Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Compusi Carbo Iar, Interesant PDF
Compusi Carbo Iar, Interesant PDF
COMPUŞI CARBONILICI
Exemple:
- aldehide alifatice:
CH3
3 2 1 4 3 2 1 3 2 1
H2C O H3C CH O H3C CH2 CH O H3C CH2 CH2 CH=O H3C CH CH=O
metanal etanal propanal n-butanal 2-metilpropanal
aldehida formica aldehida acetica aldehida propionica aldehida n-butirica aldehida izobutirica
formaldehida acetaldehida propionaldehida n-butiraldehida izobutiraldehida
- aldehide aromatice:
H3CO
Nomenclatura:
- Aldehide:
-numele hidrocarburii + sufixul “al” (metanal, etanal, fenilmetanal)
-cuvântul “aldehidă” + numele acidului cu acelaşi număr de atomi de carbon
(aldehidă formică, aldehidă acetică, aldehidă benzoică);
-rădăcina numelui acidului + “aldehidă” (formaldehidă, acetaldehidă,
benzaldehidă);
-denumiri empirice acceptate: acroleină, crotonaldehidă, vanilină, etc.
Numerotarea catenei: carbonul aldehidic are numărul 1.
- Cetone:
-poziţia grupei carbonil + numele hidrocarburii + sufixul “onă” (propanonă,
butanonă, 2-pentanonă);
-numele fiecărui radical legat de grupa C=O + “cetonă” (dimetilcetonă,
metiletilcetonă, metil-n-propilcetonă);
-denumiri empirice acceptate: acetonă, acetofenonă, mentonă, etc
Numerotarea catenei: poziţia 1 la carbonul cel mai apropiat de grupa C=O;
Numele radicalilor:
H R
C "formil" C "acil" C O "oxo"
O O
Cetene:
-numele radicalilor de la legătura C=C=O + “cetenă”;
Chinone:
-rădăcina numelui hidrocarburii aromatice + “chinonă” (o-benzo-, p-benzo-,
1,2-nafto-);
C O: C O: C O:
:
σ -I
:
:
:
2
σ sp +I Alc
-carbonul hibridizat sp2; oxigenul nehibridizat;
-o legătură σ: întrepătrundere orbital C(sp2) cu O(2px);
-o legătură π: întrepătrundere orbitali C(p-nehibridizat) cu O(2py);
-două perechi de electroni neparticipanţi la O: ns şi np;
-legătura C=O polară, dipolmoment: µ=2,4D;
-legătura π polarizabilă: structură limită cu sarcini despărţite;
-grupa C=O are efect –I (grupele alchil efect +I);
C. Csunderlik , M. Medeleanu ________Compuşi carbonilici
: :
H2 C CH CH O: H2C CH CH O:
:
-I; -M
: :
: :
: :
-I; -M CH O : CH O: CH O: CH O:
:
-conjugare p - π între grupa C=O şi nucleul aromatic;
-efect atrăgător de electroni inductiv şi mezomer al grupei carbonil;
-densitate scăzută de electroni în nucleul aromatic, mai ales în poziţiile 2,4,6;
-grupa C=O este substituent de ordin II: orientează SE în meta şi dezactivează nucleul;
:
C O: C O:
:
Nu E Nu E
Nu E Nu : + E
:
lent
Nu : + C O: Nu C O:
:
:
ADITIE NUCLEOFILA:
rapid
:
:
Nu C O: + E Nu C O E
:
:
cataliza acida:
rapid
C O + HA C OH + A
+ Nu :
C OH C OH C OH
Nu
- în cataliză bazică reactanţii nucleofili neionici sunt ionizaţi prin cedarea unui
proton către catalizatorul bazic:
cataliza bazica:
rapid
Nu - H + B: Nu : + BH
lent
Nu : + C O C O
Nu
Proprietăţi fizice
- substanţe polare, prezintă dipolmoment relativ mare;
- asocieri prin interacţiuni dipol-dipol;
- puncte de topire şi fierbere mai ridicate decât la hidrocarburi, dar mai scăzute decât
la compuşii hidroxilici sau carboxilici;
- pot forma legături de hidrogen cu compuşi cu grupe OH (apa, alcoolii);
- solubilitatea în apă: formaldehida, acetaldehida, acetona complet solubile; cu creşterea
radicalului de hidrocarbură scade solubilitatea în apă;
- soluţia apoasă de formaldehidă 30 – 40% se numeşte formol;
- solubili în solvenţi organici polari şi mai puţin polari;
- sunt solvenţi aprotici dipolari pentru substanţe organice polare;
- miros înţepător pentru formaldehidă, miros neplăcut pentru aldehidele superioare, miros
aromat, plăcut pentru aldehide aromatice şi cetone (camfor, mentona, muscona, vanilina);
- aldehidele şi cetonele inferioare sunt iritante şi toxice, au efect narcotic, produc
turburări digestive, iritaţii ale mucoaselor, leziuni hepatice.
Proprietăţi chimice
Tipuri de reacţii la compuşii carbonilici:
- adiţii nucleofile la legătura C = O;
- adiţii nucleofile urmate de eliminare cu scindarea unei legături C – C;
- reacţii de oxido-reducere;
- reacţii ale grupelor metilen active (legături C – H din poziţia α);
- reacţii radicalice (scindarea homolitică a legăturilor C=O sau O=C – H);
Adiţii nucleofile la compuşi carbonilici şi derivaţi funcţionali
Nucleofili cu halogen:
- cu hidracizii (HX) se formează α-halohidrine; reacţia e reversibilă;
- cu hidracizi şi alcooli se formează α-halogeno-eteri
- cu halogenuri de P, S (PCl5, SF4) se formează derivaţi dihalogenaţi geminali:
C. Csunderlik , M. Medeleanu ________Compuşi carbonilici
Cl
H3C CH=O + HCl H3C CH OH
OH OCH3
+CH3-OH
H2C O + HCl H2C H2C
-H2O
Cl Cl
clorometilmetileter
clordimetileter
H3C Cl H3C Cl
H3C
C O + PCl5 C + POCl3
C
H3C H3C
AN H3C OPCl4 SN Cl
2,2-dicloropropan
Nucleofili cu oxigen (H2O; R-OH, R-CH=O):
- cu apa se formează, în echilibru, hidraţii aldehidelor şi cetonelor;
- cu alcoolii se formează, în echilibru, semiacetalii; cu o nouă moleculă de alcool
se obţine acetalii;
- poziţia echilibrului depinde de reactivitatea compusului carbonilic:
OH
K
H2C O + H2O H2C K = 2.103 %hidrat = 99,9
OH
OH
K %hidrat = 58
H3C CH=O + H2O H3C CH OH K = 0,7
H3C OH
H3C K %hidrat = 0
+ H2O C K = 2.10-3
C O
H3C H3C OH
Reactia cu alcoolii (acetalizarea)
OH OR'
K +R'-OH/H
H3C CH=O + R-OH H3C CH H3C CH R,R' = alchil
-H2O
OR OR
semiacetal acetal
- cu 1,2- sau 1,3-dioli se obţin acetali ciclici (1,3-dioxolani, 1,3-dioxani):
H3C HO CH2 H3C O CH2
+H
C O + C
HO CH2 -H2O
H3C H3C O CH2
1,2-diol 1,3-dioxolan
OH
OH
H2C CH O H2C CH
H2C CH O H2C CH
O H2C OH H2C O
H2C CH2 OH H2C CH2 H2C CH2 H2C CH2
ciclu "furanozic" ciclu "piranozic"
Polimerizarea aldehidelor: oxigenul din legătura C=O (aldehidică) are caracter
nucleofil slab; el poate să atace atomul de carbon dintr-o altă legătură C=O într-o adiţie
nucleofilă (polimerizarea aldehidelor alifatice):
- soluţia apoasă (acidă sau alcalină) de formaldehidă evaporată în vid formează
“paraformaldehida” un oligomer solid amorf cu gradul de polimerizare între 10 şi 50:
H2O(H /HO )
n H2C O HO H2C O n CH2OH
paraformaldehida
α sau β polioximetilena
CH3OH(H 2SO4 )
n H 2C O H3CO CH2 O n CH2OCH3
paraformaldehida
γ- polioximetilena
O CH2
H2SO4
HO CH2 O n H n/3 H2C O + H2O
pres.
paraformaldehida O CH2
trioximetilena
trioxan
- oligomerii sunt denumiţi după modul de obţinere şi terminare a lanţului: α- sau
β-polioximetilena (cu o moleculă de apă) sau γ-polioximetilena (cu metanol); un
polimer înalt ( n~ 106) este eupolioximetilena (poliformaldehida) şi se obţine prin
polimerizare la -800C din CH2O gazos şi catalizatori bazici: - (CH2-O)n-
- prin tratarea paraformaldehidei cu H2SO4 se obţine trimerul ciclic, trioxanul un
lichid polar;
- paraformaldehida şi trioxanul se descompun în formaldehidă şi sunt o sursă de
CH2=O în reacţii în solvenţi organici;
- acetaldehida formează mai ales un trimer ciclic (paracetaldehida) alături de
tetramer şi oligomar liniar:
CH3
O CH
H3C
3 H
CH O H3C CH O
O CH
CH3
- mecanismul în mediu acid şi bazic:
H2 C O + H H 2C OH
cation hidroximetil
+nCH2=O
H2C O + H2 C OH H2C O CH2 OH H2C O CH2 CH2 OH
n
cation dimer cation oligomer
+H2O/-H
HO + H2 C O HO CH2 O
H N H
:
C O + N C C N
-H2O
H OH
-amoniacul formează cu formaldehida, metilenimina care trimerizează la
trimetilentriamina care, reaţionează mai departe cu amoniac şi formaldehidă formând
hexametilentetramina (urotropina):
H N
N
H2C CH2 +3CH O; +NH
2 3
3 H2C NH + CH2=O N N
HN NH N
C
H2 hexametilentetramina
urotropina
-aldehidele şi cetonele alifatice şi aminele alifatice primare formează imine care
trimerizează sau polimerizează formând produşi neunitari; când compusul carbonilic sau
amina sunt aromatice, iminele formate sunt stabile(alchiliden-imine sau baze Schiff):
H3C CH=O + H2N C6H5 H3C CH N C6H5
-H2O
etilidenanilina
baza "Schiff"
N(CH3)2
+HN(CH3)2 H3C CH
N(CH3)2 -H2O N(CH3)2
H3C CH=O + HN(CH3)2 aminal
H3C CH
OH -H2O H2C CH N(CH3)2
enamina
-semiaminalii pot să reacţioneze cu compuşi cu grupe metilen active (sau alte
grupe cu legături X – H acide) formând legături C – C noi, sau legături C – X, prin
eliminare de apă din grupa OH semiaminalică (reacţia Mannich); se obţin astfel, β-
aminocetone:
N(CH3)2 O
CH2=O + HN(CH3)2 H2C CH3-CO-CH3 / HO (H3C)2N CH2 CH2 C CH3
OH -H2O
4 -(N,N-dimetilamino) -2 - butanona
-cu hidrazina, hidrazinele N-substituite, hidroxilamina, compuşii carbonilici
formează derivaţi funcţionali cu legătură C=N (azine, hidrazone, oxime); reacţiile sunt
considerate condensări cu compuşi cu azot:
R CH=O + H2N-NH2 + HO=HC R R CH N N CH R
-2H2O azine
R CH=O + H2N-OH
-H2O R CH N OH
aldoxime (cetoxime)
R CH=O + H2N-NH-CO-NH2 -H 2O R CH N NH-CO-NH2
semicarbazida semicarbazone