UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA ȘI

MANAGEMENTUL AFACERILOR
SPECIALIZARE : INGINERIA ȘI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Inteligența Emoțională Vs Inteligența Cognitivă

Analize comparative și abordări educaționale

Profesor coordonator: Studenti: Elena Roxana Stoian1

Asist. Univ. Hainagiu Simona Georgiana Florentina Călin2

(1) FAIMA, Anul III, elena.roxana1997@yahoo.ro

(2) FAIMA, Anul III, calinfgeorgiana@gmail.com

Bucuresti 2019
 Cuprins
Rezumat..................................................................................................................................................3

1. Introducere......................................................................................................................................3

1.1. Inteligenta(IQ).........................................................................................................................4

1.2. Definirea şi caracterizarea conceptului de inteligenţă emoţională (QE).................................5

1.3. Inteligenţa emoţională la adolescenţi......................................................................................6

1.4. Inteligenţa emoţională – comparaţia dintre IQ şi EQ..............................................................8

2. Metodologia cercetării..................................................................................................................10

3. Rezultate și discuții.......................................................................................................................12

4. Concluzii.......................................................................................................................................14

Anexe...................................................................................................................................................15

Referințe...............................................................................................................................................33

Bibliography.........................................................................................................................................33
Rezumat

Cuvinte cheie: inteligenă, emoțională, cognitivă, succes.

1. Introducere
“Inteligenţa singură nu creează lideri”. (Daniel Goleman)

Şcoala românească, este încă tributară inteligenţei cognitive. Elevilor nu li se dezvoltă şi alte
tipuri de inteligenţe cum ar fi inteligenţa emoţională sau inteligenţa socială. Adolescenţii termină
liceul şi apoi facultatea „doxat” doar de cunoştiinţe şi .... atât. Mulţi tineri, strălucitori la învăţătură,
cărora li se dădeau toate şansele de succes în viaţă, au capotat atât în carieră cât şi în viaţa privată.
Auzim din ce în ce mai des de termenul “inteligență emoțională”. Parte distinctă față de
inteligență generală ea ne afectează viață în mare parte, concomitant sau nu cu această. Mai mult sau
mai puțîn, fiecare este influențat de inteligență emoțională proprie și a celor cu care intră în contact,
așa că in studiul nostrum vrem să facem o paralelă între cele două și să vădem cum se influențează
una pe cealaltă generând comportamentul uman.
Ne întâlnim adesea cu situații în care un om cu foarte multe cunoștințe, pesemne inteligent
deoarece a reușit să le acapareze, nu reușește în examene, diferite probe etc. Studentul se pierde în
față profesorului datorită fenomenului numit “ schimbarea vitezei neuronale”, adică atunci când
creierul percepe o reacție de amenințare din exterior întră intr-o stare de conservare. În acestă situație
intră în joc inteligență emoțională a profesorului și elevului/studentului. Profesorul trebuie sa dea
dovadă de o mare capacitate empatică iar studentul trebuie să jongleze cu teamă, emoțiile, inhibițiile
pentru a demonstra care este adevărat lui valoare (valoare IQ). Acesta este un banal exemplu despre
cum inteligență emoțională ne afectează viață în situațiile importante.
Inteligență emoțională nu este doar o simplă chestiune teoretică, ci și aplicativă, ea poate
scoate la iveală calitățile oricui, aducând o reală schimbare în viață.
Se pot preda competenţele personale? Se pot preda competenţele emoţionale? Cu siguranţă
managerii, membrii unei echipe, liderii de echipe pot învăţa cum să se înţeleagă mai bine pe ei înşişi
şi pe cei din jurul lor şi cum să identifice emoţiile. Mai pot învăţa cum să îşi folosească emoţiile şi să
nu se lase conduşi de emoţii.

3
 Inteligenţa emoţională nu se suprapune deloc cu inteligenţa cognitivă şi fiecare dintre acestea
au rol important atât în viaţa noastra personală, cât şi în cea profesională. De aici vin și întrebările:
1. "De ce inteligenţa emoţională este la fel de importantă sau poate mai importantă decât
inteligenţa cognitivă?"
2. ”Care din cele două ne asigură succesul?”
3. ”Cum știm ce tip de inteligență predomină în acțiunile noastre?”

1.1. Inteligenta(IQ)
Inteligenţa este un lucru ciudat. Unii oameni despre care se crede ca ar fi inteligenţi au
rezultate groaznice la testele standardizate. Oamenii care salveaza vieţi nu sunt intotdeauna
inteligenţi şi unii oameni autişti pot citi, aduna, sau scrie mai repede sau mai bine decat oamenii cu
un coeficient de inteligenţă înalt. Realizând că sunt multe tipuri distincte de inteligenţă putem
inţelege inteligenţa mult mai bine.
Caracterizarea omului ca reprezentând fiinţa inteligentă este valabilă în această formă
generală, cât şi în oricare din concretizările sale, tocmai în virtutea existenţei mai multortipuri de
inteligenţă.
Profesionalizarea indivizilor în diferite domenii de activitate duce la formarea si dezvoltarea
unor tipuri particulare de inteligenţă, care reprezintă fie aplicarea şi amplificarea inteligenţei
generale, fie valorificarea inteligenţei fluide, fie rezultatul învăţării şi educaţiei într-un domeniu
determinat de activitate. Putem menţiona, din acest punct de vedere, inteligenţa matematică,
inteligenţa generală, inteligenţa tehnică.
Dintr-un punct de vedere asemănător, care evidenţiază dimensiunile multiple ale inteligenţei,
unii autori vorbesc despre inteligenţa multiplă.
Astfel, Howard Gardner stabileşte, în acest cadru conceptual, mai multe tipuri de inteligenţă
despre care el a spus că pot fi diferenţiate dupa un număr de observaţii. De exemplu, dacă cineva a
suferit o rană pe creier, dar abilitatea sa a rămas intactă, atunci aceasta inseamnă ca acea abilitate este
o formă de inteligenţă. O altă observaţie apare atunci când o persoană este extrem de talentată într-un
domeniu dar este oarecum medie în toate celelalte.
Cele iniţial şapte tipuri de inteligenţă sunt : lingvistică, logico-matematică, spaţială, muzicală,
kinestezică, intrapersonală şi interpersonală, carora le-a mai adăugat inteligenţa naturalistă.
Aceste tipuri de inteligenţă, împreună cu abilităţile si ocupaţiile cel mai des intâlnite ale
persoanelor respective au fost grupate în urmatorul tabel:
Tipul de inteligenţă Abilităţi Ocupaţii

4
 Lingvistică legate de limbă scriitori
cititul oratori
scrisul profesori
logico-matematică matematice oameni de stiinţă
logice filozofi
analitice matematicieni
Spaţială înţelegerea şi artişti
manipularea ingineri
legăturilor spaţiale arhitecţi
Muzicală compunerea şi muzicieni
interpretarea de compozitori
piese muzicale
Kinestezică atletice atleţi individuali sau
în echipă
Intrapersonală înţelegerea şi
cunoaşterea sinelui
Interpersonală înţelegerea şi consultanţi
cunoaştera celorlalţi terapeuţi
Tabel 1.1. Tipuri de inteligență cognitivă
Pe baza acestor cunoştinţe s-a putut cerceta în special cu meritul lui Dee Dickinson efectul şi
impactul tehnologiei asupra modului în care se poate accentua un anume tip de inteligenţă la elevii
din ciclul primar şi gimnazial când influenţa asupra acestora poate fi fundamentală.

1.2. Definirea şi caracterizarea conceptului de inteligenţă emoţională (QE)

Daniel Goleman a popularizat conceptul de inteligenţă emoţională (EQ) în best-seller-ul său care
a apărut şi în România sub titlul de „Inteligenţa emoţională”(2001).Conform lui Goleman
„Inteligenţa emoţională se referă la capacitatea de a ne recunoaşte propriile trăiri şi pe ale celorlalţi,
de a ne automotiva şi de a controla emoţiile care se manifestă în noi şi în relaţiile noastre. Ce descriu
aptitudini diferite de capacităţile pur cognitive, măsurate de IQ şi complementare acestora.”
Autorul crede că inteligenţa emoţională este cheia succesului în viaţă. El optează pentru
şcolarizarea emoţiilor. Goleman crede că s-a pus prea mult accent pe IQ şi prin acest lucru se
conturează un paradox periculos: cu cât copiii sunt mai inteligenţi, judecând după scorul IQ, cu atât
inteligenţa lor emoţională e mai mică. Datele cele mai tulburătoare provin dintr-o anchetă de
amploare făcută printre profesori şi părinţi, care relevă că generaţia actuală de copii e mult mai

5
perturbată afectiv decât cea precedentă. În medie, copii se izolează, depresivii sunt mai numeroşi,
sunt mai răutăcioşi şi mai neascultători, mai nervoşi şi iritabili, mai impulsivi şi mai agresivi”(1998).
În viziunea lui, constructele care compun inteligenţa emoţională sunt:
1. Conştiinţa de sine sau perceperea propriilor emoţii, sentimente, reacţii şi capacităţi.
A şti ceea ce simţim la un moment dat şi a ne lăsa ghidaţi de preferinţele noastre în luarea de
decizii; a ne evolua cu realism abilităţile; a cultiva continuu încrederea în sine.
2. Stăpânirea de sine sau echilibrul interior.
A „dialoga” cu emoţiile noastre în aşa fel încât să ne uşureze activitatea în curs, în loc de a
interfera cu ea; a fi conştiincioşi şi a ne urmări obiectivele fără a aştepta rezultate imediate; a nu
putea redresa după momente de depresie.
3. Motivaţia interioară
A asculta de cele mai autentice preferinţe ale noastre pentru a ne ghida spre ţeluri şi progrese,
pentru a ne ajuta să luăm hotărâri, să prosperăm şi să perseverăm, în ciuda frustărilor şi a eşecurilor.
4. Empatia
A resimţi emoţiile şi sentimentele celorlalţi oameni, a putea privi lucrurile şi din punctul lor de
vedere; a cultiva relaţii amicale şi a„intra în rezonanţă” cu o mare diversitate de oameni.
Tara Bennett-Goleman în cartea sa intitulată „Alchimia Emoţională” apărută şi la noi în 2002,
editura Curtea Veche (psihoterapeut şi profesor, soţia lui Daniel Goleman) acordă o mare importanţă
empatiei văzută ca un mijloc de tratare cu grijă şi sensibilitate a rănilor emoţionale. Prin empatie se
pot schimba obiceiuri emoţionale îndărătnice. Tratarea acestor obiceiuri „presupune medicaţia
emoţională şi mai ales travaliul raţional al contracarării presupoziţiilor deformate care le ţin în viaţă.
Dar fără empatii aceste confruntări pur raţionale sunt echivalente oarecum cu pansarea unei răni
infecte, care nu a fost tratată în prealabil.”(2000)
5. Sociabilitatea şi dirijarea relaţiilor intraumane.
A întreţine relaţii armonioase cu ceilalţi; a interpreta corect situaţiile şi interrelaţiile sociale; a
proceda întotdeauna cu tact; a şti să convingi şi să conduci; să negociezi, să aplanezi conflicte, să
cooperezi şi să lucrezi În echipă.

1.3. Inteligenţa emoţională la adolescenţi

În societatea în care trăim, copiii se maturizează mult mai repede decât s-a întâmplat
vreodată. Adolescenţii sunt expuşi tentaţiilor de tot felul, iar acest context îi predispune la greşeli. Ei

6
ajung să încalce regulile nu pentru că sunt needucaţi, ci pentru că nu sunt pregătiţi să facă faţă
multitudinii de experienţe care sunt trăite pentru prima oară.
Părinţii trebuie să dea dovadă de inteligenţă emoţională în creşterea copiilor. Atunci când
copii ajung la vârsta adolescenţei, părinţii trec prin momente grele. Pentru ca adolescenţii să treacă
cu bine peste această perioadă tulbure, lor le trebuie dezvoltată inteligenţa emoţională.
Elias, Tobias şi Friedlander spun că părinţii trebuie să valorifice câteva principii foarte importante
pentru a creşte copii având inteligenţă emoţională (2000):
 Să devină conştienţi de sentimentele lor şi de ale celor din jur.
 Să se implice și să încerce să înțeleagă punctele de vedere ale celorlalţi, să fie empatici.
 Să își menţină calmul şi să respecte regula de aur de 24 karate, adică „ce ţie nu-ţi place altuia
nu-i face”. Adică, şi mai clar, trebuie să încerce să intre în pielea adolescenţilor, să își
controleze impulsurile şi să recunoască când situaţia îi depăşeşte, evitând astfel să îsi
descărce nervii asupra copiilor .
 Să gândească pozitiv, să își stabilească obiective şi să urmărească atingerea lor.
Pregătirea adolescenţilor pentru viitor
Adolescentul trebuie să fie educat în următoarele privinţe:
 Aprecierea - Sentimentul de a fi iubit, preţuit şi luat în seamă;
 Apartenenţa - Faptul de face parte din grupuri sociale semnificative, de a se identifica astfel
cu obiective şi valori importante, de a se maturiza prin intermediul diferitelor contacte şi
relaţii.
 Competenţa şi încrederea - Acestea vin din stăpânirea unor elemente ale inteligenţei socială
şi emoţională, necesare pentru a se descurca în societate, pentru a se împotrivi tendinţelor
nocive, pentru a analiza cu discernământ oportunităţile şi presiunile sociale, pentru a construi
şi a menţine relaţii pozitive în familie, la locul de muncă, în comunitate, pentru a juca roluri
esenţiale în societate, pentru a aduce contribuţii valoroase şi
 Contribuţia - Sentimentul că dincolo de propria persoană se află o lume mai vastă de relaţii,
idealuri şi cauze de care suntem într-adevăr cu toţii legaţi.

Portretul unui adolescent cu inteligenţa emoţională dezvoltată

 cunoaşte multe cuvinte necesare exprimării sentimentelor;
 vorbeşte cu uşurinţă despre propriile emoţii;
 se implică şi dă dovadă de înţelegere fată de cei din jur;
 are o atitudine optimistă;
 dă dovadă de răbdare pentru a obţine ceea ce-şi doreşte cu adevărat;
 are idealuri rezonabile pentru vârsta sa şi urmăreşte realizarea acestora;
 ascultă activ;
 ştie de ce are nevoie şi cum să obţină aceste lucruri;
 este capabil să rezolve singur o problemă şi
 se descurcă bine într-un grup de copii de aceiaşi vârstă.
7
 1.4. Inteligenţa emoţională – comparaţia dintre IQ şi EQ

Cel care a redefinit inteligenţa emoţională a fost Goleman. Acesta susţine că emoţiile, dar şi
capacitatea indivizilor de a le recunoaşte la ei înşişi şi la ceilalţi şi de a le controla, interpreta şi folosi
în scopul controlării propriului comportament şi al anticipării comportamentului celor din jur sunt
esenţiale pentru succesul în viaţă şi pentru ascensiunea în viaţă, în cazul nostru, a adolescenţilor.
Această inteligenţă se poate învăţa şi într-un context familial favorabil.
Inteligenţa cognitivă se referă la capacitatea de concentrare şi planificare, de organizare, utilizare
a cuvintelor şi de a înţelege, asimila şi interpreta faptele. În esenţă, IQ măsoară baza informaţională
individuală a unei persoane – memoria, vocabularul şi coordonarea vizuală şi motorie a acesteia.
Evident că o parte din aceste caracteristici contribuie la reuşita în viaţă a adolescentului.
O diferenţă majoră dinte IQ şi EQ este aceea că IQ este destul de rigid. El tinde să ajungă la
o valoare ridicată pentru o persoană de 16, 17 ani, rămâne constant în perioada vârstei adulte şi
începe să scadă spre vârsta a treia. Spre deosebire de acesta, EQ nu este la fel de rigid.
Un studiu făcut în SUA şi Canada ( din păcate la noi nu s-au făcut astfel de studii) asupra a
4000 de persoane, a conchis că EQ creşte treptat de la o medie de 95,3 ( la sfârşitul adolescenţei )
până la o medie de 102,7 ( unde rămâne relativ constant până spre vârsta de patruzeci de ani ). O dată
cu depăşirea vârstei de 50 de ani scade uşor până spre 101,5 , ceea ce nu este un declin semnificativ.
Acest lucru nu trebuie să fie surprinzător, deoarece oamenii pe măsură ce îmbătrânesc devin mai
înţelepţi[ CITATION Ste13 \l 1048 ]

Unele persoane continuă să confunde EQ cu alte concepte psiho – sociale.

EQ nu este:
 o aptitudine – ceea ce se referă la capacitatea unei persoane de a reacţiona bine într-o anumită
activitate sau disciplină.
 o realizare – deoarece nu se referă la anumite tipuri de realizare cum ar fi de exemplu un
carnet de note.
 nu are caracter vocaţional – care se concentrează pe înclinaţiile naturale ale unei persoane sau
predilecţia pentru un anumit domeniu de activitate.
 nici personalitate – personalitatea este conceptul cel mai des confundat cu EQ, dar diferă de
fapt din două puncte de vedere importante: în primul rând, ca şi IQ, trăsăturile care ne
conturează personalitatea sunt stabile. Dacă din fire oamenii sunt înclinaţi să fie cinstiţi, este

8
 puţin probabil să reacţioneze într-un mod nou şi neaşteptat. Psihologii numesc acest lucru
„ trăsături statice”.
Aceasta permite testelor de personalitate să categorisească oamenii în diferite tipuri: sentimentalul,
aventurierul, etc. Inteligenţa emoţională este însă alcătuită din trăsături „dinamice” care pot fi puse în
valoare în funcţie de situaţie. Astfel, piesele fundamentale ale EQ precum şi structura sa globală se
pot îmbunătăţi prin pregătire, îndrumare şi experienţă.
Adolescenţii trebuie să fie educaţi afectiv. Ei trebuie să urmeze cursurile de alfabetizare
emoţională. Goleman optează pentru „şcolarizarea emoţiilor” [ CITATION Dan18 \l 1048 ]
Atât inteligenţa emoţională, cât şi inteligenţa cognitivă au avantaje şi dezavantaje.
Lucrurile la care ne ajută inteligenţa cognitivă sunt:
 ne ajută să rezolvăm probleme;
 ne ajută să facem socoteli;
 ne ajută să procesăm informaţii;
 ne ajută să reuşim la şcoală;
 se bazează pe logică;
 în decursul vieţii IQ-ul este relativ constant.
Dezavantajele inteligenţei cognitive sunt următoarele:
 funcţionează bine doar când suntem calmi;
 funcţionează încet, sau în orice caz mai încet decât inteligență emotională; din această
cauză nu ne putem baza pe IQ atunci când ne aflăm în situaţii critice sau când trebuie
să luăm rapid decizii;
 este un predictor slab al succesului nostru în viaţă;
 rămâne la fel toată viaţa.
Lucrurile la care ne ajută inteligenţa emoţională sunt:
 ne ajută să luăm decizii
 ne ajută să ne înţelegem mai bine cu alţi oameni şi să construim relaţii puternice care
durează;
 ne ajută să ne schimbăm;
 ne ajută să învăţăm din experienţă;
 ne ajută să spunem cuvintele potrivite la momentul potrivit;
 ne ajută să fim creativi;
 ne ajută să ne înţelegem pe noi înşine şi să ne motivăm;
 ne ajută să reuşim la locul de muncă şi în viaţă.
Avantajele inteligenţei emoţionale sunt:
 funcţionează bine în orice situație;
 funcţionează repede, sau în orice caz mai repede decât IQ-ul; din această cauza ne
putem baza pe EQ când ne aflăm în situaţii critice sau când trebuie să luăm rapid
decizii;
 este un predictor puternic al succesului nostru în viaţă;
 poate creşte dramatic.
9
 2. Metodologia cercetării

Ne-am propus să cercetăm ce legătură există între inteligenţa emoţională (EQ) la adolescenţi
şi inteligență cognitive (IQ).
Pentru această am folosit o cercetare de explorare, bazată pe compararea nivelui celor două
tipuri de inteligență atât de diferite, dar care tot o dată se completează atât de bine.
Cercetarea s-a desfășurat în perioada 28-30 aprilie 2019. Chestionarul a fost distribuit în
mediul online, având un număr de 30 de respondent cu vârstă între 10-19 ani (adolescenți). Din cei
30 de respondent 80% au fost fete, restul de 20% fiind băieți.

Pentru a adduce valoare acestei cercetări chestionarul nostrum a fost alcătuit din 2 părți:

1. Prima parte (întrebările 1-10) reprezintă Testul pentru inteligenţă emoţională (variantă
pentru copii) (vezi Anexă I). Acest test a fost adaptat de Mihaela Roco după varianta pentru
adulţi a lui Reuven Bar On şi Daniel Goleman ( M. Roco , 2004 ).
Testul cuprinde 10 itemi, fiecare item cuprinzând patru variante de răspuns. Subiecţii trebuie
să aleagă un singur răspuns din cele patru posibile scenarii. Subiectul trebuie să răspundă pe baza a
ceea ce ar fi vrut să facă în realitate şi nu cum ar fi crezut că trebuie să fie răspunsul.
Pe baza modului de notare şi interpretare a răspunsurilor se adună punctele de la cele 10
răspunsuri şi se dă o semnificaţie globală. Astfel se obţîn patru variante de apreciere calitativă a
inteligenţei emoţionale astfel:
 0 - 100: sub medie
 101-150: mediu
 151 - 199: peste medie
 200:exceptional

2. A două parte (întrebarea 11) este Chestionarul pentru determinarea tipului de inteligență
cognitive (vezi Anexă ÎI). Acesta este alcătuit din 79 de întrebări împărțite în 8 categorii:
inteligență lingvistică, matematică/logică, spațială, motrica, muzicală, interpersonală,
intrapersonală și naturalistă. Pentru fiecare răspuns afirmativ se acordă note de la 1 la 8 în

10
 funtie de categoria din care face parte. Însumati de câte ori aveți fiecare număr și treceți cifra
în dreptul numărului corespunzător. Scorurile cele mai ridicate indică inteligențele
dumneavoastră predominante.

Cercetarea s-a compus din următoarele etape:

1) Elaborarea chestionarului – pentru aceasta am folosit Google Forms, iar pentru a fi
sigure de structura acestuia l-am testat inițial pe câțiva prieteni pentru a observă
timpul de răspuns cât și interesul față de tema aleasă;
2) Distribuirea aceastuia în mediul online folosind platformele facebook și WhatsApp,
pentru a valida raspunsurile am solicitat adresele de email;
3) Calcularea indicilor de inteligență emoțională cât și a celor pentru intelgenta
cognitive. Pentru această am folosit tabele în Excel (vezi anexe) create special pentru
a centraliza răspunsurile și pentru a ne facilita compararea și observarea legăturii
dintre cele două tipuri de inteligență;
4) Trimiterea rezultatatelor respondenților pentru a vedea ce tip de inteligență
predominantă au;
5) Interpretarea rezultatelor prin compararea și observarea legăturii între cele două tipuri
de inteligență emotonala și cognitiva.

În ceea ce privește interpretarea rezutatelor vom urmării următoarele direcții:

 Vom analiză coeficientul de inteligență emoțională la nivelul celor două sexe feminin
și masculin;
 Vom analiză tpurile de inteligență cognitivă predominate la cele 2 categorii;
 Vom compară cele două tipuri de inteligență la nivelul grupului și anume la nivelul
adolescenților.

3. Rezultate și discuții

În ceea ce privește sexul

respondenților 80% sunt de sex feminine
(24/30), restu de 20% fiind de sex
masculin (6/30)

11
 În ceea ce privește inteligență emoțională 90% dintre femei au un coeficint foarte mare,
valorile situându-se între 120-160, maximul fiind de 200. Este și de înțeles deoarece conform
numeroaselor studii efectuate femeile trec rapid de la o stare la altă, de la o emoție la altă, fiind
capabile să dezvolte și să simtă emoții mult mai complexe decât bărbații. Faptul că se apropie de
limita maximă a coeficientului indca faptul, că deși trec printr-o multitudine de emoții, acestea sunt
perfect capabile să le facă față, să le gestioneze, astfel încât succesul în plan profesional, dar tot odată
și personal este garantat.
La polul opus se află reprezentanții sexului puternic. Coeficientul inteligenței lor emoționale
se situează între 60-85, limita maximă fiind aceeași 20. Cum era și de așteptat aceștia nu resimt
emoțiile la fel că noi, femeile, aceștia pun un mai mare acent pe forță fizică cât și pe inteligență
cognitive. Se bazează strict pe cee ace știu atunci când iau decizii sau dacă nu acționează în urmă
unor impulsuri. Faptul că au un coefficient emotonal așa scăzut înseamnă că nu își controlează
emoțiile la fel de bine că reprezentantele sexului frumos, de asemenea nu au o corelare bună între
cele două tipuri de emoții.
În ceea ce privește cele 8 tipuri de inteligență cognitivă media maximă este de 9.875. În urmă
acestei cercetări se poate observă că reprezentantele sexului frumos se învârt în jurul mediei de 6-7,
există de asemenea și valori foarte mici cum ar fi 4.37 aceste valori au fost obținute de persoane care
au coefficient destul de mare în cee ace privește inteligență emoțională. Se remarcă un caz în care
respondența noastră a obținut un coeficient de 160 (din 200) în cee ace privește ineligenta
emoțională, dar tot odată și o medie destul de mare în cee ace privește inteligență cognitiva, și anume
6.87.
În ceea ce îi privește pe reprezentanții sexului puternic aceștia se învârt în jurul mediei 6,
există de asemenea și valori foarte mari, un respondent înregistrând o medie de 8, fiind cea mai mare
din întreg studiul. Acest lucru este înțeles el înregistrând 80 de puncte la inteligență emoțională.
Deoarece numărul de respondenți masculini este atât de mic raportat la numărul respondentelor (6
respectiv24), este de înțeles de ce rezultatele nu sunt reprezentative.
Dacă e să ne referim la nive de grup 70% dintre respondent au inteligență emoțională peste
medie, între 105-160, restul de 30% situându-se în intervalul 60-100. Așa cum am precizat mai sus,
valorile scăzute înseamnă un control deficitar al emoțiilor cât și o inteligență emoțională scăzută.
Dacă ne referim la media inteligenței cognitive 65% din respondent se învârt în jurul mediei 6-7, o
medie destul de mare țînând cont de faptul că media maximă este de 9.875.

În cee ace privește tipurile de inteligență cognitivă:

12
 Primul loc este ocupat de cea interpersonală înregistrând o medie de 6.3 (Această denotă
capacitatea unei persoane de a întelege intentiile, motivatiile și dorintele altor persoane de a lucra în
mod eficient cu alti oameni).
Locul doi este împărțit de inteligență matematică/logică, motrica și intrapersonală, având o
medie de 6.23 (Această implică abilitatea de a analiză problemele în mod logic, îndeplini operatii
matematice și investiga subiecte știintifice; Acesta se referă la potentialul unei persoane de a-și
utiliza întregul corp sau părti ale corpului pentru a rezolva probleme sau confectiona produse;
Această se referă la capacitatea de autoîntelegere și autocunoaștere a dorintelor, temerilor și
capacitatilor personale, și folosirea acestor informatii pentru reglarea propriei vieti.)
Locurile 3 și 4 sunt ocupate de inteligență spațială și cea muzicală cu o medie de 5.93
respectiv 5.9 (Această arată potentialul de a recunoaște și manipula caracteristici spatiile largi; Acest
tip de inteligență se referă la abilitătile în compunerea, redarea și aprecierea modelelor muzicale.)
Pe ultimele locuri se situează inteligență naturalistă și cea lingvistică, având o medie de 5.04
respectiv 4.87 ( Ele notează că, deși multi copii arată un interes timpuriu pentru animale și dinozauri,
doar câtiva arată un interes pronuntat și continuu pentru mediul natural; Această implică
sensibilitatea la limbajul scris și vorbit, abilitatea de a învăta limbi străine, capacitatea de a folosi
limbajul pentru a atinge anumite scopuri)

4. Concluzii

13
Anexe
Anexa I. Inteligența emoțională
Alege răspunsul care descrie cel mai bine reacţia ta la următoarele scenarii. Răspunde pe baza
a ceea ce ai fi vrut să faci în realitate, nu cum crezi tu că trebuie să fie răspunsul.
Nume Prenume
Vârstă
Sexul-M/F

1) Imaginează-ţi că te afli la ora de curs şi dintr-o dată pământul începe să se cutremure foarte
puternic, cu un zgomot asemănător. Ce faci?
a)Continui să stai liniştit în bancă şi să citeşti lecţia din manual, dând puţină atenţie
evenimentului, aşteptând ca acesta să înceteze curând;
b)Devii plin de grijă faţă de pericolul urmărind învăţătorul / profesorul şi asculţi cu atenţie
instrucţiunile date de acesta;
c)Câte puţin din a) şi b);
d)N-am observat nimic.

2) Eşti în curtea şcolii în timpul recreaţiei. Unul dintre colegii tăi nu este acceptat în jocul celorlalţi şi
începe să plângă. Ce faci?
a)Nu te bagi. Îl laşi în pace;
b)Vorbeşti cu el şi încerci să îl ajuţi pe coleg;
c)Te duci la el(ea) şi îi spui să nu mai plângă;
d)Îi dai o bomboană sau altceva care să îl facă să uite.

3) Imaginează-ţi că te afli la mijlocul ultimului semestru şi speri să obţii un premiu, dar ai descoperit
că nu ai nota dorită la o materie, ci una mai mică decât cea la care te aşteptai. Ce faci?
a)Îţi faci un plan special pentru a îmbunătăţi nota, hotărându-te cum să-ţi urmezi planul;
b)Te hotărăşti să înveţi mai bine anul următor;
c)Îţi spui că nu te interesează materia respectivă şi te concentrezi asupra altor discipline unde
notele tale sunt şi pot fi mai mari;
d)Mergi la învăţător / profesor şi încerci să discuţi cu el în scopul obţinerii unor note mai bune.
4) Consideră că în lipsa învăţătorului / profesorului eşti elevul responsabil cu disciplina în clasă. În
urma unor acte de indisciplină zece elevi au fost deja avertizaţi cu scăderea notei la purtare şi eşti
descurajat din cauza acestor situaţii. Ce faci?
a)Notezi numele elevilor indisciplinaţi şi predai lista învăţătorului a doua zi;
b)Consideri că nu îţi poţi asuma o asemenea responsabilitate;
c)Încerci să discuţi cu elevii propunând soluţii pentru păstrarea disciplinei şi pentru crearea
situaţiei create;
d)Doreşti să devii responsabil cu altceva.

5) Eşti anunţat că de mâine o să aveţi un nou coleg rrom / ţigan. Surprinzi pe cineva spunând cuvinte
urâte şi răutăcioase la adresa lui. Ce faci?
a)Nu-l iei în seamă considerând că este numai o glumă;
b)Îl chemi afară pe colegul răutăcios şi îl cerţi pentru fapta făcută;
c)Îi vorbeşti în prezenţa celorlalţi spunând că asemenea fapte sunt nepotrivite şi nu vor fi
acceptate în clasa voastră;
d)Îţi sfătuieşti colegul să fie bun şi îngăduitor cu toţi colegii.

6) Te afli în pauză şi încerci să calmezi un coleg de clasă înfuriat pe un alt coleg care i-a pus piedică
pe hol, riscând astfel să îşi fractureze braţul. Ce faci?
a)Îi spui să-l ierte pentru că ceea ce s-a întâmplat a fost o glumă;
b)Îi povesteşti o întâmplare hazlie şi încerci să îl distrezi;
c)Îi dai dreptate considerând, asemenea lui, că celălalt coleg s-a dat în spectacol;
d)Îi spui că ţi s-a întâmplat şi ţie ceva asemănător şi că te-ai simţit la fel de furios, dar după
aceea ţi-ai dat seama că cel vinovat putea la rândul său să cadă şi să îşi spargă capul.

7) Tu şi prietenul tău cel mai bun vă certaţi şi aproape că aţi ajuns să vă luaţi la bătaie. Care este cel
mai bun lucru de făcut?
a)Faceţi o pauză de douăzeci de minute şi apoi începeţi să discutaţi din nou;
b)Te opreşti din ceartă şi taci;
c)Spui că îţi pare rău şi îi ceri şi prietenului tău să-şi ceară scuze;
d)Vă opriţi puţin pentru a vă linişti şi apoi fiecare pe rând spune ceea ce gândeşte despre
problemă.
8) La sfârşit de an şcolar se organizează o serbare. Închipuie-ţi că tu eşti conducătorul unui grup de
elevi şi vreţi să compuneţi o scenă hazlie. Cum faci?
a)Îţi faci un orar şi acorzi timp pentru fiecare amănunt;
b)Propui să vă întâlniţi după ore şi să vă cunoaşteţi mai bine;
c)Îi ceri fiecărui copil să vină cu idei;
d)Vă strângeţi toţi în grup şi tu îi încurajezi pe ceilalţi să propună diverse variante.

9) Imaginează-ţi că ai un frate de 3 ani care întotdeauna a fost foarte timid şi puţin înfricoşat de
locurile şi de oameni străini. Ce atitudine ai faţă de el?
a)Accepţi că are un comportament timid şi cauţi să-l protejezi de situaţii care pot să-l tulbure;
b)Îl prezinţi unui medic cerându-i un sfat;
c)Îl duci cu bună ştiinţă în faţa oamenilor străini şi locuri necunoscute astfel încât să îşi poată
înfrânge frica;
d)Faci cu el o serie permanentă de jocuri şi competiţii uşor de realizat care îl vor învăţa că
poate intra în legătură cu oamenii şi poate umbla prin locuri noi.

10) Imaginează-ţi că-ţi place foarte mult desenul. Începe să te pregăteşti pentru a desena în timpul
tău liber. Ce faci?
a)Te limitezi să desenezi doar o oră pe zi;
b)Alegi subiectele de desen;
c)Desenezi doar când ai chef;
d)Alegi subiecte de desenat pe care ştii să le faci.

MODUL DE NOTARE ȘI INTERPRETARE A RĂSPUNSURILOR

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
a. 20 0 20 0 0 0 20 0 0 0
b. 20 20 0 0 0 5 0 20 5 20
c. 20 0 0 20 20 5 0 0 0 0
d. 0 0 0 0 0 20 0 0 20 0

• Până la 100p – punctaj sub medie

• 100p-150p – punctaj mediu
• 150p-199p – punctaj peste medie
• 200p – excepțional.
 Testul este elaborat de Daniel Goleman, autorul cărțîi „Intelegenta emoțională”, apărută în
1995. Testul este adaptat de Mihaela Rocco și constă în 10 întrebări ce prezintă unele situațîi
(scenarii) în care se poate află o persoană.

Itemul 1.
Persoană se află într-o situație critică ce îi amenință viață. Trei dintre variantele de răspuns
privesc capacitatea de a fi conștient de emoțiile personale, de a cunoaște situația din punct de vedere
afectiv și de a răspunde adecvat, echilibrat la situațiile neobișnuite, critice sau stresante.
Itemul 2.
Un copil este foarte supărat, iar adulțîi care se află în preajma lui încearcă să-l ajute să
depășească această stare emoțională negativă. Părinții, educatorii sau adulții în general, cel care au
nivel ridicat al inteligenței emoționale, folosesc situație pentru a-i antrena emoțional pe copii,
ajutându-i să înțeleagă de unde provine starea emoțională negativă (supărarea), ce anume îi
determina să fie supărați, să înțeleagă ceea ce simt, să observe alternativele pe care le pot încerca
pentru a găși soluțiile adecvate.
Itemul 3.
Un subiect adult se află într-o situație care trebuie să fie modificată în vederea obținerii unor
beneficii. Acest item al testului se referă la motivația proprie, intrinsecă, la capacitatea de a elabora
un plan pentru a trece peste obstacole, frustrări și capacitatea de a urmări un scop. Este vizată
„speranța” că dimensiune a inteligenței emoționale.
Itemul 4.
Scenariul prezentat se referă la o persoană care are eșecuri repetate într-o anumită direcție.
Doar una dintre variantele de răspuns se referă la gradul de optimism al persoanei, care o ajută să
treacă peste piedici, să continue, să persevereze fără a se blama pe sine sau a se demoraliză.
Itemul 5.
În situația prezentată de test se urmărește comportarea persoanei față de minorități, atitudinea
ei cu privire la diversitatea etnică, culturală, etc, doar una dintre variantele de răspuns indică modul
optim de a crea o atmosfera deschisă diversității. Este vizată schimbarea prejudecăților prin acțiune
asupra lor și prin adoptarea unui model democratic de stăpânire a furiei.
Itemul 6.
Acest item se referă la modul în care se poate calmă o persoană furioasă. Varianta corectă de
răspuns se referă la capacitatea empatică a persoanei, la modalitățile de stăpânire a furiei.
Itemul 7.
Reprezintă o situație în care unul dintre personaje este stăpânit de agresivitate, este mânios.
Cel mai indicat răspuns în cazul unei dispute puternice este să ia o pauză, interval în care persoană se
poate calmă, și astfel nu mai distorsionează percepția situației în care se află, nu se mai lansează în
atacuri violente pe care le regretă ulterior. După această perioada de relaxare, persoană respectivă
poate fi mult mai bine pregtita pentru o discuție utilă, productivă.
Itemul 8.
Într-un colectiv de muncă trebuie găsită o soluție pentru o problema delicată sau plicticoasă.
Prin răspunsul dat se arată că membrilor unei echipe trebuie să li se asigure relații armonioase, un
climat psihic confortabil care să le permită exprimarea ideilor personale într-un mod natural degajat
și creativ.
Itemul 9.
Un copil, un tamar sau un adult se poat află în situațîi relativ stresante datorită, pe de o parte,
timidității lor personale, iar pe de altă parte situațiilor relativ noi neobișnuite, care le accentuează
starea de teamă. Răspunsul corectvizeaza implicare persoanelor respective în situații noi, atragerea
lor în mod progresiv în relații interpersonale.
Itemul 10.
Se arată că o persoană care are inițiativa schimbărilor în activitatea ei este mult mai pregătită
să se angajeze cu plăcere într-un nou gen de acțiune, învață mai repede cum să obțînă performanțe
superioare.Este important că cineva să fie capabil să încerce și altceva decât ceea ce face în mod
curent, dezvoltându-și astfel unele talente ascunse.
Modul de notare și interpretare a răspunsurilor la testul de inteligență emoțională constă în a
adună punctele corespunzătoare celor patru variante de răspuns de la cei 10 itemi, după care se
raportează punctajul obținut la etalon.

Nume 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total
Stoian Elena Roxana 20 20 0 20 20 5 0 20 0 20 125
Radu Georgiana 20 20 0 20 0 0 0 0 20 0 80
Bîcă Radu Florin 20 0 0 0 0 20 0 0 0 20 60
Pînzaru Alina 20 20 20 20 0 20 0 0 20 20 140
Antonache Gabriel 20 0 0 20 0 0 20 0 0 0 60
Calusaru Roberta Georgiana 20 20 0 20 20 5 0 0 20 0 105
Macrineanu Iuliana 20 20 0 20 0 20 0 0 0 20 100
Călușaru Alexia Larisa 20 20 0 20 20 5 0 0 20 20 125
Radu Marina 20 20 20 20 0 0 20 0 20 20 140
Calusaru Mihaela 20 20 20 20 0 5 0 0 20 20 20
 Nume 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total
Nica Maria 20 20 20 20 20 20 0 0 20 0 140
Badea Cerasela 20 20 20 20 0 20 0 0 20 0 120
Stemate Corina 20 20 20 20 20 0 0 0 20 20 140
Anghel Alexandra 20 20 20 20 20 20 0 0 0 20 140
Ilie Georgiana 20 20 0 20 0 20 0 0 20 0 100
Truica Andreea Georgiana 20 20 0 20 0 20 0 0 20 20 120
Radu Alexandru 20 20 20 0 0 5 0 0 0 20 85
Bolova Georgiana 20 20 0 20 0 20 0 0 20 20 120
Vlad Rozalia 20 20 20 20 0 5 0 0 20 0 105
Sofian Larisa 20 20 0 20 20 5 0 0 0 0 85
Dragos Priu 20 20 0 20 0 5 0 20 0 0 85
Anghel Roxana 20 20 20 20 20 5 0 0 20 20 145
Nedelcu Diana 20 20 20 0 0 20 0 20 20 0 120
Adhamidhi Xhentina 20 20 0 20 0 20 0 0 20 0 100
Bercaru Adriana 20 20 20 20 0 20 0 0 20 0 120
Livadariu Ion Sebastian 20 20 20 0 0 0 0 0 20 0 80
Tarus Alin 0 20 20 20 0 5 0 0 0 0 65
Neagu Diana 20 20 0 0 20 5 20 20 20 20 145
Din Maria 20 20 20 20 0 20 20 0 20 20 160
Pițigoi Maria Monica 20 20 0 20 0 20 0 0 20 0 100

Anexa II. CHESTIONAR - Tipuri de inteligentă cognitivă

Marchează propozitiile adevărate pentru tine, încercuind cifra indicată!
Aud cuvintele în minte înainte de a le citi, rosti, scrie. 1
Cărtile sunt foarte importante pentru mine. 1
Retin mai mult de la radio sau ascultând o casetă audio /un CD ori dintr-un 1
film.
Îmi plac jocurile precum Scrabble, anagramele etc. 1
Îmi place să mă distrez, pe mine și pe altii, cu rime, jocuri de cuvinte. 1
Colegii îmi cer frecvent să le explic sensul cuvintelor pe care le folosesc. 1
Învăt mai ușor la engleză, la știintele socio-umane decât la matematică. 1
Când merg cu mașina sunt atent mai mult la afișele comerciale decât la 1
peisaj.
Recent am scris ceva de care sunt mândru/ă sau a fost apreciat de ceilalti. 1
În conversatie, fac apel frecvent la lucruri pe care le-am citit sau le-am 1
auzit.
Mă simt mai bine când lucrurile sunt măsurate, clasificate, analizate, 2
cuantificate.
Îmi place să găsesc erori de logică în ceea ce spun sau fac ceilalti. 2
Pot să socotesc în minte cu ușurintă. 2
Matematica, fizica, chimia sunt disciplinele mele preferate. 2
Îmi plac jocurile care necesită gândire logică. 2
Îmi place să fac mici experimente cu substante, plante sau animale. 2
Mintea mea caută structuri, reguli, secvente logice în tot ceea ce fac. 2
Cred că orice are o explicatie ratională. 2
Mă interesează progresele din știintă. 2
Uneori gândesc în concepte clare, abstracte, pe care nu le formulez în 2
cuvinte.
Prefer cărtile și revistele cu ilustratii multe. 3
Când închid ochii, văd adesea imagini clare. 3
Pot să-mi imaginez ușor cum ar arăta ceva văzut de sus. 3
Sunt sensibil/ă la culori. 3
Îmi place să fac fotografii sau să filmez ceea ce văd în jur. 3
Îmi place să joc puzzle, labirint și alte jocuri vizuale. 3
Visez mult noaptea. 3
Mă orientez ușor în locuri necunoscute. 3
Îmi place să desenez sau să mâzgălesc. 3
Geometria mi se pare mai ușoară decât algebra. 3
Trebuie să exersez pentru a-mi forma o deprindere, nu ajunge să citesc sau 4
să urmăresc o demonstratie.
Cred că am o coordonare motrice bună. 4
Îmi place să fac spot / activităti fizice în mod regulat. 4
Mi-e greu să stau nemișcat mult timp. 4
Cele mai bune idei îmi vin când mă plimb sau când fac sport. 4
Îmi plac activitătile manuale. 4
Simt nevoia să ating obiectele pentru a afla mai multe despre ele. 4
Prefer să-mi petrec timpul liber în natură. 4
Folosesc frecvent gesturi sau alte forme de limbaj corporal când vorbesc cu 4
altii.
Îmi place « montagnerusse » (rollercoaster) și alte experiente fizice 4
asemănătoare.
Am o voce plăcută. 5
Recunosc întotdeauna o notă falsă. 5
Adesea bat ritmul sau fredonez când lucrez sau învăt ceva nou. 5
Știu multe melodii. 5
Dacă aud o melodie o dată sau de două ori, pot să o reproduc cu acuratete . 5
Pot să tin ritmul cu un instrument de percutie când se cântă un cântec. 5
Ascult frecvent muzică. 5
Câteodată mă surprind mergând pe stradă și fredonând. 5
Cânt la un instrument muzical. 5
Viata mea ar fi săracă dacă nu ar exista muzica. 5
Colegii vin deseori la mine să-mi ceară sfaturi. 6
Când am o problemă, caut ajutorul celor din jur mai degrabă decât să 6
încerc să o rezolv singur.
Prefer sporturile de echipă celor care se practică individual. 6
Am cel putin trei prieteni apropiati. 6
Prefer să-mi petrec serile cu prietenii decât să stau singur/ă acasă. 6
Mă consider lider sau altii mi-au spus că sunt lider. 6
Prefer Monopoly sau bridge decât jocuri video sau să joc alte jocuri de unul 6
singur.
Îmi place să-i învăt pe altii ceea ce știu eu să fac. 6
Îmi plac activitătile în care pot să colaborez cu ceilalti oameni. 6
Mă simt bine în mijlocul multimii. 6
Foarte des îmi petrec timpul meditând, reflectând la problemele importante 7
ale vietii.
Doresc să particip la activităti de consiliere ca să aflu cât mai multe despre 7
mine însumi/însămi.
Tin un jurnal în care consemnez evenimentele din viata mea interioară. 7
Mi-ar plăcea să fiu patron sau să am propria mea afacere. 7
Consider că mă caracterizează o vointă puternică și că sunt independent. 7
Sunt realist/ă în privinta punctelor mele tari și slabe. 7
Prefer să-mi petrec week-end-ul singur la o cabana, decât într-o statiune cu 7
multi oameni în jur.
Pot să răspund la atacuri cu argumente. 7
Am un hobby pe care nu-l dezvălui altora. 7
Am câteva scopuri importante în viată, la care mă gândesc în mod regulat. 7
Îmi place să fiu înconjurat de plante. 8
Adesea mă joc cu animalele. 8
Fac / îmi plac experimentele cu plante sau cu animale. 8
Când lucrez îmi place să categorisesc lucrurile după importanta lor. 8
Îmi place să port haine din materiale naturale. 8
Mă simt bine în pădure. 8
Week-end-ul ideal este o ieșire în natură. 8
Cred că sunt un foarte bun bucătar. 8
În camera mea trebuie să fie măcar o floare. 8
Însumati de câte ori aveti fiecare număr si treceti cifra în dreptul numărului corespunzător.
Scorurile cele mai ridicate indică inteligentele dumneavoastră predominante.

1 .......... / 2 .......... / 3 .......... / 4 .......... / 5 .......... / 6 .......... / 7 .......... / 8 .......... /

1. Inteligenta lingvistică: Aceasta implica sensibilitatea la limbajul scris și vorbit, abilitatea de a învăta
limbi străine, capacitatea de a folosi limbajul pentru a atinge anumite scopuri. Avocatii, oratorii, scriitorii
și poetii sunt persoane cu inteligenta lingvistică mare.
2. Inteligenta logico-matematică: Aceasta implică abilitatea de a analiza problemele în mod logic,
îndeplini operatii matematice și investiga subiecte știintifice. Matematicienii, logicienii și oamenii de
știintă dau dovadă de inteligentă logico-matematică.
Gardner scrie că aceste doua tipuri de inteligenta par a fi cele mai valorizate în sistemul de învătământ.
Următoarele trei tipuri de inteligenta sunt notabile în mod deosebit în domeniul artelor.
3. Inteligenta spatiala: Aceasta arată potentialul de a recunoaște și manipula caracteristici spatiile largi
(de ex. navigatorii și pilotii), ca și caracteristici spatiale extrem de fine (de ex. sculptorii, chirurgii,
artiștii grafici, arhitectii).
4. Inteligenta motrică și kinestezică: Acesta se referă la potentialul unei persoane de a-și utiliza
întregul corp sau părti ale corpului pentru a rezolva probleme sau confectiona produse. În timp ce este
evident că dansatorii, actorii și sportivii au o mare inteligenta de acest tip. Gardner sugerează că aceasta
este importantă și pentru meșteșugari, chirurgi, cercetători de top, mecanici și alte profesii din domeniul
tehnic.
5. Inteligenta muzicală: Acest tip de inteligenta se referă la abilitătile în compunerea, redarea și
aprecierea modelelor muzicale. Gardner afirma în cartea sa că « dintre toate darurile cu care un individ
este înzestrat, nici unul nu se manifestă mai devreme decât talentul muzical ».
6. Inteligenta interpersonală: Aceasta denotă capacitatea unei persoane de a întelege intentiile,
motivatiile și dorintele altor persoane de a lucra în mod eficient cu alti oameni (oamenii din vânzări,
profesorii și liderii politici au nevoie de o mare inteligentă interpersonală).
7. Inteligenta intrapersonală: Aceasta se referă la capacitatea de autoîntelegere și autocunoaștere a
dorintelor, temerilor și capacitatilor personale, și folosirea acestor informatii pentru reglarea propriei
vieti.
8. Inteligenta naturalistă: Se aplică acelor persoane cu o mare cunoaștere a lumii vii (de ex. abilitatea
de a identifica multe specii de floră și faună). Ele notează ca, deși multi copii arată un interes timpuriu
pentru animale și dinozauri, doar câtiva arată un interes pronuntat și continuu pentru mediul natural.
Stoian Radu Bîcă Calusaru Călușar
Elena Geor Radu Pînzaru Antonache Roberta Macrineanu u Alexia Radu Calusaru Nica Badea Stemate Anghel
Roxana giana Florin Alina Gabriel Georgiana Iuliana Larisa Marina Mihaela Maria Cerasela Corina Alexandra
1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1
1 1 1 1 1 1

1 1 1 1
1 1 1 1 1
1 1
1 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1
6 4 4 4 7 2 8 7 5 3 4 4 4 4
2 2 2 2 2 2 2 2 2
2 2 2 2 2 2 2 2 2
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

2 2 2
2 2 2 2 2 2 2 2 2
2 2 2 2
2 2 2 2 2 2 2 2 2
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
2 2 2 2 2
2 2 2 2 2 2
8 6 8 5 9 2 8 7 6 2 4 7 2 6
3 3 3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
 3 3
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3 3 3

3 3 3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
3 3 3
6 9 5 6 3 6 8 5 4 6 8 7 5 5
4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
4 4 4 4 4 4 4 4
4 4 4 4 4 4 4 4 4

4 4 4 4 4 4

4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
4 4 4 4 4 4 4
4 4 4 4 4 4 4 4 4
4 4 4 4 4 4 4 4 4
4 4 4 4 4 4 4
8 8 6 7 8 3 6 7 6 2 8 8 6 5
5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
5 5 5 5 5 5
5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5

5 5 5 5 5 5 5
5 5 5 5 5 5 5
5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
5 5
5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
1 7 1 7 6 10 9 7 3 10 7 8 7 8
6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
6 6 6
6 6 6 6 6 6
6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6

6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6

6 6 6 6 6

6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6

6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
6 6 6 6 6 6 6 6
5 7 4 8 5 6 10 7 6 6 7 8 7 5
7 7 7 7 7 7 7 7 7
7 7 7 7 7 7 7
7
7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
7 7
7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
7
7 7 7 7 7 7 7 7 7
8 6 5 6 5 2 6 6 6 2 6 7 4 8
8 8 8
8 8 8 8 8 8 8 8 8
8
8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
8 8 8 8 8 8 8
 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
8 8 8 8 8
8 8 8 8 8 8 8 8
3 7 1 8 4 4 4 5 7 4 5 4 5 5

Truică Vlad Sofia Anghel Livadariu Pițigoi

Ilie Alexandru Bolova Drago Nedelcu Adhamidhi Bercaru Tarus Neagu Din
Andreea Rozali n Roxan Ion Maria
Georgiana Radu Georgiana s Priu Diana Xhentina Adriana Alin Diana Maria
Georgiana a Larisa a Sebastian Monica

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1 1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1

1 1 1 1
1 1
1 1 1 1 1
1 1 1 1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
4 3 5 6 6 5 8 7 3 5 4 5 6 5 6 2
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

2 2 2 2 2 2 2
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
2 2 2 2
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
7 6 7 8 7 4 8 3 6 8 4 10 8 5 8 8
3 3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
3 3 3 3
5 6 3 6 6 7 9 5 6 4 5 8 9 4 5 7
4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
4 4 4 4 4 4 4 4
4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4

4 4 4 4 4

4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
4 4 4 4 4
8 5 5 8 5 7 4 3 6 8 5 9 8 5 7 6
5 5 5 5 5 5 5 5 5
5 5 5 5 5
5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
5 5 5 5 5 5 5 5
5 5 5 5 5
5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
5 5 5 5 5 5 5

5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
5 3 5 8 2 7 4 5 8 6 2 8 3 6 8 7
6 6 6 6 6 6 6 6 6
6 6 6
6 6 6 6
6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6

6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6

6 6 6 6 6 6 6 6 6 6

6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6

6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
8 5 5 6 6 8 2 3 4 9 7 7 6 7 9 6
7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
7 7
7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
7 7 7 7 7
7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
7 7 7 7 7 7 7 7
7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7
7 9 5 6 6 7 6 6 8 8 8 8 8 5 7 6
8 8 8 8 8 8 8 8 8
8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
8 8 8 8
8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8 8
8 8 8 8 8 8 8 8 8
8 8 8 8 8
6 5 5 7 3 7 4 2 2 5 7 9 7 6 5 7
 I ling I mate I spa I mo I muzi I inter I intra I natu
Nume EQ vistica matica tiala trica cala personala personala ralista Medie
Stoian Elena
Roxana 125 6 8 6 8 1 5 8 3 5.625
Radu
Georgiana 80 4 6 9 8 7 7 6 7 6.75
Bîcă Radu
Florin 60 4 8 5 6 1 4 5 1 4.25
Pînzaru Alina 140 4 5 6 7 7 8 6 8 6.375
Antonache
Gabriel 60 7 9 3 8 6 5 5 4 5.875
Calusaru
Roberta
Georgiana 105 2 2 6 3 10 6 2 4 4.375
Macrineanu
Iuliana 100 8 8 8 6 9 10 6 4 7.375
Călușaru Alexia
Larisa 125 7 7 5 7 7 7 6 5 6.375
Radu Marina 140 5 6 4 6 3 6 6 7 5.375
Calusaru
Mihaele 20 3 2 6 2 10 6 2 4 4.375
Nica Maria 140 4 4 8 8 7 7 6 5 6.125
Badea
Cerasela 120 4 7 7 8 8 8 7 4 6.625
Stemate Corina 140 4 2 5 6 7 7 4 5 5
Anghel
Alexandra 140 4 6 5 5 8 5 8 5 5.75
Ilie Georgiana 100 4 7 5 8 5 8 7 6 6.25
Truica Andreea
Georgiana 120 3 6 6 5 2 5 9 5 5.125
Radu Alexandru 85 5 7 3 5 5 5 5 5 5
Bolova
Georgiana 120 6 8 6 8 8 6 6 7 6.875
Vlad Rozalia 105 6 7 6 5 2 6 6 2 5
Sofian Larisa 85 5 4 7 7 7 8 7 7 6.5
Dragos Priu 85 7 8 9 4 4 2 6 4 5.5
Anghel Roxana 145 8 3 5 3 5 3 6 2 4.375
Nedelcu Diana 120 3 6 6 6 8 4 8 2 5.375
Adhamidhi
Xhentina 100 5 8 4 8 6 9 8 5 6.625
Bercaru
Adriana 120 4 4 5 5 2 7 8 7 5.25
Livadariu Ion
Sebastian 80 5 10 8 9 8 7 8 9 8
Tarus Alin 65 6 8 9 8 3 6 8 7 6.875
Neagu Diana 145 5 5 4 5 6 7 5 6 5.375
Din Maria 160 6 8 5 7 8 9 7 5 6.875
Pițigoi Maria
Monica 100 2 8 7 6 7 6 6 7 6.125
5.93 6.23
Medie
0 4.866 6.233 3 3 5.9 6.3 6.2333 5.066
Anexa III Lista adrese de E-mail
elena.roxana1997@yahoo.ro

radubianca301@yahoo.com

radu.baca@yahoo.com

pinzaru_alina1995@yahoo.com

nasdaaasd@gmail.com

robertacalusaru@icloud.com

sp_yuly_ela@yahoo.com

calusarualexia@icloud.com

marinaradu713@yahoo.com

robertacalusaru@icloud.com

marianadalina@yahoo.com

datcu_cerasela@yahoo.com

stematecorina30@gmail.com

alexandraa992@yahoo.com

ilie.georgiana97@yahoo.com

georgianaandrea@icloud.com

allexandruradu@yahoo.com

fg.georgiana@yahoo.com

pinky.madalina@gmail.com

madalyna_sof_girl@yahoo.com

dragospriu@gmail.com

roxanaanghel97@gmail.com

nedelcu.diana27@yahoo.com

gadhamidhi@gmail.com

adriana_bercaru@yahoo.com

livadariu.sebastian@yahoo.com

tarus.alinmihai@yahoo.com
diananeagu98@yahoo.com

mariadin@yahoo.com

maria_monica1997@yahoo.com

Referințe

Bibliography
Aida, A., 2019. WIKI. [Online]
Available at: http://mru4a.wikiforum.ro/t23-inteligenta-emotionala-versus-inteligenta-cognitiva
[Accessed 30 04 2019].
Dănăiță I., B. A. N. P. M., 2002. Management-bazele teoretice. Timișoara: Mirton.
Goleman, D., 2018. Inteligența emoțională. București: Curtea Veche.
Steven J. Stein, H. E. B., 2013. Forța inteligenței emoționale. București: ALL.