UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale GUVERNUL ROMÂNIEI

MINISTERUL MUNCII, POSDRU 2007-2013 2007-2013 MINISTERUL MUNCII,

FAMILIEI ŞI FAMILIEI ŞI
PROTECŢIEI SOCIALE PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU O.I.P.O.S.D.R.U. NORD-
VEST

Investeşte în oameni !
Proiect cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional
Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 3 ,,Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor și a întreprinderilor”
Domeniul major de intervenţie 3.2 „Formarea și sprijinirea pentru întreprinderi
și angajaţi pentru promovarea adaptabilităţii”
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/81/3.2/S/55652
Titlul proiectului: „Pregătire, instruire, educare în vederea asimilării de procese
tehnologice inovative, îmbunătăţirea practicilor manageriale și a protecţiei
mediului în sectoarele calde
Beneficiar: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca

SISTEMUL DE
MANAGEMENT AL
SECURITĂŢII
ŞI SĂNĂTĂŢII
OCUPAŢIONALE (SMSSO)
(toate modulele)

Prof.univ.dr.ing. Mircea BEJAN

Universitatea Tehnică din Cluj Napoca
 cuprins

1. Introducere 1

2. Specificaţia OHSAS 18001 şi ghidul său de

implementare, OHSAS 18002 4
2.1. Generalităţi 4
2.2 Scurt istoric al OHSAS 18001 6
2.3. Politica de SSO 6
2.4 Planificarea 7
2.5 Implementare şi funcţionare 8
2.6 Verificare şi acţiuni corective 10
2.7 Analiza managementului 11

3. Etapele implementării SMSSO 12

3.1 Primele acţiuni destinate implementării SMSSO 12
3.2 Elaborarea sistemului de management al SSO 13
3.3 Beneficiile OHSAS 18001 14

4. Necesitatea şi importanţa SMSSO 16

4.1 Politica privind tranziţia la SR OHSAS 18001:2008 17
4.2 Avantajele certificării Sistemului de Management al
Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale 18

5. Concluzii 19

Bibliografie 21
 Sistemul de management al Securităţii
şi Sănătăţii Ocupaţionale (SMSSO)

1. Introducere
Prin prisma sistemului de management, legislaţia SSM (securitate şi
sănătate în muncă, ulterior - 2004, SSO – securitate şi sănătate ocupaţională)
trebuie să realizeze o bună securitate, o bună sănătate şi în final, o bună
afacere.
Prin esenţa sa, legislaţia SSO are un caracter preventiv, menirea ei
fiind preîntâmpinarea producerii accidentelor de muncă şi/sau a
îmbolnăvirilor profesionale. Reglementările legale în domeniu sunt astfel
stabilite încât să apere viaţa, sănătatea şi integritatea corporală ale celor care
participă la procesul de producţie. În cadrul mortalităţii globale, sursele
OIM stabilesc că accidentele şi bolile profesionale constituie 25 %, locul doi
în clasamentul prezentat în figura 1.
 Fig. 1 Cauzele mortalității globale

Costurile prevenirii accidentelor şi bolilor implică: ■ costuri cu

realizarea măsurilor tehnice de protecţie a muncii (mijloacele de producţie
şi mediul de muncă); ■ costuri cu realizarea măsurilor organizatorice de
protecţie a muncii (referitoare la executant şi sarcina de muncă); ■ costuri
cu realizarea măsurilor igienico-sanitare; ■ cheltuieli către bugetul
asigurărilor sociale de stat; ■ tipul condiţiilor de muncă; ■ fondul de
asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
În general, dicţionarele stabilesc: MANAGEMENT s.n. Activitatea
şi arta de a conduce. 2. Ansamblul activităţilor de organizare, de conducere
şi de gestiune a întreprinderilor. 3. ştiinţa şi tehnica organizării și conducerii
unei întreprinderi. [Pr.: me-nigi-ment] – Cuv. engl. Figura 2 prezintă,
sintetic, esenţa activităţii de management.
Noţiunea de sistem de management al SSO este intrată recent în
legislaţia românească în domeniu, dar se bucură de o experienţă de peste 10
ani în ţări dezvoltate cum sunt Marea Britanie, Germania, Australia, Japonia
etc. Pe plan internaţional există o bogată literatură de specialitate în acest
domeniu (cărţi, broşuri, ghiduri de implementare, ghiduri de bună practică şi
chiar site-uri internet).
 Fig. 2 Esenţa activităţii de management

Experienţa a arătat că implementarea şi menţinerea corectă a unui

sistem de management al SSO aduce numeroase beneficii atât angajatorului
cât şi angajaţilor. Astfel, într-un raport al Agenţiei Europene pentru
Securitate şi Sănătate realizat în urma unui studiu privind utilizarea
sistemelor de management al SSO care a vizat 11 întreprinderi din ţări ale
Uniunii Europene se arată că implementarea acestor sisteme a avut efecte
pozitive în toate cazurile prezentate, concretizate prin reducerea numărului
de accidente şi îmbolnăviri profesionale. De asemenea, raportul subliniază
existenţa unui consens general asupra faptului că strategiile inovatoare de
management sunt superioare abordărilor tradiţionale şi că acestea au
prezentat o serie de avantaje importante printre care:
 uşurinţa de a analiza în mod sistematic pericolele,
riscurile şi incidentele;
 o mai mare conştientizare a pericolelor şi riscurilor;
 îmbunătăţirea transparenţei proceselor interne;
 o mai bună comunicare între angajaţi;
 o mai puternică motivare şi identificare a angajaţilor cu
întreprinderea;
  o perspectivă mai bine integrată a mediului de lucru;
 o mai bună măsurare a performanţelor SSO.
O constatare interesantă a raportului menţionat este că au apărut o
serie de deficienţe privind comunicarea şi îndeplinirea unor funcţiuni de
SSO “cu precădere în organizaţiile în care participarea angajaţilor a fost
voluntară, ceea ce a avut tendinţa să conducă la o implicare scăzută din
partea personalului”.
Există chiar cazuri în care una din condiţiile de eligibilitate impuse
de beneficiar pentru încheierea unor contracte a fost ca furnizorul să aibă
implementat un sistem de management al SSO, iar tendinţa este ca această
practică să se extindă în următorii ani.
Ultima ediţie a Normelor generale de protecţie a muncii, ediţia 2002,
a adus o serie de modificări substanţiale în ceea ce priveşte sarcinile şi
responsabilităţile angajatorilor şi angajaţilor în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă.
Printre aceste modificări se numără şi obligativitatea implementării
sistemului de management al SSO de către toţi angajatorii care au în
structură compartiment de protecţia muncii, deci, în mod implicit, de către
toţi angajatorii cu mai mult de 50 de angajaţi (art.7-10 şi 28).
În contextul acestor prevederi ale Normelor generale de protecţie a
muncii, obligativitatea implementării unui sistem de management al SSO nu
trebuie privită ca o constrângere suplimentară impusă angajatorului, ci ca un
nou instrument pus la dispoziţia acestuia în vederea atingerii obiectivelor
propuse, atât de securitate şi sănătate a muncii, cât şi de productivitate şi de
competitivitate pe piaţa internă şi externă. Utilizat în mod corect, acest
instrument poate şi trebuie să constituie o investiţie profitabilă pentru
angajator.

2. Specificaţia OHSAS 18001 şi ghidul

său de implementare, OHSAS 18002

2.1 Generalităţi

Seria de specificaţii OHSAS 18000 a fost elaborată de British

Standard Institution (BSI), autoritatea britanică în domeniul standardizării.
Seria cuprinde două specificaţii:
- OHSAS 18001:1999 – Sisteme de management al securităţii şi
sănătăţii în muncă. Specificaţie;
 - OHSAS 18002:2000 – Sisteme de management al securităţii şi
sănătăţii în muncă. Ghid de implementare.
După cum se menţionează în aceste documente, ele nu constituie
standarde ci au numai rolul de ghidare în implementarea sistemelor de
management de securitate şi sănătate ocupaţională (SSO - în muncă, SSM).
OHSAS 18001:1999 şi OHSAS 18002:2000 au fost elaborate pentru
a răspunde cererii urgente a clienţilor pentru un standard recunoscut în
domeniul sistemelor de management al securităţii şi sănătăţii în muncă,
destinat evaluării şi certificării acestor sisteme.

Îmbunătăţire
continuă

Analiză efectuată de Politica OHSAS

Analiză efectuată de Politica OHSAS
management
management
Planificare
Planificare

Verificare şi acţiune
Verificare şi acţiune
corectivă Implementare şi
corectivă Implementare şi
funcţionare
funcţionare

Fig. 3 Elementele unui management OHSAS de succes

Specificaţia OHSAS 18001:1999 a fost elaborată astfel încât să fie

compatibilă cu ISO 9001:1994 (valabil la momentul realizării specificaţiei şi
înlocuit ulterior de ISO 9001:2000) şi cu ISO 14001:1996, standarde ale
sistemelor de management al calităţii şi, respectiv, mediului, în vederea
facilitării integrării celor trei tipuri de sisteme de management.
Această specificaţie are la bază o serie de documente similare, dintre
care cel mai important este standardul BS 8800:1996. Specificaţia continuă
abordarea bazată de BS EN ISO 14001 prezentată în acest standard şi
propune un model a cărui structură este aproape identică cu cea a unui
sistem de management de mediu realizat după ISO 14001:1996. În plus,
spre deosebire de BS 8800:1996, referenţialul OHSAS 18001 poate fi
utilizat în scopul evaluării şi certificării sistemelor de management al SSO.
Referenţialul prezintă cerinţele pentru un sistem de management al
securităţii şi sănătăţii în muncă, oferind organizaţiilor posibilitatea de a-şi
controla riscurile şi de a-şi îmbunătăţi performanţa în domeniul SSO. Nu se
stabilesc criterii de performanţă specifice SSO şi nici nu se oferă indicaţii
detaliate pentru proiectarea unui sistem de management al SSO.
Specificaţia OHSAS 18001:1999 stabileşte principiile generale care ar
trebui respectate de către o organizaţie în vederea implementării unui sistem
de management al SSO, în timp ce specificaţia OHSAS 18002:2000 reia şi
detaliază aceste principii.
Specificaţia este aplicabilă oricărei organizaţii care doreşte:
a) să stabilească un sistem de management al SSO pentru a
elimina sau a minimiza riscurile la care sunt expuşi angajaţii sau
alte categorii de personal;
b) să implementeze, menţină şi să îmbunătăţească continuu un
sistem de management al SSO;
c) să se asigure de propria conformitate cu politica de SSO
declarată;
d) să demonstreze această conformitate altor părţi interesate;
e) să certifice/înregistreze propriul sistem de management al SSO
de către o organizaţie externă;
f) să realizeze o autodeterminare şi declarare a conformităţii cu
această specificaţie OHSAS.
Modelul de sistem de management al SSM definit de OHSAS
18001:1999 este asemănător cu cel propus de BS 8800:1996 în varianta
abordării după BS EN ISO 14001, cu diferenţa că analiza iniţială nu mai
apare ca element distinct, şi cuprinde următoarele elemente (figura 3):
 Politica de SSO;
 Planificare;
 Implementare şi funcţionare;
 Verificare şi acţiuni corective;
 Analiza managementului.
Fiecare din aceste elemente trebuie construite succesiv şi trebuie
supuse unui proces de îmbunătăţire continuă, astfel încât funcţionarea
sistemului să aibă o evoluţie ciclică, fiecare ciclu pornind de la un nivel
superior celui precedent.
2.2 Scurt istoric al OHSAS 18001
 BS 8800:1996 este primul referenţial publicat şi a fost elaborat de
către British Standards Institution (BSI) şi intitulat: “Guide to occupational
health and safety management systems “. Acesta a fost actualizat în 2004 și
ulterior.
Mai multe organisme naţionale au elaborat standarde compatibile:
SCC, OHRIS, AS-NZ 4801.
Ca să nu apară confuzii rezultate din proliferarea a numeroase
referenţiale de sănătate şi securitate ocupaţională, precum şi pentru a facilita
integrarea managementului acestui domeniu cu managementul de calitate
(ISO 9001) şi de mediu (ISO 14001), în anul 1999 a fost creat referenţialul
OHSAS 18001 (OHSAS = Occupational Health and Safety Assessment
Series)1.
În anul 2002 a fost publicat un ghid de implementare cunoscut sub
denumirea de OHSAS 18002 acesta fiind construit prin efortul comun al
BSI (Institutul Britanic de Standardizare) şi al altor 13 instituţii de
standardizare.
OHSAS 18001 este structurat similar cu un standard ISO, intenţia
BSI fiind aceea de a servi ca model pentru un standard internaţional ISO.
Cu toate acestea, a existat o opoziţie internaţională puternică la
această idee, în principal din partea SUA.
În anul 2001, Organizaţia Internaţională a Muncii (ILO) elaborează
un set de recomandări similare cu OHSAS 18001, grupate în documentul
ILO-OHS 2001.
În anul 2005, American National Standards Institute şi American
Industrial Health Association au elaborat un standard diferit, ANSI/AIHA
Z10, care este diferit ca structură de standardele ISO, deşi compatibil cu ISO
9001 şi ISO 14001.
OHSAS 18001:1999 a fost tradus şi publicat în mod oficial în limba
română în anul 2004, sub denumirea de “Sisteme de management al
sănătăţii şi securităţii ocupaţionale” (SMSSO).

2.3 Politica OHSAS

1
În ceea ce priveste termenii generici, în niciunul din cele 2 standarde, respectiv SR OHSAS
18001:2008 și SR OHSAS 18002:2009, nu apare acronimul SSO. În preambulul naţional de la SR
OHSAS 18001:2009 s-a inclus următoarea explicaţie: “Acronimul OHSAS provine din limba engleză,
Occupational Health and Safety Assessment Series.” În privinţa transparenței, Programul naţional de
standardizare este publicat pe site-ul, http://www.asro.ro, și este actualizat periodic, indicându-se și
numărul comitetului tehnic, astfel încât orice factor interesat poate lua legătura direct cu expertul care
gestionează comitetul și poate solicita participarea la şedinţa în care se discută adoptarea unui anumit
standard.
 La nivelul organizaţiei trebuie definită politica în domeniul SSO care
să fie autorizată de către conducerea la cel mai înalt nivel, să stabilească în
mod clar obiectivele generale de SSO şi să conţină angajamentul de a
îmbunătăţi performanţa în acest domeniu.

Analiza
managementului

Feed-back de la
Audit măsurarea performanţei

POLITICA
POLITICA

Planificare

Fig. 4 Politica OHSAS

Cerinţe pe care specificaţia le prevede pentru politica SSO sunt:
- să fie adecvată la tipul şi volumul riscurilor pentru SSO prezente
în organizaţie;
- să conţină un angajament pentru îmbunătăţirea continuă;
- să conţină un angajament pentru respectarea cel puţin a
legislaţiei în vigoare în domeniul SSO şi a altor cerinţe la care
organizaţia subscrie;
- să fie documentată, implementată şi menţinută;
- să fie comunicată tuturor salariaţilor pentru ca aceştia să fie
conştienţi de propriile obligaţii în domeniul SSO;
- să fie disponibilă părţilor interesate; şi
- să fie analizată periodic pentru a se asigura că aceasta rămâne
relevantă şi adecvată organizaţiei (figura 4).

2.4 Planificarea
Cerinţele de planificare a sistemului de management al SSO vizează
următoarele direcţii principale:
 planificarea identificării pericolelor, evaluării şi controlului
riscurilor;
  identificarea cerinţele legale şi de altă natură;
 stabilirea obiectivelor;
 elaborarea şi menţinerea unor programe de management al
SSO.
Procedurile pentru identificarea pericolelor şi evaluarea şi controlul
riscurilor trebuie să cuprindă activităţile normale şi speciale desfăşurate de
către toate categoriile care au acces la locurile de muncă, inclusiv
subcontractorii şi vizitatorii, precum şi facilităţile de la locul de muncă,
indiferent dacă au fost furnizate de către organizaţie sau de către alte părţi.

Politica

Feed-back de la măsurarea
Audit performanţei

PLANIFICARE
PLANIFICARE

Implementare şi
funcţionare

Fig. 5 Planificarea SSO

Rezultatele evaluărilor trebuie să se reflecte în obiectivele organizaţiei

în domeniul SSO.
Specificaţia recomandă pentru identificarea pericolelor şi evaluarea
riscurilor utilizarea unei metodologii adecvate scopului şi timpului alocat şi
care să aibă mai mult un caracter proactiv decât reactiv.
Identificarea cerinţelor legale şi de altă natură trebuie să vizeze
reglementările legale în vigoare în domeniul SSO precum şi orice alte
reglementări care sunt aplicabile organizaţiei şi pe care aceasta trebuie să le
respecte în mod voluntar sau obligatoriu.
Pe baza rezultatelor identificării pericolelor şi evaluării riscurilor şi
luând în considerare cerinţele legale şi de altă natură, organizaţia trebuie să-
şi stabilească şi să menţină obiective documentate în domeniul SSO.
Pentru realizarea acestor obiective, organizaţia trebuie să elaboreze şi
să menţină unul sau mai multe programe de management al SSO prin care
să se stabilească responsabilităţile şi nivelul de autoritate alocate în acest
scop la fiecare nivel al organizaţiei, precum şi mijloacele şi termenele de
realizare a obiectivelor.

2.5 Implementare şi funcţionare

Cerinţele privind implementarea şi funcţionarea se grupează pe
următoarele direcţii:
 structură şi responsabilitate;
 instruire, conştientizare şi competenţă;
 consultare şi comunicare;
 documentaţie;
 controlul documentelor şi al datelor;
 controlul operaţional;
 acţiuni pentru situaţii de urgenţă şi capacitate de răspuns.

Planificare

Feed-back de la măsurarea
IMPLEMENTAREŞIŞI performanţei
Audit IMPLEMENTARE
FUNCŢIONARE
FUNCŢIONARE

Verificare şi acţiuni
corective

Fig. 6 Implementare şi funcţionare

Detaliind cerinţele standardului BS 8800 (abordarea după BS EN
ISO 14001) în privinţa structurii şi responsabilităţii, specificaţia OHSAS
18001 păstrează principiul responsabilităţii principale în domeniul SSO a
conducerii la cel mai înalt nivel şi accentuează ideea desemnării unui
membru al acestei conduceri ca reprezentant cu responsabilităţi speciale în
implementarea şi funcţionarea corespunzătoare a sistemului de management
al SSO.
Procedurile privind instruirea, conştientizarea şi competenţa au ca
scop general asigurarea nivelului de instruire şi competenţă necesar
angajaţilor pentru îndeplinirea sarcinilor cu impact asupra SSO la locul de
muncă.
Specificaţia cere organizaţiei să elaboreze proceduri pentru a asigura
comunicarea informaţiilor utile în domeniul SSO la toate nivelurile sale,
precum şi părţilor externe interesate. De asemenea, trebuie stabilite şi
documentate aspectele privind implicarea activă a angajaţilor în problemele
de SSO ale organizaţiei, atât în mod direct cât şi prin reprezentanţii lor.
În ceea ce priveşte documentaţia sistemului de management al SSO,
specificaţia cere ca aceasta să fie menţinută pe suport hârtie sau electronic şi
să asigure descrierea elementelor de bază ale sistemului şi a legăturilor
dintre acestea. Asemenea standardului BS 8800:1996, specificaţia subliniază
importanţa menţinerii documentaţiei la nivelul minim necesar pentru
asigurarea unei eficienţe corespunzătoare.
Pentru controlul documentelor şi al datelor, organizaţia trebuie să
stabilească proceduri prin care să se garanteze identificarea operativă a
tuturor documentelor şi datelor, actualizarea acestora, utilizarea doar a
documentelor şi datelor actuale şi prevenirea utilizării involuntare a unor
documente şi date scoase din uz. Procedurile privind controlul operaţional
vizează identificarea acelor operaţii şi activităţi care prezintă riscuri şi
pentru care este necesară aplicarea unor măsuri de control.
Specificaţia cere stabilirea unor planuri pentru situaţiile de urgenţă
dar adaugă şi necesitatea elaborării unor proceduri pentru identificarea
capacităţii de răspuns la astfel de situaţii şi pentru prevenirea şi reducerea
consecinţelor care pot fi asociate acestor situaţii.
Planurile şi procedurile pentru situaţii de urgenţă trebuie analizate şi
verificate periodic prin exerciţii practice – vezi figura 6.

2.6 Verificare şi acţiuni corective

Implementare şi
funcţionare

Feed-back de la măsurarea
Audit performanţei
VERIFICARE ŞI
VERIFICARE ŞI
ACŢIUNI CORECTIVE
ACŢIUNI CORECTIVE

Analiza
managementului

Fig. 7 Verificare şi acţiuni corective

 Cerinţele pentru acest element al sistemului au în vedere: măsurarea
şi monitorizarea performanţei; accidentele, incidentele, neconformităţile,
acţiunile corective şi preventive; înregistrările şi controlul înregistrărilor;
auditul.
Măsurarea şi monitorizarea performanţei trebuie să conţină atât o
componentă proactivă (care are efect asupra unui alt lucru) cât şi o
componentă reactivă (care realizează/provoacă o reacţie; care utilizează o
asemenea forţă).
Procedurile privind accidentele, incidentele şi neconformităţile
trebuie să stabilească aspectele referitoare la tratarea şi investigarea acestor
evenimente, luarea măsurilor pentru reducerea consecinţelor, iniţierea şi
finalizarea acţiunilor corective şi preventive, precum şi confirmarea
eficienţei acestor acţiuni.
Procedurile pentru înregistrări şi controlul înregistrărilor trebuie să
permită identificarea, menţinerea şi disponibilitatea înregistrărilor în
domeniul SSO şi au rolul de a demonstra conformitatea sistemului
implementat cu cerinţele specificaţiei. Specificaţia cere efectuarea periodică
a auditării sistemului de management al SSM şi stabilirea în acest scop a
unui program de audit şi a unor proceduri.

2.7 Analiza managementului

Conducerea la cel mai înalt nivel trebuie să realizeze la intervale de

timp determinate analize ale sistemului de management al SSO pentru a
determina măsura în care acesta este adecvat şi eficient. Procesul de analiză
a managementului trebuie să vizeze modificări ale politicii, obiectivelor sau
a altor elemente ale sistemului, pe baza rezultatelor auditurilor de sistem.
 Verificare şi acţiuni
corective

Factori Factori
interni ANALIZA externi
ANALIZA
MANAGEMENTULUI
MANAGEMENTULUI

Politica

Fig. 8 Analiza managementului

OHSAS 18002:2000 nu aduce cerinţe suplimentare faţă de OHSAS
18001 având doar rolul de a detalia şi a clarifica o serie de aspecte privind
cerinţele specificaţiei. În cadrul acestui ghid de implementare cerinţele
specificaţiei sunt descrise sub formă de proces, pentru fiecare cerinţă fiind
prezentate:
a) textul integral al cerinţei din OHSAS 18001;
b) scopul cerinţei;
c) datele de intrare tipice;
d) descrierea procesului prin care trebuie realizată cerinţa
respectivă;
e) datele de ieşire tipice.
Această modalitate de descriere prezintă două avantaje majore: pe de
o parte permite înţelegerea funcţiilor elementului descris, iar pe de altă parte
permite formarea unei imagini precise privind fluxurile informaţionale care
se stabilesc între diferitele elemente ale sistemului. Prin această modalitate
de descriere se facilitează în mare măsură proiectarea sistemului, dar şi
înţelegerea modului său de funcţionare de către toţi factorii responsabili de
menţinerea acestui sistem.
3. Etapele implementării SMSSO

3.1 Primele acţiuni destinate implementării SMSSO în

cadrul unei societăţi, constau în:
 - nominalizarea echipei de lucru;
- prezentarea specificaţiei alese ca referenţial şi a
ghidului său de implementare;
- stabilirea necesităţii realizării analizei iniţiale, ca
etapă premergătoare elaborării sistemului,
- identificarea locurilor de muncă;
- planificarea realizării analizei iniţiale.

Obiectivele analizei iniţiale. Principalele obiective ale analizei

iniţiale sunt:
 identificarea cerinţelor legislative de SSM
aplicabile societăţii;
 aprecierea conformităţii cu prevederile legislaţiei de
SSM;
 identificarea riscurilor specifice activităţilor
desfăşurate.

Concluziile analizei iniţiale. În urma realizării analizei iniţiale, au

fost identificate o serie de măsuri corective/preventive pentru asigurarea
conformităţii cu legislaţia şi a fost stabilit nivelul de securitate pentru fiecare
loc de muncă analizat. De asemenea, pe baza fişelor din metoda INCDPM,
s-a stabilit nivelul de conformitate din punct de vedere al cerinţelor de SSO
care vizează managementul societăţii. Spre exemplu:
Aspectele pozitive înregistrate în cursul analizei iniţiale se referă la:
- asigurarea dotărilor social – sanitare;
- asigurarea echipamentelor individuale de protecţie
şi de lucru;
- efectuarea periodică a determinărilor de noxe;
- instruirea angajaţilor în domeniul SSO;
- întreţinerea echipamentelor tehnice, conform
specificaţiilor producătorului;
- întreţinerea, eficienţa şi operarea instalaţiilor de
exhaustare la parametrii nominali;
- asigurarea microclimatului din interiorul spaţiilor de
lucru pe perioada rece.
Aspectele care necesită îmbunătăţire sunt:
 existenţa unor probleme punctuale în organizarea
unor locuri de muncă;
 cazuri izolate de neutilizare a echipamentului
individual de protecţie (exemplu, antifoane);
  semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locurile
de muncă;
 remedierea unei tubulaturi de la instalaţia de
exhaustare a unui echipament tehnic;
 completarea dotării cu truse de prim ajutor, conform
Ordinului 427/14.06.2002;
 instruirea angajaţilor privind acordarea primului
ajutor;
 elaborarea unor instrucţiuni proprii de securitate a
muncii pentru activitatea de birou.

3.2 Elaborarea sistemului de management al SSO .

Principalele acţiuni ce se derulează în această etapă sunt:
 nominalizarea prin decizie a reprezentantului
desemnat al conducerii pentru managementul SSO;
 documentarea cerinţelor legislative de SSO;
 formularea obiectivelor generale de SSO ale
societăţii, în corelare cu obiectivele din domeniul
calităţii, protecţiei mediului şi cu cele privind
productivitatea;
 formularea declaraţiei de politică în domeniul SSO.
Structura de bază a documentaţiei sistemului cuprinde:
- manualul sistemului de management al SSO, cu
descrierea generală a componentelor sistemului;
- procedurile de sistem, care detaliază fiecare
componentă a sistemului, cu precizarea
responsabilităţilor şi a fluxului informaţional;
- formulare pentru înregistrarea, păstrarea şi
transmiterea informaţiilor în cadrul sistemului

Implementarea sistemului de management al SSO are ca obiectiv

prioritar formarea unei echipe de auditori interni de SSO (conform
prevederilor cap.VIII din NGPM). Rolul acestor auditori în cadrul
sistemului este deosebit de important, deoarece prin auditarea internă a
sistemului de management se verifică dacă aspectele stabilite în etapa de
planificare sunt puse în practică şi dacă acestea permit atingerea obiectivelor
propuse.
Alte acţiuni ce se desfăşoară în această etapă sunt:
 afişarea declaraţiei de politică şi a obiectivelor
SSO;
  comunicarea politicii şi obiectivelor SSO către
partenerii unităţii;
 derularea unei campanii de informare a angajaţilor
privind politica şi obiectivele de SSO ale societăţii.
Un aspect important ce se urmăreşte în această etapă constă în
popularizarea în rândul angajaţilor a avantajelor implementării şi menţinerii
unui sistem de management de SSO:
 uşurinţa de a analiza în mod sistematic pericolele,
riscurile şi incidentele;
 o mai mare conştientizare a pericolelor şi riscurilor
specifice fiecărei activităţi;
 o mai bună comunicare între angajaţi;
 o mai puternică motivare şi identificare a angajaţilor cu
societatea;
 încurajarea angajaţilor de a participa activ la rezolvarea
problemelor legate de SSO;
 o măsurare mai bună a performanţelor SSO;
 perspectiva unor avantaje de ordin financiar pentru
societate;
 îmbunătăţirea imaginii de piaţă a societăţii.
Pericolele care pot apare în faza de implementare şi funcţionare
a sistemului, în cadrul oricărei societăţi, pot fi:
 insuficienta înţelegere a rolului şi responsabilităţilor
angajatului în cadrul sistemului;
 deficienţe de comunicare internă, constând în
întreruperi în circuitul de transmitere al informaţiei,
calitatea necorespunzătoare a informaţiei sau
frecvenţa necorespunzătoare a comunicării;
 estimare necorespunzătoare a resurselor necesare
pentru atingerea unui obiectiv;
 stabilirea unor obiective prea ambiţioase în raport
cu resursele societăţii.
Evitarea sau combaterea acestor pericole se poate face având în
vedere câteva recomandări:
 instruirea corespunzătoare a angajaţilor cu privire la
măsurile de SSO şi rolul şi responsabilităţile pe care
aceştia le au în cadrul sistemului;
 realizarea periodică a auditului intern de SSO, cu
cele două componente ale sale: auditul de sistem de
management şi auditul de conformitate cu legislaţia;
  analiza managementului SSO cu o periodicitate
suficientă (de regulă, anual).

3.3 Beneficiile OHSAS 18001

În mediul de lucru din zilele noastre, implementarea corectă şi
sistematică a OHSAS 18001 este un fapt relevant pentru conformitatea
sistemului de management respectiv cu prevederile standardului, în orice
organizatie/companie, indiferent că domeniul de acţiune al acesteia este
acela al serviciilor, al industriei extractive, construcţiilor, transporturilor sau
domeniul sectoarelor calde. Implementarea OHSAS asigură:
■ Conformitatea sistemului cu politica declarată a managementului
în domeniul Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale;
■ Implementarea, menţinerea şi continua îmbunătăţire a SMSSO;
■ Reducerea incidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
■ Reducerea costurilor asociate cu incidentele şi bolile profesionale;

Fig. 9 Evoluția activității de management

 ■ Îmbunătăţirea performanţelor companiei prin aplicarea în practică
a politicilor şi procedurilor SMSSO;
■ Conformitatea cu prevederile legislaţiei în vigoare;
■ Reducerea riscurilor de amenzi, penalităţi legale şi procese în
instanţă;
■ Îmbunătăţirea imaginii organizaţiei/companiei prin demonstrarea
existenţei unui angajament al managementului de top pentru administrarea
corectă şi minimizarea riscurilor de incidente şi boli profesionale;
■ Certificarea OHSAS 18001 este dovada respectării cerinţelor
legislative privind sănătatea şi securitatea ocupaţională.
4. Necesitatea şi importanţa SMSSO
Managementul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale este veriga lipsă
în elaborarea şi implementarea sistemelor integrate de management: calitate,
securitate ocupaţională/în muncă, mediu conform noilor tendinţe şi cerinţe
la nivel european şi internaţional.
Implementarea sistemelor de management în conformitate cu
standardul OHSAS 18001:2008 vine în completarea sistemului
organizatoric existent la nivelul organizaţiilor şi favorizează aplicarea
sistematică a legislaţiei de securitate şi sănătate ocupaţională, realizând
integrarea acestui domeniu în managementul general al unităţii.
OHSAS 18001:2008 precizează cerinţele pentru un sistem de
management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale (SSO), pentru ca
organizaţia să-şi poată gestiona riscurile SSO şi să-şi îmbunătăţească
performanţele.
Se reaminteşte că cerinţele OHSAS se pot aplica oricărei organizaţii
care doreşte: ▪ să stabilească un sistem de management SSO pentru a
elimina sau a minimiza riscurile pentru angajaţi sau alte părţi interesate care
pot fi expuse riscurilor SSO asociate cu activităţile pe care le desfăşoară; ▪
să implementeze, menţină şi îmbunătăţească un sistem de management SSO;
▪ să asigure respectarea legilor şi reglementărilor referitoare la SSO; ▪ să
obţină certificarea sistemului său de management SSO de către un organism
extern acreditat.
Organizaţiile care doresc un control mai bun asupra riscurilor
profesionale cu care se confruntă, găsesc în referenţialul OHSAS 18001 un
model de lucru, care are în plus avantajul de a fi fost gândit pentru a
completa sistemele de management al calităţii şi respectiv de mediu deja
existente. Prin implementarea unui sistem de management al sănătăţii şi
securităţii ocupaţionale, o organizaţie poate controla şi gestiona mai bine
riscurile profesionale (accidente, incidente şi boli profesionale, respectiv
boli legate de profesie) şi îmbunătăţirea considerabilă a performanţelor
profesionale.
Certificarea în conformitate cu referenţialul OHSAS 18001 se
adresează tuturor organizaţiilor, dar în primul rând celor cu riscuri crescute.
Angajamentul managementului la cel mai înalt nivel pentru securitatea și
sănătatea lucrătorilor va deveni în scurt timp un element cheie în procesul de
departajare a concurenţei pentru o piaţă dată. Certificarea în acest domeniu
este de natură să dea angajaţilor şi partenerilor externi garanţia preocupării
unității/firmei/organizaţiei pentru obţinerea calităţii maxime în condiţii de
riscuri minime.
În elaborarea şi implementarea unui sistem de management al
sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, se urmează traseul:
a) analiza (identificarea riscurilor de sănătate şi securitate în muncă şi a
măsurilor de control necesare);
b) elaborarea documentaţiei (manualul, proceduri operaţionale, de
urgenţă, formulare);
c) instruirea personalului implicat în implementarea OHSAS 18001;
d) implementarea sistemului OHSAS 18001;
e) audit de precertificare;
f) asistenţă în relaţia cu organismul de certificare;
g) asistenţă la auditul de certificare.

4.1 Politica privind tranziţia la SR OHSAS 18001:2008

În România, ca de altfel în întreaga Uniune Europeană, există

numeroase cerinţe referitoare la sănătatea şi securitatea ocupaţională care se
aplică potenţialelor efecte vătămătoare legate de activitatea în muncă.
Standardul OHSAS este aplicabil oricărei organizaţii care doreşte:

 să stabilească un sistem de management OHSAS pentru a elimina

sau minimaliza riscurile pentru angajaţi şi alte părţi interesate care ar putea
fi expuse la pericolele OHSAS asociate cu activităţile sale;
 să implementeze, să menţină şi să îmbunătăţească în mod continuu
un sistem de management OHSAS;
 să se asigure de propria conformitate cu politica OHSAS declarată;
 să demonstreze conformitatea cu acest standard prin obţinerea
certificării OHSAS.
 Noua revizie a OHSAS 18001 a fost publicată pe plan internaţional
în anul 2007, sub forma standardului BS OHSAS 18001:2007, astfel că
standardul SR OHSAS 18001:2008 adoptat în ţara noastră înlocuieşte
documentul OHSAS 18001:2004
Standardul SR OHSAS 18001:2008 Sisteme de management al
sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Cerinţe, a fost elaborat astfel încât să
fie compatibil cu standardele pentru sistemele de management al calităţii şi
al mediului, pentru a facilita integrarea sistemelor de management al
calităţii, mediului şi al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale de către
organizaţii, în cazul în care se doreşte acest lucru.
Pentru organizaţiile deja certificate în conformitate cu prevederile
OHSAS 18001 sau cele ce se află în perioada finală a obţinerii certificării, a
fost stabilită o perioadă de tranziţie de 2 ani, respectiv până la 1 iulie 2010,
în scopul de a acorda suficient timp pentru alinierea sistemelor de
management la noile cerinţe.
OHSAS 18001 este acum un standard şi nu un document ca în ediţia
anterioară şi cuprinde numeroase modificări: sănătăţii i se acordă o mai
mare importanţă, s-au definit termeni noi şi s-au revizuit termenii anteriori,
dintre care unii au implicaţii deosebite în ceea ce priveşte interpretarea
(exemple: risc tolerabil a fost înlocuit cu risc acceptabil; accident este
inclus în incident; pericol nu se mai referă şi la dauna adusă proprietăţii
sau dauna adusă mediului de lucru ş.a).

4.2 Avantajele certificării Sistemului de Management al

Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale

Avantaje externe

▪ Îmbunătățirea modului de percepere a organizaţiei de către

membrii societății.
▪ Percepţia cât mai favorabilă din partea consumatorilor, un avantaj
deosebit de important într-o societate de consum tot mai competitivă.
▪ Creşterea competitivităţii pe piaţa naţională :i internaţională.
▪ Îmbunătățirea relaţiilor cu partenerii de afaceri şi organismul de
certificare.
▪ Îmbunătăţirea relaţiilor cu toate autorităţile competente din
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

Avantaje interne
 ▪ Crearea unui cadru unic şi coerent pentru eliminarea pericolelor și
riscurilor.
▪ Realizarea unui control mai eficient asupra factorilor de risc de
accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională.
▪ Identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor profesionale.
▪ Atingerea unei stări de securitate şi sănătate în muncă prin
eliminarea şi/sau reducerea cauzelor potenţiale de accidentare şi îmbolnăvire
profesională.
▪ Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru angajaţi.
▪ Implementarea de măsuri care să asigure îmbunătăţirea ulterioară a
sistemului.
▪ Crearea unui sistem de muncă cu riscuri scăzute de accidentare
şi/sau îmbolnăvire profesională.
▪ Obţinerea unor performanţe superioare din partea angajaţilor.
▪ Îmbunătăţirea comunicării cu şi dintre angajaţi.
▪ Îmbunătăţirea mediului de muncă şi a relaţiilor interumane la locul
de muncă.
▪ Conştientizarea personalului cu privire la valoarea pe care
organizaţia o acordă capitalului său uman.
▪ Fidelizarea personalului prin creşterea încrederii acordate.

5. Concluzii
Un Sistem de Management al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale
(SMSSO) specifică procesele pentru continua îmbunătăţire a performanțelor
organizaţiei/companiei în ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea muncii, şi
în acelaşi timp, conformitatea acestora cu legislaţia în vigoare. Acest Sistem
de Management al SSO poate fi perfect integrat în planul de afacere general
specific organizaţiei/companiei.

Standardul OHSAS 18001 recomandă/oferă direcţia clară către un

Sistem de Management al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale. Deci
OHSAS 18001 este un standard internaţional privind Sistemul de
Management al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale, ce oferă acele
măsuri necesare pentru controlul riscurilor în domeniul sănătăţii şi
securităţii muncii şi pentru îmbunătăţirea performanţelor în acest
domeniu.
Fig. 10 Relaţionare elemente – sistem de muncă, în cadrul managementului SSO

OHSAS 18001 este un document pentru audit/certificare, nu o

cerinţă legală sau un ghid de implementare. OHSAS 18001 este un standard
internaţional care precizează cerinţele pentru un sistem de management al
sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, pentru ca o societate să-şi poată gestiona
(reduce) riscurile sănătăţii şi securităţii ocupaţionale şi să-şi îmbunătăţească
performanţele manageriale (OHSAS - Occupational Health and Safety
Assessment Series - Sănătate şi Securitate în Muncă din seria de evaluare).

OHSAS 18001 se aplică societăţilor a căror activitate presupune

riscuri de sănătate şi securitate ocupaţională şi vor să-şi motiveze angajaţii
şi să-şi reducă cheltuielile determinate de eventuale accidente de muncă sau
îmbolnăviri profesionale.

Trebuie remarcat faptul că acest standard nu face specificări ale

criteriilor de performanţă, nici nu prevede specificaţii detaliate pentru
proiectarea unui Sistem de Management. În schimb, sistemul este orientat
către reducerea şi prevenirea accidentelor de muncă, precum şi a
accidentelor urmate de pierderi de vieţi, pierderi de resurse şi consum de
timp.

OHSAS 18001 a fost dezvoltat pentru a fi compatibil cu standardele

pentru Sisteme de Management de Calitate (ISO 9001) şi Mediu (ISO
14001). Este ceea ce s-a urmărit, ca orice organizaţie/companie care îşi
dezvoltă propriul Sistem de Management conform unuia dintre standardele
de mai sus, să poată implementa foarte uşor şi prevederile celorlalte două
standarde într-un sistem integrat.

Ca şi standardele ISO pentru Calitate şi Mediu, şi standardul pentru

Sănătate şi Securitate Ocupaţională se bazează, în funcţionarea sa, pe
integrarea proceselor în bucla Plan-Do-Check-Act (Planifică-Derulează-
Controlează-Acţionează), punând un accent deosebit pe îmbunătăţirea
continuă.

BIBLIOGRAFIE

[1] * * * Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006.

[2] * * * Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 aprobate
prin HG 1425/2006 cu completările şi modificările ulterioare.
[3] * * * OHSAS 18001:1999 Occupational health and safety management
systems – Specification, British Standard Institution, 1999.
[4] * * * OHSAS 18001:1999 – Amendment 1:2002, Occupational health
and safety management systems – Specification, British Standard Institution,
2002.
[5] * * * OHSAS 18002:2000 Occupational health and safety management
systems – Guidelines for the implementation of OHSAS 18001, British
Standard Institution, 2000.
[6] * * * OHSAS 18002:2000 – Amendment 1:2002, Occupational health
and safety management systems – Guidelines for the implementation of
OHSAS 18001, British Standard Institution, 2002.
[7] * * * The Use of Occupational Safety and Health Management Systems
în the Member States of the European Union, Experiences at company level,
European Agency for Safety and Health at Work, 2002.
[8] * * * www.protectiamuncii.ro – site-ul Punctului Focal România al
Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă.
[9] * * * Revista STANDARDIZAREA – colecţia anilor 2005-2011.
[10] * * * Directiva europeană 89/391/CE directiva cadru.
[11] * * * Directiva europeană 98/37/CE evaluarea riscurilor asociate
lucrului cu maşini.
[12] * * * Standardul EN ISO 12100.
[13] * * * Standardul EN1050 - transpus în EN ISO 14121.
[14] * * * Standardul BS 8800.
[15] * * * www.inspectmun.ro
[16] * * * www.mmssf.ro
[17] * * * www.ms.ro
[18] * * * www.asro.ro
[19] * * * Prevenirea riscurilor în activităţile de mentenanţă (editor, Mircea
BEJAN), ISBN 968-606-543-174-4, Editura MEGA, Cluj Napoca, 2011.
[20] * * * Evaluarea riscurilor (editor, Mircea BEJAN), ISBN 978-973-
662-395-0 ; ISBN 978-973-1868-41-7, Editura UTPRES Cluj Napoca,
2008, Editura MEGA, Cluj Napoca, 2008.