Managementul clasei de elevi

Studiu de caz
1.Definirea problemei
Iniţialele elevului: N.A.
Vârsta:14 ani
Date privind mediul de provenienţă:
•Elevul provine din mediul urban;
•Părinţii săi au emigrat într-o altă ţară.
•Locuieşte împreună cu fratele său şi bunicii săi.
Problema cu care se confruntă: Performanţe şcolare scăzute
2.Descrierea problemei, în plan :
Cognitiv
Datorită plecării în străinătate a părinţilor săi, elevul simte că nu mai are cui să îi dea
anumite explicaţii legate de situaţia lui şcolară, că nu are cine să îl controleze din acest punct
de vedere și încetează să mai acorde o atât de mare importanţă studiului, în ciuda faptului că
este conştient de faptulcă atât persoanele care au grijă de el, respectiv bunicii săi, dar şi
părinţii lui doresc ca el să aibă numai note bune.
Afectiv
Plecarea în străinătate a părinţilor are un efect negativ în ceea ce ţine de planul afectiv
alelevului. La plecarea acestora, elevul s-a simţit confuz. Acest lucru se întâmpla, deoarece
credea că cei doi fie nu îi iubesc foarte mult pe el şi pe fratele lui, pentru că fiind plecaţi în
străinătate, ei nu mai puteau să aibe la fel de multă grijă de ei, nu mai puteau să comunice la
fel de bine, nu mai puteau să îşi manifeste la fel de bine afecţiunea. Pe de altă parte, gestul
părinţilor de a pleca în străinătate este văzutde elev şi ca o dovadă de iubire a părinţilor faţă
de el şi de fratele lui, deoarece crede că cei doi au ales să aibe o viaţă departe de ei şi de restul
familiei lor, pentru a le putea asigura lor un trai mai bun.
Comportamental
În ceea ce ţine de comportamentul elevului faţă de familia sa, acesta este schimbat.
Fiind fratele mai mare, simte că trebuie să îşi protejeze fratele mai mic şi manifestă
sentimente negative mai puternice şi o atitudine mai agresivă faţă de cei care încearcă să îi
facă vreun rău acestuia. El vede înacestea un mod de a-l proteja. Atunci când fratele său a
început să plângă, deoarece a luat o notă foarte mică, el a încercat să poarte o discuţie cu
profesorul care i-a acordat aceea notă fratelui său, pentru a modifica nota sau pentru a nu o
trece în catalog, dar văzând că profesorul nu se lasă înduplecat, acest lucru cauzându-i
probleme şi aproape fiind exmatriculat. Prin acest comportament, elevul a dorit să arate că
fratele său este protejat, chiar dacă părinţii lor sunt plecaţi în străinătate. În ceea ce ţine de
atitudinea faţă de colegii şi profesorii săi, aceasta este rece, îndepărtată, nu doreşte să
vorbească despre sentimentele sale cu niciunul dintre prietenii săi din clasă şi cu niciunul
dintre profesorii săi.

3.Identificarea cauzelor care au generat problema

Cauzele care au determinat problema sunt următoarele:
•Venitul scăzut al părinţilor determinat de salariile mici din ţară;
•Plecarea părinţilor din ţară;
•Comunicarea mai deficitară cu părinţii;
4.Identificarea factorilor de menţinere a problemei sunt următorii:
•Incapacitatea părinţilor de a se întoarce în ţară, deoarece nu au strâns îndeajuns de mulţi
bani pentru a asigura un trai decent familiei lor;
•Lipsa de comunicare a elevului cu familia, colegii, prietenii și profesorii săi.
5.Planul de acţiune
a) Obiectiv de lungă durată: Aducerea performanţelor şcolare ale elevului la acelaşi nivel cu
cele de dinaintea plecării părinţilor lui
b) Obiective specifice
c) Activităţi
O1:Descoperirea părerii elevului legată de motivelor care i-au determinat pe părinţii lui să
plece din ţară
•Purtarea unor discuţii legate cu elevul legate de ceea ce el crede că a determinat plecarea
părinţilor lui
O2: Aflarea sentimentelor elevului legate de plecarea părinţilor săi;
•Încercarea de a afla prin discuţii cu elevul sentimentele sale legate de plecarea părinţilor
•Purtarea unor discuţii cu prietenii şi colegii mai apropiaţi de elev pentru a afla mai multe
amănunte legate de plecarea părinţilor acestuia
O3:Cunoaşterea felului în care părinţii şi bunicii influenţează situaţia şcolară a elevului
•Contactarea părinţilor pentru a se putea afla părerea lor despre situaţia şcolară mai slabă a
elevului
•Chemarea bunicilor la şcoală (vizitarea bunicilor elevului, în cazul în care aceştia nu se pot
deplasa la şcoală) pentru a se afla felul în care elevul studiază acasă, timpul pe care îl acordă
studiului
O4: Îmbunătăţirea situaţiei şcolare a elevului
•Implicarea elevului în mai multe activităţi şcolare de grup
•Distribuirea unor teme de grup
•Aplicarea unor chestionare pentru a se putea observa înclinaţia elevului spre anumite
domenii, tipuri de activităţi
•Acordarea unor teme individuale pentru a se putea observa dacă se descurca la fel de bine
precum în cazul temelor de grup
O5: Menţinerea situaţiei şcolare bune a elevului
•Alternarea temelor de grup cu cele individuale
•Observarea activităţii elevului la celelalte discipline
6.Modalităţi de evaluare
A.Obiective la nivelul şcolii
O1:Descoperirea motivelor care au stat la baza înrăutăţirii situaţiei şcolare a elevului;
O2:Implicarea profesorilor în găsirea unor soluţii pentru a îmbunătăţi situaţia şcolară
a elevului;
O3: Ajutarea elevului să depăşească momentul plecării părinţilor lui;
O4: Convingerea bunicilor şi părinţilor să îl motiveze pozitiv pe acesta pentru a-şi îmbunătăţi
notele;
O5: Îmbunătăţirea notelor elevului.

B.Plan de acţiune
Grup ţintă
Acţiuni de conştientizare
Acţiuni de intervenţie
Indicatoride evaluare
Modalităţide diseminare
- Elevi

Analiza diferenţei dintre notele elevului dedinainte de plecarea părinţilor săi şi cele de
după plecarea lor

Dezbateri cu privire la ceea ce trebuie făcut pentru a aduce performanţele şcolare ale elevului
la acelaşi nivel cu cel de dinainte de plecarea părinţilor lui în străinătate

Urmărirea gradului de implicareal elevului înactivităţile şcolare

Urmărireagradului de implicarea elevului în activităţiextraşcolare

Încercarea de a-l atrage într-un grup care să aibă un efect pozitiv asupra lui

Purtarea unor discuţii cu privire la motivele care au determinat scăderea notelor sale

Încercarea de a-l face să conştientizeze sacrificiile făcute de părinţii săi pentru el

Gradul de implicare a evilor în problema colegului lor

Comportamentul lor faţăde acesta

Efectul pe care acţiunile lor îl au faţă asupra colegului lor

Discuţii cu profesorii despre situaţia şcolară a elevului

Chestionare aplicate profesorilor pentru a afla părerea lor despre situaţia elevului

Purtarea unor discuţii cu profesorii de la clasă pentru a observa comportamentul elevului pe

timpul orelor
- Cadre didactice
Cercetarea situaţiei familiale a elevului
Compararea rezultatelor şcolare ale elevului din prezent cu cele de dinaintea
plecării părinţilor lui
Purtarea unor discuţii atât cu ceilalţi profesori, cât şi cu directorul şcolii
Urmărirea gradului de implicare a elevului în activităţile şcolare şi extraşcolare
Observarea comportamentului acestuia pe parcursul orelor
Sfătuirea acestuia pentru a discuta cu un consilier şcolar
Motivarea pozitivă a acestuia și implicarea lui în concursuri
Analiza comportamentului său faţă de colegii săi
Purtarea unor discuţii cu colegii săi în primul rând, după care cu părinţii și bunicii săi pentru a
afla felul în care se comportă cu ei
Gradul de implicare a cadrelor didactice în rezolvarea problemei elevului
Comportamentul lor faţă de acesta
Modul acestora de a-şi face cunoscută părerea
Efectul acţiunilor lor asuprac omportamentului elevului
Discuţii cu colegii şi părinţii elevului, precum şi cu bunicii acestuia pentru a afla felul în care
acesta se comportă în cadrul familiei
Purtarea unor discuţii cu elevul pentru a afla sentimentele sale referitoare la plecarea
părinţilor și părerea sa despre situaţia sa şcolară
Părinţi
Analiza diferenţelor dintre situaţia şcolară prezentă a copilului şi cea trecută
Observarea diferenţelor de comportament al elevului din cadrul familiei
Analiza comportamentului său în cadrul familiei și compararea acestuia cu cel de dinainte
de plecarea lor
Purtarea unor discuţii cu acesta cu privire la situaţia lui şcolară
Discuţii cu profesorii de la clasă despre situaţia şcolarăa a elevului
Discuţii cu un consilier şcolar despre ceea ce ar trebui să facă pentru oî mbunătăţire a
notelor
Gradul de implicare în rezolvarea problemei elevului
Modul acestora de a purta discuţii cu el şi de a-l face să înţeleagă importanţa studiului
Discuţii cu profesorii de la clasă şi cu directorul şcolii
Discuţii cu elevul
Discuţii cu bunicii, persoanele care au grijă de elev

C.Modalităţi de evaluare
1.Chestionar aplicat consilierului şcolar pentru a observa dacă au apărut schimbări în
comportamentul elevului pe parcursul timpului
2.Interviu aplicat colegilor de clasă ai elevului pentru a determina gradul de implicare a
acestora în problema elevului
3.Chestionar aplicat celorlalţi profesori de la clasă pentru a observa dacă au apărut schimbări
la nivelul comportamentului și situaţiei şcolare a elevulu
Situaṭie problemǎ: probleme comportamentale, dificultăţi legate de integrarea în
colectivitate, randament şcolar scăzut, pe fondul unei probleme locomotorii.
I. Părți: Copil – Şcoală – Părinţi
II. Cauze
1. Identificarea si descrierea problemei
2. Tabloul familiei: A.N. este un băiat de 15 ani, provine dintr-o familie obişnuitǎ, cu o
mamǎ care a renunṭat la serviciu pentru a avea grijǎ de el şi un tatǎ care este prezent doar 2-
3 luni pe an din cauza serviciului care ȋl ṭine departe de ṭarǎ. Copilul este afectat de absenţa
tatǎlui, pe care ȋl iubeşte enorm. Mama este exagerat de atentǎ cu acesta, iar pentru a
compensa lipsa lui adesea îl supraprotejează.
III. Manifestare. Tabloul copilului.
Elevul A.N. a venit la noi la şcoală în clasa a IX-a. Încă de la început am desprins câteva
caracteristici ale acestui copil care-l diferenţiau de ceilalţi elevi din clasă, de aceeaşi vârstă cu
el, dincolo de evidenta problema locomotorie. Astfel, el era foarte impulsiv, hiperactiv, cu
tulburări de atenţie şi cu deprinderi motorii mai puţin formate decât ceilalţi copii. Se manifestǎ
ca fiind foarte nerăbdător, întâmpina dificultăţi în a aştepta sau a-şi amâna nevoile, iar uneori
avea acţiuni bruşte şi fără premeditare.
De cele mai multe ori răspundea înainte ca întrebarea să-i fie adresată, întrerupe şi îi
deranjează pe colegi provocând probleme în clasă sau în grupul de copii în timpul
pauzelor. Datorită impulsivităţii produce mereu accidente de tipul: răstoarnă lucrurile
celorlaţi, se ciocneşte cu alţii, etc. Întâmpină de asemenea dificultăţi în a-şi amâna dorinţele
şi în a-şi aştepta rândul.
În clasă îi este dificil să stea liniştit. El se ridică frecvent din bancă, manâncǎ pe sub bancǎ ȋn
timpul orelor, se joacă cu telefonul, îşi mişcă picioarele aproape tot timpul cât stă pe scaun,
se ridică deseori din bancă în timpul orei.
În ceea ce priveşte sarcinile şcolare acest copil nu reuşeşte niciodată să le ducă la bun sfârşit.
Acest lucru se poate observa mai ales în activităţile care reclamă efort intelectual. Problemele
apar în general în activităţile impuse de alţii, comparativ cu cele pe care le alege singur. El
oscilează frecvent între activităţi, pierzându-şi repede interesul faţă de activitatea în
desfăşurare şi dedicându-se alteia. Face deseori greşeli de neatenţie chiar şi în realizarea celor
mai uşoare teme de lucru. Munca lui este dezordonată şi superficială. Din cauza manifestǎrilor
lui ieşite din comun , toṭi colegii ȋl evitǎ şi stǎ mereu singur, deşi el doreşte compania lor.
Limbajul este destul de sărac, se exprimă uneori greoi, nu are întotdeauna o coerenţă verbală.
Comunică destul de greu cu ceilalţi copii, de multe ori ceilalţi copii evitându-l.
IV. Soluții
2. Stabilirea echipei care participă la soluţionarea problemei
– Profesorul diriginte
– Profesorii clasei
– Psihologul şcolar
– Pǎrinṭii
3. Stabilirea obiectivelor
A. Obiective pe termen lung:
– Diminuarea comportamentului hiperkinetic şi impulsiv în timpul orelor şi în familie;
– Îmbunătăţirea capacităţii de concentrare şi a vigilenţei;
– Formarea unor deprinderi motorii elementare;
– Îmbunătăţirea productivităţii şi a performanţelor şcolare;
– Îmbunătăţirea relaţiilor sociale, acceptarea lui de către colegii de clasă;
– Îmbunătăţirea interacţiunii profesori-elev;
B. Obiective pe termen scurt:
– Să îşi menţină atenţia concentrată pentru mai mult timp;
– Să poată rezolva sarcinile trasate de profesori, finalizându-le;
– Să respecte „Regulile clasei”;
– Să întrebe şi să răspundă la întrebări;
– Să ia parte la activităţile de învăţare în grup;
– Să participe la discuţii în mici grupuri informale;
– Să scadă numărul comportamentelor impulsive la şcoală şi în familie.
3. Stabilirea locului de desfăşurare
4. – Sala de clasă, cabinetul psihologului şcolar
V. Monitorizare
Alegerea modalităților specifice:
Metode:
– Observaţia copilului, analiza cazului, jocul de rol.
Plan de intervenţie personalizat
Programul de intervenţie personalizat are la bază metode şi strategii centrate pe copil, în
funcţie de particulǎrităţile lui, pentru a crea un mediu care să favorizeze şi să sprijine
învăţarea, dar şi centrate pe familie, prin intermediul acestor demersuri dorindu-se
modificarea acelor condiţii familiale care menţin simptomatologia copilului.
Terapia cognitiv-comportamentală
În intervenţia noastră am avut ca scop diminuarea tulburărilor de comportament ale copilului
prin demersuri care includ asistenṭa psihologicǎ pentru ȋntreaga familie, care nu comunica
constructiv, pǎrinṭii având un comportament exagerat de protector din cauza problemei de
sanatate.
Obiectivul central al trainingului de auto-educare este îmbunătăţirea capacităţilor de
autoreglare şi a strategiilor reflexive de rezolvare de probleme. Terapia trebuie să ajute copilul
să îşi menţină atenţia concentrată, să îşi controleze mai bine impulsurile şi să elaboreze planuri
de acţiune, pentru a rezolva mai bine sarcinile.
Tehnicile de management al comportamentului sunt centrate pe respectarea anumitor reguli
şi pe oferirea de recompense. Astfel, au fost discutate cu copiii „Regulile clasei”, stabilind cu
toţii anumite reguli de comportament pentru anumite situaţii, urmând ca ei să se observe şi
să se monitorizeze. Dacă regulile erau respectate, elevul A.N. era recompensat prin laudă,
încurajare, întărindu-se în acest fel comportamentele pozitive.
Dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi relaţionare
Scopul acestei acţiuni este şi socializarea copilului care din cauza izolǎrii de cǎtre ceilalṭi copii
devenise chiar agresiv. Agresivitatea din pǎcate nu era acceptatǎ de cǎtre pǎrinṭi, care nu
puteau concepe cǎ aceste manifestǎri aparṭin copilului lor care acasǎ era foarte liniştit.
Consilierea familiei (Programul părinte-copil)
Scopul programului părinte-copil este acela de a induce modificări în interacţiunile părinte-
copil, acestea constituind o premisă a reducerii problemelor comportamentale ale copilului în
familie.
Punctele centrale ale programului sunt modul în care caracteristicile copilului, cele ale
părinţilor şi problemele familiale influenţează:
– comportamentul copilului;
– percepţia comportamentului copilului de către părinţi;
– reacţiile părinţilor la comportamentul copilului.
Reducerea tensiunilor în familie poate avea o importanţă majoră în diminuarea problemelor
comportamentale ale copilului, de aceea ele au fost discutate în cadrul programului părinte-
copil.
Realizarea evaluărilor
Pentru cunoaşterea obiectivă a profilului psihologic al copilului şi mai ales pentru adoptarea
unor măsuri pedagogice adecvate particularităţilor individuale s-au folosit un set de probe
psihologice care au permis identificarea unor particularităţi ale dezvoltării.
VI. Concluzii:
Programul de intervenţie personalizat presupune colaborarea în echipă, formatǎ din profesor
diriginte, psihologul şcolar, profesorii clasei, familie, toţi cei implicaţi în activitatea desfăşurată
de A.N. pe parcursul unei zile pentru a forma un cerc de susţinere, echilibrare şi integrare a
lui în comunitate.
În urma intervenţiei educative am reuşit să realizăm un progres favorabil prin ameliorarea
tulburărilor hiperchinetice şi de atenţie. Activitatea noastră în şcoală s-a axat pe urmărirea
evoluţiei copilului implicat şi pe crearea de prilejuri pentru a exersa suplimentar activităţi
necesare, urmărind totodată dezvoltarea încrederii în forţele proprii. Acest fapt l-am realizat
prin aplicarea unor metode şi procedee eficiente pentru integrarea copilului în colectivul
clasei, relaţionarea sa cu ceilalţi copii şi cu adulţii, formarea deprinderilor comportamentale,
motrice, socio-afective, practice.
În prezent, elevul A. N. este elev ȋn clasa a-XII-a si a reuşit sǎ se integreze ȋn colectivul clasei,
pǎrinṭii au ȋnṭeles faptul cǎ acesta avea nevoie de contactul cu persoane de aceeaşi vârsta cu
el şi nu izolat aşa cum era la ȋnceputul clasei a-IX-a, ȋncurajându-l şi chiar organizându-i
petreceri aniversare reuşite cu toṭi colegii ca invitaṭi.

SUBIECTUL: P.V., 7 ani, clasa I

PREZENTAREA CAZULUI: - Inadaptarea şcolară

- elevul înregistrează rezultate slabe la învăţătură, atingând cu greu standardele
minimale de performanţă;
- lipsa de respect faţă de mama, dezinteres faţă de activitatea şcolară, nervozitate,
agitaţie, tulburări de comportament.

ISTORICUL EVOLUŢIEI PROBLEMEI

Datorită faptului că tata este plecat în Italia el rămânând în grija mamei, aceasta având
grave probleme cu alcoolul, acesta a profitat de lipsa de interes a acesteia pentru evoluţia sa
şcolară şi ca urmare au început să se manifeste tulburări de comportament şi de învăţătură.

DESCOPERIREA CAUZELOR GENERATOARE:

- V. este tot timpul deprimat, nu are prieteni şi nu socializează cu elevii din clasă;
- are numeroase absenţe nemotivate.
Comportamentul:
- nu vorbeşte în clasă decât atunci când i se adresează în mod direct o întrebare;
- răspunde ezitant, cu o voce nesigură, abia auzită, se înroşeşte la faţă şi evită să privească în
ochi învăţătoarea când i se cere să răspundă oral în faţa colegilor;
- când trebuie să lucreze individual în clasă nu-şi termină niciodată activitatea, nu rămâne liniştit
şi îşi deranjează colegii;
- V. are capacităţi intelectuale de nivel mediu;
- are puţini prieteni şi începe foarte rar o conversaţie;
- rămâne singur în timpul recreaţiilor, ceilalţi îl ocolesc, pentru că are de multe ori, un
comportament violent;
- V. spune că, acasă nimeni nu-l bruschează, dacă este liniştit.
Dialog cu elevul:
V. pare la prima vedere un băiat liniştit care evită să vorbească.
El declară că acasă face numai ceea ce vrea el. Dacă mamei lui nu-i place ce face el la un
moment dat, el se supară, iar ea îl lasă în pace.
“Când trebuie să răspund cu voce tare în clasă, mi-e teamă că vor râde ceilalţi copii de mine
dacă voi greşi.” Dacă cineva îi zice ceva, imediat, în pauză, sare la bătaie, devine violent.
Dialog cu mama:
- Mihai este un alt copil acasă;
- mama ne spune că îi este greu de când a plecat tatăl in Italia, că lui Mihai îi este dor de tatăl
lui, că băiatul îi simte lipsa. De la plecarea tatălui are din ce în ce mai multe probleme cu ceilalţi
şi de multe ori refuză să meargă la şcoală, dacă nu vorbeşte cu tatăl său la telefon, dimineaţa,
înainte de a pleca;
- are un comportament ostil şi agresiv faţă de sora lui. Vorbeşte urât, de multe ori sare la bătaie,
dacă sora lui îi atrage atenţia că nu vorbeşte frumos;
- mama nu-l pedepseşte, pentru ceea ce face, considerând că va veni timpul când V. îşi va da
seama că greşeşte şi nu va mai fi violent, iar când tata se va întoarce, totul va intra în normal.

ANALIZA DATELOR ŞI STABILIREA IPOTEZELOR

»Inadaptarea lui V. la şcoală este atat expresia certitudinii că el nu este capabil să

reuşească, cât şi expresia adevărului conform căruia ”Cine sunt ei să râdă de
mine?”
»Problemele copilului în legătură cu terminarea activităţilor la şcoală pun în lumină
problema de motricitate fină şi de motivaţie
»Dacă va avea un număr mai mare de probe orale şi va fi încurajat să le rezolve în
timp util, el constata că va reuşi în ciuda problemelor sale motorii.
»Cu toate acestea există o contradicţie între comportamentul băiatului de acasă
(închis în sine şi ostil) şi de la şcoală (agresiv şi ostil) aceste comportamente îi
permit să stăpânească ambele situaţii.
CREAREA UNUI PROGRAM DE SCHIMBARE:
Fixarea obiectivelor
Obiective pe termen lung
1.V. va frecventa regulat toate orele.
2.La şcoală va lua parte la discuţiile structurate şi nestructurate cu toţi colegii.
3.Activităţile scrise vor fi terminate în timp util.
Obiective pe termen scurt
1. Va fi implicat în a-şi spune părerea la toate discuţiile din clasă alături de colegii săi.
2. I se vor da sarcini precise, fiind implicat în diverse acţiuni, pentru a fi resposbilizat.
Metode şi strategii
Conceperea şi punerea în practică a unor metode coerente de lucru cu el.
O strânsă legătură cu familia, astfel încât prezenţa sa la şcoală să fie de aproape 100%.
Ajutarea lui V. de a depăşi teama de a participa la ore, spunându-şi părerea în faţa colegilor săi,
printr-un sistem de sprijin şi încurajare din partea învăţătoarei.
Mai puţină exigenţă din partea învăţătoarei în materie de teme scrise.
I se va da ocazia să-şi măreasacă încrederea în sine şi să-şi îmbunătăţească aptitudinile în
situaţiile în care interacţionează cu grupul de elevi (clasa), prin responsabilizarea sa în
competiţii, cocursuri.
Se va cere ajutorul condilierului scolar, data fiind natura cronica a problemelor lui V.
APLICAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE:
În timpul unei întâlniri la care au participat mama învăţătoarea, directorul şcolii, V. a
acceptat să încerce să atingă obiectivele pe termen scurt.
Responsabilităţi
I se cere lui V. să răspundă zilnic de creta şi buretele pentru tablă, de curăţenia clasei,
explicându-i cât de importantă este sarcina sa. Va lucra o dată pe saptamană cu consilierul
şcolii.
Participarea în clasă - Învăţătoarea îl va ajuta în fiecare zi să găsească răspunsul unei
întrebări care va fi pusă în ziua următoare. Acest fapt are ca scop mărirea participării lui în
clasă, micşorându-i teama de a răspunde în faţa colegilor.
Rolul jucat de învăţătoare va scădea în funcţie de progresul înregistrat de elev, astfel
încăt să-i permită să participe sau să răspundă spontan la discuţiile din clasă.
Participarea lui V. la discuţiile din clasă nu va lasa loc unei intensificări speciale.
Băiatul va fi conştient că răspunsurile corecte date în faţa colegilor sunt de fapt o recompensă
Ceilalţi vor vedea că nu sunt aşa de rău.
Teme scrise:
Se vor reduce numărul notiţelor pe care trebuie să le ia în clasă.
Se va face o evaluare orală a materiei, după fiecare unitate de învăţare, inaintea unei evaluări
sumative.
Aptitudini sociale
În timpul activităţilor de grup, V. va avea ca sarcină să dirijeze sau să coordoneze
planul de acţiune după o consultare cu învăţătoarea care trebuie să spună ce să spună şi ce să
facă în rolul respectiv.
Şedinte de consiliere
 O dată pe săptămână vor avea loc şedinţe de consiliere în cabinetul şcolar.
 O dată pe lună va participa mama lui V.
EVALUAREA PROGRAMULUI DE SCHIMBARE
Evaluarea
La interval de două săptămâni, apoi la o lună de la prima întâlnire au avut loc şedinţe cu
V., mama şi consilierul şcolar.
Obiectivele pe termen scurt au fost realizate şi se observă progrese rapide în relaţiile
spontane şi convenabile lui V. cu alte persoane.
Nu mai absentează de la ore, dar este bine să fie supravegheat în continuare pe această
temă.
Numărul mărit de activităţi scrise pare să fi mărit puţin câte puţin siguranţa băitului.
Spre exemplu, după perioada de două săptămâni a obiectivului pe termen scurt, elevul a început
să participe în clasă din ce în ce mai mult, fiind din ce în ce mai activ.
Atunci când a început să participe spontan, el a încercat să afle până unde putea merge
(întârzia, da răspunsuri nepotrivite, vorbea neîntrebat, vorbea în timpul orei cu alţi colegi,
deranjând ora şi se purta la fel ca înainte). Dialogul lui V. cu consilierul şcolar şi cu doamna
învăţătoare au arătat că acest comportament reflectă siguranţa crescută a copilului şi încrederea
sa în relaţiile cu ceilalţi.
REZOLVAREA PROBLEMEI
» Învăţătoarea a hotărât ca acest comportament să fie considerat pozitiv şi să aibă o atitudine
cât mai flexibilă.
» La sfârşitul primei luni, acest comportament nu ridicase probleme deosebite în clasă.
» Randamentul lui V. la învăţătură a crescut, dar s-a impus şi în continuare ajutorul doamnei
învăţătoare, prin program de lucru suplimentar printr-o şedinţă de o oră pe săptamână
în afara orelor de clasă.
 » Mama continuă să întâmpine dificultăţi în impunerea unor limite acasă, deşi recunoaşte
că V. depune mai mult efort pentru a colabora.
CONCLUZII
Teama pe care o manifestă V. de a nu se face de râs în faţa colegilor, dorinţa lui de a
epata prin comportamentul agresiv atât verbal cât şi fizic se datorează lipsei de comunicare atât
cu mama cât şi cu tatăl. Îi este teamă să-şi facă prieteni, să se ataşeze emoţional de o altă
persoană şi de aici dificultatea lui de a relaţiona cu colegii.
Comportamentul său agresiv, faţă de sora lui, faţă de mama este datorat lipsei unei
persoane de sex masculin din casă, respectiv tatăl, în care copilul are mare încredere.
Momentan, el se simte abandonat de tata.
În continuare şi consilierul şcolar, şi doamna învăţătoare vor aplica tehnici
experimentale pentru a ameliora starea de teamă şi de inadaptare şcolară pentru V.

BIBLIOGRAFIE:
1. Cristea, Sorin, Managementul organizaţiei şcolare, E.D.P., Bucureşti,2003
2. Jinga, Ioan, Managementul învăţământului, Ed.„Aldin”, Bucureşti, 2001
3. Iucu, B. Romiţă,Managementul clasei de elevi – aplicaţii pentru gestionarea
situaţiilor de criză educaţională, Editura Polirom, Iaşi, 2006
 1.Contextul problemei

Situația o fost semnalata la Scoala Generala cu clasele V-VIII- Bălcăuți la clasa a-VIII-
a, o clasa de alfel foarte buna cu copii foarte silitori și cu rezultate ale unor copii foarte bune la
olimpiada de limba ucrainiana. In aceasta clasa, 3 elevi Magorca Marius, Odoviciuc Ioan si
Smigherschi Vasile, au comis mai multe furturi din clasa, furturi repetate care in cele din urma
au fost intrerupte atunci cand aceștia au fost suprinsi de catre profesorul de educație fizica, cand
furau bani din portofelul a 2 elevi din clasa. De precizat este faptul ca acest profesor era de
serviciu pe școala. Aceasta suprindere in flagrant a celor 3 elevi care sunt si cei mai obraznici
din clasa vine dupa ce unul dintre elevi a inceput sa ii banuiasca pe cei trei atunci cand nu a fost
lasat intr-o ora de educație fizica sa intre in clasa de catre cei 3 elevi cand și-a uitat papucii de
schimb pentru ora de educație fizica. Profesorul m-a anunțat intai pe mine ca diriginte apoi eu
am anunțat conducerea școlii si automat parinții.

2.Problema-definirea problemei

Profesorul de serviciu impreuna cu mine ca diriginte și conducerea scolii am convocat

imediat o sedința unde au fost chemați de urgent si parinții elevilor dar și toata clasa a 8-a.

S-a desfașurat o ancheta interna elevii fiind interogati de catre directorul școlii, aceștia
recunoscand imediat acuzatiile aduse. De precizat este faptul ca acesti 3 elevi fiind cunoscuti
ca fiind si foarte obraznici si chiulitori au reusit sa isi faca un obicei de a ramane ultimii in clasa
atunci cand urma ora de educatie fizica. Chiar daca actionau in 3, unul stand la usa si ceilalti
doi cautand prin portofele, profesorul de sport ii stia ca fiind foarte obraznici si cu multe
probleme la activ.

3.Identificarea cauzelor problemei

Acesti 3 elevi-problema provin din familii defavorizate unul din ei fiind orfan, si cu o
stare materiala precara. Ei au sustinut faptul ca au incercat sa fure bani de la colegi pentru a-si
cumpara bauturi racoritoare si alte produse fast-food. In discutiile avute de directorul scolii cu
parintii s-a pus problema ca elevii in cauza sa fie exmatriculati. Insa la rugamintile parintilor
aflati intr-adevar intr-o situatia familiala destul de rea acest lucru a ramas de discutat pana la
venirea unui organ de politie in scoala. Parintii copiilor nu au loc de munca si isi castiga
existenta doar din agricultura. Tot in cadrul unei sedinte insa doar cu cu parintii si conducerea
a fost adus si un politist care le-a explicat parintilor despre eventualele sanctiuni mari pe care
le risca cei 3 copii ai lor. Parintii acestora au sustinut ca ei nu se asteptau la o astfel de
comportare din partea copiilor lor si motiveaza aceasta infractiune ca fiind una cauzata de faptul
ca celor trei elevi l-i s-a facut pofta de unele produse de patiserie pe care ei nu au de unde sa le
cumpere, insa totodata spun ca este inacceptabil ca sa fure bani de la ceilalti colegi.
 4.Strategii de interventie

Scopul interventiei

In primul rand s-a actionat ca fiind prima data cand acestia au furat, si impreuna cu
ceilalti profesori si conducerea scolii s-a considerat ca acestia pot fi iertati insa cu foarte multe
conditii. Scopul principal este acela de a combate astfel de obiceiuri total gresite ale unor elevi,
acela de a fura pentru ca ei pot raspunde penal in cazul in care furtul este de amploare. Totodata
un alt scop este acela de a-i aduce pe cei trei elevi problem ape o linie buna de-a a fi integrati
si de a renunta total la astfel de infractiuni.

5.Obicetivele inteventiei pe termen scurt si lung

Pe termen scurt se doreste ca cei 3 elevi sa isi reglemeteze comportamentul fata de elevi
dar mai ales fata de scoala ,si mai ales fata de actiunile total deplasate ce le pot aduce unele
sanctiuni disciplinare severe, si anume:exmatricularea si chiar raspunderea penala pentru
furturi. In aceasi masura parintii trebuie sa aiba o legatura mai stransa cu scoala cu situatia
elevilor de la orice materie astfel dezvoltandu-se abilitatile de comunicare cu parintii si elevii.

6.Identificarea solutiilor alternative de solutionare a situatiei de criza( ce se poate face?)

Ca solutie alternativa se poate parcuge mai multe ore de dirigentie in care sa fie adus un organ
de politie pentru a le furniza tuturor elevilor si mai ales celor trei elevi informatii legate de
infractionalitatea din institutia scolara si nu numai dar si riscurile pe care le asuma cei care
infaptuiesc astfel de actiuni. Tot ca si solutie alternative se pot face diferite actiuni de grup in
care sa fie inclusi si cei 3 elevi care sa le aduca lor si celorlati premii si alte lucruri utile lor.

6.Evaluarea solutiilor si luarea decizilor( ce e de facut?)-modalitati de interventie

Chiar daca cei trei elevi impreuna cu parintii lor nu provin din familii cu stare macar medie, ei
trebuie sa inteleaga ca orice lucru furat le poate aduce multe sanctiuni. Tot ca solutie s-a inclus
si o mic ajutor din partea fiecarui elev si chiar profesor pentru ca intr-adevar familiile nu reusesc
sa ofere si copiilor lor bani pentru a-si cumpara si ei dulciuri in timpul pauzelor. Totodata dupa
desfasurarea acestei anchete interne s-a hotarat ca elevii in culpa sa fie iertati dar cu
amendamentul in cazul unei recidive acestia vor fi exmatriculati si chiar anchetati penal.
 7.Rezultate obtinute (ce am obtinut? Cum am rezolvat situatia de criza?)

In urma aceste situatii de criza rezolvata in cele din urma am obtinut urmatoarele rezultate:

-imbunatatirea comportamentului elevilor, elevi ce se pare au luat la cunostiinta gravitatea

faptelor savarsite:

-atentia mai mare data de catre ceilalti elevi celor trei chiar daca la inceput acestia au fost mai
respingatori;

-parintii au inceput sa dea mai mult interes scolii si educatiei copiilor lor;

-s-au impus unele reguli de parasire in masa a clasei mai ales atunci cand in orar apare lectia de
educatie fizica;