana la 10-8 % mai ales la persoane antrenate.
-Ozonul intra in compozitia normala a aerului, dar in cantitati variabile, mai mari la nivelul superior al
atmosferei. Are rolul de a forma ,,un ecran” ce impiedica patrunderea radiatiilor solare la nivelul solului
si deci face viata posibila.
Cantitatea de ozon creste odata cu patrunderea maselor de aer rece si in timpul
viscolului.Scaderea cantitatii de O3 apare in urma zborurilor spatiale care formeaza ,,brese” in stratul de
ozon si care duc la modificarea climei prin patrunderea unei cantitati mari de radiatii ultraviolete.
Folosirea freonului in industrie pentru producerea de aparate frigorifice sau a spray-urilor distrug o
cantitate mare de ozon.
-Dioixul de carbon intra in compozitia normala a aerului.
Sursele care produc CO2 sunt: respiratia umana si animala, combustiile din sol, respiratia nocturana a
plantelor, descompunerea substantelor organice, emanatiile vulcanice etc.
 Echilibrul se pastreaza prin consumarea prin asimilatia clorofiliana, precum si prin fixarea CO2
la suprafata marilor si a oceanelor. In atmosfera cresterea concentratiei de CO2 duce la perturbari
climaterice, avand rol de ecran ce impiedica pierderea radiatiilor calorice de pe sol. Apare ,,efectul de
sera” cu tendinta de incalzire a solului.
In spatii inchise si aglomerate concentratia CO2 poate ajunge la 1% , iar in fantini adanci de 14-
15 m, mine, unele hale industriale in care se fermenteaza zaharul sau berea concentratia CO2 ajunge la
5-10%. Apar fenomene de intoxicatie, inca de la 2% ce se manifesta cu dispnee cu hiperventilatie,
senzatie de constrictie toracica pana la deces prin paralizia centrului respirator.
-Azotul se gaseste in ambianta in concentratie de 78-79 % si asigura dilutia O2 pana la concentratii
optime.Azotul are un circuit in natura. El este degajat prin descompunerea plantelor si animalelor in sol.
Concentratia stabila a N2 in atmosfera nu are efect asupra organismului. In cazul cresterii presiunii
azotului asociata cu cresterea presiunii atmosferice, ( in adancuri) se produce boala de decompresiune
Are loc dizolvarea N2 cu aparitia de bule de gaz cu efect rapid si determina infarct miocardic sau
pulmonar, paralizii etc.
-Pulberile sunt prezente in aerul atmosferic in cantitati foarte mici. Cand concentratia lor creste apare
poluarea.
Dupa OMS poluarea se defineste ca prezenta de substante straine de compozitia normala
aerului si care in functie de durata si concentratie produc modificari ale starii de sanatate.
Tipuri de poluanti: oxizi de sulf, monoxid si dioxid de carbon, oxizi de azot, aldehide diferite,
hidrocarburi nearse, carbune sub forma de funingine si cenusa.
Surse de poluare
1 Surse naturale: furtunile de nisip, polenul, emanatiile vulcanice, comete si meteoriti,
descompunerea substantelor organice
2 Surse artificiale: procesele de ardere a combustibililor folositi, diferite tipuri de industrie,
poluarea determinata de mijloacele de transport, fumatul tutunului etc.
Poluantii actioneaza asupra starii de sanatate astfel:
-poluantii iritanti CO2, Cl2, NH3, suspensiile, oxizi de azot etc. actioneaza pe mucoasele nazale,
conjunctivale, pe tegumente
-poluantii fibrozanti: SiO2, oxizi de fier si alte metale, bariu, cobalt
-toxici asfixianti: CO, H2S
-toxici de sistem: plumb, mercur, cadmiu, mangan, fosfor, fluor, insecto-fungicide
 -poluanti cu actiune alergizanta: poluanti naturali, substante sintetice
-poluanti cu efect cancerigen: hidrocarburi aromatice, amine, azbest, arsen, cromcobalt, beriliu
etc.
Fumatul tutunului are urmatoarele efcte asupra organismului uman:
*determina variate forme de cancer in special cancerul bronsic, dar si esofagian, laringian,
vezical, cancer de pancreas,
* cardiopatie ischemica, arterita, creste riscul de tromboembolism pulmonar
* bronsite, emfizem pulmonar,
* ulcer gastro-duodenal,
* la femeia gravida nasterea de copii prematuri si hipotorfici,
*influenteaza actiunea unor medicamente de tipul digitala, homeopatice, anticonceptionale.
Clima si relatia sa cu sanatatea
Clima influenteaza starea de sanatate prin latitudine si longitudine, intensitatea radiatiilor solare,
circulatia maselor atmosferice, relief, activitatea omului etc.
Pe suprafata globului se intalnesc mai multe tipuri de clima: polara, clima temperata, clima
tropicala si clima ecuatoriala.Diferitele tipuri de clima actioneaza asupra organismului astfel:
- climatul alpin si de stepa este un climat excitant sau climat specific. Climatul alpin determina la
nivelul organismului stare de iritabilitate, insomnie, nervozitate. Climatul subalpin este un climat de
crutare cu efect usor stimulant.
-zona de coline, dealuri si partial zona subalpina au un climat indifferent. Climatul de ses, de
coline si de stepa, este un climat indiferent, care se recomanda bolnavilor si convalescentilor.
- climatul marin este un climat combinat. Climatul marin are o actiune intermediara de stimulare
a reactiilor de aparare si a metabolismului general.
In zonele polare bolile infectioase sunt rare, la fel si rahitismul. Cand apar, foarte rar, bolile
aerogene au o evolutie grava.
In zonele temperate predomina bolile microbiene si virale, bolile reumatice, dar si bolile cronice
si degenerative.
In zonele tropicale sunt frecvente boli transmise prin vectori ( febra galbena, malaria, holera etc),
dar si boli determinate de subnutritie.
 Igiena apei
Necesarul de apa strict fiziologic este de cca 2,5 l/zi, care se acopera prin ingestie cca 1,5 l, iar
restul rezulta din compozitia alimentelor si metabolizarea acestora. Unele alimente sunt bogate in apa,
exemplu castravetele contine 98 % apa, tomatele 94 % apa.
La cei 2,5 l fiziologici se mai adauga o cantitate de apa necesara igienei corporale, pregatirii
alimentelor, dar si in scop gospodaresc. Limita inferioara, dupa OMS, pentru fiecare om este de cca 5 l,
insa in statele avansate se foloseste cca 100 l/ persoana.
In afara de necesitatile individuale, apa este mecesara in scopuri arhitectonice, baze nautice,
industria alimentara, sectorul zootehnic etc..
Compozitia naturala a apei
1. In apa este dizolvat oxigenul, fapt ce influenteaza caracteristicile organoleptice ale
acesteia.Prezenta oxigenului in apa este important pentru procesul de autopurificare al apei, oxigenul fiind
un indicator de puritate.
2. CO2 se afla in cantitati variabile si rezulta din procesele de descompunere.
3 Apa mai contine saruri minerale de tip sulfati, fosfati, azotati, cloruri de calciu, natriu, potasiu,
magneziu, fier, mangan.
4. Substantele organice se afla intr-o cantitate mica, dar depasirea unui anumit prag indica
poluare. Substantele organice se gasesc fie dizolvate, fie in stare coloidala si nu sunt retinute de instalatii
de purificare. In cazul in care se gasesc in suspensii, substantele organice sunt retinute de filtre.In apele de
suprafata se gasesc in cantitati mai mari substantele organice, iar cele de profunzime sunt bogate in saruri
minerale.
Patologia neinfectioasa produsa prin apa
Poluarea apei reprezinta orice modificare a calitatii apei, datorita activitatii umane si care face
apa improprie consumului.Apele pot fi poluate prin rezidii lichide sau solide rezultate din activitatea
omului, cu ape fecaloid menajere, ape reziduale industriale, ape reziduale din agricultura.
Tipuri de poluare
1 Poluarea fizica a apelor prin modificari de temperatura, cresterea temperaturii are consecinte
ecologice sau prin poluari radioactive
2 Poluarea chimica are consecinte asupra bazinelor naturale, consecintele fiind ecologice, dar si
economice si financiarePentru prelucrarea acestor substante sunt necesare uzine speciale de prelucrarea
apei.
3 Poluarea biologica este forma cea mai veche de poluare si care este stapinita prin dezinfectie.
4 Poluarea naturala a apelor se produce prin modificarea caracteristicilor naturale ale apei, care
sunt insotite de de scaderea cantitatii de oxygen. ,,Inflorirea apelor” afecteaza lacurile de acumulare si se
dezvolta excesiv diferite alge, flagellate, diatomee. Acestea folosesc oxigenul, plantele intra in
descompunere anaeroba. Poluarea este pasagera si se datoreaza unor substante rezultate din chimizarea
agriculturii.
Calitatea surselor de apa si nu potabilitatea lor este apreciata printr-o serie de metode: ecologice,
fiziologice. Metodele ecologice apreciaza calitatea apei in functie de numarul de organisme si speciile
 din apa. Metodele fiziologice se refera la fiziologia germenilor, bacteriilor si a vietuitoarelor din apa, in
functie de oxigenul dizolvat.
Contaminarea apei poate fi facuta cu reziduuri de pesticide : insecticide, fungicide, acaricide;
medicamente de uz veterinar: hormoni, antibiotice; substanţe toxice din instalaţii tehnologice.
Patologia infectioasa produsa prin apa
Apa poate contine multi germeni datorita capacitatii de autopurificare redusa, prin contaminare
cu dejectii umane sau animale, scaldatul bolnavilor sau al purtatorilor, cadavre de animale, prin apa de
conducta sau de fantana, contaminarea cu apa poluata, imbaiere sau utilizare in gospodarie
Apa nu confera conditii favorabile de dezvoltare a germenilor patogeni.Unii germeni patogeni
pot supravietuii un numar de zile si pot determina aparitia de imbolnaviri la distanta de focar.
Pot apare epidemii hidrice, care se produc brusc exploziv si cuprind un numar mare de personae
care nu tine seama de varsta, sex sau profesie ci cuprinde toata populatia care a consumat apa respectiva.
Numarul de imbolnaviri scade brusc cand se iau masuri la nivelul sursei de apa, dar ramane ,, coada
epidemica” adica un numar de imbolnaviri ce se transmit prin contact. Epidemiile hidrice apar mai
frecvent vara sau toamna in timpul inundatiilor. Inainte de aparitia epidemiilor hidrice cresc mult
afectiunile digestive banale care sunt etichetate ca enterite.
Prin actiunile dezinfectie permanenta a surselor de apa, epidemiile hidrice au disparut. La noi in
tara mai apar focare endemo-epidemice de dizenterie, in jurul unor fantini in mediul rural
Febra tifoida este o boala infectioasa produsa de salmonella typhi, care supravietuieste in apa 21
de zile, iar in apa inghetata pana la 3 luni Boala este specific omului si se datoreaza poluarii apei cu
fecalele omului bolnav sau purtatorilor sanatosi.
Transmiterea bolii se face prin apa de la fantini sau alte sisteme de aprovizionare cu apa
Aprovizionarea cu apa potabila nesupravegheata poate da febra tifoida, holera, dizenterie, hepatite virale,
poliomielita.
Hepatitele virale de tip A se pot manifesta sporadic, sporadico-endemic, endo-epidemic si
epidemic. Aceasta mare varietate a formelor de manifestare a proceselor epidemiologice este determinata
de o serie de factori cum ar fi receptivitatea crescuta la virstele mici, morbiditatea la aceste virste este de
3-4 ori mai mare decit la virste adulte.Cele mai afectate grupe de virsta sunt 5-9 ani, 10-14 ani, dar si la
adultii tineri.
Epidemiile cuprind mai ales colectivitati de copii, cazarmi, familii, cartiere.Mai frecvent sunt
intilnite epidemiile de contact, ca rezultata al conditiilor igienico-sanitare necorespunzatoare.Pe un loc
secund se situeaza epidemiile hidrice, care pot avea debut exploziv sau lent, fiind precedate de alte infectii
cu transmitere fecal-orala (dizenteria bacilara, enterocolite). Aceste epidemii pot fi generate de alimente
contaminate (lapte si produse lactate, legume si fructe, prajituri, inghetata, sucuri).
Pentru HVA se poate stabili o periodicitate sezoniera de toamna tirzie si o periodicitate
multianuala cu o succesiune a valurilor epidemice de 7-10 ani
Dizenteria bacilară este dată de bacilul Shigella, afectează tubul digestiv si se manifesta cu
greţuri, vărsături, diaree, scaune cu mucus şi sânge.Incubaţie variaza intre 1- 7 zile.
Holera este dată de vibrionul holeric; Bolnavul prezinta dureri abdominale intense, scaune
diareice numeroase, deshidratare majora.
Toxiinfectiile alimentare stafilococice
Sunt produse de tulpinile enterotoxice de stafilococi care secreta o tulpina enterotoxica cu tropism pentru
terminatiile nervoase periferice intestinale.Incubatia este de 30 de minute-6 ore. Boala debuteaza brusc cu
salivatie, greturi, varsaturi, colici abdominale, temperatura este normala.
Toxiinfectiile alimentare salmonelozice
 Sunt date de specii din genul Salmonella cu incubatie de 3-7 zile. Boala debuteaza brusc cu cefalee,
ameteli, greata, dureri abdominale, diaree, febra, transpiratii reci.
Leptospirozele sunt boli infectioase provocate de agenti din genul Leptospira, care produc
leptospiroza icterohemoragica, care se caracterizeaza prin 3 sindroame: meningeal, icteric si renal
Leptospirele patrund prin tegumente si mucoase si transmiterea bolii se poate realiza prin
numeroase cai indirecte, prin intermediului apei, solului, animalelor si obiectelor.Apele contaminate pot sa
provoace infectia celor care vin in contact cu ele. Leptospirozele sunt boli raspindite pe tot globul,
manifestindu-se sporadic, endemic, epidemic. Focarele apar de-alungul riurilor sau in vecinatatea
crescatoriilor de animale.
Epidemiile care apar sunt epidemii hidrice, cu debut exploziv. Ele apar la copii de virsta scolara
care se scalda in ape contaminate sau persoane care lucreaza in zone inundate, mlastinoase, orezarii,
agricultori, minieri, zootehnicieni, veterinari, lucratori din abatoare, astfel boala capata un caracter
profesional si rural.Boala apare la copii peste 10 ani si adulti, mai ales de sex masculin. In zona temperata
ploile si inundatiile favorizeaza raspindirea leptospirozelor.In tara noastra in prezent imbolnavirile prin
leptospiroze apar ca focare sporadice
Profilaxia infectiilor digestive:
-igiena individuala prin spalarea mainilor cu apa si sapun
-supravegherea aprovizionarii cu apa potabila, prin clorinare
-indepartarea rezidurilor fecaloid-menajere in conditii corespunzatoare
-dezinfectia WC cu produsi de clor
-educatia sanitara a bolnavilor privind riscurile transmiterii fecal-orale.
-profilaxie specifica: se refera la vaccinarea antihepatita A, cu vaccinuri obtinute prin inginerie genetica
administrate la grupele de risc In febra tifoida se face vaccinare antitifoidica.
In cazul aparitiei unei epidemii de leptospiroza se interzice scaldatul in ape poluate, umblatul
descult in zone mlastinoase. Se urmareste distrugerea rozatoarelor si accesul lor in depozitele de alimente
si la sursele de apa potabila.
Se vor lua o serie de masuri ca:
- dezinfectia sistematica a apelor,
- desecarea terenurilor mlastinoase sau cu umiditate crescuta in gospodarii,
-dezinfectia apelor reziduale in gospodarii,
-protectia surselor de apa contra infectiilor,
-igienizarea adaposturilor de animale,
- educatie sanitara a lucratorilor din sectorul zootehnic
 Igiena solului

Solul reprezinta unul din factorii de mediu care actioneaza direct, dar mai ales indirect asupra
starii de sanatate. Solul prezinta anumite caractere fizice, chimice, biologice si bacteriologice.
Dintre caracterele fizice ale solului ne intereseaza permeabilitatea solului pentru aer si apa,
temeperatura, capilaritatea, selectivitatea. In sol exista o concentratia scazuta de oxygen, concentratie
crescuta de CO2, prezenta unor gaze rezultate prin procesul de descompunere a plantelor si animalelor.
Dintre carcateristicile chimice ale solului amintim elementele minerale cunoscute, dar repartizate
neomogen pe suprafata pamintului.Excesul sau carenta unor minerale din sol determina aparitia unor
boli . Distrofia endemica tireopata este determinata de prezenta scazuta a iodului din sol, respectiv din
apa de baut. Caria dentara se datoreaza carentei de fluor.
Caracteristiciele biologice si bacteriologice: solul are o flora proprie, flora telurica care este
facultativ aeroba si anaeroba si are un rol hotaritor in procesul de autopurificare a solului, datorita
feneomenelor de poluare.
Poluarea solului este rezultatul unor procese necorespunzatoare sau obiceiuri neigienice.
1 Poluarea biologica se refera la prezenta de germeni patogeni, virusuri, ciuperci, helminti.
Solul nu este un mediu favorabil dezvoltarii microbilor deoarece temperatura este scazuta, umiditatea
crescuta, suportul nutritiv este scazut.Exista o flora proprie solului care si-a dezvoltat o capacitate
antibiotica asupra florei patogene. Flora poluanta se refera la germenii sub forma sporulata care rezista
zeci de ani in sol.
Solul intervine in transmiterea unor germeni fie direct, exemplu epidemiile de holera transmise
direct prin sol, fie indirect prin intermediul prafului, apei, alimentelor, obiectelor.
Solul intervine in transmiterea unor imbolnaviri de la animale, boli numite antropozoonoze ca de
exemplu tetanosul, gangrena gazoasa, leptospiroze, richetioze, bruceloze, antracoza.
Solul poate fi poluat prin ciuperci microscopice, dar si prin helminti. Ouale de helminti ajung pe
legume si zarzavaturi si in absenta radiatiilor solare, nespalate, determina o serie de boli. Dintre
afectiunile cele mai intalnie amintim: ascaridoza la copil, tricocefaloza la adult.
2 Poluarea chimica a solului se datoreste rezidurilor menajere, dar si zootehnice.
Substantele organice intra in procese de descompunere sub actiunea florei aerobe si anaerobe.
Prin descompunerea anaeroba a hidrocarburilor rezulta acetone, acid butyric, acid lactic, acid acetic etc.
Prin descompunerea a lipidelor rezulta glicerina si acizi grasi, iar prin descompunerea proteinelor
rezulta nitrati si nitrite.
Poluarea industriala are o componenta organica si una chimica. Consecintele poluarii industriale
sunt:
a ) degradarea solurilor ( industria cimentului, industri petrolului, exploatarea miniera)
b) degradarea apei de suprafata
c) poluarea produsilor vegetali si animali exemplu orezul din Japonia contine o seri8e de substante:
cadmiu, plumb, selenium etc.
Poluarea solului prin chimizarea agriculturii se datoreaza ingrasamintelor sintetice, biostimulatorilor,
antidaunatorilor respective insecticidelor.
Indicatorii poluarii biologice
1 Numar total de germeni care se dezvolta la 37 ۫ ۫C
2 Numarul de germeni poliformi
3 Numarul de germeni sulfitoreductori
4 Numarul de germeni termofili , care se dezvolta la 60 ۫ ۫C
5 Numarul de germeni nitrificatori
6 Numarul de paraziti intestinali
Asanarea solului sau dezinfectia solului se face prin mai multe metode:
1 prevenirea poluarii biologice a solului
2 crearea conditiilor favorabile pentru autopurificare
3 Dezinfectia solului cu substante clorigene, care afecteaza flora telurica si impiedica autopurificarea
solului.

Indepartarea rezidurilor solide si lichide

Rezidiile solide din punct de vedere al compozitiei si a provenintei prezinta o mare
heterogenitate.Pot fi reziduri menajere, reziduri stradale, reziduri agrozootehnice, rezidii speciale de
spital (deseuri infectioase si radioactive). Rezidurile infectioase asigura o buna multiplicare a germenilor
patogeni, atat bacterii, cat si agenti virali, ciuperci si paraziti. Gandacii rosii si negrii, musca transmit
bacilul tific, dizenteric, bacilul Koch, virusuri. Rozatoarele pot contamina rezidurile sau se pot
contamina de la ele. Reprezinta rezervoare pentru tularemie, leptospiroza, tifos, febra recurenta.
Masurile ce trebuie luate sunt:
-colectare in pubele sau alte containere inchise.
- Indepartarea lor dupa colectarea selectiva, apoi transportarea la unitati specializate.
-O parte din reziduri intra in categoria celor care se pot valorifica, adica se pot folosi ca materii
prime. PET-urile, pungile, foliile pot fi utilizate la obtinerea de materiale plastice. Deseurile feroase si
diferite deseuri neferoase pot fi utilizate pentru fabricarea diferitelor piese din metal. Rezidurile
industriale pot fi reutilizate in anumite cazuri.
- Rezidiile din unitatiile sanitare, respectiv deseuri taioase, intepatoare-taietoare, si cele cu
pontential infectios, trebuie colectate separat in cutii ermetice, de culoare galbena, impermeabile, care
vor fi depozitate temporar maxim 48 de ore si apoi transportate cu mijloace de transport speciale la locul
de incinerare.
Rezidiile lichide reprezinta rezultatul existentei si activitatii omului. Ele se indeparteaza
deobicei in apele de suprafata si sunt reprezentate de reziduri fecaloid menajere, reziduri industriale si
apele meteorice. Aceste rezidii sunt bogate in germeni patogeni si sunt responsabile de epidemii, dar mai
ales de cazurile sporadice ce apar cand apa de canalizare intra accidental direct in reteaua de consum
Prin deversarea apelor industriale in apele de suprafata se distruge flora si fauna acvatica si apar
fenomenele de poluare
Apele reziduale se colecteaza prin reteaua de canalizare, care poate fi unica pentru toate tipurile
de reziduri,diferentiata sau mixta.
Raurile dupa folosirea lor se impart
1 in bazine de suprafata pentru apa potabila sau pentru industria alimentara, pentru stranduri publice
2 bazine de suprafata folosite in scop urbanistic, arhitectonic, pentru salubrizarea localitatilor, agrement,
sporturi nautice
3 Ape care servesc pentru nevoi industriale, pentru irigarea culturilor.
In apele reziduale se determina concentratia de plumb.
Epurarea apelor reziduale se face prin
1 Metode fizice: decantare cu retinerea suspensiilor sub forma de namol. Statiile biogaz folosesc namol
activat ca sursa de energie.
2 Metode biologice prin metode naturale sau artificiale.Metodele naturale se refera la campuri de
asanare, campuri de irigare, lacuri biologice. Metodele artificiale se refera la prelucrarea apelor uzate in
uzine, statii biologice folosind diferite filtre.
3 Tratarea chimica neutralizeaza substantele chimice eliminate prin apa
 Nu exista retea de canalizare in toate localitatile, in cele rurale populatia are fose vidanjabile sau latrine.

Igiena radiatiilor

In mediul ambiant exista in permanenta exista in permanenta radiatii cu efect sanogen, adica
sanatos, dar si radiatii cu efect patogen.O clasificare a radiatiilor este in radiatii ionizante si neionizante.
Radiatiile ionizante sunt cele care la locul de patrundere, elibereaza o cantitate de energie, ce nu
produc smulgerea electronilor de pe orbita periferica.
Tipuri de radiatii ionizante
1 Radiatiile ultraviolete fac parte din spectrul solar si au o lungime de unda intre 10-400 nm.
Radiatiile cu efect bactericid (de distrugere a germenilor) sunt cele care au o lungime de 250 nm.Sursa
principala de radiatii ultraviolete o reprezinta soarele, dar la nivelul solului, datorita stratului de ozon
ajung doar 1 % din totalul radiatiilor.
Efectele radiatiilor ultraviolete
A efect bactericid (de distrugere a germenilor), dar in anumite situatii efectul este numai
bacteriostatic (de oprire a dezvoltarii germenilor) sau chiar la doze mici stimuleaza diviziunea germenilor
patogeni.
B efect metabolic de stimulare a metabolismului general, mai ales a tiroidei, a capacitatii de efort.
C stimulare a proceselor immune
D rol in metabolismul fosfo-calcic, in piele sub actiunea radiatiilor solare provitamina D2 se
transforma in vitamina D3. Carenta radiatiilor solare duce la rahitism, demineralizare osoasa si spasmofilie.
Pentru profilaxia rahitismului se administraza vitamina D artifiicala (Vigantolete) in lunile reci ale anului
(cele cu r).
E efect asupra pielii de pigmentare. Excesul de radiatii solare poate avea efecte tardive asupra
organismului cu aparitia de cancere (epiteliom bazocelular).
F efecte asupra ochilor cu leziuni oculare pana la pierderea vederii. Este necesar purtarea
ochelarilor protectori.
2 Radiatiile luminoase fac parte din spectrul solar si au o lungime de unda intre 400-760 nm.
Efectele radiatiilor luminoase:
A impresioneaza retina si in functie de lungimea de unda se imparte in cele 7 culori monocromatice.
B Efect puternic de stimulare a sistemului nervos
B Stimuleaza metabolismul
C Efect circadian, adica asupra bioritmului
D Efect asupra functiei vizuale, poate perturba functia normala pana la aparitia miopiei
E Efect asupra pielii in prezenta substantelor fotosensibilizante ( gudroane, uleiuri).
3 Radiatii infrarosii au lungimea de unda intre 1-760 nm. Efectele radiatiilor infrarosii:
A efect asupra pielii cu producerea de eriteme diferite de cele de la ultraviolete
B Efecte asupra ochiului
C efecte asupra sistemului nervos cu efect vasodilatator si producerea de insolatie.
Se cunosc mai multe tipuri de radiatii infrarosii : α, β, X, γ, care care au o capacitate de penetrare
diferita.Radiatiile X si γ au o capacitate crescuta de penetrare si se folosesc in medicina in
roentgenoterapie si radiodiagnostic.
Sursele de radiatii ionizante sunt surse naturale si surse artificiale.
Sursele naturale se refera la sursele terestre, din sol si sursele extraterestre de origine solara si galaxica.
Sursele artifiale pot fi profesionale si neprofesionale. Se refera la utilizarea radiatiilor in industrie si
tehnica, in medicina, surse folosite de populatie ca ecranele fluorescente si tablourile fluorescente, armele
nucleare etc.
Iradierea medicala se foloseste in radiodiagnostic, radioterapie. Are o serie de avantaje, dar
folosirea in exces duce la aparitia de cancere (cancer pulmonar, neoplasm mamar, leucemii, cancere
cutanate) si modificari genetice(malformatii congenitale ), respective efecte teratogene asupra fatului.
Riscul de iradiere in caz de radiodiagnostic se refera la iradierea in doze mici cumulate prin
repetare, dar care pot duce la leucemii, neoplazii cu diferite localizari, malformatii congenitale in cazul in
care mama a fost iradiata in timpul sarcinii.
In caz de radioterapie dozele folosite sunt mult mai mari si este posibila aparitia celui de-ale doilea
cancer in zona iradiatala distanat de 20-25 de ani.
Personalul medical trebuie sa poarta echipament de protectie, respective terapiile sa se faca in spatii
izolate din punct de vedere al iradierii.

IGIENA HABITATULUI UMAN

Igiena localitatilor si relatiile de sanatate, igiena locuintei si relatia cu sanatate, igiena

instalatiilor sanitare

Urbanismul este ramura stintei ce se ocupa de constructii si amenajarea spatiului citadin. Procesul
de urbanizare este strans legat de probleme medicale. Au aparut o serie de factori de risc pentru sanatate
cu cresterea morbiditatii in mediul urban. Morbiditatea se refera la numarul de imbolnaviri raportata la
numarule de locuitori.
Cauzele care au dus la urbanizare:
- explozia demografica
- dezvoltare economica
- dezvoltarea informationala
Efectele fenomenelor de urbanizare:
-aparitia unor epidemii (un numar mare de imbolnaviri legate cauzal intr-o populatie numeric abundenta) ,
exemplu epidemii de viroze respiratorii,/gripa, epidemii hidrice de hepatita virala A sau de izenterie
bacilara,
-poluarea aerului, solului, apei
-un nou mod de viata cu ritm trepidnat, cu noi obiceiuri alimenatere, existenat unor factori strsanti cu
consecinte asupra psihicului
-aparitia unor patologii noi mai ales de boli cronice degenerative: boli cronice metabolice, boli cronice
reumatismale, boli cronice pulmonare si cardio-vasculare, boli neoplazice, boli endocrine, boli
neuropsihice.
-aparitia unor conflicte in familie datorita presiunii mari asupra copiilor cu programen scolare stufoase si
posibilitatile de intelegere si meditare ale copiilor
-apar schimbari affective in urma migrarii familiei din mediul rurala in mediul urban
-aparitia frecventa de accidente mai ales rutiere, dar si la locul de munca
-afectarea neuropsihica a persoanelor labile mai ales la varste infantile-juvenile. In citadinul urbanizat apar
stari de soc prin inadaptare, datorita capacitatii reduse de addaptare a biosistemului uman
Urbanizarea urmareste sistemanizarea sub forma de zone de locuit, zone industriale, zona verde,. Zona
transporturi;or si zonele periorasemesti.

Poluarea sonora si relatia cu starea de sanatate.

Poluarea sonora este produsa de zgomotele urbane, de la locul de munca, din locuinta.Are efect asupra
starii de sanatate cu scaderea capacitatii de munca in special intelectuala.De asemenea are actiune asupra
organelui auditiv cu efecte acute pana la ruperea timpanului si hemoragii otice ca in cazul unor explozii la
sugar sau efecte cornice care se manifesta cu scaderea acuitatii auditive.Surditastea apare numai datorita
zgomotelor industriale, prin leziuni atrofice ale urechii medii si interne. Efectul zgomotelor este asupra
intregului organism si duce la boli ca: nevrozele, psihoastenia, HTA, ulcere gastrice si duodenale,
hipertiroidii si colite.
Masuri care se iau se refera la masuri legislative, masuri urbanistice cu reducerea circulatiei pe anumite
strazi (strazi cu sens unic sau reducerea circulatiei masinilor de un anumit tonaj), masuri tehnice pentru
anumite asutovehicule, masuri administratice cu instalarea de indicatoare, contoale ale politiei rutiere,
masuri educative etc.

Igiena alimentara: necesarul de energie si proteine, valoarea nutritiva, igiena unitatiilor de profil
alimentar, functionare, curatenie, igiena spatiului

Alimentele influenteaza starea de sanatate a populatiei si este influentata de cresterea

populatiei si economia statului respective. Alimentele reprezinta un factor de mediu, care poate
avea efect favorabil asupra sanatatii sau poate deveni daunatoare sau are efect patogen.
Alimentele sunt absolut necesare pentru a asigura cantitatea de energie necesara pentru
functionarea organismului, respectiv trebuie sa fie o alimentatie rationala.
Ratia alimentara reprezinta cantitatea medie de alimente/zi sau pe saptamina pentru
o persoana. Cantitatea de trofine trebuie sa fie asigurate in functie de varsta, sex, efort fizic si
conditii de mediu. Deci trebuie sa asigure necesarul energetic sau numarul de kcalorii.
Unitatea de masura pentru pentru necesarul energetic este kilocaloria sau joul. 1 kcal=1,48 j.
Energia se obtine din metabolizarea principiilor alimentare:
- 1 g proteine prin metabolizare se obtine 4,1 kcal, reprezinta substratul vieţii si are rol plastic.
- 1 g glucide prin metabolizare se obtine 4,1 kcal, rol în eliberarea mai rapidă de energie
-1 g lipide prin metabolizare se obtine 9,3 kcal, rol esenţial de furnizare de energie
-1 g alcool prin metabolizare se obtine 7,5 kcal
Alimentele mai contin săruri minerale cu rol în desfăşurarea proceselor vitale (calciu,
fosfor –componente ale oaselor şi dinţilor; fierul intră în structura hemoglobinei), vitaminele care
nu se sintetizează de către organism, sunt aduse odată cu alimentele. Starea de nutriţie normală
se asigura prin alimentele consumate, care trebuie să aducă toate substanţele nutritive în cantităţi
optime. Dezechilibrele alimentare pot fi în plus sau minus şi generează boli de nutriţie
Alimentele ingerate nu sunt folosite in totalitate, ci in functie de coeficientul de utilizare
digestiva. (CUD) Alimentele de origine animala au CUD de 95-100%, iar cele vegetale au CUD
= 80%.
Necesarul energetic pentru o persoana, pentru o zi, in conditii bazale, de repaus complet
este de 1 kcal/kg corp /zi, respective 1680 kcala/zi.
 La necesarul bazal se adauga in functie de varsta, efortul fizic, conditii de mediu, stare
fiziologica (maternitate, alaptare) o cantitate de energie: intre 25-45 ani necesarul de energie este
de 2800-3000 kcal.
Ratia alimenatara trebuie sa asigure atat cantitatea de produse animale, cat si cea
vegetala cu alimente din diferite grupuri alimentare.Aportul de proteine trebuie sa asigure 13-16
% din ratia alimentara, lipidele 25-35% , iar necesarul de glucide 50-60%.
Proteinele au un important rol plastic si intra in compozitia hormonilor, enzimelor, anticorpilor
Proteinele au rol predominant plastic, contribuind la formarea, dezvoltarea, reinoirea si repararea
uzurii organismului. Intra in compozitia de baza a tuturor enzimelor si hormonilor si prin aceasta
ocupa o pozitie centrala in desfasurarea proceselor metabolice care stau la baza vietii, fiind
indispensabile pentru organismul in crestere, dar si pentru cel adult Prin intermediul γ
globulinelor intervin in procesele immune si de aparare antiinfectioasa: au rol in mentinerea
presiunii coloidoosmotice, in metabolismul hidro-electrolitic si acido-bazic. Pot servi si ca
material energetic cind aportul alimentar este carentat in lipide si glucide.
Glucidele reprezinta principalul combustibil pentru celula nervoasa si unica sursa de energie
pentru hematite si medulosuprarenala. Intervin in metabolismul proteinelor si a lipidelor, in
sinteza unor aminoacizi, ajuta la fixarea apei si deci in cresterea ponderala.
Glucidele trebuie sa asigure 55-60% din necesarul de calorii , respectiv 5- 7 g/kg corp/zi. La
copil nevoia de glucide este mare aproximativ 40-50 % din totalul ratiei alimentare zilnice.]n caz
de eforturi musculare prelungite si intense, cand temperatura ambianta este scazuta, cantitatea de
glucide din hrana trebuie sa creasca.
Vitamineleliposolubile sunt: Vitamina A, D,E, K, iar cele hidrosolubile sunt: vitaminele din
complexul B, acidul folic, vitamina C.
Lipidele sunt principii nutritive cu rol esential energetic si se prezinta sub forma de
uleiuri sau in stare solida. Ele reprezinta sursa energetica de rezerva prin acumulare in tesutul
subcutanat.Au rol plastic, fosfolipidele si colesterolul intra in structura membranei celulare si a
mielinei. Au rol in formarea anticorpilor, a functionarii tiroidei, pancresasului etc. Favorizeaza
absorbtia vitaminelor liposolubile (A,D,E,K) si asimilarea proteinelor. Contin substante
indispensabile in crestere.
Apa are o importanta primordiala pentru fenomenele vitale, absenata ei fiind tolerate
maxim 48 ore. Continutul in apa a corpului uman este invers proportionala cu virsta.La nou-
nascut reprezinta 72-75% din greutatea corporala, la copil 66-72%, iar la adult 60% Apa este
repartizata in compartimentul interstitial astfel ca sa permita schimburile dintre sectorul vascular
si cel intracelular.Acest schimb depinde de continutul in proteine si comcentratia de
eletroliti.Rolul apei:
-plastic, este unul din componentele citoplasmei
-rol mecanic, constituind lichidul circulant din organism sub forma de singe si limfa
-rol in termoreglare ,prin evaporare contribuie la eliminarea de caldura
-rol de vehiculare a substantelor nutritive si de eliminare a resturilor de digestie si
metabolism.
Mineralele sunt absolute necesare oganismului pentru mentinerea functiilor vitale si
pentru crestere ( la copii).Unele minerale au functii speciale, fierul si cuprul formeaza
hemoglobina, calciul intervine in coagularea singelui etc..Aportul scazut de minerale determina
tulburari in nutritia si cresterea organismului, in absenta totala si prelungita din alimentatie poate
determina moartea.
Alimentele se impart in 8 mari grupe:
 1 Laptele si derivatele de lapte
2 Carnea, pestele si derivatele
3 Ouale
4 Legumele si fructele
5 Leguminoasele uscate si cerealele
6 Produsele zaharoase
7 Grasimile alimentare
8 Bauturile nealcoolice si alcoolice
Construcţiile şi spaţiile în care se produc prepară, transportă, depozitează şi
comercializează produsele alimentare ca şi utilizarea lor în alimentaţia publică au rol deosebit în
menţinerea alimentelor. Foarte importantă este menţinerea stării de sănătate a personalului şi
igiena personală a celor care intră în contact cu alimentul – elemente de bază în protecţia
sănătăţii consumatorului
Amplasarea unităţii şi amenajarea teritoriului în funcţie de:
1 tipul de unitate – în arii nepoluante
2 mărimea unităţii – afară de oraşe pentru industrie
3 aprovizionarea cu apă a zonei. Sursa de apă trebuie să fie potabilă, conform normelor sanitare
în vigoare ( Legea nr. 458/ 2002 privind calitatea apei potabile, modificată prin Legea 311/
2004). Este importantă şi eliminarea reziduurilor solide şi lichide.
4 natura solului pe care se amplasează unitatea trebuie să fie uscat, nivelat, pânza de apă freatică
să fie la cel puţin 4 m de suprafaţa solului pentru prevenirea infiltraţiilor şi pentru prevenirea
dezvoltării mucegaiurilor în pereţii clădirii.
Funcţiuni şi circuite de producţie
 numărul, mărimea încăperilor şi natura acestora vor fi stabilite după natura şi volumul
producţie
 fluxurile tehnologice trebuie să evite încrucişarea şi anume:
- materiile prime nu se încrucişează cu produsele finite
- alimentele tratate termic nu se intersectează cu alimentele crude
- produsele alimentare nu se intersectează cu deşeurile
- vasele folosite nu se încrucişează cu cele curate
- personalul unităţii nu se încrucişează cu consumatorii
- ambalajele curate nu se încrucişează cu cele murdare
Reguli de ordonare a circuitelor funcţionale
- depozitarea materiilor prime se face după natura produselor
- depozitele sunt în legătură funcţională cu spaţiile de lucru
- materia primă, după recepţie se depozitează sau se eliberează pentru producţie
- aria de producţie este diferenţiată în: procese salubre şi insalubre, care la rândul lor se
diferenţiază în uscate şi umede.
- pentru procesele cu degajare de fum, praf, aburi este obligatorie asigurarea ventilaţiei mecanice
- gunoiul se debitează în ghena de gunoi, în recipiente etanşe şi se evacuează ritmic
Asigurare utilităţi
-asigurarea apei potabile, curente, rece şi caldă – trebuie să îndeplinească condiţii de
potabilitate: organoleptic, fizico-chimic, bacteriologic, biologic în conformitate cu Legea 458/
2002 modificată prin Legea 311/2004. In localitatile sau zonele lipsite de retele de distributie a
apei potabile este permisa folosirea apei din foraje de mari adancimi, care sa respecte conditiile
de potabilitate.Unitatile care folosesc sursa proprie vor asigura protectia sanitara si controlul
apei uzate.
-evacuarea reziduurilor lichide – prin canalizare sau fose septice Instalatile trebuie sa fie in
permanenta in stare de functionare, pentru a preveni contaminarea spatilor alimentare cu ape
uzate si poluarea mediului inconjurator.
-iluminatul – natural, artificial
-microclimatul (temperatură, umiditate, curenţi de aer)
-ventilaţie pentru praf, fum, vapori de apă (abur).
-materialele de construcţie şi finisare interioară trebuie alese încât manoperele de curăţenie,
dezinfecţie să se facă cu uşurinţă şi eficient.

Curăţenia spaţiilor de producţie

Curăţenia este operaţiunea mecanică de îndepărtare a „murdăriei” (resturi organice şi
anorganice) de pe obiecte, suprafeţe, persoane folosind diverse manopere, instrumentar şi
substanţe chimice. O bună curăţire a suprafeţelor duce la îndepărtarea până la 95% a
microorganismelor contaminante.
Murdăria reprezinta un mediu de cultură pentru microorganisme, permiţând
supravieţuirea şi multiplicarea lor rapidă
Evacuarea reziduurilor solide se face în condiţii de siguranţă a alimentului. Colectarea
reziduurilor se face în recipienţi, aceştia nu se păstrează în încăperea cu alimentul, se deschid cu
pedală, sunt căptuşiţi cu saci de plastic, etanşi. După evacuare se spală şi se dezinfectează.
Depozitarea reziduurilor până la evacuarea din unitate se face în încăperi speciale ( ghene de
gunoi) care trebuie să aibă pereţi impermeabili, să fie dotate cu apă curentă, racordate la reţeaua
de canalizare, să fie acoperite, să împiedice accesul rozătoarelor, muştelor câinilor vagabonzi, să
fie suficiente pubele care să fie curăţate şi dezinfectate zilnic.
Ritmicitatea operaţiunilor de curăţenie:
- generală – a tuturor suprafeţelor – se face lunar, bisăptămânal, săptămânal
- curentă – constă în ştergerea umedă, spălarea pavimentului, utilajelor, a suprafeţelor şi aerisire
- permanentă – „ cureţi tot timpul”
Evacuarea reziduurilor : - se face zilnic, cu maşini special destinate acestui scop,
numai la rampe de gunoi autorizate.
Etapele pentru o bună curăţenie: umezirea suprafeţelor, spălarea propriu-zisă, clătirea
pentru îndepărtarea murdăriei şi a resturilor de substanţe chimice utilizate la spălare,
dezinfecţia, clătirea pentru îndepărtarea urmelor de dezinfectant si uscarea în aer liber sau în jet
de aer cald
Metode folosite pentru curăţenie
- aspirarea prafului şi a impurităţilor - pavimente, suprafeţe, obiecte
- măturarea – se recomandă numei în exteriorul clădirilor
- scuturarea – efectuată în afara încăperilor
- ştergerea umedă a suprafeţelor cu lavete curate, detergenţi, dezinfectanţi
- spălarea
- metode mixte –aspirare+ştergere umedă
Substanţe folosite la curăţenie
- apă potabilă caldă cu temperatura între 35 -40ºC, 60-65ºC, suficientă cantitativ, apă moale cu
cantităţi de calciu şi magneziu în compoziţie
 - substanţe chimice = detergenţi care trebuie să fie: netoxici la manipulare, necorozivi, să se
îndepărteze uşor prin clătire, să aibă capacitate mare de pătrundere, să emulsioneze grăsimile, să
nu aibă mirosuri puternice şi persistente.

Reguli privind efectuarea curăţenie - principii generale

- curăţenia se face dinspre locurile mai curate spre cele murdare, din zona cu operaţii salubre
spre cele cu operaţii insalubre, dinspre tavan înspre podea, dinspre încăperile de lucru către
grupurile sanitare şi locurile de depozitare a gunoaielor
Controlul eficienţei curăţeniei se face:- organoleptic: miros, aspect placut, prin „ teste
bacteriologice de salubritate”- se determină gradul de încărcare cu microbi şi prezenţa unor
indicatori bacterieni a insalubrităţii suprafeţelor si contaminarea microbiană a aerului prin
analize de laborator.
Dezinfectia reprezinta un complex de măsuri care se aplică în scopul decontaminării
microbiene a obiectelor, suprafeţelor, mâinilor pentru distrugerea, îndepărtarea sau micşorarea
numărului de germeni până la limita la care prezenţa acestora nu mai crează risc de îmbolnăvire
prin boli infecto-contagioase. Substanţele folosite = dezinfectante, iar rezultatul dezinfecţiei =
distrugere germeni în proporţie de 99%.
Metode folosite pentru dezinfecţie:
- metode fizice: spălarea, căldura: ardere, căldura uscată, aer cald, fierberea, căldura umedă, raze
ultraviolete
- metode chimice: clorul şi compuşii clorului (clorura de var, cloramine, apa de Javel)
Reguli generale de dezinfecţie:
-dezinfecţia efectuată după o curăţenie riguroasă
- prepararea soluţiilor se face prin cunoaşterea concentraţiei în substanţă activă a dezinfectantului
- dezinfecţia se face în ziua preparării soluţiei pentru a nu se degrada
- soluţia se prepară în recipiente curate
- pentru dezinfecţie eficientă se realizează un contact cât mai îndelungat între soluţiea
dezinfectantă şi obiectul supus dezinfecţiei
Metode de aplicare a dezinfecţiei
- spălare , ştergere, scufundare completă a obiectului în soluţie
- stropire – pulverizare a suprafeţelor
- vaporizare şi aerosolizare
Este important să se folosească dezinfectanţi admişi pentru sectorul alimentar.
Controlul eficienţei dezinfecţiei - prin efectuarea testelor de salubritate

INFECTIE, CONTAGIOZITATE SI MEDIU INFECTIOS

Infectia este procesul datorat patrunderii unui agent patogen: virus, bacterie, ciupeerca, parazit si
care are capacitatea sa se multiplice si sa determine leziuni anatomo-patologice. Organismul uman se
poate gasi fata de agentul etiologic in stare de receptivitate sau de rezistenta specifica ori nespecifica.
Imunitatea este proprietatea organismului de a nu contacta o infectie, cand sufera un contact
infectant nou cu un agent patogen sau cu toxinele lui.
Dupa mecanismul de instalare, rezistenta specifica poate fi:
-rezistenta naturala, mostenita si castigata
 -rezistenta artificiala, care se obtine activ prin vaccinare si pasiv prin seruri.
Boala tipica este cazul in care infectia se manifesta cu toate semnele clinice obisnuite.Omul bolnav cu
boala tipica, elimina agentul patogen pe cai variate.
Boala atipica este cazul in care infectia se manifesta numai cu anumite semne clinice Omul bolnav cu
boala atipica si cu infectie inaparenta, ramin necunoscut si astfel nu mai este depistat, izolat si contribuie
la mentinerea morbiditatii crescute in unele boli. Ex. Hepatitele virale.
Infectia inaparenta este situatia in care nu se manifesta nici un semn de boala, procesul infectios fiind
dovedit numai prin manifestari imunologice si biochimice. Asigura epidemizarea invizibila sau latenta. In
hepatita virala B (HVB) la 1 caz de boala tipica sunt 10 cazuri de boala atipica si 100 de cazuri de infectii
inaparente.
Unele persoane raman la starea de purtator de germeni, cu semne clinice variate, in functie de germen si
de forma de boala. Purtatorii se pot imparti astfel:
a. purtatori precoce: se intilnesc in perioada de incubatie a bolii si elimina germenii cu cateva zile inainte
de invazia bolii. Ex. Poliomielita, hepatite virale, holera
b purtatori convalescenti (fosti bolnavi) care elimina germenii si in perioada de convalescenta
c purtatori cronici: starea de purtator este favorizata de existenta in organism a unor procese patologice
generale sau locale.
d purtatorii sanatosi care apartin unei populatii imune, care pot elimina agentul patogen in plina sanatate.
Ei nu au facut boala, ci doar o infectie inaparenta (au ramas in faza de contaminare).
O parte din purtatori sunt si excretori, adica elimina in exterior germeni. Pot fi excretori continuu (adica
elimina in permanenta agentul patogen) si intermitent.
Rolul purtatorilor este foarte mare, ei constituie izvoare de infectie ascunse, care circula in colectivitate.
Bolnavul cronic evolueaza cu recaderi, recidive. Ex. Malaria, bruceloza hepatite virale si favorizeaza
endemizarea

Tipuri de infectie
1 Infectie focala: se refera la un focar circumascris de infectie microbiana, de la nivelul caruia germenii
trec periodic in circulatie, determinind diferite boli la distanata. Cele mai frecxvente localizari sunt:
amigdaliene, sinusurile nazale, prostata, focarele dentare, ovarele, apendicele etc.
2 Infectie latenta este starea patologica determinata de agentul patogen de la invadarea organismului pana
la aparitia primelor semne de boala.
3 Infectie nosocomiala este infectia care apare dupa 72 de ore de la internarea unui pacient in spital, deci
care nu este prezenta in momentul internarii.Poate interesa bolnavii, apartinatorii sau personalul medical.
4 Infectie oportunista este determinata de un germen care este deobicei putin agresiv, dar care devine
virulent si este capabil sa patroduca grave complicatii la un bolnav cu deficiente imunitare.
5 Infectie post-partum este infectia care survine dupa nastere si care poate determina deces matern sau
infantil. Se datoreaza unor endometrite complicate de abcese pelvine, peritonite sau tromboflebite pelvine.
Sunt cauzate frecvent de streptococi de grup B si asocieri aero-anaerobe, echeria coli, stafilococul auriu
etc. Aceasta complicatie apare mai frecvent la nasterile la domiciliu sau cand nu se respecta regulile
generale de asepsie, antisepdie si sterilizare..
6 Infectia puerperala este infectia care invadeaza organismul matern in perioada de lauzie, fiind
determinata de germenii patogeni cu punct de plecare placenta. Poate evolua cu forme locale, regionale si
generale.
7 Infectia Vicent este o gingivita necrozanta ulcerativa acuta determinata de fuzospirili. Se manifesta ca o
ulceratie a gingiilor si a limbii insatita de adenopatie locala si de halena fetida.
8 Infectii vulvovaginale se refera la infectii de natura variata ale vulvei si ale vaginului. Mai frecvente sunt
vaginita bacteriana, candidoza si tricomoniaza. Aceste afectiuni sunt factori de risc pentru boli cu
transmitere sexuala mai ales HIV, nasterea prematura, dar si infectii ale ovarelor (anexite) ale trompelor
sau ale uterului (endometrite).
Infestare este procesul ce apare in organism datorita patrunderii unui parazit.
Contagios sau molipsitor se refera la modul de transmitere a infectiei de la o persoana la alta, deobicei de
la un bolnav la omul sanatos.Contagiunea are loc
1 direct si este asigurata prin contactul direct al izvorului de infectie cu organismul receptiv.Ex, in bolile
aerogene prin inhalarea de secretii buco-faringiene
2 indirect prin pe numeroase cai: apa, sol, alimente,obiecte, reziduri, transmitatori vii.
a Aerul contine secretii buco-faringiene, care prin vorbire, tuse, stranut vehiculeaza picaturile lui Plluge
(picaturi foarte mici) pe o distanata de 0,5-4 m.De la o singura persoana bolnava se pot contamina un
numar mare de alte persoane receptive. Picaturile lui Plluge se depun in mediu, se usuca si prin stergere
uscata, periaj, scuturarea unor obiecte sau maturat uscat se ridica in atmosfera si o serie de virusuri
rezistente, dar si bacterii.
b Apa poate contine multi germeni datorita capacitatii de autopurificare redusa, prin contaminare cu
dejectii umane sau animale.
-scaldatul bolnavilor sau al purtatorilor
-cadavre de animale
-prin apa de conducta sau de fantana
-contaminarea cu apa poluata, imbaiere sau utilizare in gospodarie

c Solul este un bun mediu de conservare, iar unii germeni se inmultesc datorita unor substante organice si
a pH alcalin.Solul se contamineaza cu:
-produse patologice de la om sau de la animale
-cadavre de la om sau animale
-apa reziduala de la spitalele de boli infectioase
-mine inundate
-legume si zarzavaturi contaminate

d Alimentele constituie medii bune de multiplicare pentru germeni patogeni. Se transmit boli cu poarta de
intrare digestive.In caz de toxiinfectii alimentare, alimentele pot fi contaminate secundar cu urina si
excremente animale,sol si vectori.
Alimente care sunt bune medii de cultura: laptele si produsele lactate (frisca, smantina)-permit
dezvoltarea salmonelelor, streptococilor etc. sau pot provenii de la animale bolnave cu brucela,
tuberculoza sau sanatoase, dar laptele este poluat ulterior. Carnea, produsele de origine vegetala,
produsele de patiserie cu continut cu oua (crème, maioneze) pot determina toxiinfectii alementare daca
nu sunt pastrate corect la rece. Aceste alimente au un risc crescut de contaminare datorita conţinutului cu
multă apă şi proteine în componenţă.. Alimente cu risc scăzut de contaminare sunt cele cu conţinut mic de
apa şi proteine: alimente uscate, afumate, sărate, cu conţinut mare de zahăr (mierea).

e Obiectele pot transmite germeni mai ales tesaturile de lana, bumbac, blanuri, hartie, clanta usilor, banii,
jucarii, carti, scaunele latrinelor, obiecte de toaleta.

f Rezidurile prin dejectii umane si animale

 g Miini murdare de la propriul organism bolnav sau purtator, alti oameni bolnavi sau purtatori, animale
bolnave sau purtatoare, obiecte, alimente, rezidii,apa, sol.

h Transmitatori vii sau vectori sunt unele insecte (muşte, gândaci), rozătoare ( şoareci, şobolani), precum
şi unele animale domestice şi sălbatice (câini, pisici, porumbei) care transportă bacterii, virusuri, ouă de
paraziţi, spori de mucegaiuri, putând favoriza apariţia de îmbolnăviri

Insectele (artropode) = animale nevertebrate, cu corp segmentat şi picioare articulate.

- muştele -transportă pe suprafaţa corpului, în intestin, în salivă agenţi patogeni si se înmulţesc repede, au
mobilitate mare, nu sunt pretenţioase în ce priveşte locul de depunere a ouălor.
- gândacii (gândacul roşu de bucătărie şi gândacul negru de bucătărie) sunt omnivori, se răspândesc peste
tot, înmulţirea lor este favorizată de căldură, umiditate, prezenţa hranei
- furnicile trăiesc în cuiburi (furnicare); transmit agenţii patogeni prin corpul lor, sunt vectori mecanici
-vectori simpli mecanici ex. Paduchele pentru tifosul exantematic
-vectori ca izvoare secundarede infectie in care agentul patogen sufera un ciclu evolutiv ex. Mustele
,gandacul de bucatarie
- rozătoarele : şobolanul cenuşiu de casă specific locurilor umede şi întunecoase
şoarecele de casă specific locurilor uscate ( poduri, hambare)
Au acţiune nefavorabilă asupra sănătăţii oamenilor: transmit boli infecto-contagioase prin contaminarea
alimentelor ( febră tifoidă, trichineloză) si produc disconfort şi pierderi materiale.
Indicele de contagiozitate reprezinta pocentul de indivizi, care expusi infectiei fac boala tipica. Indicele
de contagiozitate(Ic) este de 90-100% in caz de pesta, rujeola, varicela
Mediu infectios se refera la locul care are un numar mare de agenti patogeni.Exemple: unitatiile sanitare,
mai ales spitale si ambulatoriile medicale, care datorita frecventarii de catre un numar mare de pacienti
prezinta o aglomerare de agenti infectiosi.
Mediu de cultura se refera la un complex de substante nutritive,artificial sau naturala, lichid sau solid,
sterilizat si pus in tuburi de sticla, flacoane sau cutii Petrii si care servesc la insamintarea
microorganismelor, in scopul multiplicarii lor.
Agentii infectiosi pot fi: prioni, virusuri, bacterii, fungi, protozoare, metazoare etc.
1 Prionii sunt particule infectioase de natura proteica, care produc o varietate de boli la animale si la om,
boli neurodegenerative cu o perioada de latenta lunga.
2 Virusurile sunt agenti patogeni alcatuiti din proteine si acizi nucleici de dimensiuni extrem de mici -
intre 10 si 300 milimicroni - vizibili doar cu ajutorul microscopului electronic si activand intotdeauna ca
paraziti celulari si intracelulari.
3 Bacteriile sunt microorganisme vizibile doar la microscopul optic, alcătuit dintr-o celulă, care se
înmulţeşte prin diviziune celulară. Îmbolnăvirea organismului se produce prin eliberarea de toxine
(neurotoxine, enterotoxine).
4 Fungii sunt microorganisme vizibile la microscopul optic, cu perete rigid, care confera rezistenta la
antibioticele obisnuite, dar sunt sensibile la antimicotice.
5 Protozoarele sunt microorganisme unicelulare care pot parazita intracelular(plasmodium) sau
extracelular (toxoplamoza, giardia, trichomonas).
6 Metazoarele sunt organisme pluricelulare din categoria viermilor (helminti, tenii) sau organisme mai
mici (trichinela spiralis, fasciola hepatica).
 MACROORGANISMUL SI MEDIUL EXTERIOR

Macroorganismul se refera la om sau la animal, care poate sa fie sanatos sau bolnav, purtator
sanatos sau convalescent etc. Macroorganismul supus agresiunii agentului patogen poate fi nereceptiv,
rezistent sau imun. Agentul patogen poate sa nu stabileasca nici o relatie cu organismul pe care il
invadeaza. Acest organism ramine la stadiul de contaminare. Intr-un asemenea organism agentul patogen
este deobicei distrus. Daca intre agentul etiologic care patrunde in macroorganismul receptive, el se
multiplica, se stabileste o relatie antagonica, care se materializeaza printr-o serie de reactii biologice si
modificari histo-patologice locale si generale, ce caracterizeaza starea de boala.La nivel local apar reactii
inflamatorii.
Inflamatia este reprezentata de totalitatea modificarilor vasculare si tisulare aparute in macroorganismul
agresionat de un agent nociv. Agentul nociv poate fi endogen sau exogen.
-de natura fizica: caldura, frig, electricitate, radiatii, traumatisme,
-de natura chimica: acizi, baze, saruri etc,
-natura biologica prin microorganisme si produsii lor de metaboliti.
Modificarile locale sunt un raspuns la stimuli care produc distrugeri tisulare si reprezinta mecanisme de
aparare ale organismului cu scopul de a mentine homeostazia.
Procesul inflamator are o serie de avantaje:
-localizeaza si izoleaza teritoriul afectat sau infectat protejind tesutul sanatos
-tinde sa neutralizeze si sa inactiveze substantele toxice
-distruge si limiteaza cresterea microorganismelor infectante si contracareaza efectele lor
-pregateste teritoriul afectat pentru procesele de raparatie tisulara
Dezavantaje:
-durerea si tumefactia determina disfunctii la nivelul teritoriului inflamat
-inflamatia poate duce la rupturi ale unor organe, exemplu apendicita perforata sau hemoragii importante,
exemplu granulomul pulmonar tuberculos.
- poate duce la dezvoltarea excesiva de tesut cicatricial cu aparitia de contracturi si aderente tisulare
-procesul inflamator poate determina fistule, exemplu fistule peritoneale sau pleurale
-poate genera propagarea infectiei in tesuturile invecinate
-poate determina aparitia de boli inflamatorii cum ar fi: glomerulonefrita, artrite, reactii alergie bronsice,
miocardite, encefalite.
Inflamatia acuta se datoreaza raspunsului tesutului la actiunea agentului inflamator.

Semnele cardinale:
-rubor sau roseata care apare datorita vasodilatatiei locale, prin eliberarea unor substante ca histamine
serotonina
-calor sau caldura locala, temperatura creste prin eliberarea unor substante farmacologice active si
vasodilatatoare
-tumor sau edemul este consecinta aparitiei exudatului inflamator
-dolor sau durerea este consecinta compresiunii locale a exudatului inflamator
-functioleza sau afectarea functionala a tesutului inflamat apare datorita distrugerii integritatii tesutului
la nivelul inflamatiei.
Raspunsul inflamator acut se caracterizeaza prin aparitia exudatului, care este un amestec de fluide celule
si proteine exsudate din celulele distruse. Exista 4 tipuri de exudate; purulent, fibrinos, seros si
cataral.Transudatul nu este un fluid inflamator, ci se datoreaza cresterii presiunii in capilare.
Inflamatia cronica apare cand inflamatia acuta este incompleta, iar agentul inflamator actioneaza
continuu sau recurent si apare o alterare a raspunsului imun.
Procesul inflamator cronic are ca celule implicate monocitele, macrofagele si limfocitele. Se formeaza
tesut de granulatie care tinde sa inlocuiasca tesutul functional local. Se formeaza tesut cicatricial. Pe
fondul inflamatiei cornice pot aparea episoade de inflamatie acuta (colecistita acuta, osteomielita, chist
pilonidal etc) Tipuri de inflamatie cronica
1 Inflamatia cronica nespecifica produce aglomerare de macrofage si limfocite, exemplu in
glomerulonefrita cronica.
2 Inflamatia granulomatoasa se caracterizeaza prin aparitia de granuloame, adica un amestec de celule
epiteliale, limfocite, celule gigante. Se datoreaza prezentei continue a antigenului.Se cunosc granuloame
1 infectioase exemplu in tuberculoza, lepra, bruceloza, infectii produse de chlaydia trachomatis
(limfogranulomul venerian), infectii produse de tremoneme (sifilis), infectii fungice .
2 de corp strain care se formeaza in prezenta unor particule straine (sticla, pamint, metal, suture
chirurgicale).
In procesele inflamatorii intervin o serie de substante chimice:
-amine vasoactive: histamine, serotonina
-factori plasmatici cu sistemul de kinine si complement
-metaboliti de tipul prostaglandine, prostacicline, tromboxani care determina vasoconstrictie, vasodilatatie,
agregare plachetara. Apoi se formeaza leucotriene care cresc permeabilitatea capilara
Organismul se apara fata de agresiunea externa prin mecanisme de rezistenta nespecifica si specifica.
I Rezistenta nespecifica se refera la bariera naturala a organismului adica pielea si mucoasele.
A doua linie de aparare este alcatuita de factorii umorali si celulari
A Factorii umorali se cupleaza nespecific cu orice corp strain patruns in organism
B Celulele fagocite sunt neutrofilele si macrofagii care omoara microbii ce au penetrat barierele fizice.
IIRezistenta specifica se refera la imunitate. Raspunsul imun este de 2 tipuri:
1 umoral reprezentat de anticorpi
2 celular reprezentat de limfocitele T sensibilizate.

Anticorpii sunt factori umorali de natura proteica, care sunt elaborate de plasmocite. Au rol in aparare,
dar pot avea efect nociv in reactii de hiper sensibilizareSe gasesc in cantitati mari in ser, saliva, lacrimi,
lapte matern. Nu se deceleaza in LCR sau urina, dacat in caz de leziuni.Majoritatea sunt anticorpi
circulanti, dar pot fi si tisulari, la nivelul muoaselor, determinind imunitatea locala.Tipuri de anticorpi: Ig
G reprezinta 80% din imunoglobulinele organismului si sunt prezente in sange, limfa si lichide
interstitiale.Primele Ig ce apar dupa imunizare sunt Ig E . IgM se gasesc predominant intravascular si se
folosesc in diagnosticul bolilor facute de fat intrauterin. In dinamica raspunsului imun apar dupa IgE.
IgA se afla in sange, secretii si la suprafata mucoaselor unde sunt foarte active. Ig D se gasesc pe suprafata
limfocitelor B si intra in structura receptorilor.
II Mediul exterior se refera la factorii fizici, chimici, biologici si sociali ai mediului O alta abordare a
mediului exterior se refera la aer, apa, sol, radiatii, alimentatie, locuinta, asezari umane. Toti acesti factori
sunt factori sanogeni, care promoveaza starea de sanatate. Cand acesti factori nu indeplinesc anumite
limite devin factori patogeni.
Ecologia este stiinta care se ocupa cu studierea interelatiilor dintre organism si mediul ambiant. Factorii de
mediu au o importanta deosebita asupra starii de sanatate si sunt bine cunoscuti si studiati.
Starea de sanatate este rezultatul interelatiei dintre factorii interni ai organismului si factorii externi.
,,Omul este o parte a propriului sau mediu”. Factorii de mediu natural, prin clima, factori geografici,
cataclisme de tipul inundatii, cutremure, taifunuri ,uragane duc la degradarea conditiilor de igiena. Factorii
economico-sociali intervin prin numeroase cai : subalimentatia, alimentatia extrem de procesata saraca in
fibre, lipsa educatiei sanitare, razboaiele, migrariile mari de populatie, turismul cultural, de afaceri etc.
afecteaza variabil stare de sanatate a individului.

DEFINITIE, FACTORI EPIDEMIOLOGICI DETERMINANTI

Definitie
Epidemiologia studiaza raspandirea bolilor in colectivitatile umane, a cauzelor si conditiilor care
le determina, in vederea elaborarii masurilor de combatere, prevenire, eradicare.
Obiectivele epidemiologiei se refera la depistarea factorilor (verigilor) procesului
epidemiologic.Acestia se impart in factori epidemiologici determinanti si favorizanti.
I Factori epidemiologici determinanti cuprind:
1. Izvorul de infectie
2 Caile de transmitere
3 Populatia receptive
II Factori epidemiologici favorizanti.
1 Factori social-economici
2 Factori naturali
I Factori epidemiologici determinanti
1 Izvorul de infectie este organismul sau mediul in care agentul patogen poate fi adapostit , se
poate multiplica si unde pe cai diferite se poate elimina in mediul exterior.
Izvorul de infectie poate fi :
A Omul bolnav cu boala tipica,care elimina agentul patogen. Ex. Rujeola, rubeola, gripa.
B Omul bolnav cu boala atipica si cu infectie inaparenta, ramin necunoscut si astfel nu mai este
depistat, izolat si contribuie la mentinerea morbiditatii crescute in unele boli. Ex. Hepatitele
virale.
C Bolnavul cronic care evolueaza cu recaderi, recidive. Ex. Malaria, bruceloza hepatite virale si
favorizeaza endemizarea.
D Omul purtator care poate fi purtator sanatos sau aparent sanatos si care adaposteste organismul
sau germeni patogeni si ii elimina continuu sau intermitent. Ex, rujeola varicela.
Purtatorii se pot imparti astfel:
a. purtatori precoce: se intilnesc in perioada de incubatie a bolii si elimina germenii cu cateva
zile inainte de invazia bolii. Ex. Poliomielita, hepatite virale, holera
b purtatori convalescenti (fosti bolnavi) care elimina germenii si in perioada de convalescenta
c purtatori cronici: starea de purtator este favorizata de existenta in organism a unor procese
patologice generale sau locale.
d purtatorii sanatosi care apartin unei populatii imune, care pot elimina agentul patogen in plina
sanatate.Ei nu au facut boala, ci doar o infectie inaparenta (au ramas in faza de contaminare).
O parte din purtatori sunt si excretori, adica elimina in exterior germeni.Pot fi excretori
- continuu (adica elimina in permanenta agentul patogen)
-intermitent
Rolul purtatorilor este foarte mare, ei constituie izvoare de infectie ascunse, care circula in
colectivitate.
E Animalele ca izvor de infectie sunt bolnave sau purtatoare de germeni patogeni si pot fi pentru
om izvoare de infectie determinand boli numite zoonoze.Exemple: bruceloza, leptospiroza,
rabia.
F Izvoare secundare de infectie.Trecand de la izvorul de infectie uman sau animal, germenii pot
ajunge in vectorii vii sau in animale.Aici se pot inmultii si se pot raspaindi devenind in acelasi
timp si cai de transmitere secundare. Ex. Tantarul anofel care transmite malaria.
G Infectii din focarul natural se refera la animalele salbatice, care prin intermediul animalelor
domestice imbolnavesc pe om sau in mod direct cand omul lucreaza in anumite conditii de
munca (defrisari, vanatori, desteleniri, padurari) Exemple: febra Q, antraxul, rabia
2 Caile de transmitere reprezinta drumul pe care il parcurge agentul patogen de la izvorul de
infectie la o persoana receptiva si modul in care este strabatut acest drum.
A Transmiterea directa este asigurata prin contactul direct al izvorului de infectie cu organismul
receptiv. Ex, in bolile aerogene prin inhalarea de secretii buco-faringiene.
B Transmiterea indirecta se realizeaza pe numeroase cai: apa, sol, alimente, obiecte, reziduri,
transmitatori vii.
a Aerul contine secretii buco-faringiene, care prin vorbire, tuse, stranut vehiculeaza picaturile lui
Plluge (picaturi foarte mici). Pe o distanata de 0,5-4 m de la o singura persoan bolnavase pot
contamina un numar mare de alte persoane receptive.Picaturile lui Plluge se depun in mediu, se
usuca si prin stergere uscata, periaj, si scuturarea unor obiecte sau maturat uscat se ridica in
atmosfera si o serie de virusuri rezistente, dar si bacterii.
b Apa poate contine multi germeni datorita :
-capacitatii de autopurificare redusa,
- prin contaminare cu dejectii umane sau animale..
-scaldatul bolnavilor sau al purtatorilor
-cadavre de animale
-prin apa de conducta sau de fantana
-contaminarea cu apa poluata, imbaiere sau utilizare in gospodarie
c Solul este un bun mediu de conservare, iar unii germeni se inmultesc datorita unor substante
organice si a pH alcalin.Solul se contamineaza cu:
-produse patologice de la om sau de la animale
-cadavre de la om sau animale
-apa reziduala de la spitalele de boli infectioase
-mine inundate
-legume si zarzavaturi contaminate
d Alimentele constituie medii bune de multiplicare pentru germeni patogeni. Se transmit boli cu
poarta de intrare digestiva. In caz de toxiinfectii alimentare, alimentele pot fi contaminate
secundar cu :urina si excremente animale, sol, vectori.
Sunt unele alimente bune medii de cultura: laptele si produsele lactate-permit dezvoltarea
salmonelelor, streptococilor etc. sau pot provenii de la animale bolnave cu brucela si tuberculoza
sau animale sanatoase, dar laptele poluat ulterior.Carnea, produse de origine vegetala, produse
de patiserie cu continut de ou pot fi bune medii de cultura, daca nu se pastreaza la temperature
scazute.
e Obiectele pot transmite germeni mai ales tesaturile de lana, bumbac, blanuri,hartie, clanta
usilor, bani, jucarii, carti, scaunele latrinelor, obiecte de toaleta.
f Rezidurile prin dejectii umane si animale
g Maini murdare de la propriul organism bolnav sau purtator, alti oameni bolnavi sau purtatori,
animale bolnave sau purtatoare, obiecte, alimente, rezidii,apa, sol.
h Transmitatori vii
-vectori simpli mecanici ex. Paduchele pentru tifosul exantematic
-vectori ca izvoare secundare in care agentul patogen sufera un ciclu evolutiv ex. mustele,
gandacul de bucatarie
3 Populatia receptiva reprezinta masa de persoane aflate in conditiile vietii sociale si de mediu
fizic extern, favorabila contactarii unei infectii manifeste sau inaparente, in urma agresiunii unui
agent patogen.
Organismul uman se poate gasi fata de agentul etiologic in stare de receptivitate sau de
rezistenta specifica ori nespecifica.
Imunitatea este proprietatea organismului de a nu contacta o infectie, cand sufera un contact
infectant nou cu un agent patogen sau cu toxinele lui.
Dupa mecanismul de instalare, rezistenta specifica poate fi:
-rezistenta naturala, mostenita si castigata
-rezistenta artificiala, care se obtine activ prin vaccinare si pasiv prin seruri.
Indicele de contagiozitate reprezinta pocentul de indivizi, care expusi infectiei fac boala tipica.
Indicele de contagiozitate (Ic) este de 90-100% in caz de pesta, rujeola, varicela.
Boala tipica este cazul in care infectia se manifesta cu toate semnele clinice obisnuite.
Boala atipica este cazul in care infectia se manifesta numai cu anumite semne clinice
Infectia inaparenta este situatia in care nu se manifesta nici un semn de boala, procesul infectios
fiind dovedit numai prin manifestari imunologice si biochimice.Asigura epidemizarea invizibila
sau latenta.
In hepatita virala B (HVB) la 1 caz de boala tipica sunt 10 cazuri de boala atipica si 100 de
cazuri de infectii inaparente.
 FACTORI EPIDEMIOLOGICI FAVORIZANTI

1 Factori naturali influenzeaza toate verigile procesului epidemiologic.

A Anotimpul ; frigul favorizeaza transmiterea catarurilor respiratorii. Caldura favorizeaza
transmiterea vectorilor:
-mustele care intervin in bolile digestive
-tantarii care intervin in malaria
-capusele intervin in transmiterea de encefalite
-rozatoarele sunt incriminate in epizotii, leptospiroze, tularemia
B Modificari ale presiunii atmosferice si temperaturile scazute afecteaza persoanele
meteorosensibile si intervin in infectii respiratorii de tipul gripei.
C Precipitatiile abundente ; ploile, topirea zapezilor favorizeaza diseminarea unor agenti : bacilii
tifici, bacilii dizentereici, virusurile hepatitei A, enterovirozele, geohelmintii
D Vanturile pot transmite agenti patogeni, vectori
E Radiatile ultraviolete si in general radiatile solare contribuie la autopurificarea aerului, apei,
solului.Au rolul de crestere a rezistentei organismului fata de infectii, prin cresterea capacitatii de
protectie cutanata.
2 Factori social-economici actioneaza asupra tuturor verigilor procesului epidemiologic.
A Conditile vietii sociale: starea economica a populatiei,
- conditiile de munca,
-conditiile de coabitar(numarul de membrii intr-o familie)
-aglomeratia in locuinte
-alimentatia
-miscarea demografica
-nivelul sanitar, cultural si moral
B Locuinta: umeda, intunecata, prostventilata, supraaglomerata favorizeaza aparitia
tuberculozei,gripei, dizenteriei, febrei tifoide, hepatitelor virale
C Aglomeratia in incaperi in mijloacele de transport in comun favorizeaza transmiterea agentilor
patogeni in boli infectioase aerogene si prin vectori
D Alimentatia necorespunzatoare sau contaminata favorizeaza transmiterea bolilor transmisibile
digestive
E Aprovizionarea cu apa potabila nesupravegheata poate da febra tifoida, holera, dizenterie,
hepatite virale, poliomielita.
F Miscarile de populatie (turism) pot contribui la aparitia unor epidemii de febra tifoida, holera,
variola, gripa, tifos exantematic
G Profesia si conditiile de munca pot favoriza aparitia de boli infectioase: personalul medico-
sanitar din laboratoare, sectii de boli infectioase, pediatrie, obstetrica-ginecologie, stomatologie,
chirurgie: veterinari, tabacari, ingrijitori de animale,vanatori.Ex. hepatite virale, tuberculoza,
tularemia, bruceloza, pesta, leptospiroza, antrax.
H calamitatile sociale: razboaiele duc la saracirea populatiei,mizerie, aglomeratii, promiscuitate
cin locuinte, deplasari de mase mari de populatie, lipsa de salubritate.
Masuri in cazul aparitiei unui focar de boli transmisibile
Lupta in focar are ca scop limitarea extinderii si lichidarea focarului epidemiogen aparut.
Caracteristici :
1 Este o activitate ocazionala, declansata numai cand apare in populatie un focar epidemiogen.
2 Are un caracter de urgenta, neluarea masurilor duce la cresterea numarului de cazuri de boli
transmisibile.
3 Se va respecta principul infectiozitatii, persoanele care intervin in focar pot deveni ele insele
victime ale evolutiei focarului.
4 Lichidarea focarului revine cabinetului de medicina de familie, chiar daca initial au intervenit
cadre medico-sanitare de diferite specialitati.
In cazul focarelor de mare amploare sau boli de mare risc epidemiolohicsi clinic, lupta in focar
se face in stransa legatura cu specialisti in epidemiologie, boli infectioase, igienisti si se
alcatuieste impreuna,, Planul de combatere sau Planul de lichidare a focarului ‘’.
1 Se stabileste diagnosticul sau suspiciunea de BT, pe raza trepiedului : diagnostic
epidemiologic, clinic si de laborator.
A Diagnosticul epidemiologic se bazeaza pe datele personale ale bolnavului
-date de identitate: nume, prenume,importante daca in familie au mai existat decurand BT
-varsta bolnavului ne orienteaza etiologic ex. Sindromul eruptiv la copil ne orienteza spre boli
eruptive infectioase; la adult ne gandim la eruptii toxice, alergice, infectii.
-sexul bolnavului : sunt BT cu incidenta mai mare la sexul masculin ex. leptospiroza
-domiciliul bolnavului este important daca se cunosc focare epidemiologice in anumite zone sau
localitati
-profesia si locul de munca este semificativ daca isi desfasurarea activitatea intr-un mediu
infectios : medicul infectionist, ftiziolog, epidemiolog
copilul mai frecvent cu HVA, IACRS
-antecedente heredo-colaterale (AHC) semnalarea altor cazuri de BT in familie, purtatori
cunoscuti, boli cronice ex. hepatita cronica pentru virusul hepatitei B
-anetecedente personale patologice (AP) patologia unor BT permite eliminarea din lista posibilila
a diagnosticelor actuale, datorita caracterului imunizant pentru toata viata sau care nu imunizeaza
protector sau care creaza predispozitia pentru recidiva: ex. erizipel, BDA, lambliaza, pneumonii,
micoze.
-anetecedente personale fiziologice la nou-nascut si sugar patologia infectioasa din sarcina ex. un
icter prelungit al nou-nascutului in caz ca mama a suportata o HVB, rubeola, citomegalie, herpes.
Scorul Apgar al nou-nascutului, alimentatia naturala influenteaza rezistenta nespecifica si
specifica antiinfectioasa a organismului.
Antecedentele vaccinale (primo-vaccinarea si revaccinarea) sunt importante atat la copii, cat si la
adulti, pentru ca ofera o protectie specifica pentru o perioada de timp.
-conditile de munca si de viata: praful, aglomeratile, lipsa conditiilor de igiena favorizeaza boli
infectioase ale aparatului respirator, tegumentare si mucoase.
Lipsa de igiena, standardul de viata scazut, aglomeratia, promiscuitatea favorizeaza aparitia
tuberculozei si parazitozelor.
Toxicomaniile (alcool, fumat, droguri) atrag atentia asupra unui organism deprimat biologic.
Anamneza epidemiologica trebuie sa evidentieze sucesiunea in timp, calendaristic si calitativ,
pentru o perioada maxima de incubatie.Anamneza turistica identifica deplasarilor ca perioada,
traseu, evenimente deosebite.
B Diagnosticul clinic este usor de pus daca apar manifestari patognomonice.In cazul starilor
febrile a caror cauza nu se pot evidentia in primele 3 zile, se interpreteaza ca o posibila BT.
C Diagnosticul de laborator poate infirma sau precizeza un diagnostic clinico-epidemiologic, un
diagnostic retro-activ, eficacitatea unei terapii microbiene.
Ex. in HAV dozarea ALAT in sange, urobilinogen si pigmenti biliari in urina
 in meningita purulenta efectuarea unui frotiu direct.
Examenele de laborator au valoare de diagnostic etiologic si pot fi de 4 tipuri :
-identifica agentul infectios din produse biologice sau elemente ale mediului contaminat
-deceleaza raspunsul imunologic specific semificativ prin cresterea in dinamica a anticorpilor
specifici in 2 probe la cel putin 7 zile
-demonstreaza reactivitatea cutanata, adica hipersensibilitatea fata de antigeni.
-sesizeaza valoarea patologica ale unor probe de laborator
2 Izolarea bolnavilor si a contactilor din focar se face obligatoriu in spital sau in unele cazuri la
domiciliu.
Pentru izolarea in spital , bolnavul este insotit de un cadru medical, intr-o salvare, in primele 24
ore de la depistare. Nu se admite transportul in aceiasi salvare, a mai multor bolnavi cu boli
diferite, ci doar a cazurilor numeroase din acelasi focar.
Izolarea in spital se face in saloane de profil de boli respiratorii, eruptive, intestinale, hepatite si
in functie de starea bolii, separat a celor din faza de debut, fata de cei in faza de remisiune.
Izolarea la domiciliu se face in forme usoare sau medii de scarlatina, HAV in mediul urban, cu
mai multe incaperi, cu un adult imun care sa-l ingrijeasca, cu posibilitati de dezinfectie.
Indiferent de modalitatea de izolare, aceasta se face pana la disparitia contagiozitatii.
Pentru cazurile care evolueaza cu stare de purtator convalescent, externarea se face conform
dispozitiilor Ministerului Sanatatii.
Contactii sunt persoane din focar, receptive, care s-au putut infecta de la bolnavi venind in
contact cu ei in perioada lor de contagiozitate.
Izolarea contactilor se face la domiciliu sau in colectivitate cu exceptia contactilor de holera si
pesta, care se izoleaza in spital pe perioada egala cu incubatia maxima calculata din ziua in care a
fost izolat.
3 Anuntarea, inregistrarea si declararea cazurilor de BT
In functie de contagiozitate, gravitate, difuzibiliate sunt BT cu decalare nominala, BT cu
declarare numerica lunara, trimestriala, anuala.Anuntarea cazurilor depistate se face la DSP
Judetean in maxim 48 ore de la depistare in caz de BT cu decalare nominala. In cazul bolilor
sezoniere de tipul BDA in sezonul estival , respectiv gripa, pneuminie, infectii respiratorii in
sezonul rece, declararea se face saptaminal (luni) pe coduri si grupe de varsta, o singura data, la
diagnosticare, fie de cabinetul de medicina de familie, fie spitalul sau ambulatoriul unde s-a
diagnosticat.
4 Cunoasterea si controlul igienico-sanitar al elementelor de mediu, care pot deveni cai de
transmitere ale agentilor patogeni.
Se realizeaza prin control igienico-sanitar al obiectelor din teritoriu: surse de apa, retele de
distributie de apa potabila, salubrizarea localitatilor, pietelor, unitatilor alimentare, institutii de
copii si tineret, bai publice, intreprinderi economice,gospodarii individuale
5 Efectuarea masurilor profilactice DDD prin:
-clorinarea apei potabile
-DDD in unitati alimentare ,pasteurizarea laptelui
-dezinfectia mijloacelor de transport in comun, a salilor de gradinita, ale claselor, Sali de
spectacol
-obligativitatea conducerii fiecarei unitati sa asigure curatenia si dezinfectia
-dezinfectia preventiva in sezonul cald si insectoare speciale, mai ales pentru muste si tantari in
sezonul cald, iar in sezonul recepentru deparazitari9pentru paduchi)
-deratizari preventive facute ocazionalla nivelul intregii localitati sau la nivelul anumitor
obiective:abatoare, silozuri, uzine de apa, vapoare.
6 Realizarea programelor de imunizari profilactice conform instructiunilor Ministerului
Sanatatii.
7 Educatie sanitara si antiepidemica prin:
-informarea populatiei privind patologia infectioasa intalnita (epidemie de gripa, rabie,
trichineloza)
-colaborarea cu populatia in actiuni profilactice de masa: imunizari, deratizari, triaje
epidemiologice
-formarea unor deprinderi si obiceiuri igienice corecte, mai ales la copii si tineri prin prelegeri,
conferinte, demonstratii practice, difuzarea de carti, brosuri, pliante, filme.

MASURI SPECIFICE FATA DE POPULATIA RECEPTIVA

VACCINOTERAPIA

Definitie Vaccinurile sunt preparate antigenice fara toxicitate si virulenta, capabile sa induca la
persoanele receptiveun raspuns imun protector fata de agresiunea microbiana. Dupa patrunderea
antigenelor in organism, acesta produce anticorpi umorali sau si cellule sensibilizate.Organismul
vaccinat pastreaza o imunitate chiara daca titrul anticorpilor devine nul. Prin revaccinari,
organismul este capabil sa reactioneze rapid sis a produca anticorpi, in cazul introducerii
antigenului.Rapelurile au la baza memoria antigenului cu care a venit in contact organismul.

Clasificare
A Dupa agentii patogeni pe care-l contin , vaccinurile sunt
-bacteriene = anti-infectii cu bacil tuberculos (BCG), bacil difteric, Bordetella pertusis,
stafilococ, pneumococ, haemophilus influenzae (Hib) etc.
-virale= anti-infectie cu virusurile variolic, rabic, febrei galbene, gripei si infectiilor paragripale,
etc.
-parazitare=anti-malarie, leishmanioza, bilharioza, anchilostomiaza
-micete=anti-candidoza
B Dupa natura antigenului si modul de preparare
-vaccinuri corpusculare vii, vii atenuate si supraatenuate. Pot fi bacteriene (BCG, dizenterice),
virale (poliomielitic, rujeolic, rubeolic)
-vaccinuri corpusculare omorate (inactivate): microorganisme intregi, au virulenta neutralizata
prin mijloace fizice si chimice, au imunogenitate redusa si necesita administrari repetate. Pot fi
bacteriene (tifoidic, holeric, pertussis) etc) sau virale (gripal, Hib, rinoviral, adenoviral, etc)
-vaccinuri care contin exotoxine: anatoxine si toxoizi purificate si adsorbite pe fosfat sau sulfat
de aluminiu, au o imunogenitate crescuta. Cele mai utilizate sunt anatoxina antitetanica (ATPA),
anatoxinadifterica (ADPA)
-vaccinuri subunitare antigenice: sunt debarasate de componentele proteice celulare sau acizii
nucleici si contin antigene sau fractiuni antigenice cu rol in imunogeneza.
Exemple: vaccinuri HVB sunt preparate din AgHBs, vaccinul pneumococic este preparat din
polizaharizi capsulari
C Dupa numarul de componente antigenice pot fi:
-vaccinuri monovalente (BCG)
-vaccinuri complexe combinate: poliomielitice, gripale
-vaccinuri asociate (DTP) care realizeaza o imunizare simultana cu potentarea actiunii
imunogene
D Dupa modul de prezentare
-suspensii (in ser fiziologic sau mediu nutritive-mediul Hanks-vaccinul poliomielitic)
-vaccinuri adsorbite pe support mineral (ATPA, ADPA, DT, DTP)
-vaccinuri liofilizate obtinute prin congelare si uscare in vid (BCG, rujeolic)
-vaccinuri aerosoli (gripal, rujeolic)
E Eficienta si grad de utilizare:
-vaccinuri de larga utilizare care sunt decisive in prevenirea unor boli (vaccinurile poliomielitic,
difteric, titanic)
-vaccinuri care au rol in profilaxia unor boli, fara a fi singurul mod de prevenire:BCG, gripal
-vaccinuri care prezinta importanta regionala si se aplica la anumite grupe de risc: vaccinurile
holerice, pneumococice
-vaccinuri in curs de evaluare : vaccinurile herpetice, anti-HIV.
La nivelul tarii noastre este intocmit un Program national de vaccinari si un Calendar al
vaccinarilor.Prin Ordinul nr.1147 din 8 iulie 2011 s-a aprobat modelul Carnetului de vaccinări,
ce va fi eliberat aparținătorului legal al copilului, la ieșirea din maternitate.
Toate vaccinurile administrate copilului se înregistrează obligatoriu în carnetul de
vaccinări, indiferent de tipul vaccinului si de medic/unitatea medicală care a efectuat vaccinarea,
iar în situația administrării de vaccinuri combinate, se va completa data vaccinării pentru fiecare
dintre antigenele conținute de acesta, în rubricile corespunzătoare. Carnetul de vaccinări se va
prezenta obligatoriu la înscrierea în colectivitate.Vaccinările vor fi programate de către medicul
de familie, conform calendarului de imunizări din România, care va solicita Carnetul de
vaccinări la fiecare consultație, în vederea verificării corectitudinii vaccinărilor efectuate, în
conformitate cu vârsta, sexul și calendarul imunizărilor din România.

Vaccinările prevăzute în Calendarul național de imunizări din România sunt gratuite și

asigurate de Ministerul Sănătății.

Calendarul vaccinărilor în România este următorul :

VÂRSTA TIPUL DE VACCINARE COMENTARII

RECOMANDATĂ
Primele 24 de ore În maternitate
Vaccinare antihepatită B Vaccinare antituberculoză În maternitate
4—7 zile

2 luni Vaccinare antidifterie, antitetanos, antituse convulsivă, Simultan

antipoliomielită, antihaemophilus influenzae B,
antihepatită B

4 luni Vaccinare antidifterie, antitetanos, antituse convulsivă, Simultan

 antipoliomielită, antihaemophilus influenzae B

6 luni Vaccinare antidifterie, antitetanos, antituse convulsivă, Simultan

antipoliomielită, antihaemophilus influenzae B,
antihepatită B

Vaccinare antidifterie, antitetanos, antituse convulsivă,

12 luni antipoliomielită, antihaemophilus influenzae B Simultan
Vaccinare antirujeolă, antirubeolă, antioreion

4 ani Vaccinare antidifterie, antitetanos, antituse

convulsivă
Campanii școlare
7 ani (în clasa I) Vaccinare antirujeolă, antirubeolă, antioreion

Campanii școlare
9 ani (în clasa a III-a) Vaccinare antipoliomielită

14 ani (în clasa a VIII-a) Vaccinare antidifterie, antitetanos Campanii școlare

24 de ani si apoi din
Vaccinare antidifterie, antitetanos
10 în 10 ani

Pentru a avea o eficienta maxima in aplicarea vaccinurilor, trebuie stabilite si respectate cu

strictete contraindicatiile. Acestea pot fi

A Temporare: stari febrile, perioade de incubatie, evolutie si convalescenta unor boli infectioase,
sarcina (datorita riscului teratogen si contaminarea fatului), prematuritatea de gradul III si
distrofia, tuberculoza active si diabetul decompensate, tratamente cu corticoizi si imunopresoare

B Definitive: varsta inaintata, alergii in functie de toleranata fata de vaccine, boli neurologice
evolutive : encefalopatii si sindroame convulsive in mod special, boli organice decompensate:
insuficienta cardiaca, renala, hepatica, infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale. La copii:
cardiopatii congenitale, malnutritia, mucoviscidoza.Alte afectiuno: boli cutanate pentru vaccinuri
cu administrare intradermica: psoriasis, piodermite, eczema etc.

Dupa administrarea vaccinurilor sunt posibile reactii adverse postvaccinale (RAP)

1 RAP locale: eritem, edem, induratie,nodul, ulceratie, cicatrice, durere, impotenta functionala
2 RAP generale: febra, greturi, varsaturi, diaree In cazuri exceptionale pot apare accidente
postvaccinale de tipul convulsii, exanteme, fenomene anafilactice ca soc anafilactic,
encefalopatii, fenomene paralitice la copii imunosupresati vaccinati cu vaccine antipoliomie
 MASURI SPECIFICE FATA DE POPULATIA RECEPTIVA-SEROTERAPIA

Definitie Imunoprofilaxia artificiala pasiva se refera la administrarea de anticorpi gata formati

din seruri si gammaglobuline. Astfel se asigura o imunitate imediata dar de scurta durata, circa 20-30 de
zile, timp in care anticorpii sunt metabolizati si eliminate din organism Serurile se clasifica dupa
provenienta in
A Seruri omologe, produse din serul sanguine al unui convalescent sau hiperimun, dar care poate
transmite boli ca hepatitele virale, malaria, HIV
B Seruri heterologe, obtinute prin hiperimunizarea cu vaccinuri mai ales antitoxice: difteric, botulinic,
titanic.. Administrarea lor are inconvenientul ca sensibilizeaza organismul fata de proteinele straine.
Exista si seruri antivirale (antirabice)si mixte (antidizenteric).Pentru ca serurile sa contina un titru crescut
de anticorpi intr-un volum mic si sa se evite reactiile serice, ele se concentreaza, se purifica si se pastreaza
la +4º C-15º C.
Indicatii : se folosesc in scop curative-serurile antitoxice si in scop profilactic, in caz de plagi cu potential
tetanigen la personae nevaccinate sau cu antecedente vaccinale necunoscute, precum si in plagi rabigene
de gravitate mare.
Mod de administrare: in doza unica, intramuscular in coapsa, dupa testarea sensibilitatii si aplicarea unei
scheme minime de desensibilizare. Serurile cele mai utilizate in practica curenta sunt:
-serul anitetanic, fiole de 15000UI, 20000 UI, se administreza intramuscular (i.m.) si intravenos (i.v.)
-serul antidifteric, fiole 20000 UI, se administreza intravenos (i.v.)
-ser antibotulinic monovalent sau bivalent 100000 UI,
-ser antigangrenos polyvalent. Fiole de 20 ml
Reactii serice sunt date de proteinele straine, cu efect allergen, riscul crescut apare la a 2 a administrare.
A Reactii imediate apar in prima ora dupa administrare,
-de tip soc peptonic cu febra, frison, agitatie, caldura si durere la locul de administrare
-soc anafilactic la persoanele sensibilizate anterior cu senzatia de caldura, eruptie urticariana, edem glotic,
bronhospasm cu dispnee, cianoza, insuficienta respiratorie, puls filiform, hipotensiune arteriala.
B Reactii serice tardive
-fenomenul Arthus este o reactie inflamatorie locala, cu evolutie spre necroza. Reactia se poate generalize
in cazul administrarii serului in acelasi loc, dupa un interval de 3-4 zile.
-Boala serului se produce fara o sensibilizare anterioara. Se formeaza anticorpi fata de serul heterolog
administrat, cu formarea de complexe immune, care se depoziteaza la nivelul vaselor mici.
Simptomatologia apare dupa 6-12 zile cu subfebrilitati, eruptii urticariene prurigionoase, edeme ale fetei si
glotice, artralgii, nevrite periferice.

IMUNOGLOBULINELE

Definitie sunt constituienti serici care au rol de anticorpi si care migreaza cu fractiunea gamma (IgG 80%)
Tipuri de imunoglobuline:
1 Imunoglobuline standard
-imunoglobuline purificate si concentrate 10-16%,.Se folosesc in profilaxia rujeolei;
-imunoglobuline cu un continut de produsi monomerici in proportie 80-90%.
-imunoglobuline cu un continut de produsi monomerici in proportie 95%.
2 Imunoglobuline specifice
-Ig specifice antirabice, Ig specifice anti-HVB care se administreaza la nastere la copii din mame
purtatoare, Ig antipertusis, antirujeolice, antiurliene, antirubeolice, antiherpetice, antivaricelozosterian,
anticarbunos.