Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
INDICA II METODICE
FACULTATEA MEDICINA I, ANUL II Pag. 1 / 7
nic
Analizat i aprobat la edin a catedrei
din 02.11.2015, proces verbal nr. 6
eful catedrei de biochimie i biochimie clinic ,
Cli
conf. universitar, dr. hab. în tiin e medicale
Olga Tagadiuc____________________
ie
Indica ia metodic nr. 11
him
Tema: No iuni generale despre metabolism.
Decarboxilarea oxidativ a acidului piruvic. Ciclul Krebs
Experien a 1. Determinarea piruvatului în urin
ioc
Principiul metodei: Piruvatul reac ionând cu 2,4-dinitrofenilhidrazina (2,4-DNPH) în mediul
alcalin formeaz 2,4-dinitrofenilhidrazona acidului piruvic de culoare galben-oranj. Intensitatea
colora iei este direct propor ional cu cantitatea de piruvat i se determin fotocolorimetric.
Modul de lucru:
iB
Eprubeta:
Reactivi
Experimental (1) Control (2)
Urin 1 mL -
H2O dist. - 1mL
KOH 2,5% (sol. alcoolic ) 1 mL 1 mL
ie
Concluzii: _____________________________________________________________________
Ca
______________________________________________________________________
CATEDRA BIOCHIMIE I BIOCHIMIE CLINIC
INDICA II METODICE
FACULTATEA MEDICINA I, ANUL II Pag. 2 / 7
7. Oxaloacetatul se formeaz în ultima reac ie a ciclului Krebs. E posibil oare sinteza oxaloacetatului
din acelil-CoA sub ac iunea doar a enzimelor i coenzimelor ciclului Krebs f irosirea
produselor intermediare ale ciclului? Da i r spuns detaliat.
8. Scrie i reac ia de fosforilare la nivel de substrat din ciclul Krebs.
Concluzii: _____________________________________________________________________
______________________________________________________________________
Valorile normale ale num rului catalazic sunt cuprinse între 10-15 unit i la adul i i 7,5-9,9
unit i la copii.
Importan a clinico-diagnostic . În cazul cancerului, anemiei, tuberculozei activitatea
catalazei în sânge este reduc . Acatalazemia este o deficien înn scut a catalazei din eritrocite i alte
esuturi, având ca simptom principal gangrena cavit ii bucale. Activitate înalt a catalazei se observ în
anemiile pernicioasa i macrocitar , de asemenea i la ingerarea alcoolului i cofeinei.
Rezultat: _______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
Concluzii: _____________________________________________________________________
______________________________________________________________________
3. Fosforilarea oxidativ . Punctele de fosforilare. Reglarea intensit ii func ion rii lan ului
respirator. Coeficientul P/O.
4. Mecanismul cupl rii oxid rii cu fosforilarea (ipoteza Mitchell). ATP-sintaza. Inhibitorii ATP-
sintazei. Rolul membranei mitocondriale interne în biosinteza ATP-ului. Transportul
nucleotidelor adenilice i al fosfatului prin membrana intern mitocondrial .
5. Decuplarea proceselor de oxidare i fosforilare. Agen ii decuplan i, mecanismul lor de ac iune.
Exemple de decuplare fiziologic i patologic .
6. Oxidarea microzomal . Rolul citocromului P450 în reac iile de oxido-reducere.
7. No iuni de stres oxidativ. Speciile reactive ale oxigenului: sinteza lor, efectele fiziologice i
nocive. Sistemele antioxidante.
Probleme de situa ie
1. Care vitamine i substan e cu activitate vitaminic într în componen a lan ului respirator? Scrie i
formulele lor.
2. Ad ugarea rotenonei la mitocondriile care respir pe glutamat conduce atât la încetarea sintezei
ATP-ului, cât i a transportului de electroni. Cum se pot restabili aceste procese? (Amintim c
rotenona blocheaz transportul de electroni în lan ul respirator pe sectorul NAD - ubichinon ).
3. Ad ugarea oligomicinei la mitocondriile care respir pe succinat conduce la întreruperea
transportului de electroni i a form rii ATP-ului. Ad ugarea ulterioar a dinitrofenolului sau a ionilor
de Ca++ restabile te imediat transportul de electroni în lan ul respirator f generare concomitent
de ATP. Ce proces inhib oligomicina?
4. Ad ugarea malonatului (inhibitorul competitiv al succinatdehidrogenazei) la mitocondriile care
respir pe succinat întrerupe transportul de electroni i sinteza ATP-ului. Cum se poate restabili:
a) doar transportul de electroni? b) transportul de electroni i sinteza ATP-lui?
5. În ce stare (redus sau oxidat ) se vor afla transportorii lan ului respirator la ad ugarea în suspensia de
mitocondrii a antimicinei A i a oxidului de carbon CO?
6. În mitocondriile gr simii brune la copii nou-n scu i i la animalele în stare de hibernare randamentul
ATP-ului la un atom de oxigen absorbit constituie mai pu in de o molecul :
a) ce func ie fiziologic poate fi determinat prin raportul P/O mic în gr simea brun a nou-n scu ilor?
b) indica i mecanismele posibile care ar putea determina un astfel de raport P/O caracteristic
pentru mitocondriile gr simii brune.
Teste pentru autoevaluare
1. Selecta i afirma iile corecte referitoare la lan ul respirator:
a) este localizat în membrana extern mitocondrial
b) este un proces reversibil
c) este alc tuit din enzime i sisteme de oxido-reducere
d) transfer H+ i de pe coenzimele reduse pe O2
e) produsul final al LR este H2O2
2. Referitor la poten ialul de oxido-reducere (Eo) al sistemelor-redox din lan ul respirator sunt
corecte afirma iile:
a) este o for motrice ce determin capacitatea sistemului-redox de a adi iona i a ceda
b) cu cât valoarea Eo este mai electronegativ , cu atât este mai înalt capacitatea sistemului-redox
de a adi iona
c) cu cât valoarea Eo este mai electropozitiv , cu atât este mai înalt capacitatea sistemului-redox de
a ceda
d) torentul de e orientat în direc ia major rii energiei libere
e) în lan ul respirator sistemele-redox sunt aranjate în ordinea cre terii Eo
CATEDRA BIOCHIMIE I BIOCHIMIE CLINIC
INDICA II METODICE
FACULTATEA MEDICINA I, ANUL II Pag. 7 / 7
Concluzii: _____________________________________________________________________
______________________________________________________________________
Experienţa 2: Reacţia Seliwanoff
Principiul metodei: Reacţia Seliwanoff serveşte la diferenţierea cetozelor (fructoza) de
aldoze (glucoza). Monozaharidele în prezenţa HCl concentrat reacţionează cu rezorcina (sau alţi
polifenoli) formând produşi de condensare coloraţi. Reacţia este mai rapidă şi mai intensă în
prezenţa cetozelor, când se obţin produşi coloraţi în roşu, decât în prezenţa aldozelor când se obţin
produşi coloraţi în roz deschis.
Modul de lucru: În 2 eprubete se pun cu pipeta câte 1 ml soluţie Seliwanoff la care se adaugă
în prima eprubetă se adaugă 2-3 picături soluţie de fructoză, iar în a doua – 2-3 picături soluţie de
glucoză. Probele se încălzesc până la fierbere. După răcire, conţinutul eprubetei cu fructoză se
colorează în roşu, iar a celei cu glucoză în roz slab.
Rezultat: _______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
Concluzii: _____________________________________________________________________
______________________________________________________________________
Experienţa 3: Identificarea amidonului
Principiul metodei: Amidonul cu iodul dă o coloraţie albastră, datorită absorbţiei moleculei
de iod la suprafaţa macromoleculei de amidon.
Mod de lucru: În 5 eprubete, separat adăugăm cu pipeta câte 1 ml din soluţiile de glucoză,
fructoză, zaharoză, amidon şi urină patologică, şi adăugăm în fiecare 3 picături soluţie Lugol.
Eprubeta cu soluţia de amidon va avea coloraţie albastră.
Rezultat: _______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
Concluzii: _____________________________________________________________________
______________________________________________________________________
CATEDRA BIOCHIMIE ŞI BIOCHIMIE CLINICĂ
INDICAŢII METODICE
FACULTATEA MEDICINA I, ANUL II Pag. 2 / 11
Problemele de situaţie
1. Zaharoza nu se prezintă sub două forme anomere. De ce?
2. Care este singura diferenţă de structură dintre amidon şi celuloză? Cum se răsfrânge această
diferenţă asupra proprietăţilor polizaharidelor corespunzătoare?
3. Rumegătoarele utilizează celuloza ca hrană, iar majoritatea mamiferelor nu o pot utiliza.
Explicaţi.
4. Numiţi enzimele tractului gastro-intestinal care participă la digestia glucidelor. Completaţi
tabelul:
Enzima Sediul sintezei Substratul asupra Legătura pe care Produsele
căruia acţionează o scindează reacţiei
5. Vmax a glicogenfosforilazei din mușchii scheletici este cu mult mai mare decât a
glicogenfosforilazei hepatice. Explicați care este rolul fiziologic al enzimei în mușchi și în
ficat? De ce este necesar ca glicogenfosforilaza musculară să fie mai activă, comparativ cu
enzima hepatică?
CATEDRA BIOCHIMIE ŞI BIOCHIMIE CLINICĂ
INDICAŢII METODICE
FACULTATEA MEDICINA I, ANUL II Pag. 3 / 11
Eprubeta N1 Eprubeta N2
PROBA CONTROL
Reactiv enzimatic de lucru 1,5 mL 1,5 mL
Ser 0,02 mL -
• se agită
• se incubează 10 min la temperatura camerei
• se citeşte extincţia probei (E) faţă de control la 500 nm, în cuva de 0,3 cm. Coloraţia
e stabilă 2 ore.
Concluzii: _____________________________________________________________________
______________________________________________________________________
Problemele de situaţie
4. Scrieţi reacţiile glicolizei anaerobe în care se formează ATP prin fosforilare la nivel de substrat.
5. Câte molecule de ATP se generează prin fosforilare la nivel de substrat și câte – prin fosforilare
oxidativă la degradarea completă aerobă a unei molecule de glucoză?
6. Câte molecule de ATP se generează la oxidarea completă până la CO2 şi H2O a unei molecule de
lactat?
7. Hexokinaza și glucokinaza sunt izoenzime ce catalizează reacția chimică: Glucoza + ATP →
glucozo-6-fosfat + ADP. Completați tabelul referitor la deosebirile izoenzimelor nominalizate:
8. Enumeraţi enzimele reglatoare ale glicolizei şi ale gluconeogenezei. Numiţi activatorii şi inhibitorii lor
(completaţi tabelul):
2 3
3 2
Concluzii: _____________________________________________________________________
______________________________________________________________________
Probleme de situaţie
1. Glucoza marcată cu C14 la atomul C6 a fost adăugată la o soluție care conține enzimele și
coenzimele căii pentozofosfat. Care este soarta izotopului radioactiv?
2. Scrieți ecuația stoichiometrică pentru sinteza ribozo-5-fosfatului din glucozo-6-fosfat fără
generare concomitentă de NADPH.
3. Scrieți ecuația stoichiometrică pentru formarea NADPH din glucozo-6-fosfat fără generare
concomitentă de pentoze.
4. Un nou-născut nu poate ingera laptele matern, vomită frecvent și pierde în greutate. La o săptămână
după naștere apare icterul, hepatosplenomegalia, iar peste câteva săptămâni – cataracta. Care este
diagnosticul prezumtiv? Ce enzimă este absentă și ce produse se acumulează în sânge și în țesuturi?
Scrieți reacția de formare a compusului care determină apariția cataractei? Ce investigări biochimice
trebuie efectuate pentru concretizarea diagnosticului?
5. O fetiță de 9 luni a fost prezentată medicului cu vomă, letargie, apetit scăzut. Mama copilului a
raportat că manifestările au început de câteva zile, când în alimentația copilului a fost introdus pireul
de fructe. După ce din alimentație au fost excluse fructele, simptomele au dispărut. Ce diagnostic
CATEDRA BIOCHIMIE ŞI BIOCHIMIE CLINICĂ
INDICAŢII METODICE
FACULTATEA MEDICINA I, ANUL II Pag. 9 / 11
c) UDP-galactozo-pirofosforilaza
d) UDP-glucozo-hexozo-1-fosfat uridiltransferaza
e) UDP-glucozo-4-epimeraza
13. Decuplarea proceselor de oxidare şi fosforilare. Agenţii decuplanţi, mecanismul lor de acţiune.
Exemple de decuplare fiziologică şi patologică.
14. Oxidarea microzomală. Rolul citocromului P450 în reacţiile de oxido-reducere.
15. Noţiuni de stres oxidativ. Speciile reactive ale oxigenului: sinteza lor, efectele fiziologice şi
nocive. Sistemele antioxidante.
16. Structura şi proprietăţile principalelor monozaharide (gliceraldehida, dihidroxiacetona, riboza,
dezoxiriboza, ribuloza, xiluloza, glucoza, galactoza, manoza, fructoza).
17. Stereoizomeria monozaharidelor.
18. Structurile ciclice închise ale monozaharidelor cu 5 şi mai mulţi atomi de carbon (ciclurile
furanozic şi piranozic). Rolul şi proprietăţile grupării hidroxil semiacetalice, noţiuni de α- şi β-
anomeri.
19. Reacţiile chimice importante ale monozaharidelor (formarea esterilor fosforici, N- şi O-
glicozidelor, acizilor uronici şi aldonici, poliolilor, aminoglucidelor).
20. Rolul biologic a glucidelor.
21. Clasificarea şi structura glucidelor:
a) dizaharidele (maltoza, lactoza, zaharoza);
b) homopolizaharidele (glicogenul, amidonul, celuloza);
c) heteropolizaharidele. Semnificaţia lor biologică. Structura şi rolul acidului hialuronic şi al
heparinei.
22. Mecanismele biochimice ale digestiei şi absorbţiei glucidelor. Intoleranţa la dizaharide.
23. Transportul glucozei din sânge în țesuturi – transportorii de glucoză (GLUT). Utilizarea
glucidelor în țesuturi.
24. Metabolismul glicogenului: glicogenogeneza şi glicogenoliza. Reacţiile, enzimele, reglarea
reciprocă a proceselor.
25. Glicogenozele (boala von Gierke, sindromul Pompe).
26. Glicoliza: reacţiile, enzimele.
27. Reacţia sumară a glicolizei anaerobe şi randamentul energetic.
28. Schema oxidării aerobe a glucozei şi randamentul energetic.
29. Sistemele-navetă glicerolfosfat şi malat-aspartat de transport al echivalenţilor reducători din
citozol în mitocondrie. Importanţa lor.
30. Particularitățile oxidării glucozei în eritrocite. Șuntul 2,3-bisfosfogliceratului (Rapoport-
Luebering).
31. Gluconeogeneza – substraturile, reacţiile, enzimele, reacţia sumară. Ciclul Cori şi ciclul
glucozo-alanină.
32. Reglarea reciprocă a glicolizei şi a gluconeogenezei.
33. Reglarea hormonală a metabolismului glucidic: influenţa insulinei, glucagonului,
catecolaminelor şi a glucocorticoizilor.
34. Reglarea metabolismului glucidic în fazele postprandială și în stare de inaniție.
35. Calea pentozo-fosfat de oxidare a glucozei. Rolul biologic al procesului, reacţiile etapei
oxidative, enzimele, coenzimele. Ecuaţia stoichiometrică a etapelor I şi II şi a întregului proces.
36. Metabolismul fructozei – căile hepatică şi musculară: reacţiile, enzimele, rolul biologic.
Dereglările ereditare ale metabolismului fructozei.
37. Metabolismul galactozei: reacţiile, enzimele, rolul biologic. Patologia ereditară a
metabolismului galactozei.
38. Sinteza lactozei – reacțiile, reglarea procesului.
39. Sinteza acidului glucuronic. Rolul biologic.
40. Dereglările metabolismului glucidic în diabetul zaharat, diabetul steroid, în consumul cronic de
alcool.
41. Valoarea diagnostică a testelor de evaluare a metabolismului glucidic: glicemia bazală, testul
de toleranţă la glucoză oral, concentraţia insulinei, a peptidei C şi a hemoglobinei glicate.