UNIVERSITATEA HYPERION

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR ABSOLVENT
Prof.univ dr. GOLU IOANA ANDREI NISTOR

FEBRUARIE 2010
EDUCAŢIA COPIILOR CU

ABILITĂŢI

INTELECTUALE ÎNALTE

2
 CUPRINS

INTRODUCERE ......................................................................pag. 5

CAPITOLUL I. INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE

A SUPRADOTAŢILOR........................................................... pag. 6
1.1 DELIMITĂRI CONCEPTUALE.........................................pag. 7
1. 2 CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE
IDENTIFICARE……………….................................................pag. 9
1.2.1 TESTE STANDARDIZATE……......……....pag. 9
1.2.2 PARALELA POZITIV ŞI NEGATIV……....pag 10
1.2.3CHESTIONAR DE NOMINALIZARE
PENTRU PĂRINŢI.....................................................................pag 11
1.2.4 FIŞA DE NOMINALIZARE PENTRU
COLEGI.......................................................................................pag 12
1.2.5 FIŞA DE AUTONOMINALIZARE...............pag 13
1.2.6 GHID DE NOMINALIZARE PENTRU
PROFESORI.................................................pag 14
1.2.7 CHESTIONARUL DE NOMINALIZARE CSD
PENTRU PROFESORI............................................pag 18

CAPITOLUL II . ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ALE INSTRUIRII

DIFERENŢIATE ŞI STRATEGII DE APLICARE ......................pag. 21
2.1 MODELE CURRICULARE............................pag. 21
2.2.ACCELERAREA.............................................pag.24
2.3 ÎMBOGĂŢIREA...............................................pag.26
2.4 GRUPAREA..................................................... pag.27

CAPITOLUL III. METODOLOGIA CERCETĂRII

3.1. OBIECTIVE ..........................................................................pag.30
3.2. IPOTEZE ................................................................................pag.36

3
3.3. EŞANTIONUL........................................................................pag. 36
3.4 INSTRUMENTE DE CERCETARE .......................................pag.36
3.5. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR.......................pag.37

CAPITOLUL IV. CONCLUZII....................................................pag.42

BIBLIOGRAFIE...........................................................................pag.45

ANEXE.........................................................................................pag.47

4
 INTRODUCERE

Astăzi persistă în psihologie întrebarea dacă inteligența este

capacitatea generală de achiziție a cunoștințelor, de rațiune și rezolvare de
probleme sau ea implică diferite tipuri de abilități. Cei mai mulți optează
pentru prima ipoteză.
Noile cercetări făcute din perspectiva psihologiei cognitive și a
neuropsihologiei, care leagă comportamentul inteligent de eficiența
neurologică, ar putea aduce precizări pretențioase în acest sens.
Educaţia elevilor supradotaţi în şcoala românească este strâns legată
de modul de definire a acestora, mai ales prin prisma conceptelor de calitate
umană şi de valori promovate de către societate. Spre exemplu, în România
interbelică au existat preocupări legate de educaţia diferenţiată a supradotaţilor
(prima referire aparţinându-i lui Spiru Haret în 1904). În perioada comunistă
până în 1990 nu a fost acceptat conceptul în sine de supradotare, ci doar unele
forme mascate de educaţie specială a copiilor supradotaţi.
Am ales această temă de cercetare pentru a descoperi unde îi
regăsim pe copiii cu abilități intelectuale înalte, ce nevoi au ei și cum putem
să-i educăm pentru a nu pierde nimic din achizițiile lor inteletuale.
Conform studiilor de specialitate supradotaţii se încadrează în
categoria copiilor care au nevoie de o atenţie specială. Inteligenţa nativă nu
este suficientă pentru a atinge performanţe intelectuale de lungă durată sau
pentru o realizare de sine, ci ea trebuie stimulată şi antrenată continuu pe baza
unui curriculum diferenţiat aplicat de către o echipă “antrenată” în acest sens.

5
 CAPITOLUL I

INSTRUMENTE DE IDENTIFICARE
A SUPRADOTAŢILOR

Scopul identificării este selecţionarea acelor elevi capabili să facă fată

unei instruiri diferenţiate. În strategiile de selecţie ale elevilor supradotaţi
intervin cel putin două alternative :
 selecţia in funcţie de una sau mai multe variabile (componente ale
supradotării);
 selecţia în funcţie de predicţiile succesului viitor.
In concepţia lui Feldhusen, identificarea supradotaţilor se
realizează prin parcurgerea a două faze :
1.Screening-ul general se refera identificarea copiilor prin :
a) surse formale se bazeaza pe rezultatele obţinute la
testele standardizate de inteligenţă sau de cunoştinţe ;
b) surse informale se intemeiază pe recomandările profesori-
lor, parinţilor sau pe propria nominalizare.
2. Diferenţierea în profunzime se desfaşoară ulterior screening-ului şi constă
într-o examinare suplimentară pentru a se stabili nivelul de dezvoltare al
abilităţilor vizate. De obicei, diferenţierea în profunzime se aplică acelor elevi
care rezolvă 90% din problemele prezentate la testele de cunoştinţe.
În România, unde încă nu au fost elaborate teste standardizate, se
impun în mod obligatoriu următoarele şase faze :
1. Screening sau depistarea elevilor supradotaţi pe baza scalelor de apreciere
(surse informale);
2. Nominalizări ale părinţilor, profesorilor sau chiar autonominalizări pe baza
fişelor de nominalizare;

6
3. Evaluarea de către un grup de profesori experţi a produselor elevilor,
produse sub formă de lucrări scrise, referate ştiinţifice teoretice sau
experimentale, prezentări orale sau realizări artistice;
4. Evaluarea abilitatilor prin teste standardizate si etalonate;
5. Evaluarea nivelului de cunostinte la disciplinele scolare;
6. Cuantificarea rezultatelor obtinute la fazele 1-5;
Decizia finală se ia numai în funcţie de resursele locale pe care şcoala
le poate oferi : clase speciale, grupe selectate, accelerare, programe
extracurriculare.

1.1 DELIMITĂRI CONCEPTUALE

Nu ar fi o exagerare să spunem că există la fel de multe definiții a

copiilor talentați ca și numărul de experți care le formulează. Motivul este că
acești copii nu formează grupuri omogene. Toate definițiile au un punct
comun: un copil înzestrat este cel care arată că are rezultate excepționale într-
unul sau mai multe domenii. Deci un copil talentat se deosebește de ceilalți
copii prin abilitățile sale artisitice, matematice sau printr-un scop mai
inteligent cum ar fi gândurile creative, imaginația și calitățile de lider.
Etimologia cuvântului “supradotat” derivă în literatura româna
de specialitate prin calchierea franţuzescului “surdoue”. În sens mai larg, prin
conceptul de “copil supradotat” înţelegem : superior dotat, înzestrat, precoce,
prodigios, excepţional, capabil de performanţe înalte.
Câteva definiţii adoptate în cadrul unor programe educaţionale
speciale
 Supradotarea reprezintă un grad superior mediei convenţionale de
dezvoltare a aptitudinilor generale şi specifice, care necesită experienţe
de învăţare diferenţiate prin volum şi profunzime de experienţele
obişnuite furnizate de şcoală.
(Special Education Information Handbook, Toronto :
Ministry of Education, Ontario, 1984)
 Dotarea superioară este un sistem al influenţelor corelative dintre lumea
interioară a copilului şi mediul său înconjurator. Mediul provoacă şi

7
 stimulează inteligenţa, creativitatea şi talentele specifice. Această
interacţi-
une între “eul” copilului dotat şi stimulii exteriori generează “curajul de
a-şi încerca şansele” şi motivaţia de a se implica şi de a persevera.
(E. Landau, 1991)
 Comportamentul aptitudinal înalt reflecta o interacţiune între trei grupuri
fundamentale de trăsături umane :
- aptitudini generale şi specifice supramedii,
- nivele înalte de angajare în sarcina şi
- nivele înalte de creativitate.
Copiii supradotaţi posedă şi sunt capabili să dezvolte acest compozit
de trăsături şi să le aplice în orice domeniu de performanţă. Copiii care
manifestă sau sunt capabili să dezvolte o interacţiune între aceste trei grupuri
de trăsături necesită o largă varietate de ocazii şi de servicii educaţionale
care nu sunt oferite de obicei de programele educaţionale curente.
(J.S. Renzulli, 1990)
 Copiii capabili de performanţe înalte sunt cei identificaţi de persoane
autorizate ca având realizări şi aptitudini potenţiale în oricare din
următoarele domenii, izolate sau in combinaţie :
- Capacitate intelectuală generală;
- Aptitudini academice specifice;
- Gândire productivă sau creativă;
- Abilitate în leadership;
- Talent pentru arte vizuale sau scenice;
- Aptitudini psihomotrice.
Aceşti copii au nevoie de programe diferentiaţe şi de servicii în plus fată de
cele oferite în şcoala obisnuită, în vederea realizării contribuţiei lor faţă de
sine şi faţă de societate.
(Raportul Marland, 1971 în Comisia de Educaţie a Congresului S.U.A.)

 Excelenţa intelectuală poate fi evaluată global, la scara ontogenezei, prin

analiza “succesului global” repurtat de un individ. Succesul global este
un construct psihopedagogic şi sociologic care exprimă atât evoluţia în
context educaţional a disponibilităţilor aptitudinale, creative,

8
 motivaţionale şi afective, cât şi gradul lor de recunoaştere în sistemele de
valori ale individului şi ale societăţii.
(Carmen Cretu, 1992, 1996, 1997)

1.2 CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE IDENTIFICARE

1.2.1 TESTE STANDARDIZATE

În S.U.A., Biroul naţional de măsurători mintale recomandă
folosirea următoarelor teste, mare parte dintre ele stând la baza evaluărilor
efectuate şi în România :
Teste individuale de inteligenţă
 Leiter international Performance Scale
 Peabody Picture Vocabulary
 Slosson Intelligence Test (SIT)
 Stanford-Binet Intelligence Scale (S-B)
 Wechsler Intelligence Scale for Children (WISC)
Teste de grup
 California Test of Mental Maturity
 Goodenough-Harris Drawing Test
 Lorge-Thorndike Intelligence Test
 Ottis Lennon Mental Ability Test
Teste de realizare (educaţionale)
 California Achievement Test
 Metropolitan Achievement Test
 SRA High School Placement Test
 SRA Achievement Series
 Stanford Achievement Test
Teste de Personalitate şi sociale
 California Psychological Inventory
 Minnesota Multiphasic Personality Inventory
 Personal Orientation Inventory
Teste de creativitate

9
 Torrance Tests of Creative Thinking

1.2.2 PARALELA POZITIV ŞI NEGATIV (după Margaret

Humprey)

+ -
1. Invaţă repede şi uşor 1. Se plictisesc repede în situaţiile de i
obişnuite
2. Sunt foarte imaginativi. Sunt foarte puţin 2. Doresc să facă totul dupa voia p
dispuşi să urmeze ideile oferite de alţii ignorând regulile
3. Au o deosebită curiozitate. Pun numeroase 3. Pot deveni greu de suportat de către cei
intrebări. Sunt interesaţi de o gamă largă de
probleme.
4. Au un mare spirit de observaţie şi sunt activi 4. Reacţioneaza prea mult in clasă, pot d
sursă de perturbare
5. Au putere de concentrare pe perioade lungi de 5. Uneori refuză să se opreasca dintr-o a
timp sarcină, spre a trece la urmatoarea
6. Fac generalizări pe care le transferă cu 6. Pot să-i suspecteze pe profesori de l
uşurinţă la alte situaţii consecvenţă ideatică
7. Au o mare capacitate de abstactizare 7. Pot pierde vremea în raţionamente inut
impresia că sunt visători si neatenţi
8. Au un vocabular bogat pe care-l folosesc cu 8. Riscă să piardă prietenia sau simpatia co
naturaleţe
+ -
9. Reţin totul cu uşurinţă, fără repetiţii sau efort 9. Adesea se plictisesc în timpul repetiţii
clasă
10. Preferă lectura, în general de nivel mai 10. Întotdeauna sunt incitaîi de câte o car
avansat varstei lor nu este cea mai adecvată
11. Se orientează uşor in studiu 11. Nu sistematizează întotdeauna foart
studiul
12. Au simîul umorului dezvoltat 12. Fac glume despre adulţi. Nu toţi
apreciază acest lucru
13. Recombină totul in modalitaţi originale 13. Uneori sunt prea inovativi
14. Au o puternică dorinţă de a excela 14. Sunt prea adânc răniţi in urma vreunui
15. Se ghidează întotdeauna după experienţa 15. Pot deveni excesiv de autoritari

10
practică
16. Îşi impun deciziile în grupurile lor 16. Riscă să devină “tirani” şi să nu-i mai
şi pe ceilalţi
17. Fac raţionamente corecte, au o gîndire clara, 17. Pot sesiza relaţii nebănuite şi pier
înteleg sensurile lucrurilor multă vreme concentrându-se asupra lor

1.2.3 CHESTIONAR DE NOMINALIZARE PENTRU PĂRINŢI

Numele elevului……………………………………………………………..
Varsta………………………………………………………………………..
Adresa……………………………………………………………………….
Scoala…………………………………………………………………………
Clasa………………………………………………………………………….
Numele părintelui……………………………………………………………
Instrucţiuni de completare : vă rugăm să încercuiţi cifra din dreptul
fiecărei afirmaţii care caracterizează cel mai exact pe copilul dumneavoastră
(de la 5=”cel mai exact”, pană la 1=”cel mai puţin exact”)
Are vocabular avansat şi se exprima bine 5 4 3 2
Gândeşte repede 5 4 3 2
Işi reaminteşte totul cu uşurinta 5 4 3 2
Este preocupat de modul cum merg lucrurile 5 4 3 2
Citeşte din vremea grădiniţei 5 4 3 2
Combină idei sau lucruri intr-o ordine originală 5 4 3 2
Se plictiseşte repede 5 4 3 2
Intreabă aproape tot timpul : “de ce?” 5 4 3 2
Se simte bine în anturajul adulţilor 5 4 3 2
Este deosebit de curios 5 4 3 2
Este aventuros 5 4 3 2
Are simţul umorului 5 4 3 2
Este impulsiv; reacţioneazţ şi apoi gândeşte 5 4 3 2
Are tendinţa de a-i domina pe alţii 5 4 3 2
Este perseverent în sarcinile primite 5 4 3 2
Are o bună coordonare motrică 5 4 3 2
Îşi poate purta singur de grijă în familie 5 4 3 2
Este atent cu lucrurile din jurul său 5 4 3 2
Are putere de concentrare 5 4 3 2
Manifestă dorinţa de a fi cât mai independent 5 4 3 2

1.2.4 FIŞĂ DE NOMINALIZARE PENTRU COLEGI

11
Nume……………………………………………………………………………
Scoala…………………………………………………………………………..
Clasa……………………………………………………………………………
…

Numeşte trei colegi de clasă pe care îi consideri cei mai

buni pentru fiecare din activitaţile menţionate mai jos.
Organizator
1.1………………………………………………………………………………
……
1.2………………………………………………………………………………
……
1.3………………………………………………………………………………
……
Inventator
2.1………………………………………………………………………………
……
2.2………………………………………………………………………………
……
2.3………………………………………………………………………………
…..
Judecător
3.1………………………………………………………………………………
……
3.2………………………………………………………………………………
……
3.3………………………………………………………………………………
……
Scriitor
4.1………………………………………………………………………………
……
4.2………………………………………………………………………………
……

12
4.3………………………………………………………………………………
……
Animator pentru distracţii
5.1………………………………………………………………………………
…..
5.2………………………………………………………………………………
…..
5.3………………………………………………………………………………
….

1.2.5 FIŞĂ DE AUTONOMINALIZARE

Numele
elevului……………………………………………………………………..
Şcoala…………………………………………………………………………
………
Clasa……………………………………………………………………………
……..
Data
naşterii…………………………………………………………………………..
Data completării
fişei………………………………………………………………..

Bifează domeniile în care crezi că ai aptitudini sau

talente şi explică de ce crezi aceasta.
domeniul bif domeniul
Aptitudini intelectuale generale Arte vizuale
Matematică Muzică
Ştiinţe Teatru
Studii sociale Sport
Lingvistică Creativitate
Literatură Conducere

13
 Adu argumente convingătoare, prin menţionarea unor
proiecte pe care le ai, activitaţi pe care le-ai facut, cărţi pe care le-ai citit, sau
prin orice altă experienţă pe care o consideri relevantă.
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………

1.2.6 GHID DE NOMINALIZARE PENTRU PROFESORI

(J.S. RENZULLI si R.K.HARTMAN)

Instrucţiuni : Acest chestionar îşi propune să culeagă

aprecierile cadrelor didactice despre trăsăturile psihocomportamentale ale
copiilor, în domeniile învăţare, motivaţie, creativitate, leadership.
- Fiecare trăsătura trebuie să fie apreciată separat şi să reflecte măsura în
care dvs. aţi observat prezenţa sau absenţa trăsăturii respective la
copilul analizat.
- Astfel, scorurile obţinute la fiecare dintre categorii nu trebuie însumate
într-un scor total.
- Vă rugăm să citiţi cu atenţie itemii prezentaţi şi să marcaţi cu X locul
cel mai adecvat, pe urmatoarea scală de valori :
1 dacă aţi observat această trăsătură rar sau niciodată.
2 dacă aţi observat această trăsătură ocazional
3 dacă aţi observat această trăsătură destul de frecvent
4 dacă aţi observat această trăsătură aproape tot timpul
Calcularea scorului pentru fiecare dimensiune :
- Adunaţi X- urile din fiecare coloană şi efectuaţi Total coloană ;
- Inmulţiţi Total coloana cu “ponderea” fiecărei coloane şi efectuaţi
Total pondere coloană ;
- Insumaţi subtotalurile pondere coloană şi efectuaţi scorul / dimensiune

14
 - Scrieţi scorurile în tabel :
Dimensiunea Caracteristici Sc
Dimensiunea I Caracteristici de învăţare
Dimensiunea II Caracteristici de motivaţie
Dimensiunea III Caracteristici de creativitate
Dimensiunea IV Caracteristici de leadership

Dimensiunea I : Caracteristici de învăţare

1. Are un vocabular neobişnuit de avansat pentru vârsta sa; foloseşte 1 2 3

termenii corect; comportamentul verbal se caracterizează prin bogaţie de
expresie si fluentă.
2. Posedă o bancă de informaţii despre o varietate de subiecte (peste 1 2 3
nivelul de interes al colegilor)
3. Prelucrează şi actualizează rapid informaţiile 1 2 3

4. Intelege rapid relaţiile cauză-efect; încearcă să descopere mereu “cum” 1 2 3

şi “de ce”
5. Are o deosebită uşurinţă în surprinderea principiilor şi face generalizări 1 2 3
pertinente despre fenomene, oameni şi lucruri
6. Este un fin şi atent observator; “vede mai mult şi mai bine” decât alţii o 1 2 3
întămplare, un film etc.
7. Citeşte mult din propria initiaţivă; nu ocoleşte materialele dificile; are o 1 2 3
preferinţă specială pentru biografii, enciclopedii, atlase
8. Incearcă să înţeleagă probleme complicate; extrage concluzii din 1 2 3
propriile raţionamente; sesizeaza soluţiile logice si evidente

Total coloană
Total pondere coloană
Scor total dimensiune

Dimensiunea II : Caracteristici de motivaţie

1. Este absorbit de anumite subiecte sau probleme; este perseverent în 1 2 3

îndeplinirea completă a sarcinilor
2. Se plictiseşte repede în rezolvarea sarcinilor de rutină 1 2 3

3. Are nevoie de puţină motivaţie extrinsecă pentru a continua sarcini care 1 2 3

iniţial l-au incitat
4. Urmăreste perfecţiunea; este autocritic; nu se mulţumeşte usor cu 1 2 3
rezultatele sale
5. Preferă să lucreze independent; nu are nevoie de multă direcţionare din 1 2 3
partea profesorilor
6. Este interesat de probleme mature, cum ar fi cele legate de religie, 1 2 3

15
 politică, sexualitate, rase
7. Deseori este categoric (uneori chiar agresiv); încăpăţnat în hotărârile lui 1 2 3
8. Îi place sa organizeze lucruri, oameni, situaţii 1 2 3

9. Este profund interesat de adevarat şi fals, de bine şi rău; avansează 1 2 3

judecăţi despre oameni si realităţi

Total coloană
Total pondere coloană
Scor total dimensiune

Dimensiunea III : Caracteristici de creativitate

1. Manifestă curiozitate în legătură cu o mare varietate de subiecte; pune 1 2 3

tot timpul întrebări despre tot şi toate
2. Emite un mare număr de idei şi de soluţii; de multe ori elaborează 1 2 3
răspunsuri neobişnuite, unice, inteligente
3. Este dezinhibat în exprimarea opiniilor; uneori riscă să devină 1 2 3
dezagreabil; este tenace
4. Îşi asumă riscuri mari; este aventuros şi speculativ 1 2 3

5. Manifestă o mare atracţie pentru jocul intelectual; este înclinat spre 1 2 3

imaginaţie şi fantezie; este preocupat de adaptari, imbunătăţiri,
modificări
6. Manifestă un savuros simţ al umorului 1 2 3

7. Este deschis iraţionalului din el; are sensibilitate emoţională 1 2 3

8. Este sensibil la frumos. Este atent la trăsăturile estetice 1 2 3

9. Este nonconformist; tolerează dezordinea; nu este acaparat de detalii 1 2 3

10 Critică în mod constructiv şi face analize critice 1 2 3

Total coloană
Total pondere coloană
Scor total dimensiune

Dimensiunea IV : Caracteristici de leadership

1. Îşi asumă responsabilităţi; îşi respectă promisiunile 1 2 3

2. Manifestă încredere pentru toţi cei din jur; îi place să-şi prezinte 1 2 3

16
 rezultatele activităţii
3. Pare să fie agreat de colegii de clasă 1 2 3

4. Este cooperant cu colegii şi cu profesorii; în general evită certurile 1 2 3

5. Are o mare uşurintă în exprimarea verbală şi se face bine înţeles 1 2 3
6. Se adaptează repede la noile situaţii; este flexibil în gândire şi nu se 1 2 3
teme să iasă din rutină
7. Se simte bine în anturaje numeroase; este sociabil şi nu-i place să 1 2 3
rămanână singur
8. Are tendinţa de a domina când se afla în grup; direcţio- 1 2 3
nează activităţile în care se implică
9. Participă la toate acţiunile organizate de şcoală în afara orelor de curs 1 2 3
10 Exceleză la atletism; este bine coordonat motric şi agreează mişcarea în 1 2 3
aer liber

Total coloană
Total pondere coloană
Scor total dimensiune

1.2.7 CHESTIONARUL DE NOMINALIZARE CSD 1 PENTRU

PROFESORI
Conţine 78 de întrebări referitoare la caracteristicile copilului
supradotat, grupate în şase secţiuni

I. Scala de dezvoltare

Nr. item INTREBARE A

1. (1) Copilul a fost precoce de la cea mai mică vârstă ? da
2. (7) A început să meargă… 10 l
3. (13) Vorbeşte de la 2-3 ani într-o manieră originală : inventează da
cuvinte sau foloseşte fraze ?
4. (19) Ştie să-şi scri numele şi să numere înainte de a merge la şcoală ? da
5. (25) A vorbit corect de la 3 ani, când folosea în mod adecvat da
cuvintele ?
6. (31) De timpuriu i-au plăcut jocurile inventate de el cu parteneri da
imaginari ?
7. (37) Cunoaşte de timpuriu numele obiectelor uzuale şi modul de a se da
servi de ele ?
8. (43) Este în avans cu scrisul, comparativ cu cei de-o varsta cu el ? da
9. (49) A avut un interes precoce pentru numere si calcul da
10 (55) Are părinţi permisivi care încurajează interesele copilului ? da
11 (61) Are iniţiativă şi multă independenţă în jocuri ? da

17
12 (67) A invăţat să citească pana la 4-5 ani ? da
13 (73) Credeţi că însuşirile deosebite pe care le are au fost declanşate da
de un moment aparte ?

II. Trăsături de personalitate

Nr. item INTREBARE A

1 (2) În tot ceea ce face are tendinţa de a-şi alege parteneri mai în Da
vârstă decât el ?
2 (8) Doreşte mult să vorbească cu adulţii ? Da
3 (14) Îi place să-i judece pe oamenii mari ? Da
4 (20) Este plictisit de activităţile de rutină ? Da
5 (26) Este foarte sensibil la nedreptate, chiar dacă nu este el victima ? Da
6 (32) Este interesat de evenimentele politice sau sociale ? Da
7 (38) Are o atitudine critică faţă de unele evenimente ? Da
8 (44) Se revoltă atunci caâd i se cer lucruri nerezonabile ? Da
9 (50) Ştie să respecte regulile şi ascultă de autoritatea adulţilor Da
10 (56) Doreste să facă servicii altora şi este grijuliu cu ceilalţi ? Da
11 (62) Are un puternic simţ al responsabilităţii; este fidel Da
angajamentelor făcute ?
12 (68) Are pasiuni şi interese speciale ? Da
13 (74) Este foarte perseverent atunci când işi doreşte ceva ? Da

III. Aptitudini speciale şi talente

Nr. item INTREBARE A

1 (3) Petrece mult timp singur cu jucăriile şi proiectele sale ? Da
2 (9) Manifestă un interes deosebit pentru disciplinele tehnice ? Da
3 (15) Manifestă o mare ingeniozitate tehnică ? Da
4 (21) A manifestat de timpuriu un talent special la muzică ? Da
5 (27) Are un interes particular pentru desen sau pictură ? Da
6 (33) Are interes pentru teatru sau film (actorie) ? Da
7 (39) Este deosebit de dotat pentru sport ? Da
8 (45) Are o mare abilitate manuală ? Da
9 (51) Are aptitudini deosebite pentru balet şi dans ? Da
10 (57) Compune cu uşurinţă poezii sau cântece ? Da
11 (63) A invăţat să calculeze în minte înainte să meargă la şcoală Da
12 (69) Este deosebit de interesat de hărţi, atlase ? Da
13 (75) În orice activitate ajunge spontan liderul grupului ? Da

IV. Aptitudini şcolare

Nr. item INTREBARE A

1 (4) Învaţş repede si uşor ? Da
2 (10) Deşi a învăţat să citească repede, a avut dificultăţi cu scrisul ? Da
3 (16) Este în avans la învăţătură comparativ cu colegii lui ? Da
4 (22) Preferă cărţi pentru copii mai mari sau chiar pentru adulţi ? Da
5 (28) Este în fruntea clasei, fără un efort deosebit ? Da
6 (34) Afirmă că activităţile de şcoală îl plictisesc pentru că sunt prea Da

18
 uşoare ?
7 (40) Are o memorie foarte bună pentru lucrurile care îl interesează ? Da
8 (46) Pune intrebări referitoare la cauzele şi originile lucrurilor ? Da
9 (52) Are note sau calificative foarte bune la gradiniţă sau la şcoală ? Da
10 (58) Rezolvă cu uşurinţă probleme de aritmetică şi calcul numeric ? Da
11 (64) Manifestă o curiozitate aparte pentru dicţionare si enciclopedii ? Da
12 (70) Este ajutat acasă la teme sau lecţii ? Da
13 (76) Deşi are mari resurse intelectuale, la şcoală nu excelează? Da

V. Limbaj

Nr. item INTREBARE A

1 (5) A folosit primele cuvinte… 1 an
2 (11) A folosit vorbirea în propoziţii scurte… 1 an
3 (17) Utilizează corect cuvintele , având vocabularul unui copil mai Da
mare sau al unui adult ?
4 (23) Îi plac cuvintele lungi şi complicate ? Da
5 (29) Întelege repede când i se explică ceva oral ? Da
6 (35) Inventează cu talent scurte istorioare ? Da
7 (41) Poate vorbi cu uşurinţă într-o limbă străină ? Da
8 (47) Estimaţi lectura după numărul de cărţi citite într-o lună >3
9 (53) Doreşte cărţi la un nivel mai avansat vârstei lui ? Da
10 (59) Memorează cu uşurinţă poezii, proverbe, zicale ? Da
11 (65) Citeşte zilnic, în afara cărţilor pentru şcoală ? Da
12 (71) Are un vocabular bogat ? Da
13 (77) Are un tatent de orator şi este foarte convingător ? Da

VI. Calităţi intelectuale

Nr. item INTREBARE A

1 (6) Este considerat dotat de către familie ? Da
2 (12) Pune multe întrebări, variate şi originale ? Da
3 (18) Judecă şi întelege lucrurile, peste media celor de-o vârstă cu el ? Da
4 (24) Are cunoştinţe remarcabile despre multe subiecte ? Da
5 (30) Are tendinţa de a introduce reguli noi în jocurile sale ? Da
6 (36) Este interesat de Univers şi de originea omului ? Da
7 (42) Îi plac jocurile complicate care necesită concentrare ? Da
8 (48) Face observaţii perspicace ? Da
9 (54) Are simţul umorului ? Da
10 (60) Are idei originale şi dă dovadă de mare imaginaţie ? Da
11 (66) A avut de mic un puternic interes pentru un anumit domeniu ? Da
12 (72) Este informat asupra multor subiecte din varii domenii ? Da

19
13 (78) Este capabil să redea corect rezumatul unui film, unei cărţi Da

Se acordă fiecărui raspuns “da” valoarea 1 şi fiecărui

răspuns “nu” valoarea 0
Întrebările se citesc în ordinea lor fireasca, de la 1 la
78
Totalurile pentru fiecare din cele şase secţiuni se obţin
însumând scorurile pentru cele 13 intrebări după numărul ce-l poartă în
paranteză
Factorul supradotare se obţine efectuând totalul
general al celor şase secţiuni

CAPITOLUL II

ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ALE INSTRUIRII DIFERENŢIATE ȘI

STATEGII DE APLICARE

De-a lungul timpului, s-a remarcat că, deşi supradotaţii invaţă mai
rapid şi mai mult decat colegii de aceeaşi vârstă, ei riscă să se piardă daca nu li
se oferă posibilitatea unor experienţe educaţionale corespunzătoare. Astfel,
pentru a fi satisfăcute nevoile lor educaţionale este nevoie de un alt tip de
instruire şi de alte conţinuturi decât cele incluse în programa şcolară obişnuită.
După cum arată D`Hainaud, o nevoie educaţională se transformă în
cerere educaţională numai atunci când există o “bază de cunoştinţe
prealabilă”, ceea ce în cazul copiilor supradotaţi înseamnă cunoaşterea
modelelor de instruire diferenţiată, precum şi a formelor de pregătire a
profesorilor pentru elevii supradotaţi.

2.1 MODELE CURRICULARE

Calvin Taylor elaborează modelul numit : “Stâlpii totemici ai talentului

multiplu” în care sunt specificate şase tipuri de talente :
 Talentul intelectual ;
 Talentul academic ;
 Planificarea ;

20
  Prognoza ;
 Creativitatea ;
 Luarea deciziilor
In lucrarea sa “Câte talente poate tolera un program”, Taylor a ridi-
cat următoarea întrebare : ce copii selectăm pentru programele de supradotaţ i,

pe cei ce au toate talentele sau pe aceia care au un nivel

superior numai la unul dintre talente
Elev Talent Talent Planifi Prog Creativi Lu
intelectual academic care noză tate de
1 Locul1 Locul 2 Locul 9 Locul 3 Locul 10 Lo
2 Locul 2 1 10 4 3
3 Locul 3 3 8 5 5
4 Locul 4 10 7 6 7
5 Locul 5 5 6 7 9
6 Locul 6 6 5 8 2
7 Locul 7 7 4 9 1
8 Locul 8 8 1 10 4
9 Locul 9 9 2 1 6
10 Locul 10 4 3 2 8

Se pune întrebarea dacă elevul nr.1, care a obţinut locul 1 la testele de

inteligenţă, dar locul 10 la creativitate, va fi sau nu inclus in program.

Holmes, Jellen şi Verduin evidenţiază necesitatea de a pune la punct o

instruire diferenţiată a supradotaţilor in funcţie de patru dimensiuni :
a) identificarea factorilor relevanţi ai supradotării (abilitate cognitivă,
afectivă si conativă) ;
b) rolul profesorului în instruire (a preda, a facilita, a consilia) ;
c) condiţiile în care sunt predate cunoştinţele (conţinuturi,
metodologie, tehnici de evaluare) ;
d) necesităţile unei societăţi constituţionale (drepturile omului şi
obligaţiile umane).
Renzulli şi Reis elaborează “Schoolwide Enrichment Model” – SEM care
presupune compactarea tuturor acţiunilor şi recomandărilor
profesorului, precum şi eliminarea secvenţelor deja învăţate şi

21
 diferenţierea ritmului de învătare pentru fiecare materie în parte.
Aspectele pozitive ale SEM :
 Promovarea unui nivel avansat de învătare şi creativitate
productivă unei populaţii şcolare de 3-5% ;
 Integrarea serviciilor speciale ale elevilor supradotaţi în
curriculumul obişnuit ;
 Realizarea unei relaţii cooperative, şi nu competitive între profesori
;
 Reducerea problemelor legate de elitism şi a atitudinilor negative
fată de copiii cuprinşi în programele speciale ;
 Promovarea superiorităţii intelectuale ;
 Realizarea unui “portret al elevului”

 G. Betts creează modelul “elevului autonom” pentru elevii supradotaţi

din şcoala primară, cu scopul formării self-concept-ului pozitiv,
dezvoltării gândirii şi formării responsabilităţii pentru propria învăţare.
Conceptul de elev independent nu se refera numai la dezvol-
tarea cognitivă, ci şi la cea emoţională.
Principiile de bază în formarea elevului autonom, aşa cum le
precizează Betts, se referă la :
 Integrarea totală a individului (cognitiv, social, afectiv) cu scopul
de a deveni independent, având o direcţionare proprie, abilităţi şi
atitudini pozitive ;
 Formarea stimei de sine : modul în care o persoana işi percepe
sinele o va ajuta să –şi anticipeze comportamentul şi eficienţa
acţiunilor ;
 Modelarea deprinderilor sociale, dezvoltarea abilitatii de
comunicare eficienţa cu ceilalţi, de a asculta şi de a transmite
mesaje adecvate ;
 Conţinutul bazat pe elev ;
 Formarea elevilor pe termen lung ;
 Rolul profesorilor de facilitatori ;
 Lipsa restricţiilor de spaţiu şi timp.

22
 Analizând efectele modelului, Betts şi Neihart au realizat adevărate
profiluri ale copiilor supradotaţi :
Tipul I : elevul care are succes
- este printre primii identificaţi în program ;
- scoruri mari la testele de realizare şi inteligenţă ;
- nu işi dezvoltă toate abilităţile şi aptitudinile ;
- este creativ şi autonom în atitudini şi comportament.

Tipul II : elevul ambiţios cu sine

- nonconformist, ramâne independent ;
- se plictiseşte şi rămâne frustrat de sistemul şcolar ;
- nu are un comportament adecvat şcolii.

Tipul III : elevul ascuns

- nu are suficientă încredere în sine ;
- nu este spontan ;
- îşi ascunde abilităţile ;
- trebuinţele sale de apartenenţă la grup sunt foarte puternice ;

Tipul IV : elevul care renunţă

- nu pot fi identificaţi din vreme de către profesori ;
- comit un “suicid educaţional”.

2.2 ACCELERAREA

Accelerarea reprezintă progresul intelectual obţinut în urma

aplicării unui program de instruire într-un ritm mai rapid sau la varste mai
mici.
Premisele pe care se întemeiază instruirea accelerata se referă la
stabilirea unor conţinuturi specifice fiecărui nivel de instruire, la
corespondenţa dintre ritmul de predare şi fiecare categorie de vârsta, precum şi
la faptul că acei copii cu o dotare cognitivă ridicată şi uşurintă de învăţare
asimileaza mai repede curriculumul standard.

23
 Mulţi specialişti pledează pentru accelerare, având în vedere
următoarele argumente :
 Deosebirea dintre supradotaţi şi ceilalţi copii constă în ritmul de asimilare
a cunoştinţelor şi deprinderilor ;
 Trecerea unui copil supradotat într-o clasa mai mare răspunde nevoii
educaţionale a acestuia ;
 Accesul la o programa şcolară specifică claselor mai mari îi stimulează şi
îi provoacă într-un mod benefic pe cei supradotaţi.
Deşi formele prin care se realizează accelerarea reflectă întotdeauna
politica educaţională şi resursele economice, principalele forme, mai frecvent
aplicate, ar fi :
 Saltul peste o clasă ;
 Absolvirea a două clase într-un an ;
 Admiterea timpurie în formele de învătământ ;
 Activităţi suplimentare de tip extraşcolar ;
 Progresul la o singurş materie şcolară ;
 Cursuri extracurriculare.
Avantajele accelerării

 Apropierea între nivelul de instruire şi potentialul cognitiv al elevului ;

 Timp mai putin acordat exerciţiilor de rutină şi repetiţiilor plictisitoare ;
 Recunoaşterea învătării depline prin acordarea de “credite” ;
 Scăderea monotoniei şi a plictiselii ;
 Posibilitatea de a stabili relaţii cu colegi care au aceleaşi preocupări
academice ;
 Scăderea numărului de eşecuri sau abandonuri şcolare la supradotaţii
subrealizaţi ;
 Creşterea motivaţiei realizării de sine ;
 Creşterea timpului acordat pregătirii carierei ;
 Evitarea unor studii “sărăcacioase” ;
 Reducerea conflictelor cu elevii de aceeaşi vârstă, care nu au aceleaşi
preocupări, abilităţi, interese.

Dezavantaje

24
 Creşterea ritmului de învatare poate influenţa calitatea asimilarii
cunoştinţelor ;
 Sentimente de frustrare apărute în urma creşterii cerinţelor de învăţare ;
 Izolarea fată de foştii colegi ; lipsa prieteniilor ;
 Lipsa “hobby-urilor ;
 Sacrificarea timpului de joacă în favoarea celui de studiu ;
 Lipsa activităţilor sociale specifice fiecărei vârste.

2.3 ÎMBOGĂŢIREA
Un alt mod de a răspunde nevoii de educaţie diferenţiată a copiilor
supradotaţi îl reprezintă “îmbogăţirea” curriculumului prin extinderea sau
aprofundarea studiilor. În timp ce accelerarea constituie un proces “vertical”
permitând o avansare mai rapidă în cadrul unui curriculum comun,
îmbogăţirea este considerată un proces “lateral”, prin includerea unor teme
considerabil mai extinse, dincolo de graniţele curriculumului obişnuit.
Argumentul principal susţine că dotarea intelectuală superioară se
poate transforma în competentă doar prin lărgirea numărului şi tipurilor de
experienţe ale învăţării.
Modelul “triada imbogăţirii” a lui Renzulli, prezintă trei categorii de
activităţi de instruire, prin care copiii se pot îmbogăţi din punct de vedere
intelectual :
 Tipul I de îmbogăţire cuprinde activităţile şi excursiile tematice, centrele
de interes, utilizarea materialelor audiovizuale ce au scopul de a prezenta
copiilor teme noi şi interesante, informaţii şi teorii care nu se afla în
programa şcolară ;
 Tipul II de îmbogăţire se bazează pe metode şi materiale didactice special
construite pentru dezvoltarea proceselor gândirii, comunicării ;
 Tipul III de îmbogăţire reprezintă nivelul cel mai avansat, la care sunt
predate modalităţile de realizare a unei cercetări şi a unor produse de înaltă
ţinută ştiinţifică şi estetică.

25
 “Purdue Three Stage Model”, elaborat de Feldhusen şi Kollof este un
alt tip de instruire îmbogăţită. Copiii, selectaţi şi grupaţi în funcţie de abilităţi,
frecventează alte cursuri decât cele ale orarului comun. Obiectivele modelului
Purdue sunt dezvoltarea abilităţilor cognitive de baza, stimularea creativităţii,
încurajarea copiilor supradotaţi de a învăţa eficient şi independent.

Anul şcolar se împarte în trei stadii, cu activităţi specifice :

1. exerciţii de gândire critică şi creativă ;
2. rezolvarea creativă a problemelor ;
3. studii independente.
Efectul pe termen lung al modelului, constă în impactul pozi-
tiv asupra transferului de aptitudini dobândite la toţi copiii care au participat
de timpuriu la programul Purdue.
Există mai multe tipuri de îmbogăţire a activităţilor şcolare :
 îmbogăţirea orientată spre proces are ca scop dezvoltarea proceselor
mintale şi a creativităţii
 îmbogăţirea orientată spre conţinut pune accent pe o anumită disciplină
predată mai aprofundat decât prin curriculumul normal
 îmbogăţirea orientată spre produs are în vedere atât rezultatele tangibile
(lucrări, desene, prezentări), cât şi pe cele intangibile
Combinarea dintre îmbogăţire şi accelerare nu este o idee
revoluţionară, ci o necesitate, însuşirile supradotaţilor impunând predarea unor
concepte îmbogăţite (abstracte şi complexe) şi parcurgerea unei discipline
şcolare într-un ritm mai rapid.

2.4 . GRUPAREA

Gruparea, modalitate organizatorică asemănătoare cu formele

studiului independent, reprezintă un alt tip de răspuns prin care se poate
efectua o instruire diferenţiată elevilor supradotaţi.
Strategiile organizatorice reunite sub denumirea grupa-
re pe abilităţi sunt focalizate pe instruirea centrată pe nevoile grupului şi se
prezintă sub urmatoarele forme :

26
 gruparea pe abilităti omogene (tracking) permite separarea copiilor in trei
mari categorii, în funcţie de performanţele obţinute
(scăzute/medii/superioare);
 regruparea pentru instruirea specializată separă elevii numai la unele
materii şcolare, restul timpului fiind petrecut în clasele eterogene ;
 gruparea interclase selecţionează elevii cu performanţe înalte din clase
diferite care au parcurs aceeaşi programă şcolară la mai multe discipline ;
 pull-out program este o practică prin care elevii sunt separaţi în clase de alt
nivel cu scopul furnizării unor experienţe de educaţie îmbogăţite ;
 gruparea “in mănunchi” este o practică prin care grupe de 5-6 elevi sunt
repartizate unui profesor.

Învăţarea cooperativă reprezintă tot o formă de grupare a elevilor, dar

nu a celor de acelaşi nivel, ci cu abilităţi mixte. Copiii aparţinând aceleiaşi
grupe învaţă împreună, fiind evaluaţi după performanţa medie a grupului,
calculată pe baza performanţelor individuale.
În toate formele de învăţare cooperativă pot fi identificate şase
caracteristici principale :
- scopurile echipei ;
- oportunităţi egale de succes ;
- responsabilitatea individuală ;
- specializarea pe sarcini ;
- adaptarea la nevoile individuale ;
- adaptarea la nevoile de grup.

Strategii extraşcolare

Presupunerea că indivizii supradotaţi se descurcă şi singuri, fără o

încurajare specială prin instruire, este total nefondată ; în cazul în care nu
există un proces intensiv şi îndelungat de încurajare şi educare, elevii
supradotaţi nu vor atinge nivelul maxim al capacităţilor lor.
Weinert şi Wagner argumentează un cadru teoretic de sprijinire a
programelor extraşcolare, caracterizat prin câteva aspecte :
 incitări – stimularea curiozităţii, a căutării de informaţii în mai multe surse

27
 oferte – o varietate de opţiuni adecvate angajării în activităţile de învăţare,
cum ar fi : ateliere de lucru, cursuri de vară, competiţii ;
 provocări / stimulări – nivelul de dificultate a activităţilor trebuie să
corespundă nivelului aptitudinal, astfel încât fiecare elev să depună un
efort considerabil pentru a-şi atinge scopul ;
 premieri / atracţii – activităţile să fie atractive şi incitante şi să-i ofere
elevului posibilitatea de a avea succes, de a fi recunoscut ;
 consilierea – copiii mai mici, parinţii şi profesorii să poată să obţină o
informaţie calificată privind programele existente care pot susţine
aspectele unice ale potenţialului elevului ;
 cooperarea – copiii supradotaţi trebuie educaţi în comunitate pentru a
deveni responsabili, din punct de vedere social, stimulându-se dezvoltarea
armonioasa a personalităţii.

28
 CAPITOLUL III

METODOLOGIA CERCETĂRII

OBIECTIVE ȘI IPOTEZE

Cercetarea și-a propus a identifica câteva obiective ce trebuie

urmărite în educația copiilor cu abilități intelectuale înalte. Așadar:
3.1.1 OBIECTIVE

Obiectivul nr 1. Sprijinirea şi stimularea elevilor supradotaţi depind

nu numai de calitatea şi structura curriculumului, ci şi de nivelul de pregătire a
cadrelor didactice.
Elaborarea şi adoptarea unor programe specifice formării profesorilor
sunt procese aflate în strânsă legătură cu câţiva factori : politica sistemului de
învăţământ, concepţiile privind supradotarea, practicile educaţionale, resursele
materiale.
Aşa cum reiese din studiile de specialitate, un
profesor bun nu trebuie să aiba un IQ ridicat, dar trebuie sa acorde valoare
inteligenţei, implicaţiilor ei şi să ştie să o dezvolte. Competenţa didactică,
primul factor ce influenţează succesul şcolar, este apreciată nu după inteligenţa
profesorului, ci după comportamentul profesorului în clasă, rezultatele predării
fiind reflectate în cunoştinţele, deprinderile, aptitudinile şi valorile
achiziţionate de către elevi.

29
 Studiul de referinţă în literatura de specialitate
este cel realizat de Bishop, care analizează comparativ două grupe de profesori
: eficienţi şi noneficienţi (cu aceeaşi distribuţie a loturilor în ceea ce priveşte
vechimea în predare, vârsta, sexul, tipul de facultate absolvită). Bishop
elaboreaza următorul portret al profesorului eficient pentru supradotaţi :
- matur şi experimentat ;
- cu un nivel de inteligenţă ridicat ;
- cu interese variate (intelectuale, culturale, artistice) ;
- cu aspiraţii spre realizări de excepţie ;
- cu abilitatea de a vedea lucrurile empatic ;
- sistematic, ordonat, muncitor ;
- stimulativ, imaginativ, entuziast ;
- cu o atitudine încurajatoare, astfel încât elevul să-şi poată
exprima liber opiniile ;
- cu o atitudine participativă, implicându-se în activităţile
clasei.
Torrance, asociind supradotarea cu creativitatea, con-
sidera că anumite trăsături îl fac incapabil pe un profesor să predea elevilor
supradotaţi :
- autoritate ;
- atitudine defensivă ;
- presiune datorată timpului scurt avut la dispoziţie ;
- insensibilitate faţă de nevoile emoţionale şi intelectuale ale
copiilor ;
- lipsa de energie ;
- inerţie în plan intelectual ;
- preocupare excesivă în privinţa disciplinei ;
- lipsa de dăruire în procesul de predare-învăţare ;
- dezinteres în promovarea iniţiativei.
Clark sustine că principala caracteristică a profesorului
pentru clasele de supradotaţi este “stima fata de sine” (self-esteem), această
trăsătură implicând următorii indicatori comportamentali :
- a fi empatic şi a şti să-i “inspiri” pe alţii ;
- a fi tolerant faţă de ambiguitate ;

30
 - a fi deschis, flexibil, inovativ, entuziast ;
- a fi autentic, congruent, uman ;
- a fi citit, informat, alert cognitiv ;
- a acorda valoare inteligenţei, diversităţii şi unicităţii fiecărui
individ;
- a acorda valoare schimbării şi actualizării sinelui.
Cea mai utilizată tehnică de apreciere a competentelor
profesorului de la clasele de elevi supradotaţi este Teacher Perceiver
Interview, fişa elaborată de Baldwin, cu ajutorul căreia pot fi surprinse
credinţele profesorilor despre misiunea pedagogica proprie, concepţiile despre
supradotare şi modul de autocaracterizare, sub forma a 11 criterii :

Criterii Descriere
Misiune Consideră că educaţia este fundamentală pentru tot ce ar apărea mai
Autocaracterizare Se vede ca o persoană caldă, prietenoasă şi considera că profesorul
rol benefic pentru elevi
Empatie Înţelege şi acceptă sentimentele elevilor, fără a încerca să
problemele în locul lor
Perceptie Elaborează activitaţi prin care elevii işi pot exprima individualitatea
individualizată
Ascultare Facilitează exprimarea altora, fiind conştient că răspunsul la o prob
află în ceea ce pune vorbitorul
Investiţie Satisfacţia de profesor rezultă din performanţele elevului
Stimulare Este stimulat de activităţi noi pe care le aplică în demersul didactic
Activare Ştie să motiveze elevii să înveţe
Gestalt Are inclinatia de a fi perfecţionist, de a transfera “trebuinţe de inc
asupra elevilor, lucrând alături de ei pentru finalizarea activităţilor în
Obiectivitate Trage concluzii numai după fapte
Atentie Are un model de profesor după care se ghidează şi consideră că act
de predare se realizează pe termen lung

Hansen şi Feldhusen elaborează fişa de observaţie a

comportamentului profesorului pentru clasele de elevi supradotaţi Se acorda 5
puncte=deosebit; 4 puncte=superior; 3 puncte=mediu; 2 puncte=
=nevoie de îmbunătăţire; 1punct=nesatisfăcător
criterii
observate………………………………………………………………………
criterii
neobservate……………………………………………………………………

31
Nr. criterii subcriterii
1 Acoperirea disciplinei şcolare A. aprofundare şi extindere corectă
B. orientare spre concept
C. expertiza profesorului
A. abilităţi de comunicare verbală
B. abilităţi de comunicare nonverbală
Claritatea predării
C. instructaj clar şi specific
2 D. exemple şi ilustrări suficiente
E. răspunsurile elevilor evidenţiază înţelegerea mate
predat
A. energia şi entuziasmul profesorului
B. varietate
3 Tehnici motivaţionale
C. entuziasmul şi persistenţa elevului
A. corespunzător nevoilor individualizate
Corespunzător nevoilor grupului
4 Ritmul instruirii
C. evitarea exerciţiilor şi repetiţiilor inutile
Posibilitatea ca elevii să-şi A. oferta de alegeri corespunzatoare
stabilească singuri activităţile B. orientarea activităţilor pe elev
5
C. stimularea intereselor individuale
A. discuţii, filme, excursii
B. folosirea mişcării
Implicarea elevilor în mai
C. rezolvare de probleme, studii independente
6 multe experienţe D. respectarea stilurilor individuale de învăţare
A. activităţi care promoveaza sentimente de grup
B. respect pentru ideile individuale
Interacţiunea dintre elev şi
elev, dintre profesor si elev C. folosirea adecvată a umorului
7 D. Promovarea autodisciplinei

Oportunităţi pentru elev de a- A. deschidere faţă de interesele şi ritmul elevului

şi continua activităţile în afara B. activităţi de pregătit acasă pentru prezentarea în clas
8
orelor de curs C. distribuire variată a sarcinilor
A. evidenţierea taxonomiei prin mijloace didactice
Stimularea abilităţilor B. activităţi de gândire critică
9
cognitive de nivel ridicat
A. deprinderi creative
B. atmosfera de acceptanţa
C. incurajarea asumării riscului
10 Stimularea creativităţii D. intrebări deschise
E. modelarea comportamentului creativ
A. planificarea lecţiei în mod flexibil
Conformitatea dintre planul B. centrat pe elev
11
lecţiei şi obiective

32

Utilizarea de mijloace
12 didactice auxiliare
A. materiale audiovizuale, modele, demonstraţii
B. varietatea materialelor utilizate
C. Adecvat / necesar
D. materiale scrise

Obiectivul nr 2. Importanţa acordată mediului (fizic şi sociocultural)

în consilierea educaţională justifică prin influenţa sa determinantă modelarea
potenţialului intelectual.
Bloom şi Sosniak au stabilit situaţiile sociale cele mai frecvente prin
care au trecut indivizii cu performanţe superioare :
 majoritatea au fost puternic implicaţi într-un domeniu de activitate înainte
de 12 ani, având unul dintre părinti cu interese puternice în domeniul
respectiv;
 familia a acordat atenţie dezvoltării limbajului şi a asigurat resursele
pentru stimularea talentului, existând asteptări deosebit de mari pentru
performanţele copilului ;
 cea mai mare parte a instruirii a fost individuală ;
 viaa părinţilor a fost adaptată la cea a copilului, pentru ca acesta să-şi
perfecţioneze talentul ;
 accentul s-a pus pe “deplina stăpânire a învătării”, şi nu pe premiile sau
calificativele şcolare;
 competiţiile sau concursurile au avut ca prim scop “întărirea” învăţării şi
reducerea emotivităţii, adică asocierea performanţelor cu unele deprinderi
socioafective;
 odată cu începerea pregătirii în domeniul artistic, celelalte preocupări au
trecut în plan secund;
 în perioada adolescenţei, timpul pentru exerciţii era de 15 ore zilnic.

O mare importanţă pentru eficienta activităţii de consiliere o

prezintă cunoaşterea influenţelor provenite din mediul şcolar. În acest sens, o
teorie coerentă a fost emisă de Colangelo şi Dettman, prin care sunt prezentate
interacţiunile dintre şcoală şi părinţi :

33
1. cooperarea presupune ca factorii educative să se implice activ în educaţia
supradotaţilor şi să coopereze cu părinţii ;
2. conflictul reprezintă un tip de interacţiune rezultată din concepţiile
părinţilor privind rolul şcolii, în care părinţii sunt activi, iar şcoala este
pasivă ; de cele mai multe ori, “părinţii activi” au o atitudine critică faţă de
şcoală sau chiar o blamează, ceea ce conduce la :
- respingerea de către copil a evaluărilor şi cerinţelor şcolii;
- o lupta continuă a părinţilor cu şcoala;
- asumarea unor programe pe contul părinţilor
- renunţarea la comunicarea cu şcoala.
3. interferenţa este o interacţiune de natură conflictuală, în care şcoala vrea
să ofere facilităţi educaţionale copiilor supradotaţi, dar părinţii se opun din
cauza relaţiilor cu colegii de aceeaşi vârstă.
4. Dezvoltarea naturală a copilului vine în urma acordului dintre părinţi şi
scoală, considerându-se că prin curriculumul normal şi activităţile
extraşcolare, copiii supradotaţi se dezvoltă foarte bine şi singuri.
Activitatea de consiliere impune cunoaşterea problemelor specifice
supradotaţilor, dintre care cele mai importante sunt :
 Interdependenta între dezvoltarea cognitivă şi alegerea carierei ;
 Alegerea profesiunii pe baza raţionamentului intuitiv şi nu pe a celui tipic
deductiv ;
 Stările de ambivalenţă datorate multipotenţialului ;
 Sentimente conflictuale ce apar în urma unei perioade îndelungate de
pregătire;
 Presiunile sociale privind cariera asupra fetelor supradotate (discriminăr
Programele de consiliere presupun o serie de activităţi
alese în funcţie de nevoile afective şi cognitive ale tinerilor, un consilier
special format pentru supradotaţi, implicarea şi participarea părinţilor şi
elevilor, realizarea consilierii prin consultaţii de remediere.

3.2 IPOTEZE

34
 Ipotezele pe care intenționez să le verific veridicitatea în urma
studiului efectuat sunt:
1. Dacă elevii supradotați nu beneficiază de metode adecvate de predare-
învățare atunci aceștia devin neinteresați de procesul de învățământ de
la școală.
2. Dacă în școală consilierea copiilor cu abilități intelectuale înalte nu
este cea potrivită atunci acești copii au probleme de inadaptare în
grupul de colegi.
3. Dacă relațiile interumane din grupurile de prieteni și colegi de la școală
nu sunt de apropiere și acceptare atunci acești copii sunt marginalizați.

3.3 EȘANTIONUL

Am efectuat cercetarea pe un lot de 50 de subiecți, astfel; 25 copii din

învățământul primar, 13 învățători/profesori și 12 părinți. Studiul a fost
efectuat la o Școală Generală din Cartierul Drumul Taberei –sector 6
București. Pentru a lege această școală am cercetat site-ul Inspectoratului
Școlar București și am ales școala în urma informațiilor despre rezulatele la
concursurile școlare ale acelor copii.

3.4 INSTRUMENTE DE CERCETARE

Instrumentele folosite sunt chestionare și evaluări ale copiilor pe

parcursul anului școlar 2008-2009. Totodată am plecat și de la ideea observării
acestor copii, a părinților intervievați dar și a profesorilor care lucrează cu ei.
Chestionarele pe care le-am conceput pentru părinți, profesori și elevi
sunt chestionare de opinie formate dintr-un sistem logic de întrebări închise,
cu răspunsuri, fie dihotomice (da/nu) fie multiple precodificate ; în plus, au şi
una, două întrebări deschise care să reflecte atitudinea populaţiei investigate.
Ca rezultate, anticipez o atitudine entuziastă din partea elevilor, care în
cadrul acestui program au avut parte, nu numai de toată atenţia, ci şi de “un
altfel” de şcoală, o atitudine optimistă din partea profesorilor, bucuroşi să
lucreze numai cu "crema” şi o atitudine circumspectă din partea părinţilor,

35
care privesc oarecum îngrijoraţi noile exigenţe la care trebuie să se supună
copiii lor.
Copiii propuși în eșantion au fost evaluați și li s-au aplicat teste
sumative la limba română. Aceste evaluări s-au efectuat pe parcursul a 3 luni.

3.5 ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

După evaluarea celor 25 de copii cu abilități intelectuale înalte s-a

constatat că:
Nr.crt Indicii de “copil supradotat” Observații Ponderea
răspunsurilor
(nr. elevi)
1 Învață repede Copiii supradotați 21
învață repede și
ușor comparativ
cu ceilalți copii de
vârsta lor. Pot
afișa și o
indiferență pentru
a învăța un cuvânt
“ușor”, preferând
altele mai grele.
Această
indiferență ar
trebuie observată,
deoarece în unele
cazuri poate indica
o problemă decât
un avantaj. Mai
mult, ei încep să
vorbească
devreme și
folosesc un
vocabular mai

36
 elevat decât
ceilalți copii din
categoria lor de
vârstă.
2 Citește bine Am observat la 19
copiii supradotați
că ei încep să
citească repede și
există posibilitatea
ca la intrarea în
școala primară să
aibă deja această
abilitate
dezvoltată.
3 E curios Copilul nu vrea 22
răspunsuri numai
la “Ce?”, dar și la
“Cum?” și “De
ce?”. Cu alte
cuvinte, el
afișează un nivel
înalt al curiozității.
4 Este capabil să aibe gânduri Acest copil este în 12
abstracte stare să trateze
probleme abstracte
și să înțeleagă
concepte abstracte.
5 Se concentrează ușor Acest copil este 22
capabil să-și
concentreze
atenția la subiecte
care îl interesează
pe perioade lungi
de timp. Pe
cealaltă parte,

37
 dacă este
indiferent la ceva,
nu poate sta într-
un loc niciun
moment.
6 Are abilități excepționale Copilul are 20
abilități
neașteptate în
domenii științifice
sau un talent unic
în domeniul
artistic pentru
vârsta sa.
7 Este un copil „uşor” A nu se confunda 20
“uşor” cu “pasiv”.
Aceasta reprezintă
flexibilitatea şi
adaptarea
copilului şi
posibilitatea de a
primi stimuli fără
a fi agitat sau
iritat. Binenţeles,
există situaţii în
care copiii îşi simt
unicitatea, caz în
care rolul
părinţilor poate fi
mai dificil.

Răspunsurile părinţilor intervievaţi au demostrat următoarele:

Nr.crt Răspunsuri Întrebări Ponderea
răspunsurilor
Nr.părinţi
1 Sunt interesaţi de programul 1,2,3 12

38
 de la şcoală al copiilor lor
2 Cunosc în amănunt 4-9 10
programele speciale de care
beneficiază copii lor în
cadrul procesului de
învăţământ
3 Poartă des dialoguri cu 11,14 12
profesorii copiilor lor
4 Cunosc problemele de 12-20 11
adaptare sau inadaptare ale
copiilor lor la grupul din
care fac parte

Profesorii şi învăţătorii care asigură traseul educaţional acestor copii sunt de

părere că:
Nr.crt Răspunsuri Întrebări Ponderea
răspunsurilor
Nr.profesori
1 Acestor copii le este 1-6 13
necesar un curriculum
adaptat bazat pe mai multe
cunoştinţe şi cu un grad
mai mare de dificultate
2 Dacă în clasă aceşti elevi 7,11 6
nu deţin ponderea este greu
pentru profesori să-şi
adapteze programul
educaţional
3 Nominalizarea acestor 8,9,10 13
copii este responsabilitatea
profesorilor
4 Profesorii de la clasă au 12,13 13

39
 nevoie de sprijinul
psihologului şcolii pentru a
lucra mai eficientcu aceşti
copii
5 Sunt necesare schimbări în 14-17 13
programul acestor elevi

CAPITOLUL IV

CONCLUZII

Copiii cu abilităţi intelectuale înalte provin din toate mediile sociale şi

se pot naşte în familii de intelectuali, dar şi din părinti cu studii medii,
diferenţa este că viitorul unui copil supradotat este influenţat de mediul în
care el creşte, învaţă şi îşi dezvoltă abilităţile.
Aproape 60% dintre ei provin din familii intelectuale, care îi ajută să- şi

40
cultive ca lităţile. Familia este considerată la fel de importantă deoarece
moştenirea genetică este şi ea un factor important dezvoltării copilului. De
multe ori, copiii supradotaţi nu au parte de un mediu favorabil dezvoltării lor.

Părinţii trebuie să le ofere o atenţie deosebită, să-i înţeleagă, să le

accepte preocupările şi să-i ajute cât pot. Cu toate acestea, a avea un copil
supradotat nu este o sarcină uşoară pentru părinţi. Unii nu le cunosc nevoile şi
nici nu le recunosc abilităţile sau îi expun mai mult decât este nevoie. Din
cauza acestei expuneri, copiii îşi ascund capacităţile deosebite pentru că nu
rezistă la stresul social la care sunt supuşi sau dezvoltă hobbyuri în care îşi
dezvoltă potenţialul de unii singuri. De aici rezultă şi o serie de probleme de
comunicare între ei şi familie.

Pe de altă parte, inteligenţa lor nu se reflectă întotdeauna în rezultate

şcolare bune. Dimpotrivă, majoritatea sunt consideraţi elevi mediocri, iar unii
dintre ei rămân repetenţi sau abandonează şcoala din cauză că sfera lor de
interes depaşeşte limitele programei şcolare. Ei sunt creativi, au nevoie să îşi
folosească imaginaţia.
Constrângerea copiilor supradotaţi de a învaţa dupa o programă
şcolară de nivel mediu, precum şi izolarea lor de către colegii de clasă din
cauza intereselor diferite formează reţeta perfectă pentru transformarea unor
copii cu abilităţi deosebite în inadaptaţi social.
Toate problemele copiilor supradotaţi sunt cauzate de educaţia
necorespunzătoare din copilărie. Ei nu se încadrează în normele artificiale la
care sunt supuşi nici de societate, nici de sistemul educaţional şi nici de
familii, ci au nevoie de cineva care să îi înţeleagă, să se ocupe de ei şi să nu îi
lase să se piardă.

Din acest motiv astăzi multe şcoli din România au programe speciale
pentru copii cu abilităţi intelectuale înalte din interes pentru ei dar şi din
mândria de a-i avea elevi în şcoală.

Programul de instruire specială pentru copiii supradotaţi se referă la

înfiinţarea unui Centru de Excelenţă, care va funcţiona în cadrul școlii.

41
 Școala va pune la dispoziţie, atât sălile de clasă necesare, căt şi
profesorii care vor preda la aceste clase. De asemenea, școala va asigura baza
materială şi logistică necesare desfaşurării unei activităţi normale.
Centrul de excelenţă va beneficia de ajutorul material oferit de
Inspectoratul Şcolar București, care va finanţa activităţile extraşcolare ale
elevilor supradotaţi şi de asistenţă permanentă a specialiștilor (psihologi,
sociologi, logopezi, profesori metodişti) de la Centrul Judeţean de Asistenţă
Psihopedagogică.
Programul de instruire specială se adresează copiilor supradotaţi din
clasele I-VIII, selecţionaţi de către o comisie specială, prin teste standardizate
de inteligenţă, cunoştinţe şi aptitudini.
Educaţia copiilor supradotaţi nu este o educaţie elitistică, nu se
adresează unui procent redus din educaţia şcolară, ci, prin programele de
acumulare, accelerare şi îndrumare, sunt promovate, formate şi dezvoltate
abilităţile naturale şi potenţialele tuturor categoriilor de copii.
Fiecare copil este înzestrat de natură cu har şi potenţial.
Există copii care învaţă eficient în singuratate, alţii în grupuri de
învăţare, tot aşa cum unii copii care preferă să înveţe în totală linişte, alţii cu
muzica lentă sau rapidă, tare sau cu intensitate redusă. Există copii care au
randament mare la învaţatură în încăperi de o anumită culoare, care preferă
lumina difuză sau lumina puternică.
Pentru fiecare dintre aceste caracteristici ale stilului de învăţare şcoala
poate face o determinare de optim şi consilia familia cum să asigure copilului
mediul prielnic.

În crearea mediului de educaţie favorabil dezvoltării abilităţilor se

cere un anumit profil profesional al profesorului. Capacitatea lui de a empatiza
cu elevii în transmiterea de cunoştinţe şi cunoaşterea profundă şi detaliată a
subiectului prin care poate naviga liber în funcţie de reacţiile copiilor sunt
esenţiale. De asemenea, capacitatea de a capta atenţia copiilor şi de a-i
introduce uşor în subiectul predat sunt caracteristici ce trebuie intens antrenate
mai ales pentru clasele cu copii ce au imaginaţie şi creativitate mai bine

42
dezvoltate. Un mediu de învăţare confortabil pentru aceştia presupune
profesori care nu expun, nu predau, ci inspiră şi motivează.

Mediul de educaţie favorabil copiilor extraverţi presupune crearea

posibilităţii de manifestare orală a acestora. Pentru favorizarea dezvoltării
calitative a educaţiei în cazul acestui tip de copii, este necesar să se
responsabilizeze manifestările acestora prin tematici de studiu individual ce
pot fi expuse ulterior colegilor.

Pentru introverţi mediul favorabil de învăţare este locul de studiu

individual sau domeniul de pasiune impartaşită. În aceste cazuri funcţionează
bine programele de îmbogăţire, unde se antrenează şi se recunosc abilităţile
antrenate individual.

Din toate aceste motive se trage concluzia necesităţii unei pregătiri

pedagogice şi psihologice periodice a profesorilor ce predau acestor copii.
Din acelaşi motiv este necesară şi o pregătire a părinţilor ce au copii cu
abilităţi intelectuale înalte în cazul în care aceştia nu-i înteleg.

BIBLIOGRAFIE

 Alexandru Roşca(1941).Copii superior înzestraţi, Editura Institutului

de Psihologie al Universităţii din Cluj la Sibiu
 Andrei Barna(1995)- Autoeducaţia.Editura Didactică şi Pedagogică,

43
 Carmen Creţu (1998)- Curriculum diferenţiat şi personalizat. Editura
Polirom,
 Carmen Creţu(1997) Psihopedagogia succesului, Editura Polirom, Iaşi
 Creţu, T (1979), Dicţionar enciclopedic de psihologie, Universitatea
Bucureşti.
 Creţu; T (2004), Psihologia educaţiei, Editura Credis, Bucureşti.
 Creţu, V (2006), Incluziunea socială şi şcolară a persoanei
 Dolto, F ( 1994), Când apare copilul,Editura Humanitas,Bucureşti
 Doru Vlad Popovci(2004) Introducere în psihopedagogia
supradotaților,Editura Fundației Humanitas, București
 Dumitru Popovici(2000) -Didactică. Soluţii noi la probleme
controversate Editura Aramis
 Freud, S (1993), Psihopatologia vieţii cotidiene, Editura Trei,
Bucureşti
 Holdevici, I (2008), Ameliorarea performantelor individuale prin
tehnici de psihoterapie.Editura All,Bucureşti
 Howard Gardner(2006) Inteligenţe multiple (Noi orizonturi), Editura
Sigma
 Horst H. Siewert(2005) IQ - cum să ne calculăm coeficientul de
inteligenţă, Editura Gemma Print
 Golu P., Golu I(200)Psihologie educaţională, Editura Miron,
Bucureşti,
 Golu, I.(2006) Componente afectiv-motivaţionale şi aspiraţionale ale
performanţei şcolare, EdituraCartea Universitară, Bucureşti
 Maria Liana Stănescu (2002) -Instruirea diferenţiată a elevilor
supradotaţi, Editura Polirom
 Yolanda Benito(2003) Copiii supradotaţi. Educaţie, dezvoltare
emoţională şi adaptare socială, Editura Polirom, Iaşi
 Mihai Jigău (2001) -Consilierea carierei. Editura Sigma
 Mihai Jigău(1994) Copiii supradotaţi, Editura Ştiinţă şi Tehnică,
Bucureşti
 Maximilian Boroş(1998) - Nivelul de aspiraţii şcolare. Editura
Gutinul

44
  Mihaela Roco(2001) - Creativitate şi inteligenţă emoţională. Editura
Polirom
 Nicolae Mitrofan(2005) Laurenţiu Mitrofan, Testarea psihologică.
Inteligenţa şi aptitudinile, Editura Polirom
 Pavelcu, V (1982), Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalităţii,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
 Popescu- Neveanu (1978), Dicţionar de psihologie, Editura Albatros,
Bucureşti.
 Popescu- Neveanu (1969), Personalitatea şi cunoaşterea ei, Editura
Militară, Bucureşti.
 Popescu- Neveanu (1976), Curs de psihologie generală, Tipografia
Universităţii, Bucureşti.
 Petre, B ( 1979), Itinerar Psihiatric, Editura Junimea, Iaşi.
 Verza , E (1993), Psihologia vârstelor, Editura Hyperion XXI,
Bucureşti

Site-uri web şi resurse web:

 www.psihologie.ro
 www.psihologieonline.ro
 www.psihologie.net
 ro.wikipedia.org/wiki/Psihologie

ANEXA 1

CHESTIONARUL PENTRU PĂRINŢI

1. Aţi participat la atelierul de lucru adresat părinţilor, în care s-a prezentat

programul educaţional special al copiilor dvs. ?

45
  DA
 NU
2. Credeţi că sunteţi suficient de informat în legatură cu programul respectiv?
 DA
 NU
3. Sunteţi în temă cu experienţele educaţionale ale copilului dvs., din cadrul
programului special ?
 DA
 NU
4. Sunteţi în temă cu modalitatea noastra de diferentiere si individualizare a
educatiei ?
 DA
 NU
5. Sunteti in tema cu modalitatea de selecţie a copiilor pentru programe
educaţionale mai avansate ?
 DA
 NU

6. Copilul dvs. a fost inclus într-un program avansat în acest an ?

 DA
 NU
7. Dacă răspunsul la intrebarea 6 este “DA”, cunoaşteţi ce temă a ales copilul
dvs. din cadrul programului ?
 DA
 NU
8. Vă sunt cunoscute procedurile de absolvire a programului avansat ?
 DA
 NU
9. Aţi fost invitat să vizitaţi locul de desfaşurare a programului (“camera de
resurse”)?
 DA
 NU

46
10. Consideraţi că vi s-au oferit suficiente oportunităţi de a fi în legătură cu
şcoala şi de a vă întâlni cu profesorii copilului dvs. ?
 DA
 NU
11. Copilul dvs. a întâmpinat anumite probleme în grupul de colegi din
programul special ? Dacă da, vă rugăm sa relataţi.
 DA
 NU
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
………………………
12. Copilul dvs. a avut anumite probleme în şcoala de apartenenţă, în urma
implicării în acest program special ? Dacă da, vă rugăm relataţi.
 DA
 NU
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
……………………….
13. Copilul dvs. s-a exprimat vreodată în sensul că pierde experienţe utile
oferite de şcoala normală ?
 DA
 NU
14. Aţi avut vreo discuţie cu profesorii din şcoala normală despre implicarea
copilului dvs. în acest program special ?
 DA
 NU
15. Dacă copilul dvs. va dori să participe şi la anul la un program special, îl
veţi încuraja ? Din ce motive ?
 DA
 NU
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………

47
…………………………………………………………………………………
………………………
16. Copilul dvs. vă vorbeşte despre experienţele lui în cadrul şcolii speciale ?
 Des
 Câteodată
 Rar
 Niciodată
17 Care dintre următoarele cuvinte exprimă cel mai bine atitudinea copilului
dvs. faţă de activitatea din programul special ?
 Entuziasmat
 Pozitiv
 Indiferent
 Refractar

18 Copilul dvs. îşi exprimă bucuria de a participa la acest program ?

 Des
 Câteodată
 Rar
 Niciodată
19. Care din următoarele cuvinte exprimă cel mai bine atitudinea copilului
dvs. faţă de gradul de provocare pozitivă a activităţilor ?
 Foarte provocativ
 Cateodată provocativ
 Deloc provocativ
 Nu pot aprecia
20. Vă rugăm să descrieţi câteva schimbări în atitudinea copilului dvs. faţă de
şcoala normală, ca rezultat al implicării lui în acest program.
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
………………………………………………

48
21. În spaţiul de mai jos, vă rugăm să ne transmiteţi orice părere, comentariu,
sugestie în legătură cu programul special.
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
………………………………………………………………

ANEXA 2

CHESTIONARUL PENTRU PROFESORI

1. Sunteţi familiarizat cu problematica programului educaţional special ?

 Deloc
 Oarecum

49
  Familiarizat
2. Consideraţi că vi s-au oferit suficiente informaţii despre acest program ?
 Da
 Nu
3. Sunteţi informat despre experientele de îmbogăţire a cunoştinţelor oferite
de acest program ?
 Deloc
 Oarecum
 Informat
4. Sunteţi familiarizat cu procedeele de compactizare a studiilor ?
 Deloc
 Oarecum
 Familiarizat
5. Sunteţi familiarizat cu condiţiile şi modalitatea de a selecţiona şi include
un elev în acest program special ?
 Deloc
 Oarecum
 Familiarizat
6. Sunteţi familiarizat cu condiţiile şi modalitatea de a reprimi un elev ce a
ieşit din programul special ?
 Deloc
 Oarecum
 Familiarizat

7. Credeţi că a cere profesorilor să aplice compactizarea cursurilor reprezintă

o pretenţie exagerată ?
 Adesea
 Câteodată
 Rar
 Niciodată
8. Sunteţi multumit de nominalizările pe care le-aţi făcut pentru a trimite
elevii în programul special ?
 Deloc

50
  Puţin
 Mulţumit
 Foarte mulţumit
9. Consideraţi că nominalizarea a fost o responsabilitate importantă ?
 Da
 Oarecum
 Deloc
10. Credeţi că programul special a pierdut din calitate acum, când admiteţi un
numar mai mare de elevi ?
 Da
 A scăzut putin calitativ
 Nu a scăzut calitativ
11. Programul special vă creează vreo problemă în activitatea obişnuită de la
clasă ?
 Nici o perturbare
 Oarecum perturbat
 Foarte perturbat
12. Care din cuvintele următoare descriu cel mai bine colaborarea cu
profesorul de resurse ?
 Entuziastă
 Pozitivă
 Indiferentă
 Negativă
13. Profesorul de resurse vă ţine la curent cu progresul elevilor din programul
special?
 Adesea
 Cateodată
 Rar
 Niciodată
14. Aţi observat modificări în atitudinea elevilor din momentul în care clasa
dvs. este introdusa în programul special ?
3 Da
4 Nu

51
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
……………………………….
15. Aţi recurs la schimbări de stil de predare de când suntei implicat în
programul special ?
 Da
 Nu
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………..

16. Marcaţi cuvintele de mai jos care exprimă parerea dvs. despre programul
special.
 Simplu
 Activ
 Confuz
 Competiţional
 Satisfăcător
 O idee bună
 Incorect
 Responsabil
 Complicat
 Discontinuu
 Pasiv
 Sistematic

52
17. În spaţiul de mai jos, vă rugăm să faceţi şi alte comentarii, aprecieri, sau să
puneţi întrebări în legatură cu acest program.
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………..

ANEXA 3

CHESTIONARUL PENTRU ELEVI

1. Mai jos sunt date câteva exemple de activităţi din programul special pe
care l-aţi urmat în acest an :

53
  Conferinţe ţinute de invitaţi specialişti ;
 Mini – cursuri extraşcolare ;
 Excursii cu tematică ştiinţifică ;
 Filme pe teme diferite.
Enumeraţi şi alte activităţi la care aţi participat.
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
……………………………….
2. Care dintre acestea v-au plăcut cel mai mult ?
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
………………………
3. V-a făcut plăcere să lucraţi la proiect ? Sunteţi multumit de modul cum aţi
finalizat proiectul ?
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
………………………
4. Ce aţi învăţat în plus, lucrând la acest proiect ?
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
………………………
5. Vă simţiţi mai bine când efectuaţi sarcini individuale, decât în grupurile
mici
 Da
 Nu
6. Credeţi că acum colaboraţi mai bine cu ceilalţi colegi, ca urmare a
experienţelor comune ?
 Da
 Nu

54
  Nu ştiu
7. V-a plăcut să lucraţi cu profesorul de resurse ?
 Da
 Nu
 Nu ştiu
8. Intenţionaţi să vă întoarceţi într-un program special la anul ?
Da
Nu
Nu ştiu
9. Credeţi că implicarea în programul special v-a ajutat să vă satisfaceţi
interesele ?
Da
Nu
Nu ştiu
10. Credeţi că este corect să li se dea mai multor copii şansa de a participa la
programul special ?
Da
Nu
Nu stiu
11.Ce aţi dori să faceţi la finalizarea proiectului ?
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
………………………

ANEXA 4

REZULTATELE TESTULUI NR. 1 (INIŢIAL)

SEPTEMBRIE 2008

Nr. NUMELE ŞI DICTARE Despărţire în

55
Crt. PRENUMELE Ex. 1 silabe
Ex. 2
ELEVULUI

Maj alin ghi Ade-la  Scris Şcoa-lă Al-ba

caligra- tru
fic
1. A. D + + + + + - + +
2. A. C. D - - + - + - - -
3. B. G. O - - - - - - - -
4. C. A. C - - + - + - - -
5. D. G.. - - - - + + - -
6. D. C.D + + + + + - + +
7. H.Ş - - - - - - - -
8. I.B.I - - + + + + - +
9. K. M - - - - - - - -
10. M. M. L - - - - - + + -
11. M.E.F - - - - - - - -
12. M. S. M + - + + + - + -
13. M. D.G + + + + + + + +
14. M.F - - - - - - - -
15. M.M. M + - + + + + - -
16. N. M.M - - + + + - + -
17. O. N.D - - - - - - - -
18. O. R. A + + + - + - - -
19. P.E.A - - - - - - - -
20. R. D. A + - - - + + + +
21. R. P. M + - - + - + + -
22. R. T - - + - + - + +
23. S.A. G + + + + + + + +
24. Ş. V.R - - + - + - + +
25. Z. G.T + - + + + - - -

ANEXA 5

REZULTATELE TESTULUI PARŢIAL

FEBRUARIE 2009

56
DICTARE

Nr. NUMELE ŞI Majuscula la Aline Moş Sfântul Petru Pomii îmbr

Crt. înc. de prop. ate Cră-
PRENU
ciun
MELE
ELEVULUI
Tot. 32 p 10x0,5 6x0,5 3 3 3 1
1. A. D + + + + +
2. A.C + + + + -
3. B. G + + - - -
4. C. A + + + + -
5. D. G + + + - -
6. D. C. + + + + +
7. H.Ş - - - - -
8. I. B. I + + + + -
9. L.M + + - - -
10. M. M. L + + - - +
11. M. E - + - - +
12. M.S + + + + -
13. M. D. + + + + +
14. M.F. - + - - -
15. M. M + + + + +
16. N. M + + + + -
17. O. N + + - - +
18. O. A + + + + +
19. P. E. + - - - -
20. R. D. A + + + + +
21. R. P + + + + -
22. R. T + + + - -
23. S. G + + + + +
24. Ş. R + + + + +
25. Z. G + + + + +

Nr. Crt. NUMELE ŞI Alcătuire de propoziţii Dezvoltarea

Ex. 2 propoziţiei
PRENUMELE
Ex.3
ELEVULUI
cetină drumuri nămeţi
troienite
Total 40 5 5 5 5
1. A. D + + + +
2. A. C - + - +
3. B. G - - - +
4. C. A - + + +
5. D. G - + + +
6. D. C.D + + + +

57
 7. H. Ş - - - +
8. I. B.I + + + +
9. L.M + + + +
10. M.L. - + + +
11. M. E - - + +
12. M. S - + + +
13. M.D + + + +
14. M. F - - - +
15. M.M.M + + + +
16. N.M. M + + + +
17. O. N - + + +
18. O. R. A + + + +
19. P. E - -- - +
20. R. D + + + +
21. R. P - + + +
22. R. T - + + +
23. S. G + + + +
24. Ş. R + + + +
25. Z.G + + + +

ANEXA 6

REZULTATELE TESTULUI SUMATIV

58
 IUNIE 2009
DICTARE

Nr. NUMELE ŞI 1 2 3 4 5 6 7
Crt
PREN
.
UME-
LE
ELEVULUI
Tot 31 11 6x 6x 7x 6x 0,5 5x
. x0, 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5
5
1. A.D + + + + + + +
2. A. C + + + + + + +
3. B. G + + - + + - +
4. C.A + + + + + + +
5. D. G + + + + + + +
6. D.C + + + + + + +
7. H. Ş + - - + - + +
8. I. B. I + + + + + + +
9. L. M + + + + + + +
M. L + + + + + + +
10.
11. M.E + + - + - - +
12. M. S + + + + + + +
13. M. D + + + + + + +
14. M.F + - - - - + +
15. M.M + + + + + + +
16. N. M + + + + + + +
17. O. N + + + + + - +
18. O. A + + + + + + +
19. P.E + + - - + + +
20. R. D. A + + + + + + +
21. R. P + + + + + + +
22. R. T + + + + + + +
23. S. G + + + + + + +
24. Ş. R + + + + + + +
25. Z.G + + + + + + +

Legenda: 1 – majuscula la începutul propoziţiei; 2 – majuscula la

cuvintele nume de persoane; 3 – respectarea alineatelor; 4 – scrierea
corectă a grupurilor de vocale; 5 – scrierea corectă a grupurilor de litere;
6 – scrierea corectă a cuv. Îmbracă; 7 – folosirea puncutlui; 8 – folosirea
virgulei; 9 – folosirea semnului mirării; 10 – folosirea semnului
întrebării; 11 – folosirea semnului două puncte; 12 – folosirea liniei de
dialog; 13 – scris caligrafic

59
Nr. NUMELE ŞI Despărţire în Alcătuirea de Cuvinte cu
Crt. silabe propoziţii
PRENUMELE
ELEVULUI

leii Mâh- pris lun rece

nire pă că
Tot. 40 3 3 5 5 3
1. A. D + + + + +
2. A. C + + - + +
3. B. G - - - + +
4. C. A + + + + +
5. D. G + + + + +
6. D. C + + + + +
7. H. Ş - - - - +
8. I. B. I + + + + +
9. L. M + + + + +
M. L + + + + +
10.
11. M. E - + + + +
12. M.S + + + + +
13. M. D + + + + +
14. M.F - - + - +
15. M.M + + + + +
16. N. M + + + + +
17. O. N + - + + +
18. O. A + - + + +
19. P. E - - - - +
20. R. D. A + + + + +
21. R. P + + + + +
22. R.T + + + + +
23. S. G + + + + +
24. Ş. R + + + + +
25. Z. G + + + + +

60
61