Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
__________________________________________________________________________________
1 ASPECTE CONSTRUCTIVE
Mecanismul motor cuprinde organele a căror deplasare asigură efectiv transformarea energiei
chimice a combustibilului în lucru mecanic. Mecanismul motor este compus din piston plus
segmenţi la care se adaugă bolţul. De bolţ se articulează biela, care la rândul ei este prinsă de
arborele cotit cu ajutorul capacului bielei. Arborele cotit se sprijină pe lagărele acesteia aflate
în carterul superior şi se învârte în acestea fiind sprijinit pe cuzineţi. Sub arborele cotit se
găseşte carterul inferior care este şi baia de ulei pentru majoritatea motoarelor.
-1-
FACULTATEA DE MECANICA DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________
1.2 Biela
Biela transmite forţa de presiune a gazelor de la piston la arborele cotit şi transformă mişcarea
de translaţie în mişcare de rotaţie. Biela se compune din picior şi cap care servesc la articularea
bielei cu pistonul, respectiv cu arborele, corpul care este partea centrală. De obicei capul are o
parte detaşabilă, numită capac care permite montajul bielei pe arborele cotit.
-2-
FACULTATEA DE MECANICA DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________
Dacă capul bielei este nesecţionat, atunci arborele se realizează secţionat pentru a permite
montajul. Asupra bielei acţionează forţa de presiune a gazelor, forţa de inerţie a pieselor din
grupul pistonului şi forţele proprii de inerţie. Aceste forţe sunt variabile ca direcţie şi
intensitate, astfel că biela are solicitări variabile şi este solicitată la oboseală şi flambaj.
Comprimarea datorată forţelor de presiune determină o deformaţie remanentă, care scurtează
lungimea l a bielei, împidicând mişcarea liberă a acesteia. Prin flambajul bielei, apare o încovoiere
a acesteia, compromiţând paralelismul axelor şi accelerând uzura îmbinărilor.
Condiţiile de lucru impun asigurarea rigidităţii şi o masă relativ redusă. În figura 3 sunt
prezentate două variante uzuale de biele.
Piciorul bielei are forma unui tub solidar cu corpul bielei. Pentru rigidizare se racordează
piciorul cu corpul cu raze mari şi uneori se deplasează centrul găurii faţă de centrul piciorului.
Pentru ungerea bolţului se poate realiza o gaură de introducere a uleiului până la bolţ.
Capul bielei are tot o formă tubulară şi se racordează la corp tot cu raze mari pentru a asigura
rigiditatea. Deoarece diametrul fusului maneton este mult mai mare decât al arborelui cotit, aria
secţiunii creşte foarte mult în zona capului.
Capacul este separat de restul capului bielei după un plan perpendicular pe axa bielei, ceea ce
asigură simplitate constructivă şi evită apariţia solicitării de forfecare. Dacă capul bielei nu
poate să treacă prin cilindru atunci acesta se poate secţiona după un plan înclinat cu 30-60º faţă
de axa cilindrului. Soluţia se aplică în special la m.a.c. puternic solicitate. Articularea capului
bielei cu fusul aneton se realizează prin intermediul a doi cuzineţi, unul în capac iar celălalt
fiind situat în capul bielei. Pentru aceasta este necesar asigurarea ungerii care se face prin
intermediul găurilor practicate în arborele cotit.
Corpul bielei este construit ca o tijă cu o secţiune profilată, aria secţiunii crescând de la picior
spre cap. Forma secţiunii corpului este determinată de solicitarea la flambaj. Pentru această
-3-
FACULTATEA DE MECANICA DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________
solicitare cea mai potrivită este secţiunea în formă de I având inima dispusă în planul de
mişcare. Între inimă şi tălpi trebuie prevăzute raze de racordare mari pentru a favoriza
comportarea la oboseală. Din punct de vedere funcţional este importantă lungimea bielei l care
determină raportul lτλ=. Bielele lungi se caracterizează prin înclinări mici faţă de axa
cilindrului, pentru a determina forţe de apăsare pe cilindru. În schimb ele au o rigiditate redusă,
mase mari şi solicitări importante. Bielele scurte conduc la uzuri mai mari ale cilindrului.
Legătura dintre bielă şi capac se face cu ajutorul a două şuruburi cu piuliţe pentru a asigura
prinderea de arborele cotit. Şuruburile sunt fixate pentru a împiedica rotirea acestora şi
desprinderea de capac.
Materiale pentru bielă trebuie să asigure o rezistenţă la oboseală şi rigiditate înalte. Bielele se
execută prin matriţare din oţeluri de îmbunătăţire, oţeluri carbon şi se pot aplica tratamente de
îmbunătăţire a rezistenţei.
Din cele 4 variante din figura 4 se alege varianta a), datorita formei constructive simple, de
unde si un pret de cost mai scazut. Acest lucru este potrivit autovehiculului ales deoarece este
un autovehicul de pret mediu. Pe aceleasi considerente se alege si forma corpului bielei.
-4-
FACULTATEA DE MECANICA DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________
Griparea pistoanelor poate duce la rizuri pe oglinda cilindrilor; daca acestea sunt usoare, se pot
slefui cu ajutorul unui piston in abundenta de ulei, deplasat de cateva ori de-a lungul cilindrului
-5-
FACULTATEA DE MECANICA DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________
in miscarea combinata (de translatie si rotatie ). Numai dupa aceasta se face inlocuirea
pistonului si segmentilor respective.
Daca din gripare a rezultat si topirea locala a aliajului pistonului si arderea lui pe cilindru,
atunci acestea se inlatura cu un cutit triunghiular, se slefuieste cilindrul, iar pistoane vechi, dar
corespunzatoare) si totodata segmentii respectiv. Cand griparea a dus la deteriorarea
cilindrului, atunci acesta se inlocuieste.
Cocsarea segentilor este urmarea supraincalzirii pistonului, scaparilor de gaze (baie de foc)
datorita uzarii excesive a segmentilor si deci arderii uleiului, care se depune sub forma de
calamina in canalele respective, blocandu-i. Deci segmentii nu mai asigura etansarea si racirea
pistonului, si ca urmare au loc scapari mari de gaze arse in baia de ulei, iar fumul de esapament
este de culoare albastra. Motorul nu mai dezvolta putere nominala si, deci, nu mai corespunde
sarcinilor de transport. Pornirea motorului este greoaie, consumul de combustibil si ulei creste,
iar compresia la cilindrului respectiv este scazuta.
Se inlatura prin inlocuirea segmentilor la cilindrul respectiv. Daca s-au produs rizuri usoare pe
cilindrul, se slefuieste, iar daca sunt accentuate se inlocuieste.
-6-
FACULTATEA DE MECANICA DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________
Ruperea boltului, defectiune mai rara, are drept cauze: uzura mare (joc ce depaseste 0,05 mm
intre bolt si umerii pistonului sau bucsa de biela ),material sau tratament necorespunzator,
griparea pistonului.
Ruperea bielei este cauzata de : griparea lagarului sau topirea semicuzinetilor, joc prea mare in
lagar, ruperea boltului, spargerea pistonului, smulgerea sau ruperea suruburilor de biela.
Daca motorul nu este oprit la timp, se produc avarii grave : spargerea blocului motor, a
cilindrului si a pistonului, deteriorarea sau chiar ruperea arborelui cotit, distrugerea baii de ulei.
Remedierea comparata operatii dificile, mai ales in caz de avarii si se executa in atelier ; in
afara demontarii, se face o constatarea minutioasa a orgnelor deteriorate, blocul motor
impunand repararea sau chiar inlocuirea, iar cilindrul si grupul piston-segmenti-bolt-cuzineti se
inlocuiesc obligatoriu ; arborele cotit este controlat amanuntit, indeosebi fusul maneton
respectiv, care daca are culoarea schimbata necesita inlocuirea.
-7-
FACULTATEA DE MECANICA DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________
Incovoierea sau topirea biele, se poate constata prin batai anormale in portiunea mediana a
blocului motor. Daca nu se iau masuri imediate de reparare in atelier a motorului poate duce
la : uzarea accentuata a muchiilor segmentilor, a pistoanelor si ovalizarea neuniforma a
cilindrilor pe toata lungimea lor, uzarea rapida a fusurilor manetoane ale arborelui cotit.
Gripare sau topirea cuzinetilor din lagare au unele cauze comune : ungerea insuficienta, uzura
mare, deci joc depasit intre fus si cuzinet, material de antifrictiune necorespunzator,
supraincalzire.
Se poate preintampina daca sesizarea zgomotului specific (batai infundate, mai ales la rece ce
se intetesc la accelerare ) sau indicatiile manometrului de ulei (presiune scazuta ) se observa la
timp.
Verificarea alezajului capacului mare si capacului mic al bielei se face cu micrometrul pentru
interior sau dispozitive cu ceas comparator.
Verificarea cu sublerul este utilizata numai cand determinam distanta dintre axe.
Se mai verifica:
- Incovoierea bielei. Pentru aceasta, se aseaza biela pe un platou plan-paralel sau pe un geam si
se observa locul unde suprafata plana a bielei nu mai atinge suprafata plana a geamului sau a
-8-
FACULTATEA DE MECANICA DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________
platoului plan-paralel. In acel loc se observa marimea fantei de lumina si se introduce o lamela
de interstitiu (lera) care indica valoarea sagetii incovoierii.
- Torsiunea sau rasucirea bielei, care demonstreaza ca axele capului mic si capului mare nu mai
sunt coplanare (in acest plan). Verificarea se face pe platoul plan paralel, ca si in cazul
incovoierii.
- Greutatea bielei este, de asemenea, un parametru foarte important, care influenteaza
functionarea rotunda, silentioasa, fara vibratii, a motorului. Toate bielele trebuie sa aiba aceeasi
greutate. Se admite o toleranta de 5-10 grame, de la o bila la alta.
- Daca pe flancul capului mare si capacului bielei sunt poansonate cifrele care indica numarului
cilindrului in care se monteaza biela.
Reconditionarea bielelor
-9-
FACULTATEA DE MECANICA DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________
Daca alezajul cuzinetului capului mic al bielei este uzat, se va depresa cuzinetul cu ajutorul
unui dorn, se va presa un cuzinet nou si se va rectifica apoi cu ajutorul unui alezor, suprafata
interioara a cuzinetului la diametrul nominal prescris.
Daca alezajul capului mic al bielei, in care se preseaza cuzinetul, este ovalizat sau rizat (din
cauza slabiri si invartirii cuzinetului), se strunjeste gaura la o dimensiune majora si se preseaza
un cuzinet cu diametrul exterior majorat.
Bucsa cuzinet se poate confectiona din bronz cu aluminiu (STAS 19872-75), plumb (STAS
1512-75) sau din bronz pe baza de staniu (STAS 197/2-76).
- 10 -
FACULTATEA DE MECANICA DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________
- 11 -