CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI

ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ DOLJ

Str. Ludwig van Beethoven nr. 2, 200218, Craiova
Telefon: 0351/ 411055/56 Fax: 0351/170 373
Mail: cjraedolj@yahoo.com; www.cjraedolj.ro

CERCETARE PSIHO-SOCIOLOGICĂ

MANAGEMENTUL TIMPULUI ÎN ADOLESCENŢĂ

Profesor consilier şcolar în CJRAE/CJAP Dolj, DURAC Iulia

CSAPP - Liceul Teoretic “Mihai Viteazul” / Şc. Gim. „Aviator P. Ivanovici, Băileşti

ARGUMENT:
Timpul şcolar este o resursă pedagogică de natură materială, antrenată la nivelul sistemului de
învăţământ prin intermediul unor variabile ce se completează reciproc: anul şcolar, săptămâna şcolară,
ziua şcolară. Este dependent dar şi deturnat de timpul social.
Adolescenţa este cunoscută ca fiind o perioadă dificilă, caracterizată prin impulsivitate,
nesiguranţă şi dorinţa tinerilor de a fi rebeli, pentru faptul că se simt deseori neînţeleşi, dar şi din
perspectiva relaţiei cu părinţii.
Tinerii dedică mare parte din timpul liber întâlnirilor cu prietenii. Sunt tot mai puţini cei care
citesc sau petrec timpul strict pentru a se perfecţiona. Adolescenţii preferă să stea mai putin cu familia
şi mai mult împreuna cu alţi tineri care le împărtăşesc preocupările. Au posibilitatea de a consolida
legăturile de prietenie deja existente sau de a iniţia altele. Un rol important îl joacă educaţia şi mediul
de provenienţă.
Elevul preadolescent, pentru a-şi organiza timpul liber trebuie mai întâi să-şi identifice
resursele "timpului" ca timp "al sau" şi să dorească îmbunatăţirea (performanţa) acţiunilor sale -
atunci el şi-a câştigat "timpul" şi l-a înţeles. Modalităţile de organizare a timpului pentru preadolescent
sunt multiple: sport, muzica, lectura, excursii, calculator, televizor, reviste, cercuri culturale şi artistice
etc, toate sunt surse de informare şi dezvoltare a umorului, inteligenţei unei persoane.
Organizarea eficientă a timpului poate oferi:
- o perspectivă mai bună asupra activităţilor şi priorităţilor zilnice;
- noi oportunităţi şi avantaje în privinţa creativităţii;
- posibilitatea de a înfrunta, reduce şi evita stresul;
- mai mult timp liber;
- şanse de a atinge scopurile propuse.
În cadrul instituţiilor şcolare elevul învaţă că timpul este delimitat, structurat, că timpul
valorează, costă şi aduce profit. În acelaşi timp elevii sunt obligaţi să-şi facă o agendă proprie, să fie
cât mai autonomi în folosirea eficientă a timpului, să-şi planifice singuri activităţile de învăţare de
acasă, să-şi coreleze timpul de pregătire cu cel liber etc.

METODOLOGIA CERCETĂRII

SCOP:
Evaluarea modului de organizare a timpului şcolar/extra şcolar şi investigarea situaţiilor în
care elevii se simt presaţi de timp prin identificarea aşa numiţilor „devoratori de timp”.

1
IPOTEZE DE CERCETARE:
- Personalitatea adolescentului se dezvoltă pe fondul educa ţiei pentru organizarea timpului
liber.
- Valorizarea timpului devine un principiu de viaţă pe măsură ce adolescentul promovează
activităţi destinate petrecerii timpului liber cu caracter practic educativ (cultivarea
altruismului, creativităţii, respectului de sine, inţitiativei).
- Educarea adolescentului în privinţa recunoaşterii problemei stresului sau a planificării
timpului liber îl va conştientiza asupra faptului că lipsa unui management eficient al timpului
va conduce la stres şi la un randament şcolar scăzut.

OBIECTIVE:
1. Analiza semnificaţiilor date timpului liber
2. Investigarea modalităţilor de gestionare eficientă a timpului ( şcolar/extra şcolar)
3. Evidenţierea relaţiei dintre timpul petrecut la şcoala şi timpul liber
4. Promovarea activităţilor cu caracter practiv-educativ

METODE SI TEHNICI UTILIZATE

Chestionarul de opinie. În vederea studierii modului de rezolvare a acestor probleme la nivel
liceal a fost aplicat un chestionar anonim adresat elevilor.
Instrumentul metodologic folosit pentru a culege informaţii este chestionarul de opinie. Acesta
prezinta avantajul de a oferi informaţii complexe şi posibilitatea obiectivă de a corela indicatorii
făcând astfel posibilă cunoaşterea motivaţiilor şi atitudinilor subiectilor investigaţi.
Chestionarul adresat elevilor cuprinde 22 de întrebări: itemi cu răspunsuri la alegere (închise
şi de control) şi itemi cu răspuns de completare, organizate astfel încât să răspundă exigenţelor
metodologice, tematice şi caracteristicilor lotului investigat.
S-a asigurat anonimatul chestionarului, dar s-au solicitat subiecţilor unele date necesare
prelucrării statistice referitoare la vârstă, sex şi clasa de provenienţă.
Chestionarul (vezi anexa 1) a fost conceput din perspectiva ipotezei şi a obiectivelor propuse,
modul său de elaborare fiind în concordanţă cu cerinţele tehnice şi metodologice ale unui astfel de
demers.
Repondenţii studiului au fost 110 adolescenţi cu vârste între 13-18 ani, din Liceul Teoretic
”Mihai Viteazul”, şc. Gim. ”Aviator P. Ivanovici”, Băileşti. Culegerea datelor s-a realizat în perioada
noiembrie-decembrie 2013 iar prelucrarea datelor s-a realizat în luna iunie 2014. În urma centralizării
răspunsurilor s-au operat 110 chestionare valide.

 Indicatori urmăriţi în cadrul chestionarului:

1. Dimensiunea atitudinal-valorică:
a. definiţii date timpului,
b. structura programului personal,
c. manifestă convingerea că timpul liber este esenţial
2. Dimensiunea comportamental-acţionară
a. organizarea timpului personal în raport cu şcoala, familia, prietenii, consumul
de media
b. factori de stres
c. eliminarea devoratorilor de timp
d. pregătirea temelor
e. managementul timpului liber
f. prezenţa hobby-urilor
g. voluntariatul
3. Dimensiunea ideologică
a. atitudinea faţă de timpul petrecut acasă şi la şcoală
b. modalităţi de organizare a timpului liber la şcoală

2
 Am optat pentru administrarea în grup deoarece aceasta permite economisirea timpului
precum şi surprinderea nu numai a comportamentului verbal, ci şi a celui nonverbal. În privinţa
limbajului, am ţinut cont de nivelul de instrucţie şi cultura al subiecţilor.
Am luat în considerare riscul determinat de faptul că subiecţii au tendinta să formuleze
răspunsuri dezirabile social, ştiut fiind faptul că refuzul sau dezaprobarea pot apărea ca simptome ale
neintegrării în colectivitate. Am plecat de la premisa că aceste riscuri sunt minime, deoarece atrac ţia
răspunsurilor pozitive a fost diminuată prin formularea întrebărilor cu posibilităţi multiple de răspuns.

EŞANTIONARE
Acest studiu s-a desfăşurat pe un eşantion de disponibilitate constituit din elevi ai claselor a
VII - XI din Liceul Teoretic “Mihai Viteazul” Şc. Gim. ”Aviator P. Ivanovici”, Băileşti. Numărul
elevilor incluşi în studiu a fost N= 110.
Structura eşantionului:
Distribuţia subiecţilor după variabilele sex, vârstă, specializare la un eştantion reprezentativ
N=110 este următoarea: 55% reprezintă populaţie de sex feminin, 45% populatie de sex masculin.
33% sunt elevi cu vârste cuprinse între 13-14 ani, 45% sunt elevi cu vârste cuprinse între 15-16, 22%
sunt elevi cu vârste cuprinse între 17-18. Clasele selecatate, a X-a şi a XI-a, reprezintă specializări
diferite: ştiinţe-sociale, respectiv matematică-informatică.

INTERPRETAREA REZULTATELOR CHESTIONARULUI DE OPINIE

Primul aspect al studiului a urmărit analiza interpretării pe care adolescenţii o dau timpului
liber. Fiind un item cu răspuns deschis, repondenţii au avut posibilitatea de a defini conceptual, oferind
o imagine de ansamblu asupra modului în care se consumă, în general timpul liber. Astfel, 78% dintre
subiecţi au asociat timpul liber cu relaxarea, distracţia, o modalitatea plăcută de a petrece timpul în
compania celorlalţi, 5% au optat pentru varianta unei dozări judicioase a timpului liber, alternând
relaxarea cu studiul suplimentar iar 5% - au refuzat să răspundă.
Diagrama programului personal destinat învăţării a fost elaborată gradual, pornindu-se de la
ideea organizării stricte, continuându-se cu o alternativă moderată de planificare a programului şi
încheindu-se cu posibilitatea absenţei oricărui tip de planificare a învăţării. În acest sens, 15%
consideră că au un program zilnic strict de învăţare, 32% îşi schiţează un program de învăţare doar
în perioadele aglomerate, 53% recunosc că nu au niciun program de învăţare.
Spre completarea temei anterioare elevii au fost chestionaţi în privinţa modului în care îşi
respectă programul stabilit pentru învăţare şi recreere: 8% au ales varianta ”cu mare stricteţe”, 29% -
”de cele mai multe ori”, 12% - ”rareori respect programul”, 51% recunoaşte că nu are ”un program
stabilit pentru învăţare şi recreere”.
69% dintre elevii chestionaţi recunosc interferenţa distractorilor în timpul de învăţare
(apelurile telefonice neprevăzute, discuţii neînsemnate cu membrii familiei sau prietenii,
muzica sau televizorul etc.) şi, prin aceasta, admit existenţa unor disfuncţionalităţi în privinţa
menţinerii constante a randamentului şcolar. 31% înţeleg să conserve un mediu care asigură
concentrarea şi randamentul.
Un alt aspect al studiului a vizat inventarierea situaţiilor în care elevii se simt presaţi de timp.
Subiecţiilor li s-a solicitat să aleagă, în ordinea preferinţelor, maxim trei variante dintre cele 5 expuse.
Graficul de mai jos reflectă ponderea acestor factori.

3
 Care sunt situațiile în care te simți presat de timp?

48%
când amân prea multe teme
14%
când mă întâlnesc cu prietenii
1 41%
30% în cazul unei sarcini
neprevăzute
91% înaintea unei date limită

înaintea unui examen/test

0% important
50%
100%

Evaluarea modului în care cerinţele şcolare sunt tratate cu seriozitate, în sensul respectării
termenelor de efectuare a temelor sau proiectelor, s-a realizat prin intermediul itemului 6. La această
întrebare 80% au răspuns afirmativ. Considerăm că procentul este supraevaluat, iar utilizarea unei
scalări a răspunsurilor s-ar fi dovedit oportună. Coroborând acest rezultat cu cele anterioare (69% nu
pot elimina distractorii, 51% - nu-şi structurează un program pentru învă ţate etc.) putem concluziona
că există o tendinţă evidentă de a opta pentru variante de răspuns dezirabile şi nu realiste.
Chestionaţi asupra cauzelor insuficienţei timpului pentru finalizarea la termen a proiectelor
sau a temelor şcolare 45% dintre repondenţi nu au oferit niciun răspuns, 32% nu s-au putut decide, 9%
au explicat această problemă prin existenţa unui volum foarte mare de cerinţe şcolare, aflat în raport
invers proporţional cu oferta extracurriculară, 7% admit că anturajul se interpune de cele mai multe ori
eforturilor personale de a-şi îndeplini sarcinile şcolare, 7% recunoaşte că nu deţin abilităţi de
planificare a timpului şi prioritizare, 3% identifică printre cauze utilizarea excesivă a calculatorului şi
navigarea pe Internet, 1% invocă naveta ca factor disturbator.

Utilizarea Internetului şi petrecerea timpului în faţa televizorului au reprezentat alte două

aspecte pe care studiul şi-a propus să le cerceteze. Informaţiile sunt complementare datelor obţinute
anterior, însă îngrijorătoare din perspectiva ponderii pe care o ocupă Internetul, calculatorul şi
televizorul în viaţa adolescentului. În continuare sunt prezentate grafic rezultatele întrebărilor adresate
elevilor iar răspunsurile acestora au dezvăluit următoarele:

Câte ore te uiţi la TV pe zi?

60%
43% Nu mă uit deloc

40% 23% 15% 2 ore în fiecare zi

9%
4 ore în fiecare zi
20% 10% Între 4-6 ore în fiecare zi
0% Peste 6 ore în fiecare zi
1

Timpul liber este valorificat pe baza unei selecţii simple, pe cât de comode, pe atât de
dăunătoare: calculatorul şi televizorul. Analizând comparativ cele două oferte de timp liber observăm
tendinţa adolescenţilor spre activităţi sedentare, menite să aplatizeze emoţional şi să inhibe canalele
clasice de comunicare interpersonală, în detrimentul avalanşei de medii electronice.

4
 Cât de mult stai la PC sau pe Internet în fiecare zi?

29%
30% 25% Nu folosesc Internetul
22% 21%
2 ore în fiecare zi
20%
4 ore în fiecare zi
10% 5% între 4-6 ore în fiecare zi
peste 6 ore în fiecare zi
0%
1

Pentru a analiza raportul dintre sarcinile şcolare şi cele domestice în economia timpului liber
al adolescentului s-a recurs la întrebări care să investigheze latura preocupărilor curente în raport cu
familia şi prietenii. La întrebarea „ Cât de multe sarcini ai de îndeplinit acasă într-o zi ? (ex.: de
spălat vasele, de dus gunoiul, de făcut mici cumpărături, de aranjat camera ta etc.)”
răspunsurile reflectă o distribuţie realistă, raportată la vârsta repondenţilor şi la cerinţele
parentale. Astfel, 15% consideră că nu are de îndeplinit nicio sarcină, 52% - între una şi două
sarcini, 33% - mai mult de 3 sarcini pe zi. Timpul alocat sarcinilor domestice este amplificat
de timpul petrecut cu prietenii. Graficul de mai jos este clarificator pentru indicatorul referitor
la modalităţile de petrecere a timpului liber.

Cât timp petreci cu prietenii (prietenul/a) într-o zi?

30% 26% Nu mă întâlnesc cu

26% 20% el/ea/ei decât în week-
25% end
16% 12%
20% 2 ore în fiecare zi
15%
10% 4 ore în fiecare zi
5%
0% Între 4-6 ore în fiecare zi
1

Un alt aspect a fost destinat analizei modalităţilor de gestionare a programului destinat

studiului şi petrecerii timpului liber. Elevii chestionati au avut ocazia să se pronunţe, analizând
compartativ, asupra densităţii timpului alocat pregatirii temelor, studiului suplimentar, proiectelor
extraşcolare din perspectiva autoorganizării. Scopul întrebării era acela de a surprinde percepţia
elevilor asupra raportului calitativ-cantitativ dintre timpul şcolar şi cel extraşcolar. În acest sens, (”Ce
părere ai despre timpul petrecut la şcoală şi timpul liber de care dispui? Ar trebui să existe
un raport între cele două?”) 42% dintre repondenţi consideră că un echilibru între cele două
situaţii, şcolar-personală, este necesar, chiar dacă ambele dimensiuni implică responsabilităţi
şi preocupări diferite. 21% opinează că timpul şcolar este atât de stresant încât ar fi necesară o
regândire a raportului amintit, sugerându-se nevoia de mai mult timp pentru relaxare. 12% au
constatat că acest raport nu există, şcoala însăşi ar fi o pierdere de timp. 25% nu au răspuns la
această întrebare.

5
 Din perspectiva managementului timpului graficul următor este elocvent.

Cum îți organizezi ziua din perspectiva școlii și a timpului

liber?

Acord prioritate temelor

54%
60%
50% Mai întâi mă relaxez, apoi
mă apuc de teme
40%
Nu mă pregătesc pentru
30% 20% ziua următoare
16%
20% Mă relaxez toată ziua
5% 5%
10% după 6 ore de școală
0% Non răspuns
1

Un alt item şi-a propus să măsoare gradul în care performanţa şcolară este dependentă
de sacrificarea timpului liber iar rezultatele bune sunt condiţionate de studiul suplimentar.

Crezi că pentru a avea rezultate bune trebuie să-ți

sacrifici timpul liber?
Da, este greu să faci față
cerințelor fără să nu îți
sacrifici o parte din timp
80% 65% Poți să ajungi la performanțe
60% școlare; eu nu îmi sacrific
25% 9% 1% timpul liber"
40%
Nu știu, nu am încercat
20% niciodată.
0%
Alt răspuns
1

Evaluarea modului de organizare şi petrecere a timpului liber s-a realizat prin

intermediul itemului nr. 15, rezultatele fiind astfel dispuse:

Ce faci în timpul liber?

Sport
80% 63%
60% 20%
Mă uit la Tv, stau la PC
40% 10%
17%
20% Citesc, mă documentez în
legătură cu diverse lucruri
0%
Alt răspuns (ex. activități
1
artistice)

6
 Hobby-urile sunt considerate o parte importantă a timpului liber. Tipul şi existenţa
hobby-urilor caracterizează foarte bine modul de viată socială, relaţională, intim-personală,
dar şi maniera în care adolescentul decide să-şi organizeze timpul liber. Întrebările 16, 17 au
rolul de a clarifica această latură.

Hobby-urile sunt considerate o parte importantă a

timpului tău liber?

59%
60%
16%
25% Da
40%
Nu prea, nu am timp.
20% Nu

0%

Care sunt hobby-urile pe care le practici în timpul liber?

Preocupări artistice (ex.

desen, muzică etc.)
Shoping
15%
Intalniri cu prietenii
3%
14% Sport (ex. fotbal, dans, tenis
1 39% etc.)
12% Lectura, documentarea
11%
Televizorul
19%
Jocul pe calculator/Internet

0% 10% 20% 30% 40%

Practicarea voluntariatului, ca formă de implicare socială, tipul de voluntariat şi motivaţia care

se află la baza activităţii de voluntariat reprezintă o altă serie de elemente pe care cercetarea şi-a
propus să le investigheze. Deşi iniţiativa personală este relativ redusă şi, în cea mai mare măsură, sub
umbrela proiectelor extraşcolare, 3% dintre repondenţi au confirmat implicarea în proiecte de
voluntariat destinate ajutorării persoanelor nevoiaşe sau cu handicap.
Ultimul aspect al studiului a vizat evaluarea generică a modalităţilor de organizare a timpului
liber la şcoală. Deşi 55% au răspuns afirmativ, 12% negativ, iar 13% au ales varianta ”Nu ştiu”,
niciunul dintre cei chestionaţi nu a oferit sugestii privind formele de organizare a timpului liber la
şcoală.

7
CONCLUZII

În urma demersului de cercetare, analizând răspunsurile obţinute pe baza chestionarului

aplicat, putem concluziona următoarele:
- majoritatea elevilor chestionaţi asociază timpul liber cu relaxarea şi distracţia;
- peste 50% recunoaşte că nu are ”un program stabilit pentru învăţare şi recreere”.
Procentul se referă preponderant la populaţia şcolară de nivel liceal, cu vârstă cuprinsă
între 15 şi 17 ani.
- Unul dintre motivele scăderii randamnetului şcolar îl reprezintă interferenţa distractorilor în
timpul de învăţare (apelurile telefonice neprevăzute, discuţii neînsemnate cu membrii
familiei sau prietenii, muzica sau televizorul etc.;
- pentru majoritatea (91%) presiunea timpului se exercită în preajma examenelor, a
testelor sau în momentul îndeplinirii unei sarcini şcolare neprevazute. Această stare de
tensiune este alimentată, conform rezultatelor, de neeliminarea posibilelor întreruperi
neprevăzute din timpul dedicat studiului şi pregătirii pentru şcoală precum şi de nerespectarea
programului stabilit pentru pregătirea şcolară.
- În ceea ce priveşte aşa numiţii „devoratori de timp”, rezultatele analizei arată că 66% dintre
elevi se uită la televizor mai mult de 4 două ore pe zi, iar 68% folosesc calculatorul în aceeaşi
măsură.
- 65% dintre elevi trebuie să îşi sacrifice timpul liber pentru a face faţă cerinţelor şcolare;
- 63% îşi petrece timpul liber în faţa televizorului şi a calculatorului;
- Deşi hobby-urile constituie o parte importantă a timpului tinerilor, în economia timpului liber
nu ocupă o pondere semnificativă.

Rezultatele obţinute, ofera posibilitatea beneficiarilor acestui studiu (elevi, părinţi, cadre didactice)
să valorifice datele mai sus prezentate, în sensul intervenţiei aplicate asupra carenţelor identificate,
pentru diminuarea factorilor determinanţi şi a deprinderilor formate defectuos. Putem, astfel, considera
că studiul incumbă o finalitate practică: repere cantitative utilizate de cadrul didactic în orientarea
adolescenţilor pentru un management eficient al timpului.

Bibliografie:
1. Dumitru Al. Ion, Consiliere psihopedagogică. Baze teoretice şi sugestii practice, Ed.
Polirom, 2008
2. Gerald R. Adams, Michael D. Berzonsky, Psihologia adolescenţei, Ed. Polirom, 2009
3. Constantin Enăchescu, Tratat de igienă mintală, Ed. Polirom, 2008
4. Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany, Raport cu privire la evaluarea stilului de viaţă
sănătos al adolescenţilor din municipiile Iaşi şi Timişoara – studiu comparativ, aprilie
2011