Vleju Marina-Gabriela

Zamfir Andreea-Ioana

Resurse Umane, grupa 3

Temă de aprofundare introductivă

George Ritzer - Sociological Theory

Interacționismul simbolic

Cele mai semnificative rădăcini ale operei lui Mead, în special, și a intercționismului simbolic,
sunt filosofia și pragmantismul și psihologia behaviorismului. George Herbert Mead, filozof,
sociolog si psiholog American.

Pragmantismul - o poziție filosofică amplă din care putem identifica mai multe aspect care au
influențat dezvoltarea sociologică a lui Mead. Pentru pragmatic, realitatea adevărată nu există
”afară” , în lumea reală, ea este create în mod acitv prin acțiunile noastre. În al doilea rând,
oamenii își amintesc și își creează bazele cunoștințelor lor despre lume, pe baza a ceea ce este
util pentru ei. În al treilea rând, oamenii definesc obiectele fizice și sociale cu care se confruntă
în lume, pe baza dacă vrem să înțelegem actorii, pe baza folosirii/utilizării lor pentru ei. În final,
dacă vrem să înțelegem actorii,(sociali) trebuie să bazăm acea înțelegere pe ceea ce face i în
mod real, în lume.

Trei puncte critice pentru interacționismul simbolic: 1. O concentrare asupra intercțiunii dintre
lume și actorii sociali , 2. O vedere asupra ambelor (actori sociali li lume) ca proces dinamic și
nu ca structură socială, 3. Importanța atribuită actorilor sociali de a interpreta lumea socială.

Behaviorismul – Mead a fost influențat de Behaviorismul psihologic, o perspectivă care l-a

dus într-o direcție realsită ți empirică. Mead și behaviosrismul radical, diferă, de asemenea, în
vederile lor despre relația dintre oameni și animale. Există o diferenâă semnificativî și calitativă.
Cheia la această diferență, a fost văzută ca posesia capacităților mentale ale omului, care îi
permit să folosească limbajul/limba între stimuli și răspuns, pentru a decide cum să răspundă.

Charles Morris- ”Mind, Self, and Society” enumeră 3 diferențe între Mead și Watson. 1) Mead
considera că Watson se concentra mai mutl pe beahaviorismul simplistic. Acesta îl acuză pe
Watson că a agățat comportamentul de întregul context social. Mead a vrut să se ocupe de
comportament ca o mică parte a lumii sociale, largi. În al doilea rând, Mead îl acuză pe Watson
de refuzul de a exinde Behaviorismul în procesele mentale. (Watson vede actorul ca o marionetă,
Mead are o privire mai dinamică, creativă).
 Actul/ acțiunea –la Mead , 4 stagii/ baze (impulsul, percepția, manipularea(tratamentul),
consumul. – gesturile

-simblorile semnificante – un tip de gest pe care doar oamenii îl pot face. Doar când
există astfel de simboluri, putem comunica cu adevărat, comunicarea în sensul real al cuvântului
nu este posibilă în cazul albinelor, furnicilor, etc.

-mind/self

-dezvoltarea copilui (joaca, etapa de joacă/game stage,generalized other.