Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Schimbarile rapide sunt descurajate iar cand se manifesta familia este atentionata in legatura cu ele. Terapeuții isi
exprima ingrijorarea in legatura cu schimbarile, dubiile cu privire la durabilitatea acestora, exploreaza pericolele
unei imbunatatiri rapide si prezice recaderea (scepticism terapeutic poate ulterior accelera schimbarile
pozitive). Intregul credit pentru aparita schimbarilor pozitive este atribuitclientului si nu terapeutului. In
incheierea terapiei, daca clientii solicita interventie pentru alte probleme, terapeutul sugereaza sa se amane
urmatorul episod de terapie pentru a permite schimbarilor obtinute sa se consolideze.
¨ Clientii sunt invitati sa listeze consecintele negative ale schimbarii. Unele dintre consecintele negative ale
schimbarii sunt: noile obiceiuri sunt nefamiliare, schimbarea este infricosatoare, schimbarea presupune a-ti
asuma riscuri, schimbarea presupune mai multa intimitate, va fi nevoie de negociere, schimbarea presupune
deprinderi noi si dificile, si „daca nu functioneaza va fi vina mea”. Aceste consecinte negative sunt aduse in
discutie cu atat mai mult in cazul in care clientii manifesta rezistenta sau opozitie in a se schimba.
¨ Pot fi chiar sfatuiti de terapeut sa faca schimbarile in pasi marunti deoarece consecintele negative sunt
prea mari.
¨ Clientii complianti : invitati sa faca mai putin din ceea ce fac sau sa se opreasca din a face ceea ce fac.
¨ Clientii rezistenti: pot fi invitati, pe baza unei tehnici paradoxale, sa faca mai mult din ceea ce fac si sa se
ofere o „explicatie” cu privire la asa-zisa utilitate a comportamentului lor. Exemplu: unui cuplu care se cearta
foarte des poate sa i se spuna sa ca acest lucru inseamna ca sunt foarte preocupati de calitatea relatiei lor si sa fie
invitati sa incerce sa se certe o data la fiecare 15 minute.
¨ Cand clientii cer altora sa reactioneze intr-o maniera „spontana” dar prescrisa de ei (exemplu sa ii
imbratiseze cand ei simt nevoia) li se explica faptul ca primul pas inainte a fost facut in momentul in care
persoana in cauza a acceptat sa faca intentionat actul respectiv.
¨ In cazul problemelor mentinute din cauza neasumarii de riscuri: clientii sunt invitati sa isi asume riscuri
controlabile si progresiv mai mari.
¨ In cazul cuplurilor inalt conflictuale carora li s-a explicat ca se cearta deoarece isi valorizeaza si doresc sa isi
apere relatia: invitati dupa fiecare cearta sa isi ceara scuze unul altuia ca nu s-au certat mai tare si mai mult si
apoi sa isi multumeasca unul altuia pentru scuze.
¨ In cazul in care o persoana este suspicioasa si acuza la nesfarsit, persoana acuzata este invitata sa nu se mai
justifice si sa dea dreptate acuzatorului fara a lua critica in serios.
23. Idei centrale ale terapiei strategice de cuplu cu privire la familiile sanatoase si cele disfunctionale.
¨ familiile sunt ambivalente in ceea ce priveste schimbarea, indeosebi datorita faptului ca problemele de
familie au importante functii protective interpersonal pentru anumiti membri ai familiei.
¨ terapeutul trebuie sa proiecteze cu grija directive specifice pentru a submina ambivalenta si rezistenta
pentru a ajuta familiile sa-si rezolve probleme prezente, furnizand simultan familiilor oportunitati pentru a se
confrunta cu problemele interpersonale complexe pe care simptomele incercau sa le rezolve.
FAMILIILE SANATOASE
¨ au ierarhii intergenerationale clar definite, fiind foarte clar faptul ca atunci cand vine vorba de chestiuni
serioase, parintii sunt cei care raspund si sunt ultimii care se pronunta in cazul deciziilor majore ale familiei.
¨ in momentul in care trec dintr-un stadiu al ciclului vietii in altul, sunt destul de flexibile pentru a-si
modifica regulile, rolurile si rutinele pentru a face fata rutinelor aduse de noul stadiu de viata.
¨ in interiorul relatiilor de familie exista un amestec de complementaritate si tranzactii simetrice.
¨ aleg iubirea mai degraba decat violenta ca si valoare centrala si distribuie iubirea in interiorul familiei intr-
o maniera non-intruziva si non-violenta.
FAMILIA PROBLEMATICA
Problemele apar cand:
¨ structura ierarhica a familiei este neclara;
¨ cand lipseste flexibilitatea in trecerea de la un stadiu de dezvoltare la altul;
¨ relatiile de familie se caracterizeaza exclusiv prin tranzactii simetrice (cum ar fi certurile persistente) sau
exclusiv prin tranzactii complementare (cum ar fi oferirea de afectiune si de grija) devin inevitabil
problematice.
¨ in interiorul familiilor problematice, simptomele pot fi conceptualizate ca fiind mesaje metaforice ale
problemelor din alte domenii.
¨ exista diferente negate intre structurile ierarhice afisate si cele ascunse din cadrul unei familii sau a
unei societatii.
¨ De exemplu daca oficial este acceptat faptul ca ambii pariti stabilesc reguli pentru toti copiii dar regula este
pe ascuns incalcata atunci cand mama ascunde tatalui o greseala de pedepsit a fiului si nu ia masuri in aceasta
directie. Aceste aliante sunt denumite „triangulari patologice” si sunt responsabile de esecul familiei de a trece
intr-un alt stadiu de dezvoltare.
¨ Exemple de ierarhii incongruente : o persoana depresiva poate parea in aparenta subordonata partenerului
insa in realitate este ierarhic superioara acestuia deoarece depresia are un rol important in organizarea relatiei.
¨ Dificultatile in interiroul familiei apar de pe urma incercarilor de a domina sau control, de a fi iubit, de a
iubi si a de proteja, de a regreta si de ierta.
¨ Problemele asociate cu dominatia si controlul includ agresivitatea, delincventa si unele forme de abuz de
droguri.
¨ Cele asociate cu nevoia de a fi iubit includ depresia, anxietatea si tulburarile de comportament alimentar.
¨ Poblemele asociate cu dorinta de a iubi si a proteja includ dominarea intruziva a partenelui sau a copilului,
sentimente consecutive excesive de vinovatie, gesturi si amenintari legate de suicid, tulburari de gandire.
¨ Problemele asociate cu dorinta de a fi iertat sau de a ierta includ abuzul fizic si sexual.
24. Ideea centrala a terapiei structurale de familie.
- structurile organizationale problematice ale familiei pot compromite capacitatea acesteia de a face fata
schimbarilor ivite de-a lungul cursului vietii si pot conduce la aparitia stresului impredictibil intrafamilial si
extrafamilial.
25. Prezentati tehnica dezechilibrarii dupa Minuchin.
Prin dezechilibrare si prin trasarea unor noi granite terapeutul ajuta familiile sa isi foloseasca resursele latente
pentru a-si modifica structura spre a face fata noilor cerinte. Prin dezechilibrare, terapeutul sustine un membru
al familiei mai mult pe cat pe altul pentru a pune sub semnul intrebarii structura familiei. Atunci cand acest
dezechilibru se face la o intensitate extrema, o criza de familie poate fi produsa in mod intentionat.
De exemplu, Minuchin considera ca adesea la baza unei bulimii a copilului se afla lipsa coalitiilor parentale si
existenta unor bariere intergenerationale difuze. El dezechilibra aceste sisteme familiale cerandu-le
parintilor sa isi hraneasca fiica in stadiile incipiente ale terapiei, iar mai tarziu, odata ce aceasta a castigat
greutatea normala sa invite clienta sa preia controlul asupra propriei sale greutati.
26. Explicati ce intelegeti prin trasarea de noi granite in terapia structurala de familie.
Prin dezechilibrare si prin trasarea unor noi granite ajuta familiile sa isi foloseasca resursele latente pentru a-si
modifica structura spre a face fata noilor cerinte.
Trasarea granitelor implica regularea fluxului de informatii dintre membrii familiei, cerand de
exemplu fiecarei persoane sa vorbeasca pentru ea insasi sau prin blocarea copilului- parinte sa se alature
sistemului parental.
In cazul de bulimie, s-au trasat noi granite insistand asupra faptului ca, odata iesita din zona de pericol,
greutatea sa fie monitorizata de parinti de la distanta si acestia sa se angajeze in rezolvare comuna de probleme si
luare de decizii cu privire la managementul aspectelor de rutina ale vietii de familie.
27. Explicati ce intelegeti prin urmatorii termeni: pozitivism, modernism.
34. Idei centrale legate de terapia focalizata pe solutii si scopul primordial al acesteia. Steve deShaver,
Insoo Kim Berg
Scop primordial al terapiei:
- sa identifice pattern-uri de interactiune putin frecvente, exceptionale chiar, in care ne-am astepta sa apara
comportamentul problema dar acesta nu apare
- apoi le cere clientilor sa creasca frecventa acestor pattern-uri comportamentale exceptionale. De exemplu,
unei familii care se plange de dificultatile de adormire ale copilului, i se cere sa noteze ocaziile in care a aparut
un pattern normal, exceptional de somn iar apoi sa faca pasi marunti pentru a incerca sa re-creeze situatia.
Familiile lipsite de probleme sunt cele care nu cad in capcana pattern-urilor de interactiune care mentin
problemele, ci mai degraba observa circumstantele exceptionale in care problemele asteptate nu apar si incearca
sa invete din aceste circumstante cum sa evite sau sa rezolve problemele in viitor.
Terapeutii focalizati pe solutii evalueaza si exceptiile. Acest lucru poate fi realizat punand intrebari cu privire la
schimbarea pre-terapie. Scopul este acela de a idenifica exceptiile.
35. Tipuri de clienti in terapia focalizata pe solutii si sarcini potrivite pentru acestia.
1. Vizitatorii – cei care vin trimisi in terapie si nu considera ca ar avea probleme. Vizitatorii au mai mari sanse
sa continue terapia daca sunt complimentati in legatura cu acest lucru.
2. Cei care se plang - accepta faptul ca au probleme, dar nu doresc sau cred ca nu sunt capabili sa rezolve
problemele. Aceștia tind sa coopereze mai bine daca li se dau sarcini observationale cum ar fi de exemplu sa
observe aparitia exceptiilor.
3. Clientii - cei care accepta faptul ca au probleme si doresc sa le rezolve prin intermediul terapiei. Sarcinile
comportamentale, cum ar fi re-crearea exceptiilor sunt mai potrivite pentru clienti.
Aceste trei pozitii nu sunt definitive si clientii pot trece dintr-o pozitie in alta in cursul terapiei.
36. Prezentati intrebarea miracol propusa de Milton Erickson.
„Sa presupunem ca intr-o noapte s-ar produce un miracol in timp ce tu dormi si problema ar fi rezolvata, cum
ti-ai da seama? Ce ar fi diferit? Cum si-ar da X seama fara ca tu sa spui nimic in legatura cu asta?”. Cu cat mai
concreta si mai usor de vizualizat aceasta perspectiva, cu atat mai bine.
37. Prezentati ideile legate de etiologia problemelor conform terapiei narative.
Conform terapiei narative, problemele apar si sunt mentinute de povestile opresive care domina viata oamenilor.
Problemele apar atunci cand atunci cand oamenii sau altii spun povestile vietii lor, acestea nu se potrivesc
semnificativ cu experientele traite. Intr-adevar, aspecte semnificative din experientele traite de ei pot contrazise
povestile dominante ale vietii lor.
38. Explicati ce intelegeti prin povestile alternative in cadrul terapiei narative.
Michael White, David Epson
A dezvolta solutii terapeutice la probleme, in cadrul narativ, presupune a crea spatiu pentru generarea unor
povesti alternative, posibilitate care anterior ar fi fost marginalizata de povestea opresiva dominanta care mentine
problema.
Aceste povesti alternative in mod tipic:
- sunt preferate de catre clienti
- se potrivesc sau nu contrazic aspectele semnificative ale experientei traite
- le dau clientilor mai multe posibilitati de a-si controla propria viata.
Abordarea narativa are la baza asumptia ca povestile nu sunt reprezentari ale reflectarilor identitatilor, vietilor
sau problemele ci mai degraba povestile sunt cele care construiesc identitati, vieti si probleme.
Procesul terapeutic de re-scriere a povestii schimba vieti, probleme si identitati pentru ca povestile personale
constituie identitati.
Un scop principal al terapiei narative este acela de a ajuta clientii sa scrie din nou povestile vietii lor, astfel incat
sa se defineasca in modalitati non-patologice si non-problematice. Acest proces de „re-authoring” este mai
degraba unul de colaborare si care presupune ca terapeutii si clientii sa se angajeze in anumite practici care ii
conduce pe clienti inspre a face ceea ce antropologul .
Pentru a facilita re-scrierea povestii, terapeutul din orientarea narativa adopta o pozitie consultativa,
colaborativa, de co-autor.
¨ De exemplu, un client poate fi intrebat cu privire la modul in care depresia i-a afectat viata in sens negativ.
¨ Terapeutul din orientarea narativa ajuta clientul sa scoata in evidenta momentele din viata lor in care nu au
fost invinsi de depresie, denumindu-le „rezultate unice”.
¨ Aceste „unique outcomes” – includ exceptiile de la pattern-ul de rutina in care anumite aspecte ale problemei
au loc in mod normal.
¨ Rezultatele unice pot fi identificate prin interbari de tipul: „Poti sa imi povestesti despre un moment in care ai
facut ceva pentru a preveni ca aceasta problema sa puna stapanire pe tine ?”.
¨ Descrierile acestor rezultate unice sunt apoi elaborate prin intermediul intrebarilor „perspectiva actiunilor”
(„landscape-of-action”) si „perspectiva constientizarii” (landscape-of-consciousnes).
¨ Intrebarile de tip „landscape of action”- se refera la secvente de evenimente, exemplu: „ Ofera-mi o descriere
pas cu pas acestui episod
39. Explicati urmatorii termeni din cadrul terapiei propuse de Ivan Boszormenyi- Nagy: loialitati
invizibile, loialitati impartite, facilitarea exonerarii, echitatea parinti-copii, facand trimitere la ideea
centrala a terapiei sale.
Idee centrala: corectitudine sau nedreptate in relatiile de familie de-a lungul generatiilor (etici relationale).
Fiecare membru al familiei in cadrul fiecarei relatii de familie tine o evidenta a ceea ce ofera si a ceea ce
primeste in interiorul acelei relatii. Aceasta evidenta reflecta echilibrul dintre ceea ce da si ceea ce primeste.
Problemele apar acolo unde exista dezechilibre in cadrul acestor evidente de-a lungul generatiilor.
- “Loialitati invizibile”- angajamentele inconstiente pe care copiii le fac pentru a-si plati datoriile fata de
parinti sau pentru a beneficia de drepturile care rezida din interactiunea cu acestia. De exemplu, un adult care a
fost neglijat de parinti poate considera ca poate fi neglijent si el la randul sau in relatiile cu copiii sai pentru ca
nici el nu a primit atentie si daca ar proceda diferit ar fi neloial fata de parintii lui.
- “Loialitatie impartite” copilul este fortat prin intermediul conflictului parental sa ia partea unui parinte in
detrimentul altuia si pot conduce la sentimentul de a fi pierdut un parinte.
Copilul, ajuns adult poate hotara ca poate sa se desparta de partenera in ciuda efectului pe care actiunile sale le-
ar putea avea asupra copiilor.
Daca parintii induc ideea ca sacrificiile pe care le-au facut pentru copiii lor ii fac pe acestia sa ramana vesnic
indatorati, pentru astfel de copii va fi dificil sa formeze relatii in perioada adulta pentru ca loialitatea fata de
partener poate fi perceputa ca lipsa de loialitate fata de parintele fata de care este vesnic indatorat.
Tehnici:
1. Facilitarea exonerarii - submineaza transmiterea intergenerationala de pattern-uri de interactiune destructive.
Terapeutul ajuta clientii sa inteleaga intentiile pozitive si loialitatea intergenerationala care sta la baza actiunilor
membrilor familiei care i-au ranit. Atunci cand clientii inteleg acest lucru este mai putin probabil sa replice
comportamentul dureros pe care ei l-au experimentat. De exemplu, un copil abuzat poate intelege ca abuzul la
care a fost supus este in parte datorat experientelor abuzive pe care proprii lor parinti le-au trait si astfel sa ii
exonereze. Facand astfel, pot fi determinati sa isi ia angajamentul de a nu-si abuza propriii copii. Prin exonerare
indivizii castiga justificarea.
2. Echitatea parinti-copii - se presupune ca un copil are dreptul de a primi mai mult decat ofera parintilor, dar
balanta este echilibrata atunci cand la randul lor ofera propriilor lor copii mai mult decat au primit. Astfel, eticile
relationale acopera trei generatii atunci cand se ia in considerare corectitudinea si dreptatea din relatiile parinte-
copil.
Scopul central al terapeutului:
- de a se asigura ca exista corectitudine si impartialitate il relatiile actuale de familie dar si in cele viitoare.
Acest lucru presupune a se confrunta cu mosteniri nedrepte.
- A asigura comunicarea deschisa intre toti membrii familiei
- A lua in calcul parerea tuturor membrilor familiei
- A gasi solutiile cele mai avantajoase pentru toti membrii familiei.
In casniciile aflate in distres dedublarea, proiectia, exprimarea ostilitatii sau a fricii sunt intarite pentru ca aceste
mecanisme de aparare ii ajuta pe parteneri sa evite sa accepte aspectele inacceptabile ale sinelui, care ar conduce
la asteptari legate de pedeapsa, abandon sau alte catastrofe care le-ar provoca anxietate. Distresul marital este
precipitat de violarea regulilor quid pro qou-ului marital inconstient, fapt care depaseste toleranta indivizilor
pentru si de violarile explicite ale intelegerilor maritale (de exemplu infidelitate) si de stresorii din viata (stres
legat de locul de munca).
4. TERAPII PLURALISTE DE CUPLU Douglas Snyder
Acestea implica o integrare a unei serii largi de abordari diferite incluzand-o pe cea psihodinamica, sistemica si
cognitiv-comportamentala.
Ipoteza centrala: distresul marital este mentinut de lipsa intimitatii emotionale care deriva din utilizarea
strategiilor defensive. Acestea apar pentru a face fata vulnerabilitatilor interpersonale care au radacini in istoricul
de viata al clientului, in ranile relationale din interactiunile timpurii parinte-copil.
A doua asumptie: utilizarea persistenta a mecanismelor defensive dezadapative si a pattern-urilor
comportamentale de interactiune care mentin problema ca provin din experientele dificile de dezvoltare, aceste
interpretari duc la reconstructia insight-ului dar si la cea afectiva.
A treia asumptie : atunci cand cuplurile afate in distres ajug in terapie, crizele lor imediate, deficitele de
deprinderi relationale si posturile defensive ii impiedica sa se angajeze in terApia interpretativa.
Din aceasta cauza, tehnicile orientate spre insight sunt oferite strategic intr-un model pluralist, ierarhic care
incorporeaza interventii structurale, comportamentale si cognitive in primele etape ale procesului de terapie. In
cadrul modelului ierarhic a lui Snyder pentru o abordare pluralista a terapiei de cuplu exista sase niveluri. Pentru
fiecare din aceste niveluri exista sarcini terapeutice care trebuie realizate inainte de trecerea la urmatorul nivel.
47. Factorii care prezic satisfactia maritala conform CBTF (terapiei cognitiv-comportamentale de
familie).
Scopurile si tehnicile CBTF incearca sa ajute participantii sa-si dea seama si sa corecteze cognitiile nesanatoase
pe care ei, ca fiinte umane, au tendinta sa le aiba.
(a) a deveni mai constienti de cognitiile despre familie pe care le au
(b) a identifica modul in care anumite cognitii ii afecteaza in anumite situatii
(c) a observa cand anumite cognitii le creeaza distres lor sau membrilor familiei
(d) a inlocui cognitiile nefolositoare cu altele care promoveaza o viata de familie sanatoasa
53. Explicati ce intelegeti prih schema familiei si care sunt subconstructele acesteia in cadrul CBTF, prin
constitutia familiei si scenariul relatiilor in cadrul CBTF.
Modelul CBTF localizeaza TP si toate celelalte cognitii despre familie ale individului intr-un construct denumit
„schema familiei “.
SCHEMA FAMILIEI = COGNITII DESPRE FAMILIE SI TP
Schemele :
- sunt modele cognitive stabile care directioneaza indivizii sa acorde importanta in mod selectiv unor aspecte
particulare ale situatiei si mai mult, sa interpreteze ceea ce percep in moduri specifice.
- structuri mentale pe care indivizii si le construiesc si care mai apoi examineaza, modeleaza si care dau
contur perceptiilor brute pe care individul le experimenteaza si sensului pe care il acorda acestor perceptii
- (CE VAD SI CUM VAD).
In contextul vietii de familie, SCHEMA FAMILIEI:
- toate cognitiile pe care le are individul despre viata lui de familie si despre viata altora, in general.
- premise de baza relativ stabile si de lunga durata pe care persoana le are despre modul in care lumea
functioneaza si despre locul ei in ea.
- Schemele directioneaza indivizii sa se comporte in moduri specifice in diferite situatii.
Incluse in acest set de cognitii sunt:
- premisele individuale despre viata de familie
- atribuiri referitoare la cauzalitatea evenimentelor care au loc in familie
- credinte despre ce ar trebui sa existe intr-o familie
- idei despre cum functioneaza relatiile intre soti
- la ce tipuri de probleme se pot astepta in mariaje si modul cum pot fi ele rezolvate
- ce presupune cladirea si mentinerea unei familii sanatoase
- ce responsabilitati ar trebui sa aiba fiecare membru al familiei
- ce consecinte ar trebui sa fie asociate cu insuccesul in indeplinirea responsabilitatilor sau a rolurilor in
familie
- la ce costuri si beneficii trebuie sa se astepte fiecare individ ca o consecinta a implicarii lui in mariaj
De exemplu, persoanele care se simt deprimate au scheme care:
1. se concentreaza asupra elementelor negative si de respingere din interactiunile cu partenerul sau cu copiii
lor.
2. conduc la ignorarea elementelor pozitive din situatie
3. Conduc la un comportament care este rezultatul reactiei lor fata de altii, lucru care le intareste interpretarea
negativa initiala.
Schema de familie este construita de indivizi in timp ce se straduiesc sa dea un sens mediului unic in care ei
traiesc. In consecinta influenta cea mai mare o are familia. Deci nu este un lucru surprinzator ca schemele de
familie ale indivizilor difera.
Schema de familie este generala si atotcuprinzatoare, de aceea este util sa se indentifice cele 4 subconstructe ale
schemei de familie :
1. analiza costuri – beneficii a implicarii in familie
2. strategiile de rezolvare de probleme.
3. scenariul relatiilor
4. constitutia familiei
54. Prezentati etapele CBTF.
1. RAPORTUL ȘI STRUCTURAREA
- stabilirea unei bune relatii cu toti membrii familiei
- introducerea scopului tratamentului - de a-i invata pe clienti cum sa se inteleaga pe sine si dinamica familiei
lor intr-un nou mod, mod care le va aduce schimbari in comportament.
- introducerea clientilor in modelul si conceptele CBF cum ar fi: schema familiei, scenariul relatiilor, teoria
personala, constitutia familiei, analizele c/b, notiuni despre sistemul de familie, cauzalitate circulara si liniara,
feed-back.
- discutarea expectantelor fata de tratament: sa aiba asteptari pozitive, realiste
- CBTF implica o colaborare cu terapeutul
2. EVALUAREA cognitiilor, comportamentelor, emotiilor si functionarii familiei:
Instrumente standardizate:
- atribuiri , expectante, cognitii irationale, ganduri automate , atitudini disfunctionale, standarde
- grile de inregistrare a cognitiilor, comportamentelor si emotiilor, functionarea familiei
Rezolvarea de probleme, roluri, comunicare, reactii emotionale, implicare emotionala, controlul
comportamentului
Proceduri informale - interviurile clinice, intrebari despre dinamica familiei, reguli, punctele tari si
punctele slabe ale familiei
Observarea interactiunilor dintre membri in sedinta de consiliere.
3. APLICAREA CONCEPTELOR
Clientii invata sa aplice conceptele CBFT in viata lor.
Tehnici folosite de terapeut:
- Prelegerea, schite, grafice
- Intrebari directionate: La ce te-ai asteptat sa ai in acest moment in casnicie? Cum ai vrea sa fie casnicia ta
de acum 5 ani incolo? Sunt realiste asteptarile tale legate de viitor?
- Exercitii structurate: se pot folosi videocasete pregatite personal ori emisiuni de televiziune in scopul
familiarizarii clientilor cu conceptul c/b. De exemplu clientii pot stabili raportul c-b pentru unul dintre
personajele filmului
- Teme de casa - Tema de casa da posibilitatea exersarii fara nici o asistenta a ceea ce au invatat clientii la
sedinte.
4. SCHIMBAREA COGNITIILOR
1. Clientii invata sa-si monitorizeze gandurile -ganduri automate, inferente, evaluari
2. Clientii recunosc progresul pe care l-au facut prin identificarea relatiei dintre cognitii- emotii -
comportamente
Terapeutul invata clientii cum sa-si analizeze cognitiile si relatiile si cum sa faca din asta un obicei.
=> clientii progreseaza in 3 directii diferite:
1.se vor confrunta mai bine cu impactul propriilor cognitii
2. invata ca fiecare membru al familiei are cognitii si ca acestea au efect asupra lor
3. vor invata totodata sa identifice si sa examineze dinamica pe care o practica in relatiile sistemului familiale.
5. SCHIMBAREA COMPORTAMENTALA
- Tehnici eclectice
- Prescrie intalniri familiale programate regulat, indivizii le folosesc sa dezbata si sa gaseasca solutii la
probleme, sau pt modificarea regulilor constitutiei
- O lista de activitati pe care sa le faca membrii familiei cu placere si aceste activitati sa fie realizate frecvent.
- Se discuta eficienta pragmatica a mecanismelor defensive pe termen lung si pe termen scurt
- Atunci cand folosesc vechile cognitii, sa accepte celalalt partener dar sa-l atentioneze in legatura cu asta
- Comunicarea
55. Prezentati tehnicile preponderent comportamentale folosite in cadrul CBTF.
1. Zile de iubire (caring days) – in cuplurile discordante, cresterea numarului intaririlor din interiorul relatiei
prin invitarea cuplurilor sa creasca frecventa cu care se agajeaza in comportamente pe care partenerul le
considera a fi placute.
2. Trainingul deprinderilor de comunicare – a invata clientii prin modelare si jocuri de rol sa isi comunice
mesajele clar, direct si congruent, sa verifice daca celalalt a inteles, sa asculte intr-o maniera empatica, sa
parafrazeze mesajele partenerului, sa verifice acuratetea acestor parafrazari.
3. Analiza functionala – o procedura de evaluare in care antecedentele si consecintele comportamentului
problematic sunt evidentiate.
4. Contractul bunei credinte – un contract al intaririlor pentru cupluri in care consecintele pozitive pentru
ambele parti sunt specificate dar nu sunt conditionate una de alta.
5. Contracte quid pro quo – un contract al intaririrlor pentru cupluri in care sunt specificate consecintele
pentru ambele parti iar comportamentele tinta sunt conditionate („daca tu atunci eu”).
6. Monitorizare – observarea constanta si inregistrarea informatiilor cu privire la comportamente sau
evenimente specifice. Aceste informatii includ durata, frecventa si intensitatea comportamentelor problematice
si a celor pozitive, antecedentele si consecintele lor.
7. Intarire pozitiva – cresterea frecventei probabile a unui raspuns prin recompensarea cu un stimul dorit. De
exemplu cresterea ratei de aparitie a unui comportament pozitiv prin laudarea acestuia.
8. Intarire negativa – cresterea frecventei probabile a unui raspuns prin recompensarea acestuia pe baza
inlaturarii unui stimul nedorit.
9. Meniu de intariri- o lista de obiecte si evenimente dorite.
10. Trainingul relaxarii – clientii sunt invatati sa reduca excitatia fizica si anxietatea de exemplu prin
incordarea si relaxarea tuuror grupurilor musculare majore si vizualizarea unei scene linistite.
11. Sistem de recompensare – o rutina sistematica de intarire a comportamentului tinta.
12. Shaping- intarirea aproximarilor succesive ale comportamentului pozitiv tinta.
13. Time-out- un sistem de stingere a comportamentelor negative in cazul copilului, prin determinarea lui sa
petreaca timp in singuraate, departe de evenimentele si situatiile apreciate de el. Util si in terapia cuplului.
14. Extinctie – reducerea frecventei unui comportament ca si rezultat al lipsei intaririlor