Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
POLITICUL SI POLITICA
Știința este un ansamblu sistematizat de cunoștințe și metode de cercetare, medie prin care se cauta cunoștințe
transmisibile și verificabile.
Duverger susține că știința politica își defineste domeniul de cercetare prin apalelul la 3 paliere ale realității sociale
1. Inițierea în analiza sociala a politicului
2. Descrierea și analiza sistemelor politice
3. Studiul organizațiilor politice (grupuri de presiune)
Știința politica analizează și explică realitatea sociala prin intermediul celorlalte științe sociale.
1.2 Definitia generală - definiție specifică a științei politice
Știința politică este un ansamblu sistematizat de cunoștințe, ipoteze de cercetare, și teorii care se aplică în raporturile
de tip politic
Știința politică are ca obiect de studiu
1. Funcționarea instituțiilor politice, cât și structura acestora
2. Exercitarea puterii, cât și formele juridice care determină sau probleme pe care exercitarea puterii le pune în
diferite forme de organizare a statului
1.3 Politica - domeniul de definiție al științei politice
Etimologia termenului de “politică” provine din grecescul “polis” ce înseamnă CETATE
În Grecia antica, politica apare la Platon, reprezentând o activitate de îmbunătățire a contrariilor. O
mul politic trebuia sa aibe abilitatea
de a armoniza caracterele diferite ale guvernanților.
Politica devenind o adevărată artă de guvernare pe baza consimțământul cetățenilor.
Polisul este ansamblul cetățenilor (străzi locuri la greci)
Semnificatiile termenului de “cetate” - Debbasch și Pontier
Termenul de cetate face trimitere la cuvântul “cetățenie “, pe această formă de organizare sociala, sunt semnificativi doar a cei locuitori care
au un statut juridic bine definit, acordat de Cetate.
Cetatea - “politica” trimite i. Mod expres la câteva dimensiuni fundamentale ale societății umane
1. Statul pe care termenul de C etate îl presupune în mod implicit
2. Existenta unui teritoriu determinat pe care se desfășoară activitatea și tre indivizi
3. Existența unei puteri publice care acorda statul juridic
4. Existenta unor forme de interacțiune, a căror reguli sunt stabilite de puterea publică
1.4 Politica & politicul
Politica este o activitate desfășurată pe un anumit teritoriu, în care exista o populație, în care o putere își asuma rolul de-a
organiza interacțiunile dintre indivizi.
La politique - politicul
↪ dimensiuni caracteristice umane, în sensul în care Aristotel definea natura umana.
Omul este văzut ca zoon politikon - animal sociala, în viziunea lui Aristotel, incluzând și pe cel de a nimal politic.
Politica în viziunea lui A
ristotel
↪ face trimitere la natura umana în sensul de o structura ce deține în mod unitar, calitatea de a trăi în comunități organizate
Omul în viziunea lui Aristotel
↪ se individualizează în raport cu alte animale care trăiesc în comunitate,autorul identifica comunitățile umane cu o comunitate
organizata de albine 🐝
Politiculs e refera la indivizii care poseda un instinct de a trai în comunități organizate (tip de societăți pe care Aristotel le identifica
cu statul)
Julian Freund, susține ca p oliticul face trimitere la esența umana, la caracteristicile fundamentale pe care omul, în calitate de
ființă rațională, le posedă și care-l definesc
George Burdeau - p oliticul trimite la un anume aranjament ordonat de date materiale al unei colectivități și de elemente spirituale ce
constituie o cultura acestui aranjament c ultural
Max Weber susține ca p oliticuleste un “ câmp social dominant de conflicte de interese reglate prin intermediul unei puteri, ea
însăși instanța care deține monopolul legitime”
Politica este definită ca arta de a guverna sau a face compromisuri pentru rezolvarea unor probleme sociale
Politicul face apel la natura umană
Politica se referă la contingentă
În politică se confruntă și se realizează strategii concrete se administrare, de gestionare, distribuire și redistribuire de resurse sociale
Burdeau & Braud spun că p olitica este ↪ scena în care se confruntă indivizii și grupurile aflate în competiție pentru cucerirea
și exercitarea puterii
Max Weber susține ca politica este
↪ ansamblul eforturilor care sunt făcute pentru a participa la putere sau pentru a influenta impartirea puterii, fie între
state, fie între grupări de pe teritoriul aceluiași stat
La nivelul societății științifice se pot identifica 2 definiții, în sens larg și în sens restrâns.
In sens restrâns
↪ politica este un compartiment singular al societății, distincta de alte activități sociale, având scopuri și reguli specifice, care se aplică la
nivelul întregii societăți
În sens larg
↪ politica este omniprezenta și traversează dintr-un cap în altu societatea, astfel s exista păreri ca totul este p
olitic sau politozabil, într-o
forma sau alta
1.5 Politics & policy
Policy - rezultatele acțiunii de guvernare la diferite niveluri
= produse ale activității de guvernare
Politics - știința politica sau la activități generale de politică
= procese legate de lupta pentru putere sau cucerirea și exercitarea puterii (politica României)
1.6 Politicul & Politics nu pot fi privite separat
Politicul - nu poate fi absent atunci când se produce o anumita politică
Politicul întemeiază activitățile de pe scena politică, competiția dintre puteri și compromisurile pentru realizarea unor scopuri
sociale
2 Politica, statul & puterea
A) Politica & Statul
● Unii ar denumi domnul politic apelul la stat
● Politica devine astfel o acțiune ce caracterizează statul, însă este departe se a se reduce doar la stat
● Statul nu este singura instituție care participa la gestionarea resurselor sociale
B) Politica & Puterea
● Machiavelli susține ca politica este lupta pentru putere
● Nu toate relațiile sociale sunt relatii de putere
● J. Freund - definire de tip conflict-cooperare a politicii
↪ “Politica este o activitate sociala prin care securitatea și armonia interioara a unei unități politice, poate determina
prin intermediul forței în general fondata pe Drept, garantând ordinea în cadrul luptelor care nasc diversitatea și divergenta
opiniilor și intereselor
3 Metode ale științei politice
3.1 Pozitivism
Metoda condiționează restul cercetării
Pozitivismul - o “purificare” a cercetătorului pentru a avea acces la informațiile, legat de ideea formalizarii și algoritmizarii
cercetării și a datelor științifice
Pozitivismul este bun pentru ca face trimiterea la un fenomen de modelare a obiectelor de cercetare, acesta fiind uiți la în
anumite situații pentru a elabora scenarii de evoluție unuia și acelas fenomen (ex analiza puterii politice din perspectiva teoriei
jocurilor)
3.2 Empirismul
Apare și sub numele de behaviorism, - colectarea faptelor în descrierea lor on formare în care ele apar în conștiința imediata a
observatorului.
Caracteristicile sunt
● Este prima încercare de experimentare a prpcedeelor tehnice devenite astăzi instrumente necesare de cercetare.
Wright Mills a făcut o critica fundamentala, referindu-se la capacitatea de a interpreta faptele sociale și la disfuncționalitățile
pe care aceasta metoda behaviorista le creează în cercetare se mărginește ca “explicarea a ceea ce se poate observa, și deci,
măsura”
3.5 Metoda ideal-tipului
Aceasta medita aparține lui Max Weber.
Aceasta face referire la stabilirea unor idealuri prin identificarea trăsăturilor specifice ale unui fenomen sau proces social
Ideal-tipul se realizează prin deformarea-idealizarea trăsăturilor obiectului de cercetare ce poate fi apoi folosit într-o
comparație de fenomen sau pro asa reale aflate sub analiza.
Tema 2 Puterea sociala și puterea politică
1 Puterea, influență, forță
Duverger
● Conceptul de putere trebuie separat de cel de influență sau de conceptul de forță
● Influența este o situație de fapt (face trimitere la o persoana care își poate impune punctul de vedere în fata unui individ
sau grup social)
● Puterea este un concept normativ (situația celui care are dreptul sa ceara celorlalți sa se plieze pe propriile sale directive
într-o relație sociala)
2 Puterea este un fapt social
J. W Lapierre
Apartenența la un grup se poate manifesta și ca o presiune sau o constrângere, față de propriile noastre opțiuni sociale.
Nu exista grup social în afara relațiilor de putere, în fiecare caz individual exista 3 forme de putere 💪🏼
1. Puterea imediata, este aplicată tuturor membrilor grupului, fără a fi exercitata de către cineva, nimeni nu comandă dar
toți se supun
2. Puterea socială individuala este necesara atunci când grupul întra în relații constante cu mediul social
3. Puterea instituționalizată este legala care face grupul sa fie recunoscut de toți membrii sai ca o entitate separată și
superioara tuturor indivizilor care îl compun
3 Puterea, fapt social sau realitate de sine?
Puterea nu poate fi conceputa fără societății. Aceasta se manifesta doar prin intermediul relațiilor sociale, acestea fiind foarte
importanta, ca puterea sa existe.
4 Puterea că influență
1. Perspectiva sociologică
↪ poate fi tratata ca influență și cq posibilitate de folosire a acestei influente con egala măsură
2. Lumea socială
↪ puterea devine în această perspectivă influenta direcționată asupra unui individ, sau între 2 indivizi, actuală sau
potențială
5 Puterea ca relație sociala de inegalitate
Dahl - raport între cei doi actori sociali dintre care A îl influențează pe B sa acționează altfel de cât ar fi acționat B de obicei.
Orice relație de putere (Dahl) trimite la raporturi de inegalitate
Paradigma weberiană face trimitere categoric la existenta unei relații de puteri ori te câte ori un individ reușește sa se abțină de
la a realiza (acea putere), conform voinței celuilalt ➡ ( B ii cere lui A să nu bata clienții magazinului dacă fura ceva, astfel A se va
abține (puterea) conform voinței lui B)
13 Puterea politică, legimitatea și autoritatea
Libertatea politica este legata de puterea politica se tip democratic, care poate apărea doar într-un regim politic pluralist, pe
logica egalității de șanse și participare sociala activa la delegarea de putere în instituțiile centrale și locale ale statului
Dahl (regim democratic) guvernanții subt aleși, prin alegeri libere
Exprimare libera
Poliarhia apare aici drept regimul cu putere politica, existând un control al drepturilor fundamentale al cetățenilor
Ligimitatea devine o condiție primordială a stabilității politice
Weber cele 3 tipuri de Legimitatea
Tradiționala
Charismatica (abilitățile și priceperea persoanei respective)
Legala (aia de e prin vot și chestii)
Tema 3 Statul, origini, statul de drept