Kinetoterapia copilului mic cu IMOC

Tratamentul parcurge mai multe etape, procedura folosita trebuie sa tina cont de varsta,
forma clinica, stadiul de dezvoltare neuromotor astfel incat sa cerem copilului executarea unor
miscari sau adoptarea unor posturi compatibile posibilitatilor sale.

Obiective:

-schimbarea posturii anormale

- deprinderea de a se relaxa in pozitii comode

- reducerea hipertoniei/spasme musculare astfel incat miscarile sa nu solicite prin efort

- dezvoltarea motricitatii in secventele normale de evolutie

-educarea echilibrului in toate pozitiile si activitatile

-educarea sensibilitatii si proprioceptia

-prevenirea contracturilor si deformatiilor la copiii mici sau ameliorarea la copiii mari

-invatarea miscarilor obisnuite

KT- tratamentul de baza al copilului cu IMOC cu conditia sa fie aplicat precoce si

perseverent.

Principii si etape in educarea copilului mic cu IMOC:

 Inhibitia/suprimarea activitatii tonice reflexe cu rezultatul reducerii si reglarii tonusului

muscular

 Facilitarea integrarii reactiilor superioare de ridicare si echilibru in secventele de

dezvoltare

Scopul nu trebuie sa fie intarirea musculaturii ci sa dam pacientului cat mai multe senzatii
asupra tonusului si posturii, in fond miscarii normale.

Etape:

 Relaxarea-leganare, scuturare de glezna cu capul in jos, muzica

 Mobilizarile pasive- se incepe cu membrele inferioare, policele nostru pe haluce, intai

simultan, apoi alternativ, flexie peste 90˚ a genunchiului, apoi rotatie interna si abductie;
MS se foloseste diagonala Kabat.

 Rostogolire (laterala)- miscarea de rotatie se initiaza de la cap, solidarizarea miscarii

trunchiului (prin stoarcere) pt asezat

 Postura papusii-dv cu ms flexate, palmele cu degetele in abductie sprijinite(papusa joasa)

daca bratele sunt in exterior(papusa ridicata) mi in extensie. Prin usoare lovituri la nivelul
barbiei va ridica capul (tonifierea muschilor cefei si paravertebrali).
 Tarare – dv facem flexia unui membru inferior iar celalalt este stimulat la nivelul talpii si
copilul va inainta, daca nu va fi ajutat putin

 Asezat – la nivelul patului la margine, pentru evitarea cifozei lombare il tragem usor de
maini pana in pozitie.

 Echilibru- il determinam sa se sprijine pe cate o mana prin directionarea capului, impins

de umeri va duce umerii spre inapoi.

 Pregatirea pentru saritura- sustinut in dv pe brate , ii stimulam aruncarea lui ca sa intinda

membrele superioare spre inainte.

 Cvadrupedie- prehensiunea trebuie stimulata, ii mutam bratul stang membrul drept cu

mainile noastre. Trebuie sa evitam deplasarea genunchilor simultana, prin saritura.

 Pe genunchi- il tragem cu sezutul pe calcaie, facem miscari ce il solicita sa se echilibreze(

impins inainte, inapoi si in lateral). Putem sa-l stimulam sa mearga pe genunchi, lasandu-l
sa-si sprijine bratele de antebrate.

 Ortostatism- il ajutam sa se ridice, miscari de echilibru, prehensiune

 Mersul- il ajutam prin sustinere de la nivelul bazinului, prin inducerea deplasarii

alternative.

In paralel se face si educarea senzoriala (poate ii trebuie ochelari, nu aude, nu recunoaste

obiecte). Poate trebuie tratament medicamentos, ortopedic ori chirurgical