Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Histologia Smaltului
Histologia Smaltului
1.Histoarhitectonia smaltului
Topografic
Descrie 3 zone diferite:
o Smaltul de suprafata
o Smaltul mijlociu
o Smaltul intern
Smaltul superficial si intern – redus
Smaltul mijlociu – aria cea mai importanta a smaltului – prezinta 3 portiuni: interna(deasupra smaltului
intern), medie si externa
Fiecare zona de smalt prezinta structuri morfologice specifice
2. PRISMA SMALTULUI
~ Unitatea morfofunctionala a smaltului
~ Numar: aprox. 5-12 milioane
~ Smaltul - tesutul cel mai inalt mineralizat din intregul organism --> dificil de stidiat, MO oferind
putine informatii asupra detaliilor structurale
~ Curent, in parctica de laborator --> sectiuni slif si sectiuni demineralizate
~ Sectiunile slif --> conserva componenta minerala --> permit identificarea unor structuri elongate –
prismele
~ Descifrarea structurii in MO:
Sectiuni slif --> dificila/imposibila, datorita intreferentelor optice produse de trecerea luminii
prin sectiune
Sectiuni demineralizate: smalt in dezvoltare --> incompleta mineralizare a continutului
organic --> cantitate suficinta de matrice organica --> posibila observarea smaltului, implicit
a prismelor
Sectiuni demineralizate: smalt matur --> spatiu optic gol in teritoriul de localizare a
smaltului, datorita dezvoltarii complete a dezvoltarii minerale si spalarii componentei
organice
~ ME: permite analiza ultrastructurala a prismelor si a materialului organic
Comentarii:
- in sectiunea transversala:
o delimitand prisma si regiunea interprismatica cervical corespondenta rezulta aspect de “ gaura de
cheie”
o histoarhitectonia smaltului este insa extreme de variata in formarea prismelor si a regiunilor
interprismatice, motivul pentru care comparatia cu “gaura de cheie” nu este valabila permanent
o o ipoteza noua descrie unitatea morfofunctionala a smaltului ca o prisma cilindrica, ce are o
relatie spatial spacifica cu regiunea interprismatica direct cervical ei
- in sectiune longitudinala:
o aranjament repetitive in care pot fi identificate prismele cilindrice, asezate in randuir paralele si
separate de zonele interprismatice
o pentru fiecare prisma poate fi delimitate regiunea interprismatica cervical situate subjacent si
intre dou prisme vecine
o prisma cilindrica corespunde portiunii rotunde denumite “cap” iar regiune interprismatica
corespunde extensiei subtiri denumite ”coada”, din modelul in “gaura de cheie”
- acest aranjament repetitive intercalate confera rezistnta smaltului
2.2. ORIGINEA PRISMELOR
responsabile: ameloblastele, prin prelungirile Tomes
o prelungirile Tomes formeaza in frontal de depunere a smaltului niste gauri comparate cu niste
“arcade” rezulta viitoarele prisme cilindrice
o in timpul secretiei active, fiecare cavitate a unei viitoare prisme este ocupata de o prelungire
Tomes
o prisma - formata numai de un ameloblast(numarul prismelor din smalt este egal cu numarul
ameloblastelor) rezulta diametrul prismei este de 5µm, corespunzator diametrului ameloblastului
cilindric de origine
o regiune intreprisatca - fromata de 1-3 ameloblaste vecine
2.3. ORIENTAREA PRISMELOR
directie de dispunere generala
o prismele orientate in directive ocluzala
o regiunile interprismatice corespondente orientate catre zonele cericale coronare
in plan longitudinal si in sectiune longitudinal:
o traiect continuu, dela jonctiunea amelodentara la suprefata externa a coroanei
o initial un traiect ondulat (treimea interna a smaltului mijlociu), care devine apoi
rectiliniu(treimea medie si externa a smaltului mijlociu)
o de aceea , in portiunea cu orientare ondulatorie, lunginea prismelor este mai mare decat grosimea
smaltului
o dispozitia prismelor -> perpendicular a pe suprefata sterna a smaltului, cu exceptia varfurilor
cuspizilor, unde exista o usoara inclinatie si a regiunilor cervical, unde apare o orientare usor
apicala
in plan transversal si in sectiune transversal:
o aranjament repetitiv intrecalat, descries anterior
o o mica arie, in apropierea de jonctiune amelodentinara-> modificari: aspectul striat intercalate
dispare iar prismele sunt aliniate vertical, unele sub altele
o prismele formeaza siruri dispuse circumferential, de jur imprejurul axului longitudinal al dintelui
o directia unei prisme, de la jonctiunea amelodentinara spre suprafata, nu este dreapta, ci
ondulatorie; exceptie face zona cervical
o prismel oscileaza in directive orizontala la stanga si la dreapta si in directi vertical, insus si in jos
o desi prismele dintr-un sir orizontal au directii similar, lel nu au o dispozitie absolute paralelaci, la
nivelul jonctiunii amelodentinare, exista o variatie de 2grade intre siruir successive; aceasta
alternanta, functie de o mica difernta a unghiuurilor, sta la baza unor aspect morfologice care
caracterizeaza structura smaltuluiin MO
Consideratii clinice-comentarii:
cunoasterea modalitatii de dispunere a prismelor-importanta in practica stomatologica
necesara evitarea zonelor subtiri,unde smaltul este deosebit de fragil si de casant
necesara evitarea zonelor in care nu exista o sustinere corespunzatoare(prin support elstic) din partea
dentine subjacente-in cazul lazarii acesteia
la periferia cavitatilor preparate-> riscul mentinerii de prisme “nesustinute”, cu rezistenta foarte scazuta-
> fracturate rapida sub actiunea fortelor masticatorii-> acces bacteria->colonizare->dezvoltare de carii
secundare
2.4. CRISTALELE PRISMELOR
forme si dimensiuni variate
model elongate de panglica, ac, sipca sau hexagon
dimensiunile citate: grosime 30 nm, latimea 65nm, lunginea cativa µm(de aproximativ zece ori mai
mari comparative cu cristalele din celelalte tesutuir mineralizate
dispozitie:
o miezul prismei: orientate cu axul longitudinal in parallel cu axul longitudinal al prismei (in
sectiune transversal, cristalele apar sectionate transversal)
o zona periferca a prismei: orientate cu axul longitudinal usor evazat fata de axul longitudinal al
prismei (in sectiune transversal, cristalele apar sectionate oblic)
o spatiul interprismatic : orientate cu axul longitudinal deviat in directii difeite fata de axul
longitudinal al prismei (in sectiune transversal, cristalele apar sectionate tot oblic)
3.PROTEINELE SMALTULUI
ocupa numai 2-4% din ansamblul smaltului
distribuie in intregul volum al smaltului sub forma unei retele fine, dantelate, dispuse intre si printre
cristalele de HA
componente:
o proteinele smaltului, de natura acida:
amelogenine( 90%-grup heterogen de protein cu greutate molecular scazuta)
ameline
enameline
tufteline
serinproteaze
metaloproteinaze
fosfataze
proteine noncolagene glocozilate, sulfatate si fosforilate(similar cu proteinele analoge
din tesuturile conjunctive calcificate)
o lipide
o cantitati foarte mici de citrate, lactate si carbohidrati
o apa - procent important din greutatea tatala a smaltului