Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Educatie Morala PDF
Educatie Morala PDF
I. Delimitari conceptuale.................................................pg.l
II. Esenta si scopul educatiei morale..............................pg.2
III. Continutul moralei...................................................pg.2-4
1. Idealul moral
2.Valorile morale
3.Normele,preceptele si regulile morale
IV. Dezideratele educatiei morale................................pg.4-8
A.Formarea constiintei morale
B.Formarea conduitei morale si trasaturilor morale de
caracter
V. Principiile educatiei morale.................................pg.8-l0
VI. Paradigmele educatiei morale................................pg.10
-paradigma socratica
-paradigma spiritual religioasa
-paradigma sociala
-paradigma constructivista
VII. Metode si procedee de educatie morala............pg.ll-l5
l.Explicatia morala
2.Convorbirea morala
3.Povestirea morala
4.Exemplul moral
5.Exercitiul moral
VIII. Continutul educatiei morale..............................pg.l5
IX. Particularitatile educatiei morale a prescolarului
mic....................................................................pg.l5-l6
XI. Cum invata copilul morala ?............................pg.l6-l8
X. Interdependenta educatiei morale cu celelalte
componente ale
educatiei......................................................................pg.l8
1
“Morala reflecta intotdeauna acea latura a actiunii umane in
care se intruchipeaza relatiile omului fata de alti oameni si fata de
sine insusi, in care se rezolva contradictiile dintre oameni, dintre om
si societate.(T. Huszar).
I. DELIMITARI CONCEPTUALE
2
in constiinta individului a contrinutului pe care il incuba morala
sociala.
3
moral,care cuprinde ,sub forma unui model chintesenta morala
a personalitatii umane.
4
valori, prin intermediul lor,individul isi exteriorizeaza
atitudinea sa morala in fapte si actiuni concrete.Ele sunt
acelea care dau substanta idealului,generand nemijlocit cerinte
de comportare sub forma unor modele de actiuni.Normele
morale profesionale,ale moralei scolare sunt exemple
concludente, din acest punct de vedere.Primele se
caacterizeaza prin aceea ca introduc sau interzic unele restrictii
privitoare la comportarea oamenilor, pe cand eclelalte
orienteaza si directioneaza aceste comportamente.Ele poseda o
forta normativa, ce se asigura prin intermediul unor
mecanisme speciale cum ar fi presiunea opiniei publice,
obiceiurile,traditiile,blamul,dezaprobarea.Atata timp cat o
anumita norma nu se materializeaza in comportarea
oamenilor,a majortitatilor lor sau,cu alte cuvinte,atata timp cat
ea nu se manifesta « in mod real ca o medie statistica a
comportarii sociale » nu va avea aceea forta normativa de
directionare a comportamentului individual al oamenilor.
5
Implica trei componente : cognitiva-insusirea normelor si a
valorilor morale-,afectiva –adeziunea la norme, reguli, valori.-,
volitiva sau actionala –atitudini fata de norme,reguli,valori morale.
Aceasta instruire urmareste sa-l initieze si sa-l informeze pe
elev asupra continuturilor si imperativei morale sociale,a felului in
care el va trebui sa se comporte intr-o situatie data.Pentru ca aceste
ale moralei sociale sa devina comportamente ale moralitatii se
impune ca elevul sa cunoasca si sainteleaga normele
definitorii,sensul si cerintele lor, intr-un cuvant, continutul obiectiv
pe care societatea l-a consemnat in elementele propiului sistem
moral.Ele se prezinta sub forma unor reglementari si comandamente
fundamentale pentru personalitatea morala a copilului.
Cunoasterea nu se reduce la simpla memorare acelor cuprinse
aici,ea presupune cu precadere sesizarea exigentelor implicate in
aceste norme si reguli morale,concomitent cu intelegerea necesitatii
respectarii lor.
Rezultatele acestei cunoasteri se concretizeaza in formarea
reprezentarilor morale.
Reprezentarea morala este o reflectre sub forma intuitiva a
multitudinilor de elemente caracteristice unui complex de situatii si
fapte morale concrete,in care copilul a fost angrenat sau pe care le-a
perceput,observat in legatura cu aceeasi regula morala,imagine care
include si o nota apreciataiva ori imperativa.areprezentarea morala
se formeaza in situatii concrete in care copilul este angrenat ca
subiect moral, in familie,in scoala,cu prilejul diferitelor activitati la
care participa.Important este ca,din punct de vedere educativ, sa
cream situatii favorabile,copilul putand percepe astfel sensul pozitiv
al cerintei.
In consecinta,obiectivele educationale subsumate formariii
constiintei morale sunt :
6
fapte morale concrete,pe care copilul le-a perceput
anterior.De la reprezentari morale, se trece treptat,printr-
un proces de generalizare si abstractizare,la notiuni
morale care permit intelegerea si insusirea critica a
conceptiilor morale,care permit intelegea si insusirea
critica a coceptiilor morale,argumentarea unor puncte de
vedere asupra binelui.
7
B.Formarea conduitei morale si a trasaturilor motrale de
caracter.
8
comportament moral automatizat la un comportament
bazat pe ratiune (Roman l978) si pe capacitatea de
renuntare la sine (Moise,C.Cozma,T...,l996,p.l38).
9
c. imbinarea exigentei fata de copii cu respectul pentru ei
10
metodelor si procedeelor,imprimarea unui stil relatiei
educative,folosirea diverselor procedee ale aprobarii si dezaprobarii.
11
- paradigma constructivista ce se impune prin perspectiva
psihologica si ideea « construirii » stadiale a moralitatii
copilului.
1. Explicatia morala
12
Explicatia morala,spre deosebire de cea didactica are un puternic
caracter teologic, deoarece dezvaluirea sensului unor norme sau
reguli morale se face prin prisma comportarii viitoare a elevilor.
2. Convorbirea morala
3. Povestirea morala
13
Pentru desfasurarea ei profesorul apeleaza unor la scurte
povestiri literare,istorioare, cu invataminte privitoare la diverse
norme morale.ea se dosebeste de celelalte metode prin forma
expunerii.Eficienta ei depinde de modul in care profesorul reuseste
sa-l determine sa-si imagineze intamplarile relatate si sa se traspuna
in desfasurarea lor.
Folosirea unui limbaj expresiv presarat cu figuri de stil,a unui
material adecvat,precum si unor procedee retorice sau
dramatice,sunt doar cateva verinte pe care le solicita aceasta metoda.
4. Exemplul
14
Copilul intra in contact si cu exemple negative.Atentia
educatoarei trebuie orientata in directia prevenirii influentei negative
si a opunerii celor doua categorii de exemple cu scopul sublinierii
celor pozitive.
5. Exercitiul moral
15
- dezvoltarea deprinderilor de interactiune sociala, a
deprinderilor civice,cooperare, respect,comportamentul de
lider,de coechipier,de subordonat.
- formarea atitudinii fata de munca,prin antrenarea copiilor in
diferite activitati.Introducerea muncii in activitatea de
joc,deprinderi de munca in invatamant. »Omul care munceste
este rasplatit »
- dezvoltarea sentimentului patriotic (de dragoste, respect,
recunostiinta, fata de inaintasii nostri),dezvoltarea constiintei
nationale,cunoasterea identitatii de roman.
IX.PARTICULARITATILE EDUCATIEI
MORALE LA PRESCOLAR SI SCOLARUL MIC
16
sociale,transmiterea acestora in forma data si impunerea
realizarilor in comportamentul omului,urmand ca omul sa
actioneze liber,in limitele normelor,deci sa educe o constiinta
metodica,o disciplina constienta,un autocontrol permanent
raportat la norme si abtinerea omului de ale incalca.
Kohlberg indentifica trei niveluri de evolutie a judecatii
morale iar pe fiecare nivel cate doua stadii :
1. nivelul preconventional(4-l0 ani) in care caracterul moral al
unei activitatii bun/rau tine de consecinte
• autoritate si ascultare
• relativism utilitar
2. nivelul conventional(l0-l3 ani)in care ordinea sociala legala
este criteriul moraliatii
• A) stadiul 3-intrarea in rol
• B) stadiul 4-lege si ordine
3. nivelul postconventional (al mora;lei autonome in care valorile
sunt abstractizate)
• A) stadiul 5-contractul social
• B)stadiul 6-al principiilor etice universale.
17
Darwin,credea,fara rezerve, ca deosebirea cea mai mare dintre
om si celelate animale rezida in simtul moral,care este innascut si nu
dobandit Dincolo de aspectele discutabile ale acestui punct de
vedere,retinem natura morala a fiintei umane si ideea ca inclinatie
catre moralitate trebuie considerata,,cel putin,in parte
innascuta. »Simtul » moral se poate atrofia sau
dezvolta,prelungindu-se intr-o constiinta morala inalta si conduita
morala valoroasa.Dezvoltarea « simtului « moral depinde de
educatie.
Copilul invata morala ca pe un ansamblu de reguli
transcedente,cu atat mai sacre cu cat le intelege mai putin-Trebuie sa
fie onest,politicos,etc.pentru ca « asa e bine » : « Trebuie pentru ca
trebuie ».se poate vorbi,apoi ,de o relativizare a valorilororale in
functie de consecintele faptelor sale,este o fapta buna aceea care ii
aduce un castig,care are consecinte bune,si rea,aceea care dauneaza.
Vine insa un moment in care copilul trebuie sa faca propriile
alegeri,sa separe singur binele de rau,sa decida pentru el
insusi.Psihologii si filozofii educatiei considera ca aceasta atitudine
e specifica preadolescentei si este esentiala pentru formarea
personalitatii morale.
Momentul in care copilul are consecinta propriei sale alegeri
morale,este momentul « trezirii » constiintei morale.Alegerea
deliberata intre bine si rau,spune P.Botezatu,desi nu este expresia
libertatii morale in intregime,este un element constitutiv important
al acesteia(Botezatu,l976,p.24).
18
interiorizate in procesul interactiunii sale cu morala sociala,proprie
societatii din care face parte.
Caracterul contradictoriu al acestuia ca si distorsiunile ce intervin
in procesul interiorizarii genereaza individualitatea morala a fiecarui
copil.Educatia morala urmareste conturarea si consolidarea
profilului moral in concordanta cu imperativele moralei sociale.
Un profil puternic structurat se va rasfringe in mod pozitiv
asupra educatiei intelectuale. Trasaturi ca : perseverenta,
tenacitatea, spiritul de discipliuna, respectul pentru adevar, spiritul
de raspundere, constinciozitatea au darul de a mobiliza resursele
interne ale personalitatii in directia unei productivitatii mai mari a
educatiei intelectuale a receptivitatii si asimilarii valorilor
stiintifice.Aceleasi influente pot fi extinse si asupra educatiei
profesionale.Profilul moral imprima un consens valoriilor stiintifice
si cele tehnologice prin prisma aplicarii lor in folosul oamenilor.
Educatia estetica este dependenta de cea morala prin
interactiunea dintre idealul moral si cel estetic.Morala stimuleaza
implinirea de sine a omului prin nintermediul valorilor estetice.
Acestea la randul lor, sensibilizeaza si stimuleaza cunoasterea si
intelegerea valorilor morale.Judcata si aprecierea estetica se
intemeiaza si pe considerente de ordin moral.
Din toate acestea putem conchide ca educatia morala este o
trecere de la morala la moralitate,iar scopul educatiei morale fiind
formarea individului ca subiect moral,care gandste,simte si
actioneaza.
19