Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
V Igiena Generala Si Epidemiologie An I
V Igiena Generala Si Epidemiologie An I
- UZ INTERN-
MODULUL V
Specializarea
ANUL I
IGIENA GENERALA SI EPIDEMIOLOGIE
Igiena este ramura medicinii care se ocupa cu respectarea si ameliorarea regulilor si metodelor
de pastrare a sanatatii
Are mai multe domenii de acrivitate: igiena comunala, igiena industriala, igiena mentala, igiena
alimentatiei, igiena scolara etc.
Epidemiologia studiaza raspandirea bolilor in colectivitatile umane, a cauzelor si conditiilor care
le determina, in vederea elaborarii masurilor de combatere, prevenire, eradicare.
Igiena aerului
Solul reprezinta unul din factorii de mediu care actioneaza direct, dar mai ales indirect asupra
starii de sanatate. Solul prezinta anumite caractere fizice, chimice, biologice si bacteriologice.
Dintre caracterele fizice ale solului ne intereseaza permeabilitatea solului pentru aer si apa,
temeperatura, capilaritatea, selectivitatea. In sol exista o concentratia scazuta de oxygen, concentratie
crescuta de CO2, prezenta unor gaze rezultate prin procesul de descompunere a plantelor si animalelor.
Dintre carcateristicile chimice ale solului amintim elementele minerale cunoscute, dar repartizate
neomogen pe suprafata pamintului.Excesul sau carenta unor minerale din sol determina aparitia unor
boli . Distrofia endemica tireopata este determinata de prezenta scazuta a iodului din sol, respectiv din
apa de baut. Caria dentara se datoreaza carentei de fluor.
Caracteristiciele biologice si bacteriologice: solul are o flora proprie, flora telurica care este
facultativ aeroba si anaeroba si are un rol hotaritor in procesul de autopurificare a solului, datorita
feneomenelor de poluare.
Poluarea solului este rezultatul unor procese necorespunzatoare sau obiceiuri neigienice.
1 Poluarea biologica se refera la prezenta de germeni patogeni, virusuri, ciuperci, helminti.
Solul nu este un mediu favorabil dezvoltarii microbilor deoarece temperatura este scazuta, umiditatea
crescuta, suportul nutritiv este scazut.Exista o flora proprie solului care si-a dezvoltat o capacitate
antibiotica asupra florei patogene. Flora poluanta se refera la germenii sub forma sporulata care rezista
zeci de ani in sol.
Solul intervine in transmiterea unor germeni fie direct, exemplu epidemiile de holera transmise
direct prin sol, fie indirect prin intermediul prafului, apei, alimentelor, obiectelor.
Solul intervine in transmiterea unor imbolnaviri de la animale, boli numite antropozoonoze ca de
exemplu tetanosul, gangrena gazoasa, leptospiroze, richetioze, bruceloze, antracoza.
Solul poate fi poluat prin ciuperci microscopice, dar si prin helminti. Ouale de helminti ajung pe
legume si zarzavaturi si in absenta radiatiilor solare, nespalate, determina o serie de boli. Dintre
afectiunile cele mai intalnie amintim: ascaridoza la copil, tricocefaloza la adult.
2 Poluarea chimica a solului se datoreste rezidurilor menajere, dar si zootehnice.
Substantele organice intra in procese de descompunere sub actiunea florei aerobe si anaerobe.
Prin descompunerea anaeroba a hidrocarburilor rezulta acetone, acid butyric, acid lactic, acid acetic etc.
Prin descompunerea a lipidelor rezulta glicerina si acizi grasi, iar prin descompunerea proteinelor
rezulta nitrati si nitrite.
Poluarea industriala are o componenta organica si una chimica. Consecintele poluarii industriale
sunt:
a ) degradarea solurilor ( industria cimentului, industri petrolului, exploatarea miniera)
b) degradarea apei de suprafata
c) poluarea produsilor vegetali si animali exemplu orezul din Japonia contine o seri8e de substante:
cadmiu, plumb, selenium etc.
Poluarea solului prin chimizarea agriculturii se datoreaza ingrasamintelor sintetice, biostimulatorilor,
antidaunatorilor respective insecticidelor.
Indicatorii poluarii biologice
1 Numar total de germeni care se dezvolta la 37 ۫ ۫C
2 Numarul de germeni poliformi
3 Numarul de germeni sulfitoreductori
4 Numarul de germeni termofili , care se dezvolta la 60 ۫ ۫C
5 Numarul de germeni nitrificatori
6 Numarul de paraziti intestinali
Asanarea solului sau dezinfectia solului se face prin mai multe metode:
1 prevenirea poluarii biologice a solului
2 crearea conditiilor favorabile pentru autopurificare
3 Dezinfectia solului cu substante clorigene, care afecteaza flora telurica si impiedica autopurificarea
solului.
Igiena radiatiilor
In mediul ambiant exista in permanenta exista in permanenta radiatii cu efect sanogen, adica
sanatos, dar si radiatii cu efect patogen.O clasificare a radiatiilor este in radiatii ionizante si neionizante.
Radiatiile ionizante sunt cele care la locul de patrundere, elibereaza o cantitate de energie, ce nu
produc smulgerea electronilor de pe orbita periferica.
Tipuri de radiatii ionizante
1 Radiatiile ultraviolete fac parte din spectrul solar si au o lungime de unda intre 10-400 nm.
Radiatiile cu efect bactericid (de distrugere a germenilor) sunt cele care au o lungime de 250 nm.Sursa
principala de radiatii ultraviolete o reprezinta soarele, dar la nivelul solului, datorita stratului de ozon
ajung doar 1 % din totalul radiatiilor.
Efectele radiatiilor ultraviolete
A efect bactericid (de distrugere a germenilor), dar in anumite situatii efectul este numai
bacteriostatic (de oprire a dezvoltarii germenilor) sau chiar la doze mici stimuleaza diviziunea germenilor
patogeni.
B efect metabolic de stimulare a metabolismului general, mai ales a tiroidei, a capacitatii de efort.
C stimulare a proceselor immune
D rol in metabolismul fosfo-calcic, in piele sub actiunea radiatiilor solare provitamina D2 se
transforma in vitamina D3. Carenta radiatiilor solare duce la rahitism, demineralizare osoasa si spasmofilie.
Pentru profilaxia rahitismului se administraza vitamina D artifiicala (Vigantolete) in lunile reci ale anului
(cele cu r).
E efect asupra pielii de pigmentare. Excesul de radiatii solare poate avea efecte tardive asupra
organismului cu aparitia de cancere (epiteliom bazocelular).
F efecte asupra ochilor cu leziuni oculare pana la pierderea vederii. Este necesar purtarea
ochelarilor protectori.
2 Radiatiile luminoase fac parte din spectrul solar si au o lungime de unda intre 400-760 nm.
Efectele radiatiilor luminoase:
A impresioneaza retina si in functie de lungimea de unda se imparte in cele 7 culori monocromatice.
B Efect puternic de stimulare a sistemului nervos
B Stimuleaza metabolismul
C Efect circadian, adica asupra bioritmului
D Efect asupra functiei vizuale, poate perturba functia normala pana la aparitia miopiei
E Efect asupra pielii in prezenta substantelor fotosensibilizante ( gudroane, uleiuri).
3 Radiatii infrarosii au lungimea de unda intre 1-760 nm. Efectele radiatiilor infrarosii:
A efect asupra pielii cu producerea de eriteme diferite de cele de la ultraviolete
B Efecte asupra ochiului
C efecte asupra sistemului nervos cu efect vasodilatator si producerea de insolatie.
Se cunosc mai multe tipuri de radiatii infrarosii : α, β, X, γ, care care au o capacitate de penetrare
diferita.Radiatiile X si γ au o capacitate crescuta de penetrare si se folosesc in medicina in
roentgenoterapie si radiodiagnostic.
Sursele de radiatii ionizante sunt surse naturale si surse artificiale.
Sursele naturale se refera la sursele terestre, din sol si sursele extraterestre de origine solara si galaxica.
Sursele artifiale pot fi profesionale si neprofesionale. Se refera la utilizarea radiatiilor in industrie si
tehnica, in medicina, surse folosite de populatie ca ecranele fluorescente si tablourile fluorescente, armele
nucleare etc.
Iradierea medicala se foloseste in radiodiagnostic, radioterapie. Are o serie de avantaje, dar
folosirea in exces duce la aparitia de cancere (cancer pulmonar, neoplasm mamar, leucemii, cancere
cutanate) si modificari genetice(malformatii congenitale ), respective efecte teratogene asupra fatului.
Riscul de iradiere in caz de radiodiagnostic se refera la iradierea in doze mici cumulate prin
repetare, dar care pot duce la leucemii, neoplazii cu diferite localizari, malformatii congenitale in cazul in
care mama a fost iradiata in timpul sarcinii.
In caz de radioterapie dozele folosite sunt mult mai mari si este posibila aparitia celui de-ale doilea
cancer in zona iradiatala distanat de 20-25 de ani.
Personalul medical trebuie sa poarta echipament de protectie, respective terapiile sa se faca in spatii
izolate din punct de vedere al iradierii.
Urbanismul este ramura stintei ce se ocupa de constructii si amenajarea spatiului citadin. Procesul
de urbanizare este strans legat de probleme medicale. Au aparut o serie de factori de risc pentru sanatate
cu cresterea morbiditatii in mediul urban. Morbiditatea se refera la numarul de imbolnaviri raportata la
numarule de locuitori.
Cauzele care au dus la urbanizare:
- explozia demografica
- dezvoltare economica
- dezvoltarea informationala
Efectele fenomenelor de urbanizare:
-aparitia unor epidemii (un numar mare de imbolnaviri legate cauzal intr-o populatie numeric abundenta) ,
exemplu epidemii de viroze respiratorii,/gripa, epidemii hidrice de hepatita virala A sau de izenterie
bacilara,
-poluarea aerului, solului, apei
-un nou mod de viata cu ritm trepidnat, cu noi obiceiuri alimenatere, existenat unor factori strsanti cu
consecinte asupra psihicului
-aparitia unor patologii noi mai ales de boli cronice degenerative: boli cronice metabolice, boli cronice
reumatismale, boli cronice pulmonare si cardio-vasculare, boli neoplazice, boli endocrine, boli
neuropsihice.
-aparitia unor conflicte in familie datorita presiunii mari asupra copiilor cu programen scolare stufoase si
posibilitatile de intelegere si meditare ale copiilor
-apar schimbari affective in urma migrarii familiei din mediul rurala in mediul urban
-aparitia frecventa de accidente mai ales rutiere, dar si la locul de munca
-afectarea neuropsihica a persoanelor labile mai ales la varste infantile-juvenile. In citadinul urbanizat apar
stari de soc prin inadaptare, datorita capacitatii reduse de addaptare a biosistemului uman
Urbanizarea urmareste sistemanizarea sub forma de zone de locuit, zone industriale, zona verde,. Zona
transporturi;or si zonele periorasemesti.
Igiena alimentara: necesarul de energie si proteine, valoarea nutritiva, igiena unitatiilor de profil
alimentar, functionare, curatenie, igiena spatiului
Infectia este procesul datorat patrunderii unui agent patogen: virus, bacterie, ciupeerca, parazit si
care are capacitatea sa se multiplice si sa determine leziuni anatomo-patologice. Organismul uman se
poate gasi fata de agentul etiologic in stare de receptivitate sau de rezistenta specifica ori nespecifica.
Imunitatea este proprietatea organismului de a nu contacta o infectie, cand sufera un contact
infectant nou cu un agent patogen sau cu toxinele lui.
Dupa mecanismul de instalare, rezistenta specifica poate fi:
-rezistenta naturala, mostenita si castigata
-rezistenta artificiala, care se obtine activ prin vaccinare si pasiv prin seruri.
Boala tipica este cazul in care infectia se manifesta cu toate semnele clinice obisnuite.Omul bolnav cu
boala tipica, elimina agentul patogen pe cai variate.
Boala atipica este cazul in care infectia se manifesta numai cu anumite semne clinice Omul bolnav cu
boala atipica si cu infectie inaparenta, ramin necunoscut si astfel nu mai este depistat, izolat si contribuie
la mentinerea morbiditatii crescute in unele boli. Ex. Hepatitele virale.
Infectia inaparenta este situatia in care nu se manifesta nici un semn de boala, procesul infectios fiind
dovedit numai prin manifestari imunologice si biochimice. Asigura epidemizarea invizibila sau latenta. In
hepatita virala B (HVB) la 1 caz de boala tipica sunt 10 cazuri de boala atipica si 100 de cazuri de infectii
inaparente.
Unele persoane raman la starea de purtator de germeni, cu semne clinice variate, in functie de germen si
de forma de boala. Purtatorii se pot imparti astfel:
a. purtatori precoce: se intilnesc in perioada de incubatie a bolii si elimina germenii cu cateva zile inainte
de invazia bolii. Ex. Poliomielita, hepatite virale, holera
b purtatori convalescenti (fosti bolnavi) care elimina germenii si in perioada de convalescenta
c purtatori cronici: starea de purtator este favorizata de existenta in organism a unor procese patologice
generale sau locale.
d purtatorii sanatosi care apartin unei populatii imune, care pot elimina agentul patogen in plina sanatate.
Ei nu au facut boala, ci doar o infectie inaparenta (au ramas in faza de contaminare).
O parte din purtatori sunt si excretori, adica elimina in exterior germeni. Pot fi excretori continuu (adica
elimina in permanenta agentul patogen) si intermitent.
Rolul purtatorilor este foarte mare, ei constituie izvoare de infectie ascunse, care circula in colectivitate.
Bolnavul cronic evolueaza cu recaderi, recidive. Ex. Malaria, bruceloza hepatite virale si favorizeaza
endemizarea
Tipuri de infectie
1 Infectie focala: se refera la un focar circumascris de infectie microbiana, de la nivelul caruia germenii
trec periodic in circulatie, determinind diferite boli la distanata. Cele mai frecxvente localizari sunt:
amigdaliene, sinusurile nazale, prostata, focarele dentare, ovarele, apendicele etc.
2 Infectie latenta este starea patologica determinata de agentul patogen de la invadarea organismului pana
la aparitia primelor semne de boala.
3 Infectie nosocomiala este infectia care apare dupa 72 de ore de la internarea unui pacient in spital, deci
care nu este prezenta in momentul internarii.Poate interesa bolnavii, apartinatorii sau personalul medical.
4 Infectie oportunista este determinata de un germen care este deobicei putin agresiv, dar care devine
virulent si este capabil sa patroduca grave complicatii la un bolnav cu deficiente imunitare.
5 Infectie post-partum este infectia care survine dupa nastere si care poate determina deces matern sau
infantil. Se datoreaza unor endometrite complicate de abcese pelvine, peritonite sau tromboflebite pelvine.
Sunt cauzate frecvent de streptococi de grup B si asocieri aero-anaerobe, echeria coli, stafilococul auriu
etc. Aceasta complicatie apare mai frecvent la nasterile la domiciliu sau cand nu se respecta regulile
generale de asepsie, antisepdie si sterilizare..
6 Infectia puerperala este infectia care invadeaza organismul matern in perioada de lauzie, fiind
determinata de germenii patogeni cu punct de plecare placenta. Poate evolua cu forme locale, regionale si
generale.
7 Infectia Vicent este o gingivita necrozanta ulcerativa acuta determinata de fuzospirili. Se manifesta ca o
ulceratie a gingiilor si a limbii insatita de adenopatie locala si de halena fetida.
8 Infectii vulvovaginale se refera la infectii de natura variata ale vulvei si ale vaginului. Mai frecvente sunt
vaginita bacteriana, candidoza si tricomoniaza. Aceste afectiuni sunt factori de risc pentru boli cu
transmitere sexuala mai ales HIV, nasterea prematura, dar si infectii ale ovarelor (anexite) ale trompelor
sau ale uterului (endometrite).
Infestare este procesul ce apare in organism datorita patrunderii unui parazit.
Contagios sau molipsitor se refera la modul de transmitere a infectiei de la o persoana la alta, deobicei de
la un bolnav la omul sanatos.Contagiunea are loc
1 direct si este asigurata prin contactul direct al izvorului de infectie cu organismul receptiv.Ex, in bolile
aerogene prin inhalarea de secretii buco-faringiene
2 indirect prin pe numeroase cai: apa, sol, alimente,obiecte, reziduri, transmitatori vii.
a Aerul contine secretii buco-faringiene, care prin vorbire, tuse, stranut vehiculeaza picaturile lui Plluge
(picaturi foarte mici) pe o distanata de 0,5-4 m.De la o singura persoana bolnava se pot contamina un
numar mare de alte persoane receptive. Picaturile lui Plluge se depun in mediu, se usuca si prin stergere
uscata, periaj, scuturarea unor obiecte sau maturat uscat se ridica in atmosfera si o serie de virusuri
rezistente, dar si bacterii.
b Apa poate contine multi germeni datorita capacitatii de autopurificare redusa, prin contaminare cu
dejectii umane sau animale.
-scaldatul bolnavilor sau al purtatorilor
-cadavre de animale
-prin apa de conducta sau de fantana
-contaminarea cu apa poluata, imbaiere sau utilizare in gospodarie
c Solul este un bun mediu de conservare, iar unii germeni se inmultesc datorita unor substante organice si
a pH alcalin.Solul se contamineaza cu:
-produse patologice de la om sau de la animale
-cadavre de la om sau animale
-apa reziduala de la spitalele de boli infectioase
-mine inundate
-legume si zarzavaturi contaminate
d Alimentele constituie medii bune de multiplicare pentru germeni patogeni. Se transmit boli cu poarta de
intrare digestive.In caz de toxiinfectii alimentare, alimentele pot fi contaminate secundar cu urina si
excremente animale,sol si vectori.
Alimente care sunt bune medii de cultura: laptele si produsele lactate (frisca, smantina)-permit
dezvoltarea salmonelelor, streptococilor etc. sau pot provenii de la animale bolnave cu brucela,
tuberculoza sau sanatoase, dar laptele este poluat ulterior. Carnea, produsele de origine vegetala,
produsele de patiserie cu continut cu oua (crème, maioneze) pot determina toxiinfectii alementare daca
nu sunt pastrate corect la rece. Aceste alimente au un risc crescut de contaminare datorita conţinutului cu
multă apă şi proteine în componenţă.. Alimente cu risc scăzut de contaminare sunt cele cu conţinut mic de
apa şi proteine: alimente uscate, afumate, sărate, cu conţinut mare de zahăr (mierea).
e Obiectele pot transmite germeni mai ales tesaturile de lana, bumbac, blanuri, hartie, clanta usilor, banii,
jucarii, carti, scaunele latrinelor, obiecte de toaleta.
h Transmitatori vii sau vectori sunt unele insecte (muşte, gândaci), rozătoare ( şoareci, şobolani), precum
şi unele animale domestice şi sălbatice (câini, pisici, porumbei) care transportă bacterii, virusuri, ouă de
paraziţi, spori de mucegaiuri, putând favoriza apariţia de îmbolnăviri
Macroorganismul se refera la om sau la animal, care poate sa fie sanatos sau bolnav, purtator
sanatos sau convalescent etc. Macroorganismul supus agresiunii agentului patogen poate fi nereceptiv,
rezistent sau imun. Agentul patogen poate sa nu stabileasca nici o relatie cu organismul pe care il
invadeaza. Acest organism ramine la stadiul de contaminare. Intr-un asemenea organism agentul patogen
este deobicei distrus. Daca intre agentul etiologic care patrunde in macroorganismul receptive, el se
multiplica, se stabileste o relatie antagonica, care se materializeaza printr-o serie de reactii biologice si
modificari histo-patologice locale si generale, ce caracterizeaza starea de boala.La nivel local apar reactii
inflamatorii.
Inflamatia este reprezentata de totalitatea modificarilor vasculare si tisulare aparute in macroorganismul
agresionat de un agent nociv. Agentul nociv poate fi endogen sau exogen.
-de natura fizica: caldura, frig, electricitate, radiatii, traumatisme,
-de natura chimica: acizi, baze, saruri etc,
-natura biologica prin microorganisme si produsii lor de metaboliti.
Modificarile locale sunt un raspuns la stimuli care produc distrugeri tisulare si reprezinta mecanisme de
aparare ale organismului cu scopul de a mentine homeostazia.
Procesul inflamator are o serie de avantaje:
-localizeaza si izoleaza teritoriul afectat sau infectat protejind tesutul sanatos
-tinde sa neutralizeze si sa inactiveze substantele toxice
-distruge si limiteaza cresterea microorganismelor infectante si contracareaza efectele lor
-pregateste teritoriul afectat pentru procesele de raparatie tisulara
Dezavantaje:
-durerea si tumefactia determina disfunctii la nivelul teritoriului inflamat
-inflamatia poate duce la rupturi ale unor organe, exemplu apendicita perforata sau hemoragii importante,
exemplu granulomul pulmonar tuberculos.
- poate duce la dezvoltarea excesiva de tesut cicatricial cu aparitia de contracturi si aderente tisulare
-procesul inflamator poate determina fistule, exemplu fistule peritoneale sau pleurale
-poate genera propagarea infectiei in tesuturile invecinate
-poate determina aparitia de boli inflamatorii cum ar fi: glomerulonefrita, artrite, reactii alergie bronsice,
miocardite, encefalite.
Inflamatia acuta se datoreaza raspunsului tesutului la actiunea agentului inflamator.
Semnele cardinale:
-rubor sau roseata care apare datorita vasodilatatiei locale, prin eliberarea unor substante ca histamine
serotonina
-calor sau caldura locala, temperatura creste prin eliberarea unor substante farmacologice active si
vasodilatatoare
-tumor sau edemul este consecinta aparitiei exudatului inflamator
-dolor sau durerea este consecinta compresiunii locale a exudatului inflamator
-functioleza sau afectarea functionala a tesutului inflamat apare datorita distrugerii integritatii tesutului
la nivelul inflamatiei.
Raspunsul inflamator acut se caracterizeaza prin aparitia exudatului, care este un amestec de fluide celule
si proteine exsudate din celulele distruse. Exista 4 tipuri de exudate; purulent, fibrinos, seros si
cataral.Transudatul nu este un fluid inflamator, ci se datoreaza cresterii presiunii in capilare.
Inflamatia cronica apare cand inflamatia acuta este incompleta, iar agentul inflamator actioneaza
continuu sau recurent si apare o alterare a raspunsului imun.
Procesul inflamator cronic are ca celule implicate monocitele, macrofagele si limfocitele. Se formeaza
tesut de granulatie care tinde sa inlocuiasca tesutul functional local. Se formeaza tesut cicatricial. Pe
fondul inflamatiei cornice pot aparea episoade de inflamatie acuta (colecistita acuta, osteomielita, chist
pilonidal etc) Tipuri de inflamatie cronica
1 Inflamatia cronica nespecifica produce aglomerare de macrofage si limfocite, exemplu in
glomerulonefrita cronica.
2 Inflamatia granulomatoasa se caracterizeaza prin aparitia de granuloame, adica un amestec de celule
epiteliale, limfocite, celule gigante. Se datoreaza prezentei continue a antigenului.Se cunosc granuloame
1 infectioase exemplu in tuberculoza, lepra, bruceloza, infectii produse de chlaydia trachomatis
(limfogranulomul venerian), infectii produse de tremoneme (sifilis), infectii fungice .
2 de corp strain care se formeaza in prezenta unor particule straine (sticla, pamint, metal, suture
chirurgicale).
In procesele inflamatorii intervin o serie de substante chimice:
-amine vasoactive: histamine, serotonina
-factori plasmatici cu sistemul de kinine si complement
-metaboliti de tipul prostaglandine, prostacicline, tromboxani care determina vasoconstrictie, vasodilatatie,
agregare plachetara. Apoi se formeaza leucotriene care cresc permeabilitatea capilara
Organismul se apara fata de agresiunea externa prin mecanisme de rezistenta nespecifica si specifica.
I Rezistenta nespecifica se refera la bariera naturala a organismului adica pielea si mucoasele.
A doua linie de aparare este alcatuita de factorii umorali si celulari
A Factorii umorali se cupleaza nespecific cu orice corp strain patruns in organism
B Celulele fagocite sunt neutrofilele si macrofagii care omoara microbii ce au penetrat barierele fizice.
IIRezistenta specifica se refera la imunitate. Raspunsul imun este de 2 tipuri:
1 umoral reprezentat de anticorpi
2 celular reprezentat de limfocitele T sensibilizate.
Anticorpii sunt factori umorali de natura proteica, care sunt elaborate de plasmocite. Au rol in aparare,
dar pot avea efect nociv in reactii de hiper sensibilizareSe gasesc in cantitati mari in ser, saliva, lacrimi,
lapte matern. Nu se deceleaza in LCR sau urina, dacat in caz de leziuni.Majoritatea sunt anticorpi
circulanti, dar pot fi si tisulari, la nivelul muoaselor, determinind imunitatea locala.Tipuri de anticorpi: Ig
G reprezinta 80% din imunoglobulinele organismului si sunt prezente in sange, limfa si lichide
interstitiale.Primele Ig ce apar dupa imunizare sunt Ig E . IgM se gasesc predominant intravascular si se
folosesc in diagnosticul bolilor facute de fat intrauterin. In dinamica raspunsului imun apar dupa IgE.
IgA se afla in sange, secretii si la suprafata mucoaselor unde sunt foarte active. Ig D se gasesc pe suprafata
limfocitelor B si intra in structura receptorilor.
II Mediul exterior se refera la factorii fizici, chimici, biologici si sociali ai mediului O alta abordare a
mediului exterior se refera la aer, apa, sol, radiatii, alimentatie, locuinta, asezari umane. Toti acesti factori
sunt factori sanogeni, care promoveaza starea de sanatate. Cand acesti factori nu indeplinesc anumite
limite devin factori patogeni.
Ecologia este stiinta care se ocupa cu studierea interelatiilor dintre organism si mediul ambiant. Factorii de
mediu au o importanta deosebita asupra starii de sanatate si sunt bine cunoscuti si studiati.
Starea de sanatate este rezultatul interelatiei dintre factorii interni ai organismului si factorii externi.
,,Omul este o parte a propriului sau mediu”. Factorii de mediu natural, prin clima, factori geografici,
cataclisme de tipul inundatii, cutremure, taifunuri ,uragane duc la degradarea conditiilor de igiena. Factorii
economico-sociali intervin prin numeroase cai : subalimentatia, alimentatia extrem de procesata saraca in
fibre, lipsa educatiei sanitare, razboaiele, migrariile mari de populatie, turismul cultural, de afaceri etc.
afecteaza variabil stare de sanatate a individului.
Definitie
Epidemiologia studiaza raspandirea bolilor in colectivitatile umane, a cauzelor si conditiilor care
le determina, in vederea elaborarii masurilor de combatere, prevenire, eradicare.
Obiectivele epidemiologiei se refera la depistarea factorilor (verigilor) procesului
epidemiologic.Acestia se impart in factori epidemiologici determinanti si favorizanti.
I Factori epidemiologici determinanti cuprind:
1. Izvorul de infectie
2 Caile de transmitere
3 Populatia receptive
II Factori epidemiologici favorizanti.
1 Factori social-economici
2 Factori naturali
I Factori epidemiologici determinanti
1 Izvorul de infectie este organismul sau mediul in care agentul patogen poate fi adapostit , se
poate multiplica si unde pe cai diferite se poate elimina in mediul exterior.
Izvorul de infectie poate fi :
A Omul bolnav cu boala tipica,care elimina agentul patogen. Ex. Rujeola, rubeola, gripa.
B Omul bolnav cu boala atipica si cu infectie inaparenta, ramin necunoscut si astfel nu mai este
depistat, izolat si contribuie la mentinerea morbiditatii crescute in unele boli. Ex. Hepatitele
virale.
C Bolnavul cronic care evolueaza cu recaderi, recidive. Ex. Malaria, bruceloza hepatite virale si
favorizeaza endemizarea.
D Omul purtator care poate fi purtator sanatos sau aparent sanatos si care adaposteste organismul
sau germeni patogeni si ii elimina continuu sau intermitent. Ex, rujeola varicela.
Purtatorii se pot imparti astfel:
a. purtatori precoce: se intilnesc in perioada de incubatie a bolii si elimina germenii cu cateva
zile inainte de invazia bolii. Ex. Poliomielita, hepatite virale, holera
b purtatori convalescenti (fosti bolnavi) care elimina germenii si in perioada de convalescenta
c purtatori cronici: starea de purtator este favorizata de existenta in organism a unor procese
patologice generale sau locale.
d purtatorii sanatosi care apartin unei populatii imune, care pot elimina agentul patogen in plina
sanatate.Ei nu au facut boala, ci doar o infectie inaparenta (au ramas in faza de contaminare).
O parte din purtatori sunt si excretori, adica elimina in exterior germeni.Pot fi excretori
- continuu (adica elimina in permanenta agentul patogen)
-intermitent
Rolul purtatorilor este foarte mare, ei constituie izvoare de infectie ascunse, care circula in
colectivitate.
E Animalele ca izvor de infectie sunt bolnave sau purtatoare de germeni patogeni si pot fi pentru
om izvoare de infectie determinand boli numite zoonoze.Exemple: bruceloza, leptospiroza,
rabia.
F Izvoare secundare de infectie.Trecand de la izvorul de infectie uman sau animal, germenii pot
ajunge in vectorii vii sau in animale.Aici se pot inmultii si se pot raspaindi devenind in acelasi
timp si cai de transmitere secundare. Ex. Tantarul anofel care transmite malaria.
G Infectii din focarul natural se refera la animalele salbatice, care prin intermediul animalelor
domestice imbolnavesc pe om sau in mod direct cand omul lucreaza in anumite conditii de
munca (defrisari, vanatori, desteleniri, padurari) Exemple: febra Q, antraxul, rabia
2 Caile de transmitere reprezinta drumul pe care il parcurge agentul patogen de la izvorul de
infectie la o persoana receptiva si modul in care este strabatut acest drum.
A Transmiterea directa este asigurata prin contactul direct al izvorului de infectie cu organismul
receptiv. Ex, in bolile aerogene prin inhalarea de secretii buco-faringiene.
B Transmiterea indirecta se realizeaza pe numeroase cai: apa, sol, alimente, obiecte, reziduri,
transmitatori vii.
a Aerul contine secretii buco-faringiene, care prin vorbire, tuse, stranut vehiculeaza picaturile lui
Plluge (picaturi foarte mici). Pe o distanata de 0,5-4 m de la o singura persoan bolnavase pot
contamina un numar mare de alte persoane receptive.Picaturile lui Plluge se depun in mediu, se
usuca si prin stergere uscata, periaj, si scuturarea unor obiecte sau maturat uscat se ridica in
atmosfera si o serie de virusuri rezistente, dar si bacterii.
b Apa poate contine multi germeni datorita :
-capacitatii de autopurificare redusa,
- prin contaminare cu dejectii umane sau animale..
-scaldatul bolnavilor sau al purtatorilor
-cadavre de animale
-prin apa de conducta sau de fantana
-contaminarea cu apa poluata, imbaiere sau utilizare in gospodarie
c Solul este un bun mediu de conservare, iar unii germeni se inmultesc datorita unor substante
organice si a pH alcalin.Solul se contamineaza cu:
-produse patologice de la om sau de la animale
-cadavre de la om sau animale
-apa reziduala de la spitalele de boli infectioase
-mine inundate
-legume si zarzavaturi contaminate
d Alimentele constituie medii bune de multiplicare pentru germeni patogeni. Se transmit boli cu
poarta de intrare digestiva. In caz de toxiinfectii alimentare, alimentele pot fi contaminate
secundar cu :urina si excremente animale, sol, vectori.
Sunt unele alimente bune medii de cultura: laptele si produsele lactate-permit dezvoltarea
salmonelelor, streptococilor etc. sau pot provenii de la animale bolnave cu brucela si tuberculoza
sau animale sanatoase, dar laptele poluat ulterior.Carnea, produse de origine vegetala, produse
de patiserie cu continut de ou pot fi bune medii de cultura, daca nu se pastreaza la temperature
scazute.
e Obiectele pot transmite germeni mai ales tesaturile de lana, bumbac, blanuri,hartie, clanta
usilor, bani, jucarii, carti, scaunele latrinelor, obiecte de toaleta.
f Rezidurile prin dejectii umane si animale
g Maini murdare de la propriul organism bolnav sau purtator, alti oameni bolnavi sau purtatori,
animale bolnave sau purtatoare, obiecte, alimente, rezidii,apa, sol.
h Transmitatori vii
-vectori simpli mecanici ex. Paduchele pentru tifosul exantematic
-vectori ca izvoare secundare in care agentul patogen sufera un ciclu evolutiv ex. mustele,
gandacul de bucatarie
3 Populatia receptiva reprezinta masa de persoane aflate in conditiile vietii sociale si de mediu
fizic extern, favorabila contactarii unei infectii manifeste sau inaparente, in urma agresiunii unui
agent patogen.
Organismul uman se poate gasi fata de agentul etiologic in stare de receptivitate sau de
rezistenta specifica ori nespecifica.
Imunitatea este proprietatea organismului de a nu contacta o infectie, cand sufera un contact
infectant nou cu un agent patogen sau cu toxinele lui.
Dupa mecanismul de instalare, rezistenta specifica poate fi:
-rezistenta naturala, mostenita si castigata
-rezistenta artificiala, care se obtine activ prin vaccinare si pasiv prin seruri.
Indicele de contagiozitate reprezinta pocentul de indivizi, care expusi infectiei fac boala tipica.
Indicele de contagiozitate (Ic) este de 90-100% in caz de pesta, rujeola, varicela.
Boala tipica este cazul in care infectia se manifesta cu toate semnele clinice obisnuite.
Boala atipica este cazul in care infectia se manifesta numai cu anumite semne clinice
Infectia inaparenta este situatia in care nu se manifesta nici un semn de boala, procesul infectios
fiind dovedit numai prin manifestari imunologice si biochimice.Asigura epidemizarea invizibila
sau latenta.
In hepatita virala B (HVB) la 1 caz de boala tipica sunt 10 cazuri de boala atipica si 100 de
cazuri de infectii inaparente.
FACTORI EPIDEMIOLOGICI FAVORIZANTI
Definitie Vaccinurile sunt preparate antigenice fara toxicitate si virulenta, capabile sa induca la
persoanele receptiveun raspuns imun protector fata de agresiunea microbiana. Dupa patrunderea
antigenelor in organism, acesta produce anticorpi umorali sau si cellule sensibilizate.Organismul
vaccinat pastreaza o imunitate chiara daca titrul anticorpilor devine nul. Prin revaccinari,
organismul este capabil sa reactioneze rapid sis a produca anticorpi, in cazul introducerii
antigenului.Rapelurile au la baza memoria antigenului cu care a venit in contact organismul.
Clasificare
A Dupa agentii patogeni pe care-l contin , vaccinurile sunt
-bacteriene = anti-infectii cu bacil tuberculos (BCG), bacil difteric, Bordetella pertusis,
stafilococ, pneumococ, haemophilus influenzae (Hib) etc.
-virale= anti-infectie cu virusurile variolic, rabic, febrei galbene, gripei si infectiilor paragripale,
etc.
-parazitare=anti-malarie, leishmanioza, bilharioza, anchilostomiaza
-micete=anti-candidoza
B Dupa natura antigenului si modul de preparare
-vaccinuri corpusculare vii, vii atenuate si supraatenuate. Pot fi bacteriene (BCG, dizenterice),
virale (poliomielitic, rujeolic, rubeolic)
-vaccinuri corpusculare omorate (inactivate): microorganisme intregi, au virulenta neutralizata
prin mijloace fizice si chimice, au imunogenitate redusa si necesita administrari repetate. Pot fi
bacteriene (tifoidic, holeric, pertussis) etc) sau virale (gripal, Hib, rinoviral, adenoviral, etc)
-vaccinuri care contin exotoxine: anatoxine si toxoizi purificate si adsorbite pe fosfat sau sulfat
de aluminiu, au o imunogenitate crescuta. Cele mai utilizate sunt anatoxina antitetanica (ATPA),
anatoxinadifterica (ADPA)
-vaccinuri subunitare antigenice: sunt debarasate de componentele proteice celulare sau acizii
nucleici si contin antigene sau fractiuni antigenice cu rol in imunogeneza.
Exemple: vaccinuri HVB sunt preparate din AgHBs, vaccinul pneumococic este preparat din
polizaharizi capsulari
C Dupa numarul de componente antigenice pot fi:
-vaccinuri monovalente (BCG)
-vaccinuri complexe combinate: poliomielitice, gripale
-vaccinuri asociate (DTP) care realizeaza o imunizare simultana cu potentarea actiunii
imunogene
D Dupa modul de prezentare
-suspensii (in ser fiziologic sau mediu nutritive-mediul Hanks-vaccinul poliomielitic)
-vaccinuri adsorbite pe support mineral (ATPA, ADPA, DT, DTP)
-vaccinuri liofilizate obtinute prin congelare si uscare in vid (BCG, rujeolic)
-vaccinuri aerosoli (gripal, rujeolic)
E Eficienta si grad de utilizare:
-vaccinuri de larga utilizare care sunt decisive in prevenirea unor boli (vaccinurile poliomielitic,
difteric, titanic)
-vaccinuri care au rol in profilaxia unor boli, fara a fi singurul mod de prevenire:BCG, gripal
-vaccinuri care prezinta importanta regionala si se aplica la anumite grupe de risc: vaccinurile
holerice, pneumococice
-vaccinuri in curs de evaluare : vaccinurile herpetice, anti-HIV.
La nivelul tarii noastre este intocmit un Program national de vaccinari si un Calendar al
vaccinarilor.Prin Ordinul nr.1147 din 8 iulie 2011 s-a aprobat modelul Carnetului de vaccinări,
ce va fi eliberat aparținătorului legal al copilului, la ieșirea din maternitate.
Toate vaccinurile administrate copilului se înregistrează obligatoriu în carnetul de
vaccinări, indiferent de tipul vaccinului si de medic/unitatea medicală care a efectuat vaccinarea,
iar în situația administrării de vaccinuri combinate, se va completa data vaccinării pentru fiecare
dintre antigenele conținute de acesta, în rubricile corespunzătoare. Carnetul de vaccinări se va
prezenta obligatoriu la înscrierea în colectivitate.Vaccinările vor fi programate de către medicul
de familie, conform calendarului de imunizări din România, care va solicita Carnetul de
vaccinări la fiecare consultație, în vederea verificării corectitudinii vaccinărilor efectuate, în
conformitate cu vârsta, sexul și calendarul imunizărilor din România.
Campanii școlare
9 ani (în clasa a III-a) Vaccinare antipoliomielită
A Temporare: stari febrile, perioade de incubatie, evolutie si convalescenta unor boli infectioase,
sarcina (datorita riscului teratogen si contaminarea fatului), prematuritatea de gradul III si
distrofia, tuberculoza active si diabetul decompensate, tratamente cu corticoizi si imunopresoare
B Definitive: varsta inaintata, alergii in functie de toleranata fata de vaccine, boli neurologice
evolutive : encefalopatii si sindroame convulsive in mod special, boli organice decompensate:
insuficienta cardiaca, renala, hepatica, infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale. La copii:
cardiopatii congenitale, malnutritia, mucoviscidoza.Alte afectiuno: boli cutanate pentru vaccinuri
cu administrare intradermica: psoriasis, piodermite, eczema etc.
IMUNOGLOBULINELE
Definitie sunt constituienti serici care au rol de anticorpi si care migreaza cu fractiunea gamma (IgG 80%)
Tipuri de imunoglobuline:
1 Imunoglobuline standard
-imunoglobuline purificate si concentrate 10-16%,.Se folosesc in profilaxia rujeolei;
-imunoglobuline cu un continut de produsi monomerici in proportie 80-90%.
-imunoglobuline cu un continut de produsi monomerici in proportie 95%.
2 Imunoglobuline specifice
-Ig specifice antirabice, Ig specifice anti-HVB care se administreaza la nastere la copii din mame
purtatoare, Ig antipertusis, antirujeolice, antiurliene, antirubeolice, antiherpetice, antivaricelozosterian,
anticarbunos.