Conf. univ. dr.

Manuela Tăbăraș Contractul de antrepriză

Contractul de antrepriză.

Concept

Contractul de antrepriză este contractul prin care o persoană, denumită

antreprenor, se obligă ca pe riscul său, să execute o anume lucrare materială sau
intelectuală sau să presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, în schimbul unui preț.

Definiția arătată mai sus este generică oricărui tip de antrepriză (cum ar fi:
antrepriza de edificare a unei clădiri, de efectuare a unui raport de exepertiză sau unei
evaluări, de confecționare a unor obiecte, etc.)

Antrepriza este susceptibilă de cesiune, astfel că întâlnim în această materie

contractul de subantrepriză.

Contractul de subantrepriză.

Concept.

Prin contractul de subantrepriză, antreprenorul poate încredința

unuia sau mai multor subantreprenori, executarea unor părți ori elemente
ale lucrării sau serviciilor, cu excepția contractelor intuitu personae, care
vizează de regulă, calitățile profesionale, experiența, numele și reputația
unui profesionist antreprenor în contractul de antrepriză.

Caractere juridice.

Contract cu titlu
oneros. Contractul de antrepriză are caracter oneros, întrucât
fiecare parte urmărește un avantaj patrimonial la
încheierea contractului, care constă tocmai în
contraprestția partenerului.

Drept civil. Contracte speciale.

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de antrepriză

Caracter sinalagmatic Contractul de antrepriză dă naștere la obligații

reciproce și interdependente în sarcina ambelor părți,
fiecare dintre obligații avându-și cauza în obligația
celelilalte părți.

Contractul de antrepriză este un contract comutativ,

Contract comutativ
existența și întinderea obligațiilor, clauze însăși
alecontractului deantrepriză, sunt foarte bine cunoscute
de părți încă de la momentul încheierii contractului.

Întrucât pentru realizarea antreprizei este suficientă

Caracter consensual exprimarea acordului de voință al părții în forme
neviciate de consimțământ, contractul de antrepriză este
valabil încheiat prin simplul acord de voință al părților,
indiferent că este succedat de predarea bunului și/sau a
sultei.

.
Contract cu executare Contractul de antepriză este un contract cu
succesivă executare succesivă pentru că presupune efectuarea
unor lucrări care nu se pot realiza decât cu trecerea
timpului nefiind susceptibile de executare instantanee.

Contractul de antrepriză are acest caracter deoarece

Contract intuitu beneficiarul a încheiat contractul cu acel antreprenor în
personae considerarea calităților profesionale esențiale ale
acestuia, a reputației, a modelelor produse anterior,
chiar dacă antreprenorul va duce sau organiza doar
antrepriza și nu neapărat o va executa el însuși.

Delimitarea față de alte contracte.

Drept civil. Contracte speciale.

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de antrepriză

Contractul de antepriză se delimitează de contractul de vânzare cu care are

anumite asemenări, în ipoteza în care antreprenorul folosește la realizarea lucrării
materiale procurate de el, pe cheltuiala lui, și incluse, alături de prețul muncii sale, în
contract.

Este evident că răspunsul nu poate fi dat decât în urma analizei intense a părților
de a vinde, respectiv a cumpăra un bun gata confecționat sau de a realiza o creație
potrivită competențelor solicitate de client anteprenorului prin încrederea ofertată extrem
de larg de a și procura materialele destinate creeării lucrării.

Legiuitorul arată că raportul juridic trebuie calificat drept vânzare și nu

antrepriză, atunci când potrivit intenției părților, executarea lucrării nu constituie scopul
principal al contractului în raport de valoarea bunurilor furnizate.

 În ceea ce privește distincția de contractul de mandat, legiuitorul a

soluționat în modul cel mai simplu această veche dezbatere, prin aceea că potrivit Noului
Cod Civil, mandatarul nu poate să încheie acte juridice în numele și pe seama
mandantului, câtă vreme contractul de antrepriză presupune fapte și nu acte juridice.

În ceea privește distincția anteprizei de contractul de muncă, chiar dacă

raportul de muncă nu este ca în primul caz de colaborare, ci este unul de subordonare și
ierarhizare, având consecințe diferite asupra răspunderii juridice dar și cu privire la
legislația diferită aplicabilă celor două raporturi juridice și efectelor lor.

În măsura în care nu au fost plătite de antreprenor, persoanele care au prestat o

activitate pentru prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor contractate de antreprenor,
au acțiune directă împotriva beneficiarului până la concurența sumei pe care acesta o
datorează antreprenorului la momentul introducerii acțiunii.

 În ceea ce privește contractul de locațiune, acesta presupune obligația de a

face iar contractul este onorat pentru folosința bunului predat, spre deosebire de

Drept civil. Contracte speciale.

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de antrepriză

antrepriză care se consideră executat la momentul obținerii rezultatului final, moment în

raport de care intervine și plata de cele mai multe ori.

Cine poate încheia un contract de antrepriză?

Teoretic, oricine care are abilitățile necesare poate fi apreciat ca antreprenor,

contractant al unei obligații de executare a unui bun.

Incapacitățile prevăzute în materia vânzării se aplică și în materia antreprizei,

pentru a se evita leziuni în reprezentarea persoanelor în nevoie în ceea ce privește
patrimoniul lor.

Prețul antreprizei.

Prețul antreprizei este o condiție esențială, urmărită de antreprenor la încheierea

unui contract de antrepriză și poate consta în bani sau orice alte bunuri sau valori, cât și în
orice prestații ofertate de beneficiari.

Ca și în materia vânzării, de care însă se delimitează, prețul trebuie să fie serios

și determinat sau cel puțin determinabil.

Dacă însă părțile nu fac referiri în contractul de antrepriză referitoare la preț,

beneficiarul va trebui să-i plătească antreprenorului fie prețul legal, ori prețul calculat
conform legii, ori prețul evaluat conform uzanțelor, în raport de munca depusă și
cheltuielile necesare pentru executarea lucrării.

Obligațiile părților contractului de antrepriză.

Obligațiile antreprenorului.

Antreprenorul este obligat să execute lucrările sau să presteze serviciul promis,

aceasta fiind în esență, obligația principală a antreprenorului și cauză a încheierii actului
juridic de către beneficiar.

Executarea lucrărilor se face fie cu materialele antreprenorului fie cu materialele

procurate de beneficiar.

Drept civil. Contracte speciale.

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de antrepriză

Dacă părțile nu au făcut referiri în contract privitoare la procurarea materialelor,

regula este aceea că antreprenorul este obligat să execute lucararea cu materialele sale.

Dacă antreprenorul lucrează cu materialele sale, el răspunde pentru calitatea lor în

temeiul dipozițiilor aplicabile din materia contractului de vânzare.

Dacă antreprenorul a primit materialele destinate de la beneficiar el este obligat să

le păstreze și să le întrebuințeze conform naturii și destinației lor dar și regulilor tehnice
aplicabile fiecărui produc în parte alături de obligația de conservare și de pază, iar alături
de acestea, antreprenorul va trebui să justifice beneficiarului modul în care a întrebuințat
aceste materiale și de asemenea să-i restituie ceea ce a deținut în exces.

O altă obligație a antreprenorului constă în informarea beneficiarului asupra

stadiului executării lucrărilor și de asemenea sa-l informeze pe acesta dacă există riscuri
pentru lucrarea antamată urmare:

1. materialelor procurate beneficiarului și a celorlalte mijloace sau

informații puse la dispoziție de acesta;
2. instrucțiunilor necorespunzătoare date de beneficiar;
3. apariției unor împrejurări străine vinovăției sau răspunderii
antreprenorului care sunt de natură să afecteze normala executare a
lucrării, trăinicia ei sau folosirea potrivit destinației.

Răspunderea antreprenorului este diminuată dacă, deși și-a îndeplinit obligațiile de

înștiințare mai sus menționate, cumpărătorul nu ia nicio măsură în acest sens, situație în
care antreprenorul are chiar și dreptul de a rezilia contractul dacă nu alege varianta
moderată de a continua lucrările de execuție pe riscul beneficiarului, sens în care pentru
aplicarea publicității, l-a și notificat pe beneficiar.

Acest drept al antreprenorului de a continua executarea lucrărilor este limitat de

natura periculoasă a lucrării, care în condițiile dezavuate ar fi de natură să amenințe
sănătatea sau integritatea corporală a altor persoane, situație în care are așadar, obligația
instituită pentru protejarea intereselor generale,de a solicita rezilierea contractului sub
sancțiunea de a răspunde pentru orice prejudicii cauzate de lucrare al cărui risc îl preia în
întregime.

Drept civil. Contracte speciale.

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de antrepriză

Tot referitor la răspunderea antreprenorului, legiuitorul a reglementat că dacă

anterior recepției lucrarea piere total sau parțial, din motive neimputabile beneficiarului,
antreprenorul, dacă a procurat materialul, este dator să o refacă total sau parțial, după caz,
pe cheltuiala sa în condițiile și termenele inițiale, obligație de care s-ar putea exonera
antreprenorul numai daca pierirea s-a datorat unui viciu al materialelor dacă acestea au
fost procurate de beneficiar.

În acest din urmă caz, așadar, beneficiarul va furniza din nou materialele, iar
anteprenorul de bună-credință va suporta cheltuielile refacerii lucrării.

Este fără dubiu că în cazul în cara pierirea sau deteriorarea lucrării s-a datorat
antreprenorului, acesta ar trebui să suporte în întregime atât costul materialelor cât și
cheltuielile de refacere a lucrării.

Dacă însă lucrul comandat piere după momentul recepției lucrării și preluării
lucrării de către beneficiar, este o situație în care antreprenorul va rămâne răspunzător
doar dacă cauza pierii sau deteriorării rezidă din viciile lucrării sau abaterii de la calitatea
convenită cu beneficiarul .

Antreprenorul datorează așadar, garanție contra viciilor lucrării și pentru

calitățile convenite, potrivit regulilor generale din materia vânzării referitoare la
garanția contra viciilor lucrului vândut.

În ceea ce privește costul lucrării de antrepriză, acesta este evident riguros

reglementat la momentul încheierii contractului, în prețul determinat al lucrărilor sau
serviciilor.

Dacă însă lucrările devin împovărătoare datorită costurilor crescute ale materiei
prime și serviciilor, determinate de fluctuațiile economice, antreprenorul poate solicita
modificarea prețului inițial sub condiția justiticării, motivării, fiecărei creșteri a prețului.

Trebuie menționat că această cerere a antreprenorului este justificată numai în

măsura în care creșterea rezultă din preț sau servicii care nu puteau fi prevăzute de
antreprenor la momentul încheierii contractului.

Dacă prețul este raportat la valoarea lucrării executate, antreprenorul este ținut să-i
dea socoteală beneficiarului la cererea acestuia, despre stadiul lucrării, pe etape de
execuție și despre cheltuielile aferente fiecărei etape.

Drept civil. Contracte speciale.

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de antrepriză

Dacă însă contractul are la bază un preț forfetar, global, beneficiarul nu poate să
solicite reducerea lui pe motiv că serviciul a devenit în timp mai ieftin sau a necesitat mai
puțină muncă, dar nici antreprenorul nu poate pretinde creșterea prețului datorită faptului
că lucrarea costă mai mult, sau necesită mai multă muncă urmare modificărilor
condițiilor de executare prevăzute inițial.

Teoretic, oricine care are abilitățile necesare poate fi apreciat ca antreprenor,

contractant al unei obligații de executare a unui bun.

Pentru garanția plății pentru lucrare, antreprenorul beneficiază de o ipotecă legală

asupra lucrării constituită și conservată potrivit legii.

Obligațiile beneficiarului.

Una dintre primele obligații ale beneficiarului contractului de antrepriză constă în

aceea că odată înștiințat de către antreprenor pentru luarea unor măsuri în ideea asigurării
siguranței lucrărilor, iar beneficiarul nu dispune într-un termen potrivit cu împrejurările
luarea măsurilor necesare, antreprenorul poate rezilia sau continua executarea acestora
însă pe riscul exclusiv al beneficiarului.

Beneficiarul are însă dreptul ca oricând, nu doar în situații excepționale, să

controleze pe cheltuiala lui lucrarea pe parcursul executării ei, fără însă a-l stingheri în
mod nejustificat în exercitarea sarcinilor sale pe antreprenor precum și de a-i comunica
acestuia rezultatul observaților sale.

Beneficiarul este obligat să recepționeze și să preia lucrarea de îndată ce a

primit o comunicare de la antreprenor în acest sens.

Așadar, obligația beneficiarului este întreită, fiind dator atât să verifice lucrarea și
să o recepționeze, dar și să o preia, fie în termenul convenit de către antreprenor, fie într-
un termen rezonabil potrivit naturii lucrării și uzanțelor din domeniu.

Drept civil. Contracte speciale.

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de antrepriză

Dacă însă beneficiarul nu se prezintă sau nu comunică neîntârziat antreprenorului

rezultatul verificării, lucrarea se consideră recepționată fără rezerve, astfel că beneficiarul
nu mai are dreptul de a invoca viciile aparente ale lucrării de neconformitate sau calitate.

Beneficiarul are obligația de plată a prețului convenit cu antreprenorul, care poate

consta într-o sumă de bani sau în orice alte bunuri sau prestații. De regulă, când obiectul
contractului este o lucrare, beneficiarul este obligat să-i plătească antreprenorului prețul
la data și locul recepției întregii lucrări. Cu toate acestea, dispozițiile legale fiind
supletive, nimic nu împiedică părțile să convină modalități varii de plată a prețului și/sau
condiții de predare, recepție a acesteia (există și anumite uzanțe neconsacrate, cum ar fi
acelea din materia lucrărilor de construire, care se achită de beneficiar pe etape de
construcție și se finalizează prin procesul verbal de recepție la terminarea lucrării).

În cazul în care lucrarea a pierit ori s-a deteriorat înainte de recepție, fără însă vreo
culpă din partea beneficiarului, antreprenorul nu va putea solicita prețul lucrării atunci
când el a procurat materialul, avansând cheltuielile de obținere ale lui sau atunci când,
deși materialul a fost dat de către beneficiar, pieirea, distrugerea, deteriorarea lucrării se
datorează unei alte cauze decât acelora provenite din calitatea materialului.

În ceea ce privește valoarea plății, ea va trebui să fie făcută de beneficiar la nivelul

cuantumului stabilit contractual. Dacă însă la încheierea contractului a existat un deviz
estimativ al prețurilor, manoperei, antreprenorul va trebui să justifice orice creștere a
prețului, iar cererea va fi admisibilă doar dacă aceste creșteri indicate argumentat de
antreprenor nu puteau fi prevăzute de antreprenor la momentul încheierii contractului.

Beneficiarul are însă dreptul să ceară socoteală antreprenorului despre stadiul

fiecărei lucrări, despre serviciile deja prestate, despre cheltuielile deja efectuate de acesta
pe seama beneficiarului, dar doar dacă prețul este stabilit în funcție de valoarea lucrărilor
sau a serviciilor.

În ceea ce privește prețul forfetar, așa cum am arătat anterior, beneficiarul este
obligat să-l achite chiar dacă ar putea motiva că antreprenorul a lucrat mai puțin decât s-a
estimat, sau a înglobat în munca sa mai puține resurse decât erau estimate inițial.

Vânzarea bunurilor neridicate la termen.

Vânzarea bunurilor neridicate la termen reprezintă o sancțiune pentru beneficiar și

o garanție legală oferită antreprenorului care este ținut de două limite esențiale, diligența
unui mandatar cu titlu gratuit ce-l obligă să găsească cele mai bune condiții de vindere a

Drept civil. Contracte speciale.

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de antrepriză

acestui bun al beneficiarului, pe care nu poate să-l îngrădească în prerogativa de a

beneficia de maximizarea operațiunii de vânzare, a doua limita constituind-o momentul
vinderii care trebuie să fie ulterior finalizării lucrării, dar și ulterior înștiințării
beneficiarului despre acest aspect.

Așadar, în limitele arătate mai sus, dacă antreprenorul s-a obligat să execute o
lucrare cu materialul beneficiarului sau să presteze un serviciu cu privire la un bun predat
de beneficiar, iar beneficiarul nu ridică bunul în termen de șase luni de la momentul
convenit pentru finalizarea lucrării sau pentru recepția lucrării cu limitele arătate mai sus,
antreprenorul este îndreptățit să vândă bunurile, iar din prețul obținut să rețină
contravaloarea lucrării și a cheltuielilor de vânzare, diferența consemnând-o la dispoziția
beneficiarului.

Ipoteca legală.

Pentru garantarea plății prețului datorat pentru lucrare antreprenorului, acesta

beneficiază de o ipotecă legală asupra lucrării executate în scopul recuperării cu prioritate
din lucrarea executată a creanței datorate, ipoteca constituindu-se și conservându-se în
condițiile legale prevăzute de art. 2377 C. Civ., adică prin înscriere în cartea funciară sau
în orice registru de publicitate de orice natură dacă acest lucru este posibil și
regulamentar.

Încetarea contractului de antrepriză.

1. Decesul beneficiarului.

Decesul unei persoane de cele mai multe ori atrage încetarea contractului. În
cazul contractului de antrepriză, contractul va înceta numai dacă aceasta face imposibilă
sau inutilă
2. executarea sa.
Decesul antreprenorului sau incapacitatea sa de a mai executa.

În schimb, diferit de primul caz, decesul antreprenorului are consecințe mult

mai dure asupra vieții contractului, ca și dobândirea unei incapacități de către acesta, însă
efectele acestei situații se manifestă diferit, în funcție de stadiul lucrării executate de
acesta până la intervenirea acestei situații.

Drept civil. Contracte speciale.

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de antrepriză

Astfel, în cazul în care antreprenorul decedează sau devine incapabil, iar contractul
s-a încheiat tocmai în considerarea calităților lui, deci are natură juridică intuitu personae,
contractul de antrepriză încetează, iar beneficiarul este ținut să recepționeze partea deja
executată dacă o poate folosi, situație în care el va trebui, în proporție cu valoarea lucrării
utile sieși, să plătească parte din prețul convenit.

Beneficiarul are în acest caz dreptul, sub condiția plății unei indemnizații adecvate,
să ceară predarea materialelor pregătite și a planurilor pe cale de a fi puse în executare, cu
respectarea însă a dispozițiilor legale privind drepturile de proprietate intelectuală.

Rezoluțiunea/rezilierea contractului.

Rezoluțiunea contractului așa cum am văzut până în acest moment poate fi

solicitată și obținută atât de antreprenor, cât și de beneficiar, cu condiția aducerii unor
justificări temeinice.
Cu toate acestea, beneficiarul are dreptul de a obține rezilierea, respectiv
rezoluțiunea contractului în cazurile în care, fără nicio justificare:

1. respectarea termenului stabilit prin contract pentru recepția lucrării a

devenit vădit imposibilă;
2. lucrarea sau serviciul nu se execută în modul convenit sau în lipsa
acestuia, într-un termen rezonabil stabilit de beneficiar potrivit cu împrejurările, iar
antreprenorul nu remediază lipsurile constatate și nu schimbă pentru viitor modul de
executare al lucrării;
3. nu se execută alte obligații ce revin antreprenorului potrivit legii sau în
temeiul contractului.

Cu toate acestea, un alt caz de rezoluțiune sau reziliere a contractului de

antrepriză este permis în ipoteza în care antreprenorul nu poate începe sau continua
executarea lucrării din cauza neîndeplinirii tot fără justificare de către beneficiar a
propriilor obligații, situație în care antreprenorul este îndreptățit să obțină rezoluțiunea ori
rezilierea contractului împreună cu daune-interese, dacă justifică și un alt prejudiciu.

Drept civil. Contracte speciale.

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de antrepriză

Contractul de antrepriză pentru lucrări de construcții.

Concept.

Prin contractul de antrepriză pentru lucrări de construcții, antreprenorul se

obligă sa execute lucrări care, potrivit legii, necesită autorizație de construcții.

Așadar, antrepriza în construcții este o varietate a contractului de antrepriză și

este destinat lucrărilor de construcții cărora, în temeiul legii 10/1995 privind calitatea în
construcții și respectiv, potrivit legii 50/1991privind autorizarea executării lucrărilor de
construcții, le este necesară o autorizații de construire.

Trebuie reținut că există o sferă, este adevărat relativ restrânsă, de lucrări de

construcții care se pot realiza în mod legal și fără obținerea unei autorizații de construire,
cum sunt amenajările interioare, recompartimentările, astfel încât putem înțelege că
reglementarea legiuitorului nu este restrictivă, fiind evident că aceste lucrări pot fi
executate prin intermediul unui contract de antrepriză pentru construcții.

Un alt aspect care trebuie notat este că, în funcție de complexitatea lucrării,
putem întâlni un unic antreprenor, dar putem întâlni și formula antreprenorului general
care dă în subantrepriză anumite lucrări în funcție de complexitatea și specializarea lor,
altor antreprenori și subantreprenori, subantrepriza fiind așadar perfect admisibilă cu
excepția contractelor de antrepriză intuitu personae.
În situația subantreprizei, potrivit dreptului comun, beneficiarul și
subantreprenorul nu au acțiune directă unul împotriva celuilalt, iar antreprenorul
răspunde pentru fapta subantreprenorului în fața beneficiarului, ca pentru propria sa faptă.
În mod excepțional, angajații antreprenorului care nu au fost plătiți, se pot
adresa direct împotriva beneficiarului printr-un mecanism legal constituit, având natura
juridică a unei garanții legale, împotriva beneficiarului, până la concurența sumei pe care
acesta din urmă o datora antreprenorului la momentul introducerii acțiunii.

Obligațiile beneficiarului contractului de antrepriză pentru lucrări de

construcții.

Drept civil. Contracte speciale.

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de antrepriză

Beneficiarul este obligat să permită antreprenorului, la cererea acestuia și sub

condiția utilității, folosirea căilor de acces, a instalațiilor proprii de alimentare cu apă și a
altor utilități ce deservesc imobilul.
Totodată, beneficiarul având toate informațiile utile de la profesionistul
antreprenor specializat în lucrări de construire, trebuie să obțină toate autorizațiile cerute
de lege pentru executarea lucrării, însă nimic nu împiedică părțile să modifice ciclul legal
prin reglementarea obligației vânzătorului de a face astfel de modificări.

Controlul executării lucrării.

Așa cum am arătat și în cazul contractului de antrepriză obișnuit,

beneficiarul are dreptul ca oricând în cursul executării contractului, dar
fără a stânjeni activitatea normală a antreprenorului, să controleze
stadiul de execuție, calitatea și aspectul lucrărilor dar și a materialelor
utilizate, precum și orice alte aspecte referitoare la îndeplinirea de către
antreprenor a sarcinilor contractuale.

Pentru asigurarea unei finalități a acestui drept conferit beneficiarului, legea

instituie o obligație imperfectă beneficiarului de a comunica în scris antreprenorului
constatările sale și soluțiile propuse sau instrucțiunile date.
Obligația este imperfectă pentru că și sancțiunea este de aceeași manieră,
neîndeplinirea obligațiilor conduce la necunoașterea de către antreprenor a
nemulțumirilor clientului beneficiar și la continuarea lucrărilor în aceeași manieră pe
răspunderea, de data aceasta, a beneficiarului.
La finalizarea acelei fracțiuni dintr-o lucrare ce devine ascunsă de alte lucrări
ulterioare datorită tehnicilor de construire, montării unor elemente de construcții, legea
impune ca antreprenorul și beneficiarul să constate împreună existența părții finalizate și
conformitatea acesteia cu dispozițiile legale și clauzele contractului. Ca procedură, părțile
pot să reglementeze contractual procedura recepționării de lucrări intermediare, dar dacă
părțile au omis să facă acest lucru, antreprenorul îl va convoca pe beneficiar la locul
executării lucrării, înăuntrul unei termen rezonabil, stabilit potrivit uzanțelor, conform
naturii lucrului, locului situării acestuia, vreme, anotimp etc. iar în cazul în care
beneficiarul nu se prezintă conform convocatorului, notificării, antreprenorul poate
întocmi singur actul de constatare al lucrării ce urmează a fi acoperită.
Dacă, în cursul executării unei lucrări, se constată erori de calcul, erori de
aprovizionare și mutare, erori tehnice, etc. în temeiul cărora însă s-a încheiat contractul,

Drept civil. Contracte speciale.

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de antrepriză

antreprenorul este obligat să sesizeze de îndată, beneficiarul și proiectantului în principiu

culpabil, constatările sale împreună cu propunerile de remediere în măsura în care acestea
intră în domeniul pregătirii sale profesionale, situație în care beneficiarul, având și avizul
proiectantului, va lua măsurile corespunzătoare.
In lipsa acestor solicitate măsuri, sau dacă ele sunt necorespunzătoare în
continuare, antreprenorul poate să suspende executarea lucrărilor cu înștiințarea de
îndată, atât a beneficiarului, cât și a proiectantului.

Recepția lucrărilor în contractul de antrepriză în construcții.

Ca și în materia contractului de antrepriză obișnuit și în materia antreprizei în

construcții, odată cu recepția finală a lucrării fără obiecții, riscurile lucrării trec exclusiv
asupra beneficiarului, la momentul semnării acestei recepții primiri.
Cu toate acestea, răspunderea pentru vicii subzistă în sarcina antreprenorului
iar termenele de garanție contra viciilor lucrării sunt cele stabilite de legea specială.

Răspunderea proiectanților

Răspunderea proiectanților este reglementată prin lege specială și privește

etapa pre-predare, în faza de post-utilizare contribuția proiectanților fiind
nesemnificativă.
Răspunderea arhitectului și a inginerului derivă din deficiențe ale expertizelor
și planurilor furnizate de aceștia, sau din lipsa de diligență sau supraveghere a lucrărilor.

Răspunderea antreprenorului este generată de deciziile de execuție ale

antreprenorului eronate, acesta fiind exonerat de răspundere numai dacă dovedește cauza
viciilor care să constea în deficiențe ale expertizelor sau planurilor arhitectului sau
inginerului, de reținut, ales de către beneficiar.

Oricare dintre executanți va fi exonerat de răspundere dacă dovedesc că viciile

rezultă din decizii luate de beneficiar cu privire la metode tehnice de construire,
materialele folosite, alegerea subantreprenorilor etc.
În ceea ce privește acțiunea în răspundere pentru vicii, prescripția acțiunii începe să curgă
de la data recepției finale sau după caz, a împlinirii termenului acordat antreprenorului
prin procesul-verbal de recepție finală, în scopul înlăturării viciilor.

Drept civil. Contracte speciale.

Conf. univ. dr. Manuela Tăbăraș Contractul de antrepriză

Prescripția dreptului la acțiune pentru viciile lucrării proiectate începe să curgă

odată cu prescripția dreptului la acțiune pentru viciile lucrărilor executate de antreprenor,
afară numai dacă viciile lucrărilor de proiectare au fost descoperite anterior, caz în care
termenul de prescripție începe să curgă de la data descoperirii.

Drept civil. Contracte speciale.