Piaţa piersicilor şi nectarinelor

proaspete în România
Studiu de confirmare a pieţei -ţintă

Februarie 2009
 Piaţa piersicilor şi nectarinelor proaspete în România
CUPRINS

OBSERVAŢII-CHEIE ŞI RECOMANDĂRI ....................................................................................... 3

REZULTATELE ANALIZEI INFORMAŢIILOR DIN SURSE STATISTICE .................................. 5

Tendinţe în domeniul producerii ........................................................................................................................... 5
Tendinţe în domeniul comerţului internaţional..................................................................................................... 6

Acces la piaţa de desfacere ................................................................................................................................... 9

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ÎN BAZA INTERVIURILOR.................................................... 10

Informaţii cu privire la întreprinderile respondente .............................................................................................10
Furnizori şi caracterul sezonier al importurilor .....................................................................................................10
Clienţi majori şi pieţe de desfacere ......................................................................................................................11
Cerinţe faţă de produs şi preferinţe .....................................................................................................................11
Dimensiunile ....................................................................................................................................................12
Ambalaj ............................................................................................................................................................12
Logotip/brand ..................................................................................................................................................12
Ţara de origine .................................................................................................................................................12
Cerinţe de calitate ............................................................................................................................................12
Soiuri şi tendinţe...............................................................................................................................................13
Preţuri ..................................................................................................................................................................13
Principalii concurenţi............................................................................................................................................14
Produsele din Moldova: viziunea cumpărătorilor şi recomandări.........................................................................14

LISTA MATERIALELOR DE REFERINŢĂ ................................................................................... 15

ANEXA 1: TARIFELE VAMALE UE-27 LA PIERSICI ŞI NECTARINE ..................................... 16

TABELE ŞI DIAGRAME
FIGURA 1: EVOLUŢIA RECOLTEI DE PIERSICI ÎN ROMÂNIA (MII TONE)......................................................................... 6
FIGURA 2: SEZONALITATEA IMPORTURILOR DE PIERSICI .................................................................................................. 9
FIGURA 3: SEZONALITATEA IMPORTURILOR DE NECTARINE............................................................................................ 9

TABELUL 1: EVOLUŢIA RECOLTEI GLOBALE DE PIERSICI ŞI NECTARINE (MII TONE).............................................. 5

TABELUL 2: EVOLUŢIA RECOLTEI DE PIERSICI ŞI NECTARINE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ (TONE) ..................... 6
TABELUL 3: PRINCIPALII EXPORTATORI DE PIERSICI ŞI NECTARINE (MII TONE)..................................................... 7
TABELUL 4: PRINCIPALII IMPORTATORI DE PIERSICI ŞI NECTARINE (MII TONE)..................................................... 7
TABELUL 5: EVOLUŢIA IMPORTURILOR DE PIERSICI ŞI NECTARINE ÎN ROMÂNIA ................................................... 8
TABELUL 6: EVOLUŢIA IMPORTURILOR DE PIERSICI ŞI NECTARINE ÎN ROMÂNIA (TONE) ................................... 8
TABELUL 7: TOP RETAIL 2008 ÎN ROMÂNIA ...........................................................................................................................14

Pagina| 2
 Piaţa piersicilor şi nectarinelor proaspete în România

OBSERVAŢII-CHEIE ŞI RECOMANDĂRI

Ca şi majoritatea statelor membre ale Pactului de la Varşovia, odată cu căderea regimului comunist,
România a suportat procese economice şi sociale similare. Începând cu anul 1989, întreaga economie a
ţării, în particular ramura horticolă, a înregistrat un declin dramatic. Din acel moment, suprafaţa totală şi
recoltele din livezile de piersici s-au redus sistematic (de la 8,3 mii hectare şi 81 mii tone în 1989 la 2,1 mii
hectare şi 12 mii tone în 2008).

România ocupă locul 12 în topul mondial al importatorilor de piersici şi nectarine în stare proaspătă. Pe
parcursul ultimilor 4 ani, importurile anuale au oscilat în jurul a 30 mii tone (60% din consum). În structura
importurilor se observă creşterea continuă a ponderii nectarinelor: de la 18% în 2003 la 47% în 2008. De
asemenea trebuie de remarcat creşterea preţurilor medii la import atât la piersici, cât şi la nectarine.

Grecia este principalul furnizor de piersici (exclusiv nectarinele) pe piaţa României – 58%, fiind urmată
de Serbia – 23%. Turcia este încă un furnizor important, dar volumul livrat este în continuă scădere. Din
punct de vedere a preţurilor, Italia se poziţionează în nişa de sus (1610 USD/tonă), Grecia şi Turcia – în cea
de mijloc (750-1100 USD/tonă), iar Serbia – în cea de jos (350 USD/tonă).

Grecia este principalul furnizor şi de nectarine pe piaţa României – 57%, fiind urmată de Italia – 23%. Din
punct de vedere a preţurilor, Spania se poziţionează în nişa de sus (1600 USD/tonă), Grecia şi Italia – în cea
de mijloc (1150-1300 USD/tonă), iar Turcia – în cea de jos (800 USD/tonă).

Republica Moldova livrează cantităţi neînsemnate de piersici. Nu au fost înregistrate livrări de nectarine.

România, în calitate de membru al UE, aplică tarifele UE la import. Tarifele UE aplicate la importul
piersicilor şi nectarinelor proaspete diferă considerabil în funcţie de doi factori: preţul de intrare (preţul în
vamă) şi perioada anului. În prezent, preţul minim de import este 883 EUR/tonă în perioada 11-20 iunie,
776 EUR/tonă în perioada 21 iunie – 31 iulie şi 600 EUR/tonă în perioada 1 august – 30 septembrie. Dacă
piersicile şi nectarinele proaspete importate ating preţul minim de intrare, atunci se aplică doar tariful ad
valorem de 17,6%. Dacă produsele sunt comercializate sub preţul de intrare, atunci se aplică adiţional un
tarif suplimentar (cota specifică a tarifului vamal), care poate atinge nivelul de 130 EUR/tonă.

Începând cu 1 martie 2008, Republica Moldova beneficiază de Preferinţele Comerciale Autonome

acordate de către UE, care prevede un tarif ad valorem egal cu 0%, indiferent de perioada anului. Totuşi,
cota specifică a tarifului vamal rămâne în vigoare. Ţinând cont de faptul că în 2008 preţul mediu de export a
piersicilor din Moldova a constituit 430 €/tonă (sub nivelul preţului minim de import de 600-883 €/tonă),
taxa adiţională de 130 €/tonă sporeşte preţul pentru importatorul român cu circa +30%, ceea ce oricum
este sub preţurile segmentului mediu a pieţii. Putem concluziona, că în contrast cu nivelul cotelor specifice
pentru mere, nivelul cotelor specifice aplicate piersicilor şi nectarinelor nu este o barieră totală pentru
exportul din Moldova în România.

În general, studiul de faţă a relevat perspective de succes pentru operatorii moldoveni de pe piaţa de
piersici şi nectarine proaspete din România. Odată cu creşterea economică a României se înregistrează şi o
majorare a puterii de cumpărare în rândul consumatorilor, respectiv creşte şi cererea anuală de fructe
proaspete. În curând această piaţă va creşte suficient pentru a găzdui atât producătorii locali cât şi
importatorii de piersici şi nectarine proaspete. Având în vedere preţurile tradiţional mai mici la fructele din
Moldova, precum şi regimul preferenţial la importurile de piersici şi nectarine moldoveneşti în România,

Pagina| 3
 Piaţa piersicilor şi nectarinelor proaspete în România
piaţa românească deschide perspective de export considerabile pentru companiile moldoveneşti care au
posibilităţi de depozitare a piersicilor şi nectarinelor.

Deocamdată, după cum afirmă şi majoritatea importatorilor intervievaţi, piersicile şi nectarinele din
Moldova nu sunt bine cunoscute de consumatorii din România, iar pentru a cuceri segmentul de vârf al
pieţei româneşti, furnizorii din Moldova trebuie să depună eforturi semnificative pentru calibrarea
fructelor, îmbunătăţirea condiţiilor de păstrare şi transportare şi pentru modernizarea ambalajelor care
trebuie să protejeze fructele de deteriorare în timpul transportului. Pe termen scurt accentul trebuie pus pe
obţinerea unui avantaj de preţ comparativ cu cel al concurenţilor, avantaj obţinut din contul forţei de
muncă relativ ieftine utilizate în prelucrarea livezilor de piersici şi nectarine. Pe termen mediu, Moldova va
trebui să înlocuiască livezile tradiţionale, care vor constitui şi în continuare o parte importantă din suprafaţa
totală de producere a piersicilor şi nectarinelor, cu plantaţii intensive de soiuri noi cu recolte înalte (în
special nectarine care sunt cu circa 20-40% mai scumpe). Lista măsurilor critice de promovare a
nectarinelor şi piersicilor moldoveneşti pe pieţele de vârf din România poate fi încheiată cu stabilirea unor
relaţii de cooperare de durată, bazate pe încredere cu importatori de talie mare şi / sau reţele de
distribuire.

Pagina| 4
 Piaţa piersicilor şi nectarinelor proaspete în România

REZULTATELE ANALIZEI INFORMAŢIILOR DIN SURSE STATISTICE

TENDINŢE ÎN DOMENIUL PRODUCERII

Piersicile şi nectarinele sunt cultivate în peste 70 de ţări de pe toate continentele. Pe parcursul ultimilor
10 ani, producţia mondială s-a majorat cu 53%, atingând nivelul de 18,3 milioane tone. Primii patru
producători – China, Italia, SUA şi Spania deţin peste 60% din totalul suprafeţelor cultivate şi circa 70% din
producţia globală de piersici şi nectarine. Creşterea volumului a fost datorată în special Chinei (+150% timp
de 10 ani), pe când producerea în restul lumii a crescut cu doar 15%. În marea majoritate a ţărilor se atestă
o dinamică de sporire a recoltelor la hectar (+29% la nivel global).

China este liderul mondial în producerea piersicilor şi nectarinelor (8,6 milioane tone sau 46% din
producţia globală), fiind urmată de Italia, Spania şi SUA. În prezent aceste ţări îşi menţin sau îşi majorează
volumele produse, în timp ce foştii producători majori ca Franţa şi Grecia îşi reduc considerabil volumele
produse. Acest fapt este un indicator al intensificării specializării, mai ales printre statele membre ale UE. La
moment, Spania este singurul producător european care îşi lărgeşte constant suprafeţele de plantaţii de
piersici şi nectarine.

La nivel mondial, circa 55% din producţia de piersici şi nectarine este destinată industrializării şi 45%
este consumată în stare proaspătă.

Tabelul 1: Evoluţia recoltei globale de piersici şi nectarine (mii tone)

Nr. Ţara 2004 2005 2006 2007 2008
1 China 7,040 7,649 7,829 8,032 8,600
2 Italia 1,710 1,693 1,665 1,719 1,680
3 Spania 988 1,231 1,256 1,150 1,200
4 SUA 1,430 1,302 1,133 1,009 1,171
5 Grecia 876 817 712 700 704
6 Turcia 372 510 553 558 562
7 Franţa 397 400 401 401 405
8 Iran 390 390 390 390 415
9 Egipt 361 360 360 365 375
10 Chile 311 315 320 330 345
Alte ţări 2,821 2,932 2,885 2,803 2,873
TOTAL LUME 16,695 17,600 17,502 17,457 18,330
Sursa: Calcule după FAOSTAT şi FAS USDA

Deşi, din punct de vedere botanic, nectarinele sunt doar o sub-specie a piersicilor, ele sunt considerate
un produs separat în practica comerţului internaţional cu fructe proaspete. Adiţional, piersicile se împart în
două grupe: cu sâmbure aderent şi cu sâmbure liber. Doar Uniunea Europeană monitorizează sistematic
evoluţia producerii pe sub-categorii. Astfel, în anul 2008 în UE volumul de producere a piersicilor cu
sâmbure liber a constituit 1536 mii tone, a piersicilor cu sâmbure aderent – 1094 mii tone tone, iar a
nectarinelor – 1455 mii tone.

Pagina| 5
 Piaţa piersicilor şi nectarinelor proaspete în România
Tabelul 2: Evoluţia recoltei de piersici şi nectarine în Uniunea Europeană (tone)
4,500,000
4,000,000
3,500,000
3,000,000
2,500,000
2,000,000
1,500,000
1,000,000
500,000
0
1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008

Piersice cu sâmbure liber Piersice cu sâmbure aderent Nectarine

Sursa: Forumul Internaţional Europêch' (http://www.europech.com)

În România, odată cu destrămarea regimului ceauşist în 1989, suprafaţa totală a livezilor de piersici s-a
redus drastic, de la 8,3 la 2,1 mii hectare, iar volumele au continuat să scadă, de la 81 mii tone la doar 12
mii tone în 2008. În prezent, volumul de producere a nectarinelor este nesemnificativ.

Figura 1: Evoluţia recoltei de piersici în România (mii tone)

30
28
25

20

15

12
10

0
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Sursa: Institutul Naţional de Statistică a României şi EUROSTAT

TENDINŢE ÎN DOMENIUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL

O cantitate tot mai mare din producţia globală de piersici şi nectarine ajunge pe piaţa internaţională.
Astfel, în anul 2008 în comerţul internaţional au fost incluse 1,5 milioane tone (18% din producţia globală
destinată consumului în stare proaspătă), ceea ce este cu 25% mai mult decât în anul 2004.

În aceiaşi perioadă, valoarea exporturilor de piersici şi nectarine a crescut cu un ritm mai avansat
(+48%), constituind în 2008 peste 1,8 miliarde dolari SUA. Preţul mediu mondial la care s-au efectuat
operaţiunile de export (condiţii FOB) a crescut de la 960 dolari/tonă în 2004 la 1200 dolari/tonă în 2008.

Cel mai mare exportator de piersici şi nectarine este Spania (547 mii tone), urmată de Italia, SUA, Chile,
Franţa şi Grecia. Republica Moldova ocupă locul 21 în topul exportatorilor cu circa 3 mii tone.

Pagina| 6
 Piaţa piersicilor şi nectarinelor proaspete în România
Tabelul 3: Principalii exportatori de piersici şi nectarine (mii tone)
Nr. Reporter 2004 2005 2006 2007 2008
1 Spania 276 424 545 521 547
2 Italia 407 426 360 373 327
3 SUA 112 117 97 117 129
4 Chile 114 110 97 98 106
5 Grecia 98 103 81 83 102
6 Franţa 66 69 71 60 53
7 China 16 17 20 24 28
8 Turcia 20 39 39 19 22
9 Olanda 18 22 21 19 21
10 Argentina 9 11 17 16 19
11 Iordania 4 6 10 13 19
12 Belgia 12 18 19 21 17
Alte ţări 53 78 92 107 112
TOTAL LUME 1 206 1 441 1 470 1 470 1501
Sursa: UN Comtrade

Principalii importatori de piersici şi nectarine sunt ţările dezvoltate din Europa şi America de Nord. Pe
parcursul întregii perioade, Germania a fost cel mai mare importator mondial, însă cantitatea importată a
stagnat în jurul a 275 mii tone. În contrast, cel de-al doilea mare importator, Rusia, creşte în continuu
volumul importurilor (importurile s-au dublat timp de 5 ani).

Tabelul 4: Principalii importatori de piersici şi nectarine (mii tone)

Nr. Reporter 2004 2005 2006 2007 2008
1 Germania 262 305 297 249 263
2 Rusia 77 101 132 133 160
3 Franţa 89 115 139 108 132
4 Olanda 38 50 42 84 92
5 Polonia 65 79 61 97 81
6 Marea Britanie 90 97 93 87 72
7 Italia 46 61 80 56 67
8 SUA 75 72 60 60 63
9 Canada 63 65 56 60 62
10 Belgia 42 50 55 51 52
11 Portugalia 31 31 31 35 28
12 România 15 33 29 30 25
Alte ţări 312 384 394 419 405
TOTAL LUME 1206 1441 1470 1470 1501
Sursa: UN Comtrade

România ocupă locul 12 în topul mondial al importatorilor de piersici şi nectarine în stare proaspătă. Pe
parcursul ultimilor 4 ani, importurile anuale au oscilat în jurul a 30 mii tone (60% din consum).

În structura importurilor se observă creşterea continuă a ponderii nectarinelor: de la 18% în 2003 la 47%
în 2008. De asemenea trebuie de remarcat creşterea preţurilor medii la import atât la piersici, cât şi la
nectarine.

Pagina| 7
 Piaţa piersicilor şi nectarinelor proaspete în România

Tabelul 5: Evoluţia importurilor de piersici şi nectarine în România

2003 2004 2005 2006 2007 2008
PIERSICI
Volumul importurilor (tone) 1,947 11,241 20,833 19,375 16,296 13,559
Valoarea importurilor (mii USD) 439 2,475 5,616 4,920 11,002 11,444
Preţul mediu de import (USD/tonă) 225 220 270 254 675 844
NECTARINE
Volumul importurilor (tone) 431 4,219 11,672 9,298 14,035 11,892
Valoarea importurilor (mii USD) 115 1,144 3,578 3,453 12,969 14,424
Preţul mediu de import (USD/tonă) 267 271 307 371 924 1,213
TOTAL PIERSICI + NECTARINE
Volumul importurilor (tone) 2,378 15,460 32,505 28,672 30,331 25,451
Valoarea importurilor (mii USD) 554 3,619 9,194 8,373 23,971 25,868
Sursa: EUROSTAT ComExt

Grecia este principalul furnizor de piersici (exclusiv nectarinele) pe piaţa României – 58%, fiind urmată
de Serbia – 23%. Turcia este încă un furnizor important, dar volumul livrat este în continuă scădere. Din
punct de vedere a preţurilor, Italia se poziţionează în nişa de sus (1610 USD/tonă), Grecia şi Turcia – în cea
de mijloc (750-1100 USD/tonă), iar Serbia – în cea de jos (350 USD/tonă).

Tabelul 6: Evoluţia importurilor de piersici şi nectarine în România (tone)

2003 2004 2005 2006 2007 2008
PIERSICI
1. Grecia 280 7,714 13,964 8,518 10,671 7,902
2. Serbia 2,810 5,815 3,120 3,132
3. Italia 22 262 351 936 790 865
4. Turcia 1,224 207 3,208 2,448 785 674
NECTARINE
1. Grecia 24 3,755 8,545 5,451 7,470 6,734
2. Italia 75 333 1,740 1,730 3,148 2,721
3. Spania 22 19 617 899 2,306 1,307
4. Turcia 271 50 689 962 471 655
Sursa: EUROSTAT ComExt

Grecia este principalul furnizor şi de nectarine pe piaţa României – 57%, fiind urmată de Italia – 23%. Din
punct de vedere a preţurilor, Spania se poziţionează în nişa de sus (1600 USD/tonă), Grecia şi Italia – în cea
de mijloc (1150-1300 USD/tonă), iar Turcia – în cea de jos (800 USD/tonă).

Analiza sezonalităţii importurilor arată că importurile de piersici au loc în special în perioada iunie-
august, iar a nectarinelor – în perioada iunie-septembrie.

Pagina| 8
 Piaţa piersicilor şi nectarinelor proaspete în România

Figura 2: Sezonalitatea importurilor de piersici Figura 3: Sezonalitatea importurilor de nectarine

5000 $1,600 5000 $1,600

4500 $1,400 4500 $1,400
4000 4000
$1,200 $1,200
3500 3500
3000 $1,000 $1,000
3000
2500 $800 2500 $800
2000 $600 2000 $600
1500 1500
$400 $400
1000 1000
500 $200 $200
500
0 $0 0 $0
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
Volum (tone) Pret (USD/tona) Volum (tone) Pret (USD/tona)

Sursa: EUROSTAT ComExt

ACCES LA PIAŢA DE DESFACERE

În România există un şir de ministere şi agenţii guvernamentale responsabile pentru siguranţa

alimentară şi calitatea produselor (inclusiv controlul importurilor), principala fiind Autoritatea Naţională
Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Deoarece începând cu 1 ianuarie 2007 România este
membru deplin a Uniunii Europene, sunt aplicate toate normele şi reglementările UE, la care se adaugă
cerinţe specifice ale autorităţilor române.

Principalele cerinţe pentru efectuarea exporturilor de piersici şi nectarine din Republica Moldova în
România ţin de următoarele domenii:

 Controlul sanitar al produselor de origine non-animală

(http://www.ansv.ro/proceduri/PGO/PGO_006_control_produse_nonanimale.pdf) ;
 Controlul fito-sanitar;
 Marcarea produselor;
 Conformitatea cu Standardul UE de Comercializare a Piersicilor şi Nectarinelor
(http://export.acsa.md/File/Standard%20piersici.pdf);

O descriere detaliată a procedurilor la exportul merelor în România este plasată pe pagina UE

(http://exporthelp.europa.eu/thdapp/taxes/MSServlet?action=output&prodLine=80&simDate=20090401&
taricCode=08093090&partnerId=MD&reporterId=RO&nomenCmd=View&status=null), iar procedurile
pentru vama Republicii Moldova – pe pagina SIM „Export-Moldova”
(http://export.acsa.md/cgi/index.cgi?lang=ro&menu=Ghidul_exportatorului).

România, în calitate de membru al UE, aplică tarifele UE la import. Tarifele UE aplicate la importul
piersicilor şi nectarinelor proaspete diferă considerabil în funcţie de doi factori: preţul de intrare (preţul în
vamă) şi perioada anului. În prezent, preţul minim de import este 883 EUR/tonă în perioada 11-20 iunie,
776 EUR/tonă în perioada 21 iunie – 31 iulie şi 600 EUR/tonă în perioada 1 august – 30 septembrie. Dacă
piersicile şi nectarinele proaspete importate ating preţul minim de intrare, atunci se aplică doar tariful ad
valorem de 17,6%. Dacă produsele sunt comercializate sub preţul de intrare, atunci se aplică adiţional un
tarif suplimentar (cota specifică a tarifului vamal), care poate atinge nivelul de 130 EUR/tonă.

Începând cu 1 martie 2008, Republica Moldova beneficiază de Preferinţele Comerciale Autonome

acordate de către UE, care prevede un tarif ad valorem egal cu 0%, indiferent de perioada anului. Totuşi,
cota specifică a tarifului vamal rămâne în vigoare.

Pagina| 9
 Piaţa piersicilor şi nectarinelor proaspete în România
Ţinând cont de faptul că în 2008 preţul mediu de export a piersicilor din Moldova a constituit 430 €/tonă
(sub nivelul preţului minim de import de 600-883 €/tonă), taxa adiţională de 130 €/tonă sporeşte preţul
pentru importatorul român cu circa +30%, ceea ce oricum este sub preţurile segmentului mediu a pieţii.
Putem concluziona, că în contrast cu nivelul cotelor specifice pentru mere, nivelul cotelor specifice aplicate
piersicilor şi nectarinelor nu este o barieră totală pentru exportul din Moldova în România.

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ÎN BAZA INTERVIURILOR

INFORMAŢII CU PRIVIRE LA ÎNTREPRINDERILE RESPONDENTE

Sondajul telefonic şi-a propus să releve informaţii primare cu privire la piaţa românească de piersici şi
nectarine proaspete, cum ar fi cerinţele specifice faţă de produs, preferinţele consumatorilor, soiurile
populare, sursele de aprovizionare şi datele privind principalii concurenţi pe piaţa locală. Un obiectiv
important al sondajului a fost colectarea recomandărilor de la marii importatori din România adresate
exportatorilor moldoveni de piersici şi nectarine proaspete. Acest studiu primar şi-a propus să completeze
lacunele informaţionale în cadrul unei cercetări şi analize secundare de piaţă.

În cadrul sondajului, au fost intervievaţi 4 importatori de fructe şi legume din România, inclusiv 3
operatori pe scară naţională şi 4 distribuitori cu amănuntul, inclusiv 2 reţele de distribuţie la nivel naţional.
Studiul intenţiona să acopere toţi marii jucători care vor contribui la identificarea cerinţelor şi preferinţelor
pe piaţa română de piersici şi nectarine în stare proaspătă.

Toţi respondenţii au refuzat să indice cifra vânzărilor anuale, motivând prin caracterul comercial al
acestui tip de informaţii însă, în linii generale, au fost cooperanţi şi deschişi. Distribuitorii cu amănuntul, mai
ales cei mari (au fost contactate 5 companii) fie au refuzat să răspundă, fie au oferit informaţii foarte
limitate. Printre importatorii intervievaţi, volumul anual al importurilor de piersici şi nectarine proaspete
oscilează între 200 şi 700 tone. Reţelele de comercializare cu amănuntul nu au dorit să ofere asemenea
informaţii însă volumele estimative comercializate prin intermediul acestor reţele ajung la circa 4-5 mii tone
pe an, majoritatea fiind din import (estimarea autorului - 90%).

FURNIZORI ŞI CARACTERUL SEZONIER AL IMPORTURILOR

Majoritatea respondenţilor au menţionat că majoritatea stocurilor de piersici şi nectarine proaspete

provin din străinătate, produsele de origine locală nedepăşind 10% la distribuitorii cu amănuntul şi 35% la
distribuitori en-gros. În cazul aprovizionărilor locale, companiile de marketing cooperează de obicei cu
câţiva producători locali care cultivă livezi intensive şi oferă preţuri avantajoase. De asemenea, companiile
de marketing procură piersici şi nectarine de la micii producători din regiunile tradiţional recunoscute
pentru aceste culturi.

Rezultatele sondajului telefonic arată că piersicii şi nectarinele proaspete sunt importate exclusiv din
Europa şi Turcia. Toţi respondenţii au menţionat printre furnizorii străini Grecia, urmată de Italia şi Turcia.
Interviurile au completat datele statistice oficiale care indică un avantaj enorm în favoarea produselor din
Grecia în comparaţie cu alte surse de import a piersicilor şi nectarinelor.

În general, dată fiind perisabilitatea piersicilor şi nectarinelor, majoritatea importatorilor indică volume
relativ stabile în perioada iunie-septembrie, când este sezonul de producere în ţările-furnizoare. Importurile
de piersici se reduc puternic în septembrie, deoarece fructele produse local sunt în faza de coacere, gata să
intre pe piaţă.

Pagina| 10
 Piaţa piersicilor şi nectarinelor proaspete în România
CLIENŢI MAJORI ŞI PIEŢE DE DESFACERE

O trăsătură generală pentru piaţa de legume şi fructe din România este faptul că atitudinea
consumatorului este mult mai apropiată de cea occidentală, spre deosebire de deprinderile de cumpărare
observate la consumatorii din Moldova sau Ucraina. Deşi pentru majoritatea oamenilor preţul este o
chestiune delicată, cumpărătorii din România deja îşi procură majoritatea fructelor şi legumelor în
magazine, supermarket-uri, hipermarket-uri sau centre de comercializare cash & carry, şi nu în pieţele în
aer liber aşa cum o fac cumpărătorii din Moldova sau Ucraina. De aceea, cantităţi mari de piersici şi
nectarine sunt comercializate prin reţele de distribuţie en-gros şi cu amănuntul şi nu prin intermediul
comercianţilor din pieţele în aer liber.

Piersicii şi nectarinele proaspete de import sunt, de regulă, cumpărate pentru consum local. Niciun
respondent nu a menţionat despre exportul acestor produse. În prezent, comercializarea piersicilor şi
nectarinelor are caracter sporadic. Importurile sunt realizate în mod normal de distribuitorii en-gros care
importă o gamă vastă de fructe şi legume în cantităţi mari pentru a le revinde ulterior reţelelor mari de
comercializare cu amănuntul, micilor distribuitori şi uneori vânzătorilor individuali. Unul dintre distribuitorii
mai mici poate fi angajat şi în operaţiuni de import, însă impactul acestor importuri în volumul total este
nesemnificativ.

De regulă, piersicii şi nectarinele ocupă o pondere relativ mică în volumul afacerilor importatorilor –
niciunul nu a menţionat cote anuale mai mari de 5%. Mai mult, din trei importatori la scară naţională,
niciunul nu a indicat o cerere anuală mai mare de 700 tone, inclusiv produse de origine locală, care
constituie o treime din volumele totale de piersici şi nectarine.

În prezent, în România activează peste 10 companii-reţele de desfacere cu amănuntul, care operează

mai bine de 15 branduri şi peste 180 de magazine de diverse tipuri şi dimensiuni (hipermarket-uri,
supermarket-uri, magazine discount, cash & carry).

Deşi în mod normal reţelele de distribuţie cu amănuntul nu sunt angajate direct în operaţiunile de
import a legumelor şi fructelor, două dintre ele s-au arătat interesate să primească oferte de la producătorii
din Moldova.

În ce priveşte micii distribuitori, e dificil să se facă vreo estimare cu privire la cota lor din importuri,
aceasta fiind, probabil, destul de mică. Deşi există un număr impresionant de mici distribuitori, care, de
regulă, operează la nivel municipal sau judeţean, aceştia se ocupă mai mult de comercializarea produselor
locale. Ei îşi vând produsele mai ales buticurilor, magazinelor mici şi mini-market-urilor. Una dintre
companiile contactate intra în această categorie şi a menţionat despre o cerere anuală de până la 20 tone,
procurate de la producătorii locali.

CERINŢE FAŢĂ DE PRODUS ŞI PREFERINŢE

În general, piersicii şi nectarinele importate din Grecia, Italia sau Spania se plasează pe segmentul de
vârf al pieţei. Fructele turceşti sunt considerate de calitate medie, în timp ce produsele româneşti sunt
clasate pe ultimele locuri. Un aspect important atât pentru importatori cât şi pentru consumatori este
preţul, motiv din care nectarinele şi piersicile mai ieftine din Grecia domină piaţa comparativ cu aceleaşi
produse din Italia sau Spania. Din acelaşi motiv piersicii şi nectarinele din Italia sau Spania au fost înlocuite
în timp scurt cu produse mai ieftine din Serbia. Alţi factori determinanţi în alegerea consumatorilor sunt

Pagina| 11
 Piaţa piersicilor şi nectarinelor proaspete în România
culoarea, dimensiunile, forma şi gustul fructului. Românii preferă mai mult piersicii şi nectarinele roşii-
galbene, cele mai palide creând impresia ca fiind necoapte.

DIMENSIUNILE

Toţi respondenţii consideră fructele de dimensiuni mari drept fructe de elită. Există o corelaţie pozitivă
între dimensiunea şi preţul piersicilor şi nectarinelor. Fructele de import comercializate în reţelele de
distribuţie nu sunt mai mici de 60 mm, întotdeauna bine calibrate (dimensiuni omogene la fructele din
aceeaşi cutie) fiind de regulă importate din Grecia şi Italia.

AMBALAJ

Majoritatea importatorilor au afirmat că ambalajul nu contează prea mult; acesta trebuie doar să
protejeze fructul/să prevină alterarea. Totuşi, pentru a încerca să pătrundă pe segmentul de vârf al pieţei,
produsele trebuie să fie ambalate adecvat. De regulă, piersicii şi nectarinele importate sunt prezente pe
piaţă în lăzi de lemn aranjate în două straturi şi separate în celule. Astfel fructele nu se presează şi nu se
ating între ele. Dimensiunea standard a unei lăzi este de 500 x 300 x 160 mm, cu greutatea de 11-12 kg, în
dependenţă de mărimea fructelor. Un alt tip de ladă are aceleaşi dimensiuni de 500 x 300 mm, însă o
înălţime de 300 mm conţinând 4 straturi de piersici şi cântărind circa 20-21 kg.

LOGOTIP/BRAND

Pentru consumatorii din România producătorul fructelor nu contează aproape deloc. Nu există vreo
preferinţă pentru un anume brand sau companie producătoare. Consumatorii preferă, mai curând, să nu se
preocupe de logotipuri şi etichete.

ŢARA DE ORIGINE

Pentru consumatori nu contează ţara de origine atunci când aleg piersicii şi nectarinele. Importatorii şi
distribuitorii fac selecţia doar în baza criteriilor de calitate şi preţ. Totuşi, nectarinele provenite din Grecia,
Italia şi Spania sunt considerate, de obicei, de o calitate foarte bună. Fructele turceşti sunt considerate de
calitate medie, în timp ce produsele autohtone sunt considerate de calitate inferioară.

CERINŢE DE CALITATE

Toţi respondenţii au menţionat despre importanţa calităţii. Piersicii şi nectarinele comercializate în

reţelele mari de desfacere sunt, de regulă, de calitate superioară (categoria 1 sau extra, în conformitate cu
standardele europene). Categoria 1 este caracterizată prin:

 dimensiune şi forme corespunzătoare ale fructului,

 culoarea corespunzătoare soiului,
 lipsa neajunsurilor în aspectul exterior al fructului; calitatea, termenul de păstrare şi
prezentarea în ambalaj,
 condiţii adecvate de păstrare înainte şi în timpul livrării.

Pagina| 12
 Piaţa piersicilor şi nectarinelor proaspete în România
SOIURI ŞI TENDINŢE

Primele 2 soiuri în topul preferinţelor celor mai mari importatori din România sunt Redhaven (piersic),
cultivat pe larg în întreaga lume şi Stark RedGold (nectarină). Alte soiuri menţionate de respondenţi includ
Spring Crest, Sun Crest şi Fayette.

Toate piersicile şi nectarinele sunt clasificate în funcţie de doi parametri de bază:

 culoarea pulpei – albă sau galbenă şi

 coeziunea dintre pulpă şi sâmbure – strânsă, medie şi liberă.

Piersicii şi nectarinele cu pulpă galbenă au suprafaţa de culoare roşie sau oranj; piersicile şi nectarinele
coapte cu pulpa albă au pieliţa roşie de diferite nuanţe, de la aprins la întunecat, pe o suprafaţă galben-
verde. Soiurile cu pulpă albă sunt mai delicate, iar tratamentul dur sau neatent poate cauza întunecarea
pieliţei şi deteriorarea pulpei. Soiurile cu pulpă galbenă domină practic importurile de piersici şi nectarine
din România deoarece sunt mai atrăgătoare şi mai puţin pretenţioase comparativ cu soiurile mai palide
considerate de consumatori ca fiind necoapte. Nici o companie intervievată nu a menţionat despre
importul soiurilor albe de piersici şi nectarine.

În ce priveşte coeziunea dintre pulpă şi sâmbure, soiurile cu coeziune strânsă au miezul fructului lipit de
sâmbure, în timp ce scoaterea sâmburelui din soiurile cu coeziune liberă este foarte uşoară, deşi, de regulă,
aceste soiuri sunt mai puţin suculente. Majoritatea piersicilor şi nectarinelor importate în România au
coeziunea medie dintre pulpă şi sâmbure.

Nici un respondent nu a menţionat despre tendinţe sau preferinţe faţă de un anumit soi. Situaţia actuală
şi-a menţinut stabilitatea un timp îndelungat, iar operatorii de pe piaţă nu prevăd în viitorul apropiat
schimbări considerabile în gustul consumatorilor.

PREŢURI

Nu există prea multă informaţie referitor la dinamica preţurilor la piersici şi nectarine în România. Din
informaţiile colectate reiese că preţurile variază considerabil în funcţie de sezon şi condiţii climaterice
înregistrate într-un anumit an. Nectarinele sunt de regulă cu 20-40% mai scumpe faţă de piersici. Cele mai
scăzute preţuri sunt de obicei înregistrate la începutul lunii septembrie când pe piaţă pot fi găsite atât soiuri
timpurii cât şi soiuri de toamnă (cu coacere târzie). Diferenţa de preţ între soiurile timpurii şi cele de
toamnă poate atinge 300% (1.5 USD pentru 1 kg de fructe de soi timpuriu faţă de 0.5 USD pentru 1 kg de
fructe de soi cu coacere târzie). Către luna noiembrie preţurile cresc treptat stabilizându-se la circa 1.5
USD/kg, după care înregistrează o majorare bruscă (odată cu importurile din emisfera sudică) înainte de
Crăciun şi începutul anului nou, atingând maximele de 10-15 USD/kg în perioada 20 decembrie – sfârşit de
ianuarie. La sfârşitul lunii ianuarie, preţurile încep să scadă stabilindu-se în limitele de 3-5 USD/kg în luna
iunie, când încep livrările masive de piersice autohtone, preţurile revenind la 1-1.5 USD pentru 1 kg.

NOTĂ: Cifrele reflectă preţurile din 2008 pe pieţele în aer liber din Bucureşti; preţurile în reţelele de
comercializare cu amănuntul sunt de regulă mai mari în perioada iunie-octombrie menţinându-se la acelaşi
nivel sau scăzând pe durata celorlalte luni ale anului. Importatorii respondenţi au menţionat preţuri
cuprinse între 0.8 şi 4 USD (în dependenţă de produs) pentru 1 kg de produs livrat la magazin. În alte regiuni
preţurile sunt de obicei mai mici suportând fluctuaţii nesemnificative. De regulă, preţurile din Bucureşti
reflectă primele tendinţe de preţ apărute în alte regiuni ale ţării.

Pagina| 13
 Piaţa piersicilor şi nectarinelor proaspete în România
PRINCIPALII CONCURENŢI

Importurile de fructe şi legume în România au un caracter fragmentat. Chiar şi operatorii la nivel

naţional nu menţionează volume de procurări de piersici şi nectarine care să depăşească 700 tone pe an,
ceea ce reprezintă mai puţin de 5% din totalul importurilor de piersici şi nectarine proaspete.

Aceasta se întâmplă din două motive: pe de o parte toate reţele mari de desfacere concurează între ele.
Acestea îşi aleg cu mare atenţie furnizorii selectându-şi 2-4 furnizori pe care îi studiază atent pentru a se
asigura că aceştia nu conlucrează cu reţelele concurenţilor. Pe de altă parte, importatorii români preferă să
aibă produsul livrat de exportatori în cantităţi mai mici, în loc să achiziţioneze şi să depoziteze dintr-o dată
cantităţi mari. Din aceste motive, nici un importator nu beneficiază de reduceri semnificative la volume,
ceea ce nu le permite să aibă un avantaj de preţ. Status quo permite existenţa profitabilă a multor
operatori de talie mai mică, lucru care este, de asemenea, avantajat de simplitatea relativă şi costul scăzut
al acestui tip de afacere. Cu toate acestea, situaţia s-ar putea schimba semnificativ dacă România va
accepta schimbările petrecute în sectorul de desfacere cu amănuntul din Europa de Vest.

Tabelul 7: Top retail 2008 în România

Cifra de afaceri (mil. RON) Variaţie
Loc Companie
2008 2007 2008/07 (%)
1 Metro 6 014 5 747 4.6
2 Carrefour 3 977 2 640 50.6
3 Selgros 3 161 2 741 15.3
4 Real 2 349 1 364 72.2
5 Billa 1 181 1 074 9.9
6 Rewe 1 150 833 37.9
7 Auchan 950 517 83.8
8 Pic 662 409 61.9
9 Profi 441 305 44.6
10 Trident 221 166 33.0
11 Spar 166 128 29.7
12 Ethos 117 77 52.2
Sursa: Revista „Piaţa” (http://www.revista-piata.ro/articole/articolul-saptamanii/top-retail-2008.html)

Lipsa unor cooperative de marketing şi a pieţelor en-gros dezvoltate înseamnă că agricultorii de talie
mică (adică cei care, la nivel naţional, deţin cota cea mai mare din volumul total de fructe şi legume
produse) pot să asigure numai cantităţi mici de calitate neuniformă. Din acest motiv, marile magazine
refuză contractarea acestora optând în favoarea produselor de import.

PRODUSELE DIN MOLDOVA: VIZIUNEA CUMPĂRĂTORILOR ŞI RECOMANDĂRI

Împreună importatorii intervievaţi deţin circa 3 mii tone de piersici şi nectarine importate anual, ceea ce
reprezintă aproximativ 15% din totalul importurilor României de piersici şi nectarine.

Nici unul dintre cei intervievaţi nu a procurat piersici şi nectarine în stare proaspătă din Moldova. În
acelaşi timp, toţi importatorii şi doi dintre distribuitorii cu amănuntul şi-au manifestat interesul faţă de o
cooperare cu producătorii din Moldova şi chiar au cerut oferte concrete, inclusiv poze cu fructe şi ambalaje.
Principala remarcă făcută de respondenţi a fost că piersicile şi nectarinele din Moldova se plasează în
segmentul de jos al pieţei şi sunt asociate cu produsele similare din România, care deţin următoarele
caracteristici:

Pagina| 14
 Piaţa piersicilor şi nectarinelor proaspete în România
 ieftine;
 ambalate inadecvat;
 neomogene (ca dimensiune şi aspect);
 adesea deteriorate şi cu procent ridicat de pierderi;
 însă concomitent suculente, gustoase şi sănătoase.

Printre solicitările faţă de produsele din segmentul de vârf al pieţei, respondenţii au menţionat
următoarele:

 introducerea sau îmbunătăţirea mijloacelor de sortare şi calibrare pentru a evita amestecarea

piersicilor şi nectarinelor de diferite dimensiuni, forme şi condiţie generală în aceeaşi partidă;
 utilizarea ambalajului modern, pentru a reduce pierderile în timpul transportării şi livrării
produselor.

LISTA MATERIALELOR DE REFERINŢĂ

1. Institutul Naţional de Statistică a României (http://www.insse.ro)

2. UN Comtrade (http://comtrade.un.org)
3. Harta produselor ITC – UNCTAD/WTO (http://www.p-maps.org/pmaps)
4. FAOSTAT (http://faostat.fao.org)

5. EUROSTAT Agriculture and Fisheries

(http://epp.eurostat.ec.europa.eu/pls/portal/url/page/SHARED/PER_AGRFIS )

6. EUROSTAT ComExt (http://epp.eurostat.ec.europa.eu/newxtweb)

7. EU Export Helpdesk (http://exporthelp.europa.eu)

Pagina| 15
 Piaţa piersicilor şi nectarinelor proaspete în România
ANEXA 1: TARIFELE VAMALE UE-27 LA PIERSICI ŞI NECTARINE

Caracteristica mărfii Tarif ad valorem Tarif ad valorem Cota specifică a

(preţul de import pentru 100 kg de greutate netă) (standard) (pentru Moldova) tarifului vamal

De la 1 ianuarie până la 10 iunie: 17,6% 0%

De la 11 până la 20 iunie:
Nu mai mic de € 88,3 17,6% 0%
Nu mai mic de € 86,5 dar mai mic de € 88,3 17,6% 0% + 1,8 €/100 kg/net
Nu mai mic de € 84,8 dar mai mic de € 86,5 17,6% 0% + 3,5 €/100 kg/net
Nu mai mic de € 83 dar mai mic de € 84,8 17,6% 0% + 5,3 €/100 kg/net
Nu mai mic de € 81,2 dar mai mic de € 83 17,6% 0% + 7,1 €/100 kg/net
Mai mic de € 81,2 17,6% 0% + 13,0 €/100 kg/net

De la 21 iunie până la 31 iulie:

Nu mai mic de € 77,6 17,6% 0%
Nu mai mic de € 76 dar mai mic de € 77,6 17,6% 0% + 1,6 €/100 kg/net
Nu mai mic de € 74,5 dar mai mic de € 76 17,6% 0% + 3,1 €/100 kg/net
Nu mai mic de € 72,9 dar mai mic de € 74,5 17,6% 0% + 4,7 €/100 kg/net
Nu mai mic de € 71,4 dar mai mic de € 72,9 17,6% 0% + 6,2 €/100 kg/net
Mai mic de € 71,4 17,6% 0% + 13,0 €/100 kg/net

De la 1 august până la 30 septembrie:

Nu mai mic de € 60 17,6% 0%
Nu mai mic de € 58,8 dar mai mic de € 60 17,6% 0% + 1,2 €/100 kg/net
Nu mai mic de € 57,6 dar mai mic de € 58,8 17,6% 0% + 2,4 €/100 kg/net
Nu mai mic de € 56,4 dar mai mic de € 57,6 17,6% 0% + 3,6 €/100 kg/net
Nu mai mic de € 55,2 dar mai mic de € 56,4 17,6% 0% + 4,8 €/100 kg/net
Mai mic de € 55,2 17,6% 0% + 13,0 €/100 kg/net

De la 1 octombrie până la 31 decembrie 17,6% 0%

Pagina| 16