Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat la disciplina
DREPTUL MEDIULUI
Autor,
DUMITRU Irina-Petruța
Anul II
1
CUPRINS
1. Principii pe plan intern.........................................................................3
1.1.Protecţia mediului înconjurător constituie un obiectiv de interes
public major........................................................................................3
1.2. Integrarea cerinţelor de mediu în celelalte politici sectoriale.............4
1.3. Exercitarea de către stat a dreptului suveran de a exploata resursele
naturale în conformitate cu interesul naţional şi politica sa
ecologică.............................................................................................5
1.4. Acțiunea preventivă............................................................................5
1.5. Conservarea biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului
biogeografic natural............................................................................6
1.6. Poluatorul plătește..............................................................................6
2. Principii externe....................................................................................7
3. Principii specifice cu caracter restrâns..................................................8
2
INTRODUCERE
a) Principii de bază:
3
public asupra acestora. În acest scop, ministerele, celelalte organe centrale şi locale ale
administraţiei publice, persoanele juridice şi fizice prin a căror activitate se pot aduce
daune mediului ambiant, au, în afară de atribuţiile lor specifice, obligaţii şi răspunderi
privind mediul: elaborarea de programe proprii pentru protecţia mediului, elaborarea de
planuri de protecţie şi intervenţie în caz de poluare, integrarea politicilor de mediu în
politicile specifice, asigurarea transmiterii către autorităţile de mediu a informaţiilor şi
documentaţilor necesare obţinerii avizelor de mediu şi altor documente specifice,
participarea publicului la luarea deciziilor.
Cadrul instituţional pentru îndrumarea şi coordonarea unitară a activităţilor de
protecţie a mediului este reprezentat de Ministerul Mediului, autoritate publică centrală şi
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, autoritate de execuţie şi implementare.
Principiul produce o serie de consecinţe juridice:
- în cadrul asociaţiilor şi fundaţiilor, pentru a fi recunoscute ca fiind de utilitate
publică, activitatea acestora trebuie să se desfăşoare în interes general sau al unei
colectivităţi. În cazul asociaţiilor de protecţia mediului această cerinţă este îndeplinită.
- cu privire la limitarea dreptului de proprietate rezultată din folosirea subsolului
unei proprietăţi imobiliare private. Potrivit art. 44 din Constituţie, pentru lucrări de
interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu
obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daune aduse solului, plantaţiilor, clădirilor.
Activitatea de înlăturare a consecinţelor poluării este de interes general.
- în materie de exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Utilitatea publică se
declară pentru lucrări de interes naţional sau local. Potrivit Legii nr. 33/1994 privind
exproprierea pentru cauză de utilitate publică, sunt de utilitate publică, printre altele,
instalaţiile pentru protecţia mediului, lucrările de combatere a eroziunii în adâncime,
protecţia şi punerea în valoare a monumentelor naturale şi istorice.
- stabilirea criteriilor pentru determinarea bunurilor care alcătuiesc proprietatea
publică. Noţiunea de interes public folosită de Legea nr. 213/1998 privind proprietatea
publică şi regimul juridic al acesteia nu se identifică cu cea folosită de art. 1 din O.u.G.
nr. 195/2005, dar ele se influenţează reciproc;
4
1.3. Exercitarea de către stat a dreptului suveran de a exploata
resursele naturale în conformitate cu interesul naţional şi politica sa
ecologică
5
a) menţinerea proceselor ecologice esenţiale ale sistemelor de suport ale vieţii;
b) prezervarea diversităţii genetice;
c) utilizarea durabilă a speciilor şi ecosistemelor;
În legislaţia specială din România, principiul este expres prevăzut în art. 3 lit. f
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului.
Constituţia României, în art. 135, stipulează faptul că statul trebuie să asigure
refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător şi menţinerea echilibrului ecologic.
Pentru protejarea unor specii şi organisme rare, ameninţate cu dispariţia, pentru
conservarea biodiversităţii, se instituie arii protejate, la propunerea Academiei Române;
b) Principii decizionale:
1. Precauţia în luarea deciziei
Principiul este prevăzut în art. 3 lit. b din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
195/2005 privind protecţia mediului.
Principiul se justifică mai ales atunci când din datele ştiinţifice nu rezultă cu
exactitate dacă o activitate este periculoasă pentru mediu. Altfel spus, când datele
ştiinţifice sunt neconcludente în ceea ce priveşte efectele uni activităţi, decizia de mediu
trebuie să fie în sensul neînceperii activităţii respective.
Precauţia este o atitudine care constă în a lua măsuri faţă de un risc necunoscut
sau rău cunoscut.
Principiul are în vedere raportul de cauzalitate în care decizia iniţierii şi realizării
unei acţiuni de risc poate fi cauza unor consecinţe negative pentru mediu, având ca efect
distrugerea degradarea sau poluarea mediului. A fost consacrat în anul 1987 de către
Organizaţia Economică pentru Cooperare şi Dezvoltare.
6
Potrivit acestuia, evitarea poluării trebuie să înceapă de la sursă, acţionând direct
în procesul de apariţie a reziduurilor, ceea ce presupune aplicarea unor procedee de
fabricaţie care să nu genereze evacuări de poluanţi sau să le reducă la minimum.
Instalaţiile trebuie astfel concepute, încât să corespundă mai întâi acestui scop.
Reţinerea poluanţilor la sursă se poate realiza numai prin asocierea măsurilor de
ordin juridic şi administrativ cu cele de ordin educaţional, acestea din urmă fiind menite
să dezvolte conştiinţa ecologică a oamenilor.
În evitarea poluării un rol deosebit de important revine sistemelor de
supraveghere şi evidenţiere a schimbărilor survenite în calitatea factorilor principali de
mediu (Sistemul Naţional de Monitoring Integrat).
2. Principii externe
2. Buna vecinătate
Potrivit acestui principiu statele vecine trebuie să prevină şi să reducă anumite
consecinţe negative de-a lungul frontierei naţionale. Statele trebuie să manifeste toleranţă
când efectele negative sunt nesemnificative în raport cu avantajele considerabile pentru
propria populaţie.
7
naţionale, pentru care protecţia are loc în conformitate cu tratatele internaţionale în
vigoare;
5. Prevenirea
În plan extern, principiul are cel puţin trei interpretări: prevenirea înseamnă
protecţie la sursă, prevenirea înseamnă respectarea principiului „minimizării” care se
bazează pe ideea că poluarea minimă este cea mai bună cale de prevenire şi prevenirea
trebuie să ia în considerare interesele generaţiilor viitoare.
Implică elaborarea unor reglementări juridice în acest sens.
1. Nediscriminarea
Principiul este prevăzut de Convenţia Nordică din anul 1974 şi presupune
asimilarea pagubelor sau a prejudiciilor cauzate pe teritoriul altor state contractante cu
cele ce se produc sau se vor produce în ţara în care sursele poluante au fost localizate. De
asemenea, politicile privind mediul nu trebuie să fie mai puţin severe în afara graniţelor ,
decât în ţara de origine a poluării.
2. Interzicerea poluării
Principiul a fost stipulat de Conferinţa Internaţională asupra Mediului de la
Stocholm, din anul 1972.
Interzicerea poluării trebuie abordată atât la scară naţională cât şi la scară globală
şi presupune colaborare între toate ţările în condiţii de egalitate, prin încheierea de
acorduri bilaterale şi multilaterale.
Limitarea sau oprirea poluării presupune costuri uriaşe care nu pot fi suportate de
către toate statele. Se caută soluţii pentru combaterea unor fenomene determinate de
ploile acide, despăduriri, deşertificări, eliminarea deşeurilor periculoase, poluarea
electromagnetică etc.
3. Poluatorul plăteşte
Principiul este prevăzut în Declaraţia Consiliului Europei din 1968. Potrivit
acestuia, toate cheltuielile făcute în vederea prevenirii sau reducerii poluării trebuie să
cadă în sarcina autorului.
8
Bibliografie: