INTRODUCERE

Umanizarea și eficientizarea activității umane presupun analizarea și intervenția asupra

multiplelor aspecte aferente mediului activității, cum ar fi mediul fizic al muncii (microclimat, dotarea
tehnică, sistemul de organizare și normarea muncii etc.) și mediul organizațional și social almuncii
(caracterul organizației, sistemul de conducere etc.). În centrul centrul tuturor acestor aspecte stă omul-
singurul subiect al muncii, forță creativă, producatorn
În prima parte a lucrării este prezentată istoria ergonomiei, principiile de bază ale OȘM și
raportul OȘM cu științele participante la constituirea acesteia, organizarea și studiul muncii, ambianța
procesului și influența factorilor psihosociali asupra procesului de producție, direcțiile actuale de
cercetare a muncii.
În a doua parte a lucrării este descrisă aplicația practică efectuată. Aici vom analiza și vom
stabili normele de timp și normele producție. Deasemenea, se va face o analiză asupra datelor obținute
în urma Cronometrării. Tot aici este descrisă și metoda de stabilire a timpilor în cadrul Corporației Lear.
Stabilirea utilizării timpului de muncă va fi efectuată prin metoda Fotografierii zilei de muncă a doi
muncitori – unul direct productiv și unul auxiliar.

1. NOȚIUNI DE BAZĂ ÎN ORGANIZAREA ȘTIINȚIFICĂ A MUNCII ȘI

DIRECȚII ACTUALE DE CERCETARE
1.1. Istoria ergonomiei
În secolul 19 Frederick Winslow Taylor a pus bazele unei metode optime care ajutau omul să
se descurce în anumite situații date. Acesta a aflat că poate tripla cantitatea de cărbune pe care
muncitorii îl obțineau doar reducând mărimea și greutatea lopeții pe care o foloseau, astfel ajungându-se
la un număr maxim de săpături. În anul 1921 a avut loc prima conferință de organizare științifică unde
rușii Vladimir Bekhterv și Vladimir Nikolayevich au enunțat ideea cum că cel mai mult ar spori
productivitatea ar fi bunăstarea muncitorului influențată de condițiile pe care le au la locul de muncă.
Vladimir Nikolayevich era contra ideii lui Winslow Taylor de a transforma omul în mașină.
Cum s-a precizat în introducere, ergonomia a fost declarată o disciplină în anii ’40 din dorința de
a se spori productivitatea și bunăstarea muncitorului, deoarece aceștia nu foloseau la potențialul maxim
echipamentul de la locul de muncă. Necesitatea unor anumite reguli de procedură a fost accentuată
datorită nevoilor militare. În timp ce evoluția tehnologică din timpul celui de-al Doilea Război Mondial
a fost tranferată în aplicații civile, s-au descoperit anumite erori, nevoile operatorului fiind neglijate
complet. Din acel moment fiziologii și psihologii militarI au studiat interacțiunea dintre oameni,
echipament și mediul înconjurător. Multe dintre principiile ergonomiei de astăzi s-au format în timpul
Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
Primului Război Mondial în perioada aceea construindu-se printre primele avioane de război așa că s-au
pus la bază o serie de reguli de instruire cât mai rapidă a piloților. Între Primul Război Mondial și cel
de-al Doilea Război Mondial a avut loc o descreștere a cercetărilor, însă au fost câteva
realizări.Cercetările aerodinamice au continuat să evolueze în laboratoarele construite în baza
aerospațiala Brooks în Texas și Wright Field din Ohio. Aceste laboratoare au studiat caracteristicile
celor mai buni piloți încercând să determine care sunt factorii de stres pe care aceștia îi au în timpul
zborului. De asemenea, în acea perioadă au fost puse bazele antropometriei acestea fiind folosite în
design-ul avioanelor [18].
Al Doilea Război Mondial a provocat dezvoltarea disciplinei: ergonomie. Exista nevoia de
angajare a unui număr mare de bărbați și femei, dar aceștia nu puteau fi repartizați în slujbe specifice
puterii lor de muncă, însă angajatorii au încercat să le modeleze anumite aspecte la locul de muncă
astfel încât consecințele limitării lor să fie minimizate. În consecință, s-a născut disciplina Ergonomie cu
toate că persoanele care au contribuit (Alphonse Chapanis, Paul Fitts, Arnold Small ș.a.m.d.) nu erau
conștienți de acest lucru [19].
Alphonse Chapanis a avut o carieră de peste 50 de ani în care a contribuit la formarea
ergonomiei.
Acesta a avut multe realizări printre care: scrierea primei cărți de ergonomie “Applied
Experimental Psychology: Human Factors in Engineering Design”, imbunătățirea aeronavelor pentru a
preveni accidentele și îmbunătățirea reguliilor de siguranță.
În anul 1949 la o întruinire a celor mai mari psihologi și fiziologi a fost stabilit faptul că
termenul ergonomie are rădăcini grecești (ergon și nomos). În același an aceiași oameni de știință
împreună cu alți colegi au format Societatea de Cercetare ale Ergonomiei (“Ergonomics Research
Society”- ERS). În următorii 62 de ani ERS a evoluat, iar în anul 1977 a devenit “Ergonomics Society”
(ES) și în anul 1985 oficial o companie. În ziua de astăzi societatea are un număr de peste 4500 de
membrii mulți dintre aceștia participând în una sau mai multe dintre cele 23 de grupuri tehnice și
participă la întrunirea anuală [18].
Începând cu mijlocul anilor ’60 disciplina a continuat să se dezvolte în domeniile stabilite cu
mai mult timp în urmă. De asemenea, s-a extins în alte domenii cum ar fi hardware-ul computerului
(anii ‘60) și Software-ul computer-ului (anii ’70), în centralele atomice și arme (anii ’80), internetul și
automatica (anii ’90) și tehnologia adaptivă (anii 2000). Cu alte cuvinte, datorită ariei sale largi de
influență, ergonomia poate fi considerată o combinație de științe pe care le folosește pentru a crea un
mediu optim de lucru și comfort pentru toate categoriile sociale.

Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
 1.2. Principiile de bază ale OȘM. Raportul OȘM cu științele participante la
constituirea acesteia
Organizarea are drept obiectiv structurarea rațională a acesteia, adaptare permanentă la evoluția
proceselor tehnice și economice în scopul creșterii eficienței generale a producției și a muncii.
Organizarea muncii este activitatea bazată pe metode, tehnici și procedee specifice desfășurată
sistematic și logic pentru stabilirea parametrilor organizatorici raționali în vederea asigurării unor
condiții optime pentru desfășurarea proceselor de muncă. Organizarea muncii trebuie să asigure cele
mai favorabile condiții de muncă în relația dintre om, mașină și mediu, în strînsă concordață cu
promovara progresului tehnic, perfecționarea profesională a salariaților, stimularea cretivității,
economisirea de muncă vie și materializată prin folosirea eficientă a forței de lucru și a resurselor
materiale în vederea obținerii unui efect util cît mai mare, cu confort maxim și efort minim în muncă,
creșterea volumului fizic și îmbunătățirea calității, aplicarea stimulativă a sistemului de salarizare
compatibil cu eforturile depuse de oameni și rezultatele obținute.
Privită în timp, organizarea muncii cunoaşte trei mari faze (Figura 1.1) [:
 organizarea empirică a muncii (se întinde din Antichitate până la mijlocul secolului XIX);
 organizarea ştiinţifică a muncii (de la mijlocul secolului XIX până la mijlocul secolului XX,
odată cu trecerea de la întreprinderea manufacturieră la cea industrial capitalistă de dimensiuni
mari);
 organizarea ergonomică a muncii (de la mijlocul secolului XX până azi).

Figura 1.1. Reprezentarea conceptului de evoluție a ergonomiei

Organizarea stiinţifică a muncii urmăreşte ca pe baza metodelor şi tehnicilor oferite de ştiinţă şi

practică să se asigure şi să se folosească raţional forţa de muncă, cu un dublu scop: cresterea
productivităţii muncii, uşurarea muncii. Bazele organizării stiinţifice a muncii au fost puse în a doua

Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
jumătate a secolului trecut “mașina” fiind pusă în centrul sistemului “om-mașină-ambianță”. Urmărind
în continuare Figura 1.2 observăm că intrările (din perspectiva utilizatorului) constituie informaţiile
afişate de maşină care trebuie să fie compatibile cu simţurile umane (imaginile, sunetele trebuie să aibă
o durată şi intensitate care să permită recepţia optimă, eliminând pe cât posibil
erorile). Ieşirile (instrucţiuni de la om spre maşină) trebuie să ţină cont de capacităţile motrice ale unui
operator uman mediu. Dacă maşinile necesită intrări care depăşesc aceste capacităţi fizice, sistemul nu
funcţionează la potenţialul maxim. De exemplu, tastaturile calculatoarelor sunt standardizate astfel încât
introducerea datelor să fie cât mai eficientă, atât în ceea ce priveşte dispunerea tastelor cât şi pentru a nu
obosi încheietura mâinii.

După cum s-a menționat mai sus, treapta actuală în evuluția organizării muncii este
organizarea ergonomică a muncii, omul fiind pus pe locul central în sistemul “om-maşină-ambianţă”.
Astfel, ea urmareşte ca printr-un ansamblu de activităţi, măsuri, tehnici şi mijloace să menţină
capacitatea de muncă la nivelul cât mai ridicat pe toată durata schimbului; reproducţia calitativ
superioară a forţei de muncă; creşterea rodniciei muncii; îmbunătăţirea calităţii vieţii.

Figura 1.2. Sistemul „om-mașină-ambianță”

Organizarea ergonomică a muncii este un ansamblu de metode şi tehnici concepute în lumina

ergonomiei, în cadrul economiei a organismului acestuia, pentru a asigura creşterea productivităţii
muncii.
Principiile de organizare ştiinţifică a muncii sînt:

 comunitate de interese între patroni şi muncitori, primii urmărind profituri mari, ceilalţi salarii
ridicate;

Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
  descompunerea proceselor de muncă în mişcări elementare (macromişcări de muncă),
eliminând gesturile inutile;
 stabilirea cu precizie a sarcinii de muncă;
 separarea pregătirii muncii de executarea muncii, cerînd muncitorului să execute ce se cere ,
cum se cere și cît timp se cere;
 stabilirea prin cronometrare a timpului necesar execuţiei lucrării incredinţate;
 determinarea ritmului de muncă în activitatea de normare, norma de munca fiind nu numai
instrument de conducere ci şi de constrângere;
 selecţia şi pregătirea muncitorilor să se facă în aşa fel încât să poată îndeplini normele de
muncă stabilite.
Ergonomia studiază comportarea şi funcţionarea organismului uman in procesul de muncă, in
scopul optimizării activităţii respective. Prin urmare, la constituirea sa, ca ştiinţă de sine stătătoare, au
participat fiziologia şi medicina muncii; psihologia; sociologia; ştiinţele tehnice; ştiinţele economice
(Fig. 1.2).

Științe medicale

Antropometrie Științe tehnice

Sociologia muncii ERGONOMIE Științe economice

Psihologia munci Alte științe

Figura 1.2. Caracterul interdisciplinar al ergonomiei

a) Fiziologia muncii evaluează solicitarea, incordarea şi oboseala omului in procesul de muncă.

In sistemul om-maşină-mediu (obiectul de studiu al ergonomiei) sunt luate in considerare si
analizate două grupe de probleme fiziologice:
 Condiţiile biomecanice ale executării muncii;
 Repercursiunile muncii fizice şi intelectuale asupra funcţiilor organismului.
Rezultatele acestor analize conduc la stabilirea unor baremuri cu cerinţele diferitelor profesiuni
şi cu caracteristicile pozitive şi negative ale diferitelor operaţii de muncă. Se stabilesc indicatori
fiziologici cum ar fi: frecvenţa cardiacă, tensiunea arterială, consumul de oxigen, metobolismul,

Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
temperatura, capacitatea pulmonară, care să permită aprecierea gradului de adaptare fiziologică a
omului şi implicit gradul de organizare ergonomică.
b) Medicina muncii asigură in organizarea ergonomică a muncii următoarele elemente:
 urmărirea adaptării oamenilor pe locurile de muncă in dependenţă de solicitările specifice ale
muncii ;
 depistarea din timp a modificărilor morfofuncţionale ale organismului sub influenţa factorilor de
mediu;
 analiza factorilor de adaptabilitate şi cauzele morbidităţii;
 diagnosticarea deficienţelor care fac ca anumite locuri de muncă să fie contraindicate unei
persoane (prin investigaţii specifice ale aparatului cardiovascular, circulator, digestiv, sistem
endocrin, acuităţi senzoriale).
c) Psihologia şi in special psihologia muncii dezvăluie insuşirile psihice ale omului in raport cu
totalitatea condiţiilor obiective de muncă ale acestuia. Studiază mecanismele psihice ale
comportamentului de muncă în diversele forme de manifestare, precum şi impactul diferiţilor
factori asupra acestor mecanisme. Prin cercetările întreprinse, psihologia furnizează ergonomiei
următoarele elemente :
 implicarea raţională şi echilibrată a funcţiilor psihologice ale omului în realizarea sarcinilor de
muncă;
 determinarea mecanismelor psihologice ale acţiunilor corecte şi greşite;
 gradul de solicitare psihică;
 studiul şi determinarea limitelor psihologice ale omului.
d) Sociologia asigură informaţii privind factorii sociali necesari pentru studierea modului de
adaptare a omului la munca sa şi a muncii la om. Aceste informaţii fac referire la :
 gradul de instruire a muncitorilor,
 vîrsta si vechimea în producţie,
 viaţa familială şi locuinţa,
 transportul şi orarul.
e) Stiinţele tehnice. Raportul dintre ergonomie şi ştiinţele tehnice se manifestă biunivoc. Pe de o
parte, datele şi cunoştinţele ergonomice sunt utilizate în proiectarea echipamentului tehnic şi
tehnologic, iar pe de altă parte, în funcţie de problemele tehnice ce se cer rezolvate, se stabilesc
noi orientări ale cercetărilor în domeniul ergonomiei. Studiile în acest sens, se concretizează în
elaborarea de standarde ergonomice şi de atestare ergonomică a produselor (de exemplu, in faza
de proiectare a instalaţiilor industriale sunt luate măsuri ergonomice pentru prevenirea riscurilor
profesionale).

Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
 f) Știinţele economice. Raportul dintre ergonomie şi ştiinţele economice se manifestă biunivoc. Pe
de o parte, cercetarea ergonomică permite organizarea optimă a muncii în condiţiile producţiei
moderne, iar pe de altă parte, studiile de organizare ergonomică trebuie să corespundă
conceptului de eficienţă. În acest scop, este necesar crearea unui sistem coerent de indicatori ai
eficienţei studiilor şi cercetărilor cu caracter ergonomic.
Constituind o nouă viziune metodologică în domeniul organizării muncii, cercetările
interdisciplinare in ergonomie asigură o viziune unitară şi integratoare asupra problematicii omului în
procesul muncii. Se pun astfel in evidenţă multiplele interdependenţe şi intercondiţionări ale factorilor
ergonomici, de solicitare a omului în procesul muncii.
Ergonomia ca ştiinţă presupune:
 modul de abordare interdisciplinar, bazat pe munca de cercetare ergonomică în echipă;
 obiectul de studiu îl reprezintă optimizarea relaţiei complexe „OM -SOLICITĂRI ÎN MUNCĂ”;
 anumită metodă de investigare, bazată pe concepţia de sistem şi viziune de „feed-back”;
 dublul scop, unul uman prin care se urmăreşte menţinerea capacităţii de muncă la un nivel cât
mai aproape de cel optim însoţit de reproducerea calitativă a resursei umane de la o zi la alta,
respectiv unul economic, concretizat în sporirea productivităţii muncii.
Schema grafică a sistemului „OM – SOLICITĂRI” este prezentată în fig. 1.3.

INTRĂRI Mașina IEȘIRI

-Informație -Comunicații

-Materiale -Servicii
OM
-Energie -Produse
mm
Ambianța în
muncă

MEDIUL EXTEROR AL MUNCII

Figura 1.3. Sistemul „om-solicitări”

1.3. Munca – activitatea conștientă a omului. Organizarea și studiul muncii

în Industria Ușoară

În toate procesele de muncă, pentru desfășurarea lor sunt necesare trei elemente
 obiectul muncii
 mijloacele de muncă
Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
  munca oamenilor
Obiectul muncii reprezintă bunul material asupra căruia oamenii acționează pentru a-l
transforma și a-l adopta nevoilor sale. Obiectelor muncii din natură (minereulde fier, lemnul, gazul
metan, marmura și altele) li se adaugă și obiectele care au suferit transformări anteriaore, numite materii
prime (firele textile, țesături, tricouri, nețesute,oțelul, etc.).
În procesul de producție, oamenii acționează asupra obiectului muncii cu anumite instrumente
numite mijloace de muncă. Din categoria acestora fac parte:
 unelte simple
 mașinele unelte
 agregatele și instalațiile automate
 instalațiile de forță și termice
 rezervoarele
 clădirile în care se desfășoară procesele de producție
 depozitele
 mijloacele de trasport, etc.
Obiectele muncii și mijloacele de muncă alcătuiesc împreună mijloacele de producție.
Munca reprezintă activitatea conștientă a oamenilor, desfășurată cu ajutorul mijloacelor de
muncă, pentru a transforma obiectele muncii în bunuri care să le satisfacă cerințele materiale și
spirituale. Ea presupune o experiență de pregătire a omului pentru cunoașterea uneltelor de muncă și a
modului cum trebuie sa acționeze cu ele asupra obiectului muncii. Totalitatea acestor aptitudini fizice și
intelectuale, îmbinate cu experiența dobîndită de oameni în procesul de producție, reprezintă forța de
muncă. Unirea mijloacelor de producție cu forța de muncă formează împreună forțele de producție.
Procesul de muncă reprezintă totalitatea activităților desfășurate, individual sau colectiv, cu
scopul producerii de produse și servicii. În urma unui proces de muncă se obțin atît produse noi (bunuri
materiale și servicii) cît și informații, fiind înglobate în produsele respective. Procesele de muncă pot fi
manual, manual-mecanice, mecanizate și de aparatură.
Orice proces de muncă se desfășoară într-un anumit loc denumit loc de muncă. Locul de muncă
reprezintă suprafața delimitată, înzestrată cu mijloace de muncă și organizată pentru realizarea unei
operații sau lucrări de către un executant în condiții de muncă precizate. (Vasile Ch.)
Ergonomia locului de muncă are, în principal, rolul de a armoniza într-un tot unitar elementele
locului de muncă (mijloacele de muncă, obiectele muncii şi forţa de muncă) în vederea asigurării
condiţiilor, care să permită executantului desfăşurarea unei activităţi bune cu consum minim de energie
şi cu senzaţia de bună stare fiziologică.(3)

Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
 Organizarea locului de muncă stă la baza organizării atelierelor, secţiilor şi întreprinderii,
întrucât de aceasta depinde în cea mai mare măsură consumul de timp de muncă pe fiecare operaţie sau
produs, mărimea acestuia având un rol determinant asupra elementelor necesare organizării în timp şi
spaţiu a proceselor de producţie.(maria moldovan)

1.4. Ambianța procesului și influența factorilor psihosociali asupra procesului

de producție.

Condiţiile în care îşi desfăşoară angajatul activitatea constituie o categorie aparte de factori ce
pot influenţa performanţele şi atitudinile acestuia. Cei mai importanţi factori (alţii decât factorii psiho-
sociali şi de salarizare) sunt cei fizici, chimici şi biologici, mai detaliat fiind reprezentați în tabelul 1.1.

Factorii ambianţei de muncă sunt elemente constitutive, structural-funcţionale ale locului de

muncă, aflate într-o interdependenţă cu celelalte componente ale sistemului om-maşină-mediu, ei fiind
de o mare diversitate.

Ambianța fizică constituie o componentă importantă în proiectarea ergonomică a locurilor de

muncă. Ea depinde de condițiile organizatorice și are implicații directe asupra bunei stări fiziologice a
executanților, cît și asupra volumului și calității producției.

Tabelul 1.1. Factori ai ambianței de muncă

Factori fizici  microclimatul: temperatura, umiditatea, curenţii de aer, radiaţiile

Factori fizico-chmici
calorice
 hiper/hipobarismul - presiunea atmosferică;
 zgomotul;
 iluminatul;
 culorile funcţionale;
 muzica funcţională;
 vibraţiile;
 infrasunetele;
 ultrasunetele;
 radiaţiile infraroşii, luminoase, ultraviolete
 pulberi organice, anorganice, sintetice;

Factori chimici  substanţe toxice în stare gazoasă, lichidă sau solidă;

Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
 Factori biologici  microorganisme;

Factori psiho-sociali  relaţii interpersonale;

 particularităţi temperamentale;
 aspiraţii;
 stil de conducere, etc.

Microclimatul constituie o grupă a factorilor fizici din încăperile şi zonele de lucru, din care fac
parte :

 temperatura ambientală - radiaţiile suprafeţelor înconjurătoare, determinate mai ales de natura

proceselor tehnologice şi temperatura aerului;

 umiditatea - prin vapori de apă, aburi, aerisirea;

 mişcarea aerului - datorată circulaţiei diferitelor volume de aer cauzată de încălzirea inegală.

 radiaţii calorice - unde electromagnetice de propagare a unor particule (cuante);

Temperatura este un factor al ambianţei, cu efecte asupra stării de sănătate, efortului şi

rezultatelor muncii executanţilor. Devenim conştienţi de temperatura mediului în momentul când avem
senzaţia de frig sau cald, care se declanşează datorită dezechilibrului dintre condiţiile termice ale
mediului şi cele ale corpului nostru.

În funcţie de temperatura ambientală omul, prin intermediul analizatorului cutanat, dezvoltă

senzaţia de cald (provocată de acţiunea obiectelor cu o temperatură mai ridicată decât temperatura
pielii: 32-330C - valoarea zero fiziologic) sau senzaţia de rece (cauzată de acţiunea asupra receptorilor
din piele a obiectelor cu o temperatură mai scăzută decât temperatura pielii).

Realizarea unei ambianţe termice corespunzătoare unei bunăstări fiziologice a organismului

(temperatura subiectivă) se bazează pe un echilibru stabil între temperatura şi umiditatea mediului.

Temperatura mediului de lucru influenţează sănătatea şi performanţele angajaţilor prin:

 combinaţia temperaturii cu umiditatea;

 durata de expunere la condiţii termice din afara zonei de confort, caz în care este necesară
aclimatizarea;

Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
  temperatura obiectelor şi uneltelor cu care se lucrează. Diferenţe mari (temperatura obiectului de
peste 43 oC sau sub 0 oC) între temperatura corpului şi cea a sculelor pot produce senzaţia de
durere sau chiar distruge ţesuturi.

Zgomotul este un alt factor care influențează foarte mult productivitatea executanților. Deşi
suntem în permanenţă înconjuraţi de sunete, atât la locul de muncă cât şi în oricare alt loc, în
majoritatea cazurilor ne putem desfăşura activitatea ignorând “zgomotul ambiental”. Dar odată cu
creşterea nivelului (intensitatea) zgomotului, acesta devine un factor poluant al ambianţei de viaţă şi
muncă, permanent, nedorit, care influenţează negativ nivelul de performare profesională, fiind de foarte
multe ori cauza oboselii, a nervozităţii sau a scăderii cantitative şi/sau calitative a nivelului muncii
prestate.

Pentru a înţelege efectele zgomotului asupra angajaţilor este necesar să înţelegem natura
sunetului. Sunetul este o formă de energie fizică creată de obiectele care vibrează. Aceste vibraţii se
transmit sub forma unor “valuri” de presiune crescută sau scăzută care iradiază de la suprafaţa
obiectului. Aceste “valuri” constituie stimuli fizici pentru urechea noastră.

Efectele zgomotului asupra omului sunt în funcţie de intensitatea şi de durata sa. În ordinea
apariţiei, primele efecte sunt la nivel psihic (distragerea atenţiei, reducerea performanţelor în sarcini
care utilizează memoria de scurtă durată), vegetative (creşterea activităţii cardiace), suferinţă auditivă şi
apoi dificultăţi în coordonare mişcărilor.

Pentru a evalua în ce mod perturbă zgomotul activitatea la locul de muncă, trebuie să se ţină
cont de următorii factori :

 zgomotul neaşteptat şi/sau intermitent deranjează mai mult decât cel continuu;

 zgomotele cu un spectru mai bogat în frecvenţe înalte, deranjează mai mult decât cele cu
frecvenţe joase;

 activităţile în care atenţia este foarte importantă sunt perturbate în mai mare măsură decât
celelalte;

 sensibilitatea la zgomot este mai mare în activităţile de instruire decât în lucrările rutiniere.

Pentru a nu perturba calitatea activităţii la locul de muncă, au fost introduse o serie de măsuri
pentru prevenirea şi limitarea depăşirii anumitor niveluri de zgomot.

Aceste măsuri pot fi:

Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
 - sociale (norme şi legi de interzicere sau limitare a nivelului sonor),

- tehnice (soluţii silenţioase, pereţi fonoizolanţi),

- organizatorice (căşti de protecţie, dispunerea surselor de zgomot la o distanţa mare faţă de

angajaţi)

- igienice (control medical, alimentaţie cu vitamine, etc.)

Legat de ambianța de lucru, se cuvine reținut faptul că din studiile făcute rezultă că muzica
acționează asupre moralului executanților, reduce oboseala, ajută destinderea și ușurează relațiile de
colaborare a executanților.(organizarea si conducerea...).

Cromatica (coloritul) constituie un alt factor de ambianţă fizică ce influenţează

productivitatea muncii şi care are un rol important asupra capacităţii vizuale, în asigurarea unui
iluminat eficient şi a unui confort sporit. Folosirea culorilor în munca de birou se bazează pe efectele
fiziologice şi psihologice ale culorilor asupra omului.
În domeniul ergonomiei muncii sunt consacrate șase tipuri de culori ale căror efecte
psihologice și neuro-psihologice sunt prezentate în tabelul 1.2.

Tabelul 1.2. Efecte psihologice și neuro-psihologice ale culorilor

Roșu Portocaliu Galben Verde Albastru Violet

Efecte Crește Accelerează Favorizează Scade Scade Crește

psihologice presiunea pulsațiile activitatea presiunea presiunea rezistența
sanguină inimii funcțională a sanguină sîngelui cardio-
sistemului vasculară și a
Ridică Menține cardio- Dilată vasele Scade plămînilor
tonusul presiunea vascular capilare tonusul
muscular sanguină muscular

Activează Favorizează Calmează

respirația secreția respirația și
gastrică și frecvența
indigestia pulsului

Efecte Culoarea Culoare Culoare Culoare rece, Culoare Culoare rece,

neuro- foarte caldă caldă, fiind caldă, veselă, liniștitoare, foarte rece, neliniștitoare,
Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
 psihologce fiind un un stimulativ constituie un care dă liniștitoare, descurajantă
stimultor emotiv și dă calmant impresia de care
intelectual și o senzație de pentru starea prospețime și favorizează
dă senzația de apropiere în operatorului facilitează apariția
apropiere în spațiu uman deconectarea depresiunilor
spațiu nervoasă, nervoase și
Stimulează determină o dă senzația
gîndirea și dă seenzație de de depărtare
o senzație de depărtare în în spațiu
apropiere în spațiu
spațiu

Iluminatul condiționează activitatea umană, avînd în vedere că 80-90% din cantitatea

informațiilor acumulate de noi provind prin intermediul analizatorului vizual.
pe lîngă valorile minime ale nivelurilor de iluminare, un iluminat este considerat corect daca se
respectă următoarele:
 să se aibă în vedere nu numai cantitatea de lumină, ci și alți factori care favorizează acuitatea
vizuală (calitatea luminii, cromatica mediului, nivelul de luminozitate);
 să se asigure corelarea între contrastul de luminiscență, iluminatul fondului, timpul de expunere
și nivelul acuității vizuale;
 diferențierea detaliilor mici se realizează mai bine prin îmbunătățirea contrastelor decît prin
creșterea strălucirii;
 corelația între înălțimea caracterelor de pe sursele de informații și distanța de citire favorizează
reducerea consumului de energie electrică și a erorilor de citire.
La locul de muncă întâlnim două tipuri de iluminat: natural şi artificial, fiecare având o serie de
particularităţi, avantaje, dezavantaje, toate acestea fiind reprezentate în tabelul 1.2.

Tabelul 1.3. Tipuri de iluminat

Felul iluminatului Mod realizare Avantaje Dezavantaje

Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
 -ferestre; -difuzare mare a luminii; -repartiție limitată a
Natural -luminatoare. -economic; -fluxului luminos;
-igienic; -variații în timpul zilei.
-nu oboseșt ochii.
Lămpi cu -emit o lumină gălbuie;
incandescență -lumină obositoare pentru ochi;
-becuri simple -nu sunt economice;
-dau o strălucire mare a obiectelor.
Artificial -corpuri de -dirijarea fluxului -nu sunt economice.
iluminat luminos;
-ocrotesc ochii contra
strălucirii;
lămpi cu -lumină apropiată de
descărcări în gaze cea naturală;
-repartizare uniformă a
fluxului luminos;
-elimină contrastele şi
umbrele
economice.

Umiditatea ambientală reprezintă cantitatea de vapori de apă din atmosferă (picături de apă sau
cristale de gheaţă), exprimată procentual prin raportul între cantitatea de vapori în aer la un moment dat
şi maximum posibil (când aerul este complet saturat).

Confortul organic în intervalul 25 - 75%.

 sub 25%, apar repercusiuni negative asupra structurilor şi funcţiilor mucoasei respiratorii care
asigură eliminarea impurităţilor (inclusiv a germenilor) din aerul inspirat.

 peste 75%, în condiţiile prestării unei munci grele, acţionează negativ asupra procesului de
termoliză (până la şoc caloric).

În prezent sunt relativ puţine locuri de muncă în care temperatura şi umiditatea să afecteze bunul
mers al activităţii, aceasta deoarece majoritatea clădirilor moderne au instalaţii de încălzire, aer
condiţionat, ventilaţie, etc. Excepţie fac locurile de muncă care se desfăşoară în exterior (construcţii,
întreţinerea drumurilor). În aceste cazuri, angajatorul este obligat să asigure echipamentul
corespunzător, lichide suficiente, pauze de lucru.

1.5. Direcții actuale de cercetare a muncii

În antichitate nu exista industrie, în sensul actual al cuvântului, dar fără preocupări de
planificare, organizare şi coordonare a muncii nu s-ar fi realizat marile lucrări de construcţie (piramidele

Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
egiptene, fortificaţii militare, clădiri monumentale, şosele şi poduri), dintre care unele dăinuie până în
zilele noastre.
Din timpul faraonului Sesostris ne-a fost transmis prin imagine un studiu precis privind
transportul unei statui grele, deducându-se faptul că autorul proiectului a ştiut să descompună operaţiile
de executat şi să fixeze dinainte mijloacele necesare pentru a asigura o bună executare. Codul regelui
babilonian Hamurabi relatează despre folosirea sistematică a unor metode de planificare a muncii, a
unor liste de funcţiuni cu timpi de muncă şi salarii. În scrierile sale Xenofon face critica organizării
muncii umane într-un atelier în care se confecţiona încălţăminte cu talpă groasă.
Leonardo da Vinci, geniul Renaşterii, a fost un adevărat teoretician al organizării, studiind
aptitudinile, amplitudinea mişcărilor articulare, deplasările centrului de gravitate. A proiectat maşini şi
unelte pentru uşurarea efortului de muncă în construcţii, făcând cercetări sistematice privind operaţiile
de săpat în cartierele de marmură, împărţindu-le pe faze şi timpi parţiali. Galileo Galilei compară
fenomenele fizice legate de gravitaţie cu semnele de oboseală musculară. Lavoisier întreprinde
experimentele sale asupra omului în timpul muncii şi în repaus, considerând consumul de oxigen ca un
indicator al efortului uman depus în muncă
După cum s-a menționat la începutul lucrării, fondatorul organizării ştiinţifice a muncii este
considerat Frederic Winslow Taylor. Continuatorii lui Taylor au fost inginerul Frank B. Gilbreth şi
psihologul Lilian Gilbreth, ei punând bazele economiei mişcărilor în muncă, aprofundând studiul până
la nivelul mişcărilor, gesturilor elementare (micromişcări). Aplicând studiul în procesul aşezării
cărămizilor, Gilbreth a suprimat mişcările inutile, asigurând creşterea productivităţii orare de la 120 la
350 de cărămizi.
În lucrarea sa „Motion Study” (Studiul mişcărilor), publicată în 1911, Gilbreth argumentează
astfel: „Studiul mişcărilor este necesar pentru că nu există în societate vreo pierdere, de orice natură ar
fi, care să egaleze pe aceea care este datorată mişcărilor inutile, prost dirijate, ineficace. Experienţa
dovedeşte că, prin studiul mişcărilor capacitatea productivă a lucrărilor poate, în mod continuu, să fie
mai mult decât dublă”. El a descompus orice secvenţă de muncă manuală în 18 mişcări de bază, numite
„therbligs” (anagrama numelui său). Ele au fost punct de plecare în elaborarea „Sistemelor normative de
timpi predeterminaţi”, instrument de bază în munca de normare ştiinţifică a muncii.
Dacă Taylor a acordat prioritate vitezei de producţie, Gilbreth a urmărit să „cruţe muncitorul de
oboseală inutilă”. Dar, de fapt, ei au acţionat în acelaşi spirit, utilizând analiza experimentală în căutarea
unei metode mai simple, capabilă de a uşura munca dar şi de a spori productivitatea muncii.
Ralph M. Barnes, profesor american la Universitatea din Yowa, continuând cercetările, a stabilit
în 1937 cele 22 de reguli practice ale economiei (energetice) de mişcări, în lucrarea „Studiul mişcărilor
şi timpilor”. Se ajunge la raţionalizarea muncii, corelând efortul cu productivitatea. În anul 1958, R. M.

Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
Barnes a elaborat o sinteză a operei de pionieri pe care au realizat-o Taylor şi soţii Gilbreth, în care a
explicat şi modul în care această operă a condus la „studiul timpilor”şi la „studiul mişcărilor”, iar în
final la „studiul muncii”. Studiul muncii presupune abordarea în interconexiune a metodei de fabricaţie
sau de muncă (studiul timpilor lui Taylor) cu timpul acordat pentru execuţie (studiul mişcărilor lui
Gilbreth), cele două laturi denumite în prezent „studiul metodelor” şi „măsurarea muncii” fiind părţi
integrante ale organizării ergonomice a muncii.
Studiul muncii reprezintă un ansamblu integrat de tehnici şi metode folosite pentru cercetarea
analitică, sistematică şi critică a proceselor de muncă, în vederea obţinerii unei eficienţe economice
sporite şi stabilirii cantităţii de muncă necesară pentru efectuarea lucrărilor sau îndeplinirea sarcinilor.
Scopul principal al studiului muncii îl constituie creşterea productivităţii muncii concomitent cu
uşurarea eforturilor depuse de executanţi în procesul de muncă.
Studiul muncii urmăreşte să asigure practicarea unor procese de muncă mai bune şi mai
economice decât cele existente, obţinerea unor costuri de producţie cât mai scăzute, evitarea
accidentelor prin îmbunătăţirea condiţiilor de securitate a muncii.
Caracterul sistematic al studiului muncii permite luarea în considerare a tuturor factorilor care
influenţează procesul de muncă studiat, prin culegerea volumului complet de informaţii necesare
îmbunătăţirii metodelor de muncă, definitivării acestora şi fixării normelor de muncă fundamentate
ştiinţific.
Studiul muncii este format din două mari laturi (studiul metodelor de muncă şi măsurarea
muncii), laturi care constituie de fapt două grupe de tehnici întrebuinţate pentru a asigura folosirea cât
mai raţională a resurselor umane şi materiale necesare executării unei sarcini determinate.
Studiul metodelor urmăreşte reducerea conţinutului de muncă al activităţii analizate prin
cercetarea analitică, sistematică şi critică a metodei existente sau proiectate, în vederea raţionalizării
procesului de muncă care să asigure eliminarea risipei de timp, reducerea eforturilor executanţilor,
eliminarea mişcărilor inutile.
Măsurarea muncii urmăreşte să stabilească timpul necesar pentru efectuarea unei operaţii
determinate, după o anumită metodă de muncă, cu obiecte şi mijloace de muncă determinate, de către
un executant “normal”, care are calificarea corespunzătoare şi o anumită practică în aplicarea metodei
noi, în aşa fel încât să-i permită acestuia să lucreze cu un ritm normal.
Între cele două laturi există strânse legături de intercondiţionare, aşa cum se desprinde din
schema laturilor şi etapelor studiului muncii (fig. 1.4).

STUDIUL MUNCII

Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
 STUDIUL METODELOR MĂSURAREA MUNCII

1.Alegerea obiectivului
de studiat

2.Înregistrarea datelor.....
necesare studiului

3.Examinarea critică
a metodelor existente

4.Elaborarea metodei........ 6.Măsurea timpului....

îmbunătățite de muncă necesar

5.Aplicarea experimentală 7.Stabilirea normei de

a metodei îmbunătățite muncă

1.4. Laturi șiaprobarea

Figura8.Definirea, și
etape în studiul muncii
aplicarea studiului

Acţiunea comună a celor două laturi se concretizează, în final, în elaborarea unor norme de
muncă fundamentate ştiinţific, în condiţiile unor procese de muncă organizate raţional. Efectuarea unui
studiu complet al muncii comportă parcurgerea etapelor raţionamentului logic, care se regăsesc în orice
activitate de cercetare ştiinţifică aplicativă. În esenţă, conţinutul acestor etape este prezentat în
continuare:
1) Alegerea obiectivului de studiat: defineşte obiectul cercetării şi stabileşte limitele sale de
extindere.
2) Culegerea şi înregistrarea datelor: observarea nemijlocită a procesului studiat şi a
componentelor sale.
3) Analiza critică a situaţiei existente: se evidenţiază neajunsurile metodei existente, în vederea
eliminării lor; la fiecare componentă a procesului de producţie se examinează necesitatea,
Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
 oportunitatea,
raţionalitatea ei, timpul
consumat – pentru a
căuta soluţii de
îmbunătăţire.
4) Elaborarea metodei
îmbunătăţite: dacă e
posibil, metoda
îmbunătăţită se elaborează în mai multe variante, puse în evidenţă de rezultatele etapei
anterioare.
5) Aplicarea experimentală a metodei îmbunătăţite: se asigură condiţiile tehnice, materiale şi
umane cerute de metoda proiectată şi se experimentează propriu-zis noua metodă.
6) Măsurarea timpului de muncă necesar: în condiţiile aplicării metodei propuse se măsoară timpul
consumat pentru fiecare element component al timpului de muncă.
7) Stabilirea normei/normativului de muncă: se calculează timpul normat, exprimat ca normă de
muncă sau normativ de muncă.

8) Definitivarea, aprobarea şi aplicarea studiului: în cadrul acestei etape se studiază metoda de

muncă îmbunătăţită şi norma de muncă aferentă, se aduc ultimele corecturi în metodă sau norma
de muncă, se aprobă şi se aplică generalizat noua metodă de muncă.

Efectuarea unui studiu complet al muncii necesită parcurgerea celor 8 etape (de la 1 la 8); se pot
face şi studii parţiale ale muncii, unde se parcurg 6 etape:
 studii de metodă de muncă (de la 1 la 5 şi etapa 8);
 studii de măsurare a muncii (de la 1 la 3 şi de la 6 la 8).

În capitolul 2 se va vorbi despre două metode de studiere a timpului de muncă, și anume

cronometrarea și fotografierea zilei de muncă, unde prin aplicațiile practice se va demonstra eficacitatea
acestor metode.

Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
 ÎCS “LEAR Corporation Ungheni” SRL

2.1. Caracteristica întreprinderii

Compania Lear Corporationa fost înfințată în 1917 la Detroit, sub denumirea de American Metal
Products, fiind o companie de origine americană, producătoare de scaune și alte componente pentru
industria auto și aeronautică.
În prezent, compania este recunoscută ca fiind un redutabil inovator și furnizor de componente
și accesorii auto pe plan mondial producînd:
 instrumente de bord,
 planșee,
 sisteme audio,
 panouri pentru uși,
 pavilioane,
 sisteme electronice și de distribuție,
 scaune.
La nivel global, compania deține 240 de locații în 36 de țari, având un capital uman solid, de
peste 136 000 angajați bine pregătiți și dedicați muncii lor.
Lear Corporation livrează produsele sale celor mai mari producători auto din lume, iar referința
Lear poate fi găsităpe mai mult de 300 de plăcuțe de identificare pentru vehicule din întreaga lume.
Lear Corporation Ungheni și-a început activitatea în Republica Moldova , în orașul Ungheni, la
1 februarie 2010, investind pînă în prezent mai bine de 78 mil. lei, asigurînd astfel peste 1500 locuri de
muncă.
Contribuția obligatorie la fondul de stat și cel local din anul 2015 a fost una colosală, valoarea
acestor plăți sub formă de asigurări sociale, prime de asigurare medicală și alte taxe constituind 23,7
mil. lei.
Aportul companiei la dezvoltarea economică regională, reducerea ratei șomajului, creșterea
veniturilor bugetului local și atragerea altor investitori străini este unul substnțial.
Corporația își desfășoara activitatea în cadrul Zonei Economice Libere „Ungheni-Business”
din orașul Ungheni.
Lear Corporation Ungheni produce face parte din devizia de scaune, având ca obiect de
activitate producția de huse pentru scaune de automobile.
În prezent, Lear Corporation Ungheni produce și livrează huse auto pentru modele de
automobile de ultimă generație așa ca : Mercedes C-Classe, Toyota Aygo, Citroen C1, Peugeot 108,
Ford Mondeo.

Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
 Obictivul firmei: îmbunătățirea continuă a calității și realizarea celui mai bun raport calitate –
preț.
Misiunea companiei:
Depășirea nevoilor și așteptărilor clienților prin:
 livrarea produselor și serviciilor de cea mai înaltă calitate
 promovarea politicii de cost-scăzut și valoare adăugată înaltă
 îmbunătățirea continuă a eficienței operaționale
 gestionarea optimă a afacerilor

De a pune la dispoziția salariaților,considerați cea mai valoroasă resursă, un mediu care să

permită
 valorificarea experienței unice , diversității și contribuției fiecărui salariat
 tratarea fiecărui salariat cu demnitate și respect
 atingerea potențialului maxim pentru fiecare
 încurajarea implicării și participării active a salariaților
 cultivarea spiritului de echipă

Viziunea:
De a fi constant recunoscuți ca:
 un furnizor preferat;
 un angajat preferat;
 investiție aleasă;
 companie care sprijină comunitatea.

Valori:
 Calitate
 Inovație
 Eficiență
 Diversitate
 Lucru în echipă
 Integritate
 Comunitate

Beneficii:
 Loc de muncă stabil;
 Salariu atractiv,transparent și achitat la timp;
 Control medical gratuit la angajare;
 Asistență medicală 24/24;
 Condiții de muncă la standarte europene;
 Transport gratuit tur-retur;
 Instruire gratuită;
 Foi de tratament la sanatoriu;

Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
  Treninguri și deplasări în afara țării;
 Șanse de promovare;
 Bonusuri;
 Facilități la obținerea creditelor de consum;
 Evenimente de motivare;
 Colectiv prietenos.
 furnizează statutul și data furnizării sarcinilor atribuite fiecărui membru de echipă;
 asigură monitorizarea responsabilităților operaționale/ funcționale;
 ajută cu idei și strategii pentru a preveni posibile defecțiuni;
 completează și monitorizează statutul completării sarcinii din ProFile de către echipa
multidisciplinara;
 asigură implementarea, executarea, punerea în aplicare a planului de acțiuni de lansare a
proiectului sau produsului nou;
 asigură executarea sarcinilor atribuite.
ProFile- sistem Lear în care se monitorizează etapele de lansare a unui proiect nou.

Din 2012, Lear Corpration Ungheni este acreditată în domeniul Managementului Calității
Produsului – ISO/TS 16949 și a Managementului Mediului – ISO 14001.
Sistem de management de mediu- component a sistemului de management, care include
structura organizatorică (fig. 1, Anexe), activitățile d planificare, responsabilitățile, practicile,
procedurile, procesele și resursele pentru elaborarea, implementarea, realizarea, analizarea și menținerea
politicii de mediu.
Mediul include: aerul, apa, pamîntul, resursele naturale, flora, fauna, oamenii și relațiile dintre
acești factori.
Aspect de mediu: factor al activităților, produselor sau serviciilor firmei care poate interacționa
cu mediul.
Impact asupra mediului: orice schimbare a mediului, benefică sau adversă, totală sau parțială,
produsă de un aspect de mediu, incluzînd produsele și serviciile cumparate de la furnizor.
Conform Manualului Sistemului de Management de mediu, Lear Corporation Ungheni
privește responsabilitatea în domeniul mediului precum o parte integrată din operațiile sale, alături de
calitate. Politicile în aceste domenii sunt complementare și reflectă dorința întreprinderii de a se
comporta responsabil față de acționari, angajați, furnizori, clienți, vecini și mediul înconjurător. O
asemenea politică o are și Lear Corporation. Politica mediului este fundamentală în activitatea
companiei, avînd drept obiectiv protejarea mediului ambiant și asigurarea sănătății și securității
angajaților, gestionarea deșeurilor și a emisiilor substanțelor toxice.
În ceea ce priveste separarea deșeurilor, au fost special amenajate locuri pentru separarea și
depozitarea deșeurilor. Conform acestor instrucțiuni, deșeurile sunt depozitate după categorii:
 carton,

Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
  polietilenă(peliculă).
 deșeuri de producție,
 deșeuri menajere.

Norme generale de conduită profesională a salariaților

 În executarea obligațiilor de muncă și atribuțiilor de funcție, salariații companiei au obligația de
a avea un comportament profesionist, debună credință și corect. Se interzice discriminarea după
oricare criteriu și hărțuirea sexuală.
 Salariatii companiei sunt obligați să se abțină de la orice acțiune ori fapt, care poate prejudicia
imaginea sau interesele legate ale companiei.
 Să nu exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea companiei,
politicile și strategiile acesteia ori proiectele de dezvoltare.
 Să nu dezvăluie informații care nu au caracter public, și care sunt calificate ca fiind informații
confidențiale.
 În relațiile interpersonale ale salariaților companiei, precum și cu alte persoane fizici sau
juridice, salariații sunt obligați să aibă un comportament bazat pe respect, nediscriminare, bună-
credință, corectitudine și amabilitate.
 Salariații companiei sunt obligați să nu aducă atingere onoarei,demnității și reputației
profesionale persoanelor din cadrul companiei, precum și persoanelor cu care intră în legatură
cu executarea obligațiilor de muncă și atribuțiilor de funcție prin:
 întrebuințarea unor expresii jignitoare;
 dezvăluirea unor aspect ale vieții private, intime și familiale;
 formularea unor sesizări sau plîngeri calomnioase.
 Salariații companiei sunt obligați să folosească timpul de lucru, precum și bunurile ce aparțin
companiei, exclusiv pentru desfășurerea activităților aferente atribuțiilor de funcție stabilite în
contractele individuale de muncă și în fișa postului.

2.2. Funcțiile departamentelor

La nivelul intreprinderii, indeplinirea corespunzatoare a functiei inseamna stabilirea activitatilor
necesare ale acesteia si structurarea lor organizatorica adecvata. La nivelul activitatilor intreprinderii,
organizarea acestora se concentreaza asupra celei de baza (de productie), celor auxiliare (care sustin
activitatea de baza) si celor administrative (de birou).

Departament securitate
Lucru la mașina de cusut
Mașina de cusut reprezinta principalul echipament de lucru din cadrul ÎCS Lear Corporation
SRL. Mașina de cusut este folosită pentru îmbinarea (coasere) compunentelor huselor pentru
automobile.

Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
 Scopul acestei proceduri este de a stabili pașii care trebuie parcurși în timpul lucrului la mașina
de cusut, în cadrul fabricii ÎCS Lear Corporation SRL.
Printre principalele responsabilități a acestui departament se numără:
 întreg personalul sector producere din fabrica ÎCS Lear Corporation SRL are obligația de a
cunoaște, a însuși și de a aplica prevederile prezentei proceduri;
 managerii de departamente sunt obligați să pună în aplicare această procedură.

Cerințe generale de securitate și sănătate în muncă.

 cusătorii sunt obligați să poarte în timpul lucrului la mașina de cusut, ochelari de protectie;
 este interzis orice manipulare (schimbarea acului, aței sau careva reglări dacă nu este
deconectată de la sursa de current);
 deșeurile formate în timpul cusutului trebuie aruncate la coșurile/containerele destinate
nemijlocit pentru acest tip de deșeuri;
 inlaturarea lucrurilor care atîrna liber pe corp (lanțuri, inele, bijuterii, etc.);
 parul trebuie să fie strîns.

Departament logistică
Departamentul Logistică are mai multe funcții. Dacă e să vorbim despre inventarierea generală,
atunci scopul principal este de a asigura că valoarea inventarului inregistrat în bilanț este corectă și
pentru o bună planificare a materiei prime, este necesar ca inventarierea fizică generală să fie făcută ce
putin de 2 ori pe an. Dacă sunt găsite discrepanțe mari, este de dorit ca numărul acesta sa crească pînă
cînd cauza discrepanțelor este corectă. Numărarea corectă va asigura îndeplinirea obiectivelor.
Cycle Couting are funcția de definire a modului de ajustare a datelor, pentru a avea o.evidența
corectă a stocurilor de materie primă și produs finit. Procesul poate fi bazat pe stratificarea ABC sau altă
metoda adecvată proceselor fabricii. Frabrica poate sa utilizeze ca metodă de numărare, modelul W2W.
Numararea se face pe proiecte în perioada în care fabrica nu funcționează.
Procedura de primire a materiei prime descrie detaliat metoda de primire cantitativă și stocarea materiei
prime.
Procedura FIFO prevede modul de identificare a materialului, trasabilitatea produsului, rotația
stocurilor pe parcursului tuturor etapelor de producție și livrare..................................................................
Livrarea produsului finit are drept scop menținerea unui proces corect de pregatire, livrare și
verificare a produselor finite livrate. Modul de livrare și corectitudinea datelor și a actelor trebuie să
îndeplinească cerințele clienților...................................................................................................................

Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
 Procedura de planificare a producție este elaborată în conformitate cu prevederile standartului
ISO/TS 16949, punctul 7.5.1.6 conform caruia producția trebuie planificată în scopul satisfacerii
cerințelor clienților.
Departament mentenanță
Funcția acestui departament este de a stabili modul de înregistrare, păstrare și transmitere a
informației legate de evenimentele ce au avut loc pe durata timpului de muncă, precum și îndeplinirea
sarcinilor atribuite, iar principalele responsabilități sunt:

Manager mentenanță
 Punerea în aplicare și monitorizarea acestui proces;
 Asigurarea resurselor necesare pentru efectuareainginer mentenanță;
 Analiza sarcinilor realizate precum și a evenimentelor ce au avut loc în vederea stabilirii
planului de activități viitoare;
Supervisor mentenanță
 Supravegherea îndeplinirea corectă a formularului de către șeful de tură a schimbului precedent
și prelucrarea acestuia sub semnătură;
 Analizarea evenimentelor petrecute și lucrărilor efectuate precum și a lucrărilor ce necesită a fi
efectuate.

Departament finanțe
Comandă de achiziție - scopul acestei proceduri este de a defini regulile care urmează să fie
aplicate achizițiilor neproductive la ÎCS Lear Corporation SRL, Ungheni. Procedura definește
responsabilitățile și nivelul autorităților pentru fiecare rol, descrie procesul de achiziție.
Bani cash - scopul acestei proceduri este de a defini regulile care trebuie aplicate pentru
cheltuielile minore în numerar și criteriile de rambursare a numerarului în cadrul ÎCS Lear Corporation
SRL Ungheni.
Procedura definește responsabilitățile Departamentului de Finanțe și angajaților Lear Ungheni
angajați în tranzacții de numerar în scopuri comerciale. Procedura descrie procesul de solicitare de
numerar mic și pregătirea și transmiterea rapoartelor de cheltuieli.
Petty cash - valuta retrasă din contul bancar, fie în lei moldovenești (MDL), fie în euro (EUR).

Departament Producere
Funția de producere este de a stabili și de a explica obligațiunile și responsabilitățile tuturor
angajaților ce fac parte din departamentul de producere structura organizatorică, fluxul informațional și

Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
de raportare precum și sistemul de lucru. Rolul principal al producerii este de a transforma intrările
(materia primă) în ieșiri (produs finit).
Departamentul producere este responsabil de a gestiona producerea, monitorizarea procesului,
luarea măsurilor adecvate în dependență de caz în limita responsabilității atribuite, precum și
colaborarea cu celelalte departamente în asigurarea bunului mers al activităților în cadrul ÎCS Lear
Corporațion SRL.
Managerul producere este responsabil în fața directorului pentru toate sarcinile împuternicite și
obligațiile atribuite, pentru realizarea directă sau prin intermediul persoanelor subordonate a unor
sarcini.
Departament Calitate
Calitatea reprezintă condiția preliminară pentru succesul unui produs/serviciu și a unei întregi
companii. Ea este cel mai important criteriu care poate diferenția produsele ce provin de la diferiți
furnizori și care are cea mai mare importanță în alegerea unui furnizor de către client.
Scopul de bază a acestui departament este de a veghea buna funcționare a sistemului ce calitate
și respectarea principiilor și sistemelor de către toate departamentele din fabrică.
Departament Inginerie
Departamentul ingineriei are ca scop pregătirea mapelor cu documentația tehnologică,
distribuirea mapelor cu documente în modelele de producere, asigurarea plasarea în mapa modelului a
modelului ultimile documente plasate de inginerie.
Principalele responsabilități ale departamentului de inginerie sunt reprezentate în Figura 2.1:

Identifică Elaborarea
timpii de procesului
coasere de producție

Indentifică
Departamentul
Elaborarea
dispozitivele
documentație
necesare în
Inginerie
i tehnice
proces

Elaborarea
Planificarea
lay-out
ergonomică
Balansarea
a locului de
liniei
muncă
Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
 Fig. 2.1. Responsabilitățile departamentului inginerie

Departamentul Îmbunătățire
Această procedură are funcția de a defini etapele, procesul de analiză și implementare a
propunerilor de îmbunătățire din partea angajatilor. Prevederile prezentei proceduri sînt aplicabile
tuturor departamentelor și angajaților.
Responsabilități angajați:
 plasează propuneri de îmbunătățire în cutia cu sugestii sau înregistrează propunerile în sistemul
electronic;
 participă la ședința cu echipa pentru a explica soluția propusă .
Responsabilități specialist îmbunătățire continuă:
 analizează toate propunerile de îmbunătățire și selectează potențialele sugestii pentru
implementare. seteaza ședința cu echipa multidisciplinară și autorul propunerii;
 comunica echipei de management propunerile care au fost analizate și aprobate de către echipa
multidisciplinară;
 se asigură de implementarea propunerii si monitorizarea eficacității acesteia;
 motivează persoana a cărei propuneri a fost implementată cu succes prin recunoaștere și
premiere;
 mentine evidența și calculează lunar indicatori cu privire la implementarea sugestiilor.
Responsabilități departamente:
 analizează propunerile acolo unde este nevoie de implicarea departamentului respectiv
Responsabilități echipă de management
 analizează și decide asupra implementării propunerii respective.

Departament Resurse Umane

Rolul principal al acestui departament este cel de a gestiona unul dintre cele mai importante
surse ale fabricii – omul.
Departamentul de resurse umane este responsabil de:
 Asigurarea cu resurse umane (planificare, recrutare și selectare, integrare);
 Dezvoltarea - formarea și perfecționarea angajaților, administrarea carierelor, dezvoltarea
organizițională;

Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
  Motivarea - evaluarea performanțelor, recompensare, analiza, proiectarea și reproiectarea
posturilor;
 Menținerea – disciplină, securitate și sănătate, consilierea angajaților.

Departamentul Launch Management

Funcția acestui departament este de a defini procesul de lansare/ transfer a proiectelor noi,
precum și persoanele/departamentele responsabile pentru toate procesele implicate.
Procedura oferă posibilități de planificare și control al procesului de lansare/transfer precum și
evaluarea nivelului de pregatire pentru lansare/transfer a diferitor departamente/sectoare precum și a
întregii întreprinderi. Această procedură este elaborată pentru definirea clară a fluxului informational la
etapa de lansare/transfer a unui proiect nou.
Principalele responsabilități a acestui departament i se atribuie inginerului de lansări:
 asigură comunicarea eficientă cu fabrica de unde se transferă proiectul ;
 asigură comunicarea eficientă cu funcțiile support și Program Manager pentru lansare de proiect;
 asigură implementarea și executarea noului program în fabrica ;
 asigură echipa multidisciplinara cu informația necesară pentru lansare;
 atribuie sarcinile și activitățile pentru echipa multidisciplinară;
 coordonează și urmărește activitățile de gestionare ale modificărilor inginerești etc.
ProFile- sistem Lear în care se monitorizează etapele de lansare a unui proiect nou.

Relații cu clienții
Relații clienți prevede modul de lucru cu clientul și îndeplinire a comenzilor.
Client- companie din cadrul sau înafara Lear care plasează comenzi de produs finit la Lear
Moldova în baza unui contract sau acord.
Comanda client- cererea clientului la nivel de part number ce include cantitatea de produs finit
necesară a fi livrată clientului la o dată specificată.
Procedura: îndeplinirea comenzilor se face conform punctelor agreate cu clientu în Logistic
Protocol. Informația despre comenzi trebuie trimisă de către client prin EDI.
Pentru setarea sistemului la îndeplinirea comenzilor sunt necesare următoarele:
 client setat
 prețuri setate
 Cross-reference setat
După ce EDI se înregistrează în sistem se verifică și ajustează cumulativele.
Verificarea cumulativelor și discrepanțele în informația legată de cumulative se discută
săptămânal cu clientul chiar și pînă la primirea comenzilor actualizate.

Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
 Ca rezultat al verificării, planificatorul informeaza clientul despre următoarele:
 planul de livrare current;
 planul de livrare îmbunătățit în cazul existenței costurilor suplimentare;
 necestitatea informației despre comenzile minime pentru protejarea producerii clientului și
OEM;
 statutul îndeplinirii comenzilor;
 alte informatii solicitate de client.
Săptămânal, în cadrul ședințelor telefonice sau Lync, planificatorul trebuie să discute cu clientul
despre următoarele:
 constringerile existente pentru îndeplinirea comenzilor
 ajustările necesare planurilor de livrări
 nivel de performanță a livrarilor
 riscul de obsolescence Logistics Manager prin email timp de 24 ore.
Clientul poate comunica performanțe scazute și abaterie dea cerere prin sistemul SQTS.

2.3. Stabilirea normei de timp pentru activități de producție prin

Cronometrare
Organizarea muncii în industria textilă nu este diferită în mod esenţial de cea a altor domenii
industriale. Totuşi, ar trebui să ţinem cont de unele particularităţi ale acestei ramuri industriale, cum ar
fi:
 preponderenţa muncii manual-mecanice, în detrimentul celei automatizate;
 marea varietate a produselor realizate, strâns legată de alternanţa sezoanelor;
 intercondiţionarea puternică dintre operaţii în cadrul procesului tehnologic;
 influenţarea costului total de producţie în cea mai mare măsură de costurile materiale;
 numărul mare de tipuri de locuri de muncă;
 fluctuaţia mare a resursei umane în întreprinderi;
 rolul hotărâtor al acesteia în obţinerea caracteristicilor de calitate ale produselor finite
Acestea sunt numai câteva considerente pentru care un manager trebuie să acorde o importanţă
aparte organizării muncii în industria textilă. Ca urmare, se vor avea în vedere „locul de muncă” şi
„operatorul de producţie” (muncitorul), rolul managerilor fiind de a integra marea varietate a acestora
într-un sistem viabil şi productiv, aşa cum se vrea orice firmă textilă.
Elementul central al unei firme de producere textilă este „executantul”, a cărui activitate va fi
influenţată de calitatea tuturor categoriilor de intrări, urmând ca, la rândul său, acesta să influenţeze alte
elemente ale mediului organizaţional.
Timpul de muncă al executantului
Nu întâmplător, s-a precizat anterior că elementul central al oricărui loc de muncă este „omul”,
de unde şi influenţa eficienţei muncii acestuia asupra rezultatelor obţinute de firmă.

Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
 Un prim element al organizării muncii va avea în vedere optimizarea timpul de muncă aflat la
dispoziţia unui executant pe durata unei zile, structurat pe categorii, după cum urmează:
Tm

Tp Tp

T pî To Td Tîr Tmn Tîn

Tpî Tpî” Tb Ta Tdt Tdo Tonf Tto Tde Tîe

Fig. 4.1. Structura timpului de muncă al executantului

Notaţiile din figură reprezintă :

Tm – timpul de muncă al executantului
Tp – timpul de muncă productiv
Tpî – timpul de pregătire-încheiere
To – timpul operaţional
Td – timpul de deservire a locului de muncă
Tn – timpul de muncă neproductiv
Tîr – timpul de întreruperi reglementate
Tmn – timpul de muncă neproductivă
Tîn – timpul de întreruperi nereglementate
Măsurarea şi studierea consumului de timp de muncă constituie un instrument pentru
cunoaşterea reală, exactă a metodelor de muncă folosite şi pentru depistarea lipsurilor şi deficienţelor în
folosirea acestora.
Această măsurare serveşte la:
 Scoaterea în evidenţă a pierderilor de timp şi a cauzelor acestora;
 Compararea diverselor metode de muncă în vederea stabilirii celei mai eficiente;
 Stabilirea normelor şi normativelor de muncă;
 Verificarea calităţii normelor şi normativelor de muncă;

Măsurarea timpului de muncă cuprinde următoarele etape:

 Pregătirea măsurării
 Măsurarea propriu-zisă
 Prelucrarea şi analiza datelor
Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
 O metodă de măsurare a timpului de muncă ce am aplicat-o practic în cadrul companiei Lear
Corporation, este Cronometrarea timpului de muncă.
Cronometrare - principalul moment în prelucrarea rezultatelor constă în determinarea duratei
fiecărui element supus observării.
Există două tipuri de cronometrare:
 cu evaluarea ritmului de muncă
 fără evaluarea ritmului de muncă
La efectuarea aplicației practice am urmat cîteva etape, și anume:
1. Pregătirea cronometrării
 pregătirea observatorului (familiarizare cu procesul tehnologic, pregătește intrumentele necesare
și fișele pentru înregistrare)
 alegerea executantului,
 stabilirea momentului cronometrării
 defalcarea (împărțirea) operației în elemente componente.
2. Efectuarea observărilor cronometrice:

 Se stabilește numărul de măsurători

 Se efectuează măsurătorile

Pentru a verifica calitatea datelor înregstrate se aplică un coeficient de stabilitate care se

compară cu un coeficient de stabilitate admisibilă.

Cs = xmax/xmin , iar coeficientul de stabilitate admisibil se preia din tabelul cronoseriilor.

Șirul cronometric se consideră corect dacă Cs<Csa. În cazul cînd această condiție nu se respectă din șir se

exclude valoarea maximă și cea minimă care se întîlnesc cel mai rar. Pot fi excluse maxim din

valorile șirului cronometric. Dacă noul coeficient de stabilitate nu satisface condiția șirului cronometric
se anuleaza și se repetă cronometrarea pentru acel element. Coeficientul de stabilitate admisibil variază
în funcţie de tipul de producţie şi caracterul muncii. Tabelul 3.1 indică valoare coeficienților admisibili.

Tabelul 2.1 Coeficinții admisibili

Coeficienți admsibili

Tipul de producțe

Caracterul muncii De masă sau serie mare Serie mijlocie Serie mică sau unicate

Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
 Manual-mecanic 1,2 1,3 1,4

Manual 1,3 1,4 1,5

3. Prelucrarea datelor
Conform standartelor ce se aplică în cadrul companiei Lear Corporation, cronometrarea timpului
se efectuează la o linie întreagă, pentru fiecare operație în parte. Compania dispune de cronometre
speciale cu ajutorul cărora măsuratorile se efectuează foarte simplu. Înainte de a cronometra am fost o zi
instruită cum corect să mă folosesc de cronometru și cum să fac o cronometrare cît mai exactă. Pentru
stabilirea timpilor a unui produs nou, inginerii mai întîi de toate stabilesc ordinea operațiilor, apoi în
dependență de numărul pașilor, de tipul materialului, tipul laminării, etc. calculează timpii cu ajutorul
programului și a formulelor. În tabelul 2.2 de mai jos sunt indicate măsurarile efectuate atît la o operație
manual-mecanică, cît și la o operație manuală, iar în tabelul 2.3 sunt indicate normele de timp.

2.4. Studierea utilizării timpului de muncă prin metoda

Fotografierii zilei de muncă

Scopul fotografierii timpului de muncă:

 Analiza utilizării timpul de muncă de către un executant individual sau colectiv;
 Stabilirea normelor de timp pentru activitățile care nu se desfășoară ciclic pe parcursul zilei de
muncă (activități de pregătire-închiere);
 Activități de deservire a locului de muncă.
Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data
  Pentru efectuarea aplicației practice “Fotografierea zilei de munca” am urmat cîteva etape și
anume:
 În primul rind, obervarea s-a desfășurat fără informarea celui observat
 Am venit cu 5 minute înainte de momentul începerii zilei de muncă și am parasit locul
observării după ce muncitorul a dat tura în primire, astfel am înregistrat cu exacitate ora de
început și de sfîrșit.
 În cadrul observărilor, pe fișa de observare am înscris toate activitățile desfășurate și ora curentă
de începere a acestora.
 Dupa încheierea obserării, am anunțat persoana respectivă și am luat datele necesare pentru
completarea fișei de înregistrare.
Pe parcursului a două zile am efectuat observarea a doi muncitori (direct productiv și auxiliar),
iar datele obținute sunt indicate în tabelele 2.2 și 2.3.
Prelucrarea datelor
1) Calcularea datelor activităților înregistrate ca diferența dintre ora curentă a activității următoare
și ora de început a activității observate
2) Fiecare activitate este încadrată într-o categorie de timpi specifică structurii timpului de muncă
3) Se desfășoară gruparea categoriilor de timp similare întocmindu-se balanța timpului de muncă
pentu intervalul de timp studiat. Se determină ponderile categoriilor de timp în vederea luării
măsurătorilor tehnico-organizatorice care conduc la creșterea ponderii timpului productiv.
Timpii stabiliți efectivi pot fi comparați cu timpii proiectați cu timpii normați. În baza datelor
obținute se poate estima gradul de sporire a productivității a muncii, se pot calcula diferiți coeficienți
legați de timp cum ar fi coeficintul utilizări timpului de muncă.

Coala

Semnăt UTM 521.8 007 LA

Mod Coala Nr. document . Data