Sunteți pe pagina 1din 49

Unitatea de învățare

Pompele cu piston,
2 construcție și funcționare

Cuprins
Obiective: ...................................................................................................................................... 1
Competențe: ................................................................................................................................. 1
Timpul de studiu ........................................................................................................................... 2
1. Pompele cu piston, avantaje dezavantaje ............................................................................ 2
2. Clasificarea pompelor cu piston............................................................................................ 3
3. Construcția și funcționarea pompelor cu piston .................................................................. 4
4. Debitul pompelor cu piston .................................................................................................. 5
4.1. Teoriile cinematice ale pompelor cu piston.................................................................. 5
4.2. Debitul pompelor simplex cu simplu efect ................................................................... 8
4.3. Debitul pompelor de tip 12, 21, 22, 31, 51 ...................................................................... 10
4.5.Concluzii ............................................................................................................................ 13
5. Exemple............................................................................................................................... 15
6. Teste de autoevaluare ........................................................................................................ 17
7. Răspunsurile testelor de autoevaluare ............................................................................... 18
8. Lucrare de control ............................................................................................................... 18
9. Rezumat .............................................................................................................................. 19
10. Bibliografie / webografie ................................................................................................ 19

Obiective:
Prezentarea construcției și funcționării pompelor cu piston.
Fixarea principalelor relații referitoare la calculul pompelor cu
piston. Aspecte privind exploatarea pompelor cu piston.

Competențe:
Să cunoască avantaje și dezavantajele pompelor cu piston. Să
cunoască modul de funcționare și elementele componente ale

2-1
unei pompe cu piston. Să cunoască modul de variație al
debitului la pompele cu piston în cadrul rețelelor de transport,
în funcție de tipul acestora și elementele geometrice ale
pompei.

Timpul de studiu
Această unitate de învățare are rolul de a descrie generatorul
hidraulic de tip pompă cu piston. Debitul generatorului
depinde de tipul constructiv. Se definește coeficientul de
neuniformitate a debitului ce caracterizează variația
debitului. În funcție de variația debitului apar și alte
elemente studiate în unitățile de învățare ulterioare
referitoare la metodele de uniformizare a debitului și
influența variației debitului asupra fenomenului de cavitație
și de variație a solicitărilor pe conducta de refulare. Unitatea
de învățare este dificilă și se presupune o durata de studiu
estimată 4 ore.

1. Pompele cu piston, avantaje dezavantaje


Pompele cu piston sunt mașini hidraulice care au ca principiu de funcționare
variaţia continuă a volumului de lucru. Acestea transformă energia mecanică în energie
hidraulică, preponderent hidrostatică. Pompa cu piston este una dintre mașinile de
lucru ale instalației de foraj (pompa de noroi), aceasta realizând circulația fluidului de
foraj [1,5]. De asemenea se folosesc la:
 extracția petrolului din sonde;

 pe agregatele de cimentare și fisurare hidraulică [6] ;


 pentru vehicularea petrolului de la parcurile de separatoare la parcurile centrale și
de aici către rafinării;
 la vehicularea petrolului și derivatelor acestuia în rafinării.
Avantajele şi dezavantajele pompelor cu pistoane sunt:
 randamentul este mare nefiind influențat de vâscozitatea lichidului pompat.
 presiunea de pompare poate fi oricât de mare și este independentă de debit.
Pompele cu piston prezintă mai multe dezavantaje [5]:
 dimensiuni de gabarit mari în special la debite mari;
 posibilități limitate de reglare a regimului fără oprirea agregatului;
 cost relativ ridicat;
 condiții de exploatare mai dificile;

2-2
 necesitatea montării amortizoarelor de pulsații a debitului ;
 imposibilitatea de a transporta petrol brut care conține chiar foarte puține
impurități solide;
 dificultatea automatizării funcționării stațiilor de pompe.

2. Clasificarea pompelor cu piston


a) după modul de acționare:
 pompe cu acționare directă (pot fi acționate cu: abur, hidraulic și pneumatic);
 pompe cu acționare indirectă – acționarea se face printr-o transmisie (lanț,
curele)ce se află între mașina de forță și pompă .
b) după forma constructivă a organului de lucru:
 organul de lucru în formă de piston, la care lungimea pistonului mai mică decât
diametrul;
 organul de lucru în formă de plunger, la care la care lungimea pistonului mai mare
decât diametrul;
 organul de lucru în formă de piston glisant la care supapa de refulare se află
inclusă în piston.
c) după numărul de pistoane sau de cilindrii, i – numărul de pistoane:
 i = 1, pompă simplex;
 i = 2, pompă duplex;
 i = 3, pompă triplex;
 .................................;
 i = n, pompă multiplex.
d) după numărul de efecte:
 pompă cu simplu efect, la care j = 1;
 pompă cu dublu efect, la care j = 2.
e) după poziția cilindrilor pompei:
 pompe cu cilindrii orizontali;
 pompe cu cilindrii verticali;
 pompe cu cilindrii în “V”
La simbolizarea pompelor cu piston se folosesc elementele din figura 2.1.

Fig. 2.1. Simbolizarea pompelor cu piston.

Se folosește următoarea notare pentru pompele cu piston:

2-3
i PN – 1,36 Pa[kW] ( DM x S) în care:
PP
PT
i – numărul de pistoane;
PN – pompă de noroi, PP – pompă petrol, PT – pompă țiței,
Pa – puterea la arborele de intrare în pompă exprimată în kW;
DM – diametrul maxim al cămășii ce poate fi montată la pompa respectivă exprimat în
inch;
1,36 – coeficientul de transformare a unui kW într-un CP;
S – mărimea cursei exprimată în inch;
Exemplu: 2 PN – 700 (8” x 153/4”) .

3. Construcția și funcționarea pompelor cu piston


Se consideră o secțiune prin cilindrul unei pompe cu piston cu dublu efect figura 2.2. În
tabelul 2.1 este prezentată sintetic funcționarea pompei cu pistoane [3].

Fig. 2.2. Pompă cu piston cu dublu efect: 1-maşina de forță; 2-roată de curea sau lanț; 3-
transmisie prin lanț sau prin curele; 4-roată de curea sau de lanț; 5-pinion; 6-coroană
dințată solidară cu arborele cotit; 7-manivelă; 8-bielă de lungime l; 9-glisieră; 10-capul de
cruce; 11-tija pistonului; 12-cutie de etanșare; 13-organ de lucru (piston); 14-supape de
aspirație; 15-supape de refulare; 16-colector de aspirație; 17-conductă de aspirație; 18-
clapetă de reținere; 19-sorb; 20-rezervor de aspirație; 21-colector de refulare; 22-
conductă de refulare; A-butonul manivelei; r-raza manivelei [4].

2-4
4. Debitul pompelor cu piston
4.1. Teoriile cinematice ale pompelor cu piston
Debitul se definește ca fiind variaţia volumului în timp.
dV d  A  x 
Q   A v
dt dt , (2.1)
în care aria pistonului A fiind constantă debitul depinde numai de viteza pistonului Q =
f(v). Existența mecanismului bielă - manivelă, sau a unui mecanism echivalent acestuia
în lanțul cinematic al pompelor cu pistoane, cu scopul de a transforma mișcarea de
rotație în mișcare liniar - alternativă a lichidului din camerele de lucru, prin intermediul
pistoanelor, materializând astfel principiul mașinilor volumice, determină o
neuniformitate mai mult sau mai puțin pronunțată a debitului (depinzând de tipul
pompei).

Tab. 2.1. Funcționarea pompei cu piston


Supapă Supapă Faza
Volumul Presiunea
pistonului
Manivelei

aspirație refulare pompei


Mișcarea
Poziția

CS Cd Cd Cd 14s 14d 15s 15d CS Cd

A1A2 → ↗ ↘ p<pa p>pr 1 0 0 1 - +

A2A1 ← ↘ ↗ p>pr p<pa 0 1 1 0 + -

1- deschis; 0-închis; “+”- refulare; “–“ - aspirație.

Neuniformitatea debitului generează efecte degradante, atât pentru pompă și procesul

tehnologic deservit cât și pentru structurile mecanice cuplate cu acesta [1,4] .


Pentru a stabili măsura în care este necesară sau nu introducerea de sisteme de
uniformizare a debitului, se impune stabilirea variației debitului teoretic
(valoarea instantanee, a debitului). În acest sens, se acceptă următoarele ipoteze [1,3]:
 lichidul este incompresibil,  ct.;
 pierderile volumice sunt nule,Q  0.
 lichidul urmărește pistonul de arie A; în această situație se poate considera că
viteza lichidului este egală cu cea a pistonului.
 viteza unghiulară a arborelui cotit este constant[, ω = ct.;
 sistemul bielă-manivelă, cap de cruce, tijă- piston este rigid și se poate
considera că deplasarea pistonului este egală cu deplasarea capului de cruce.
Prin studiul cinematicii, se urmărește stabilirea legilor de variație în timp a
parametrilor cinematici ai lichidului (pistonului) la traversarea camerelor de lucru ale
PP: x deplasarea, v viteza, a accelerația. În acest sens, se va apela la schema cinematică

2-5
pentru o cameră de lucru a unei pompe cu pistoane (figura 2.3) [1]. Din figura 2.3 se
poate determina deplasarea pistonului:

x  001  001  r  l  r  cos   l  cos   r 1  cos    l 1  cos   (2.2)


'

Fig. 2.3. Schema cinematică pentru o cameră de lucru a unei pompe cu pistoane [1].

unde   t ,  f (t );   f (t ) . Utilizând teorema sinusurilor în triunghiul:

r l r r 1 1 
 OAO1' ,  ; sin   sin  ;    , 
sin  sin  l l . La pompele cu piston, 6 4 .
Rezultă expresia deplasării pistonului și a celorlalți parametri cinematici:

(2.3)
Din punct de vedere al exactității calculelor studiului cinematicii se poate realiza în 3
teorii [1]:
a) teoria exactă cu relațiile (2.3);

b) teoria aproximativă la care   1,   0,2 .

2-6
1
1  2 sin 2   1  2 sin 2 
Se dezvoltă în serie de puteri termenul 2 .

(2.4)

c
Fig. 2.4. Parametrii cinematici ai pistonului în teoria elementară:
a) deplasare; b) viteza; c) accelerația [1].

2-7
Relațiile (2.4) reprezintă legile de variație a deplasării, vitezei și accelerației pistonului

în teoria aproximativă .
c) teoria elementară 𝜆 ≈ 0,
𝑥 = 𝑟(1 − 𝑐𝑜𝑠𝜑)
𝑣 = 𝑟𝜔𝑠𝑖𝑛𝜑
𝑎 = 𝑟𝜔2 𝑐𝑜𝑠𝜑 (2.5)
Relațiile (2.5) sunt prezentate în figura 2.4.
Concluzii:
 existență mecanismului bielă manivela în lanțul cinematic determină
pentru viteză o variație sinusoidală ceea ce va determina pentru debitul
teoretic al unei fețe active o variație sinusoidală, respectiv un caracter
pulsator, ținând seama că o fază (de aspirație sau de refulare) se desfășoară
pentru un unghi   și de izolarea celor două faze [3,6];
 accelerația are valori maxime în punctele moarte (de întoarcere), motiv pentru
care, pentru uniformizarea puterii solicitate mașinii motoare (motorul de
antrenare al pompei), la PP cu mai mult de un piston fețele active se
2𝜋
defazează egal între ele cu unghiul , 𝛾1 = 𝑁 , N – numărul de fețe active
ale unei pompe, N = i · j, unde i este numărul de pistoane iar j numărul de
efecte.
 cu toate că apar diferențe între valorile parametrilor cinematici determinați
prin cele două teorii ale cinematicii (elementară și aproximativă), în punctele în
care viteza capătă valori extreme diferențele sunt nesemnificative [1,4].

4.2. Debitul pompelor simplex cu simplu efect

Existența mecanismului bielă–manivelă în lanțul cinematic face ca și viteza unei fețe


active să evolueze după o lege de variație sinusoidală pentru o cursă completă
(aspirație– refulare), respectiv o semi sinusoidă pentru o singură fază a procesului de
pompare. Aceasta va determina ca și debitul teoretic al unei fețe active (o cameră de
lucru), respectiv pentru cele: N(N=i ∙j)fețe active (camere de lucru) ale unei pompe cu
pistoane, să aibă un caracter pulsator în fazele de aspirație și de refulare. Pentru PP 11
– pompa cu pistoane de tipul 1∙1 – simplex cu simplu efect avem:
2𝜋
N = 1∙1 = 1; 𝛾1 = 1 = 2𝜋 .

Se va nota debitul instantaneu al unei fețe active cu Qij în care: i = I, II, III, ...; j= 1,2 ; 𝐴 =
𝜋𝐷 2 𝜋𝑑2
4
, 𝑎 = 𝑡 ,figura 2.5. La pompa cu un singur piston și simplu efect vom avea QI1 –
4
debitul instantaneu al primei fețe de la primul piston. Primul piston – cel mai din stânga
piston când observatorul stă în fața capacelor cilindrilor pompei.

2-8
Fig. 2.5. Elementele caracteristice la un piston.
La o pompă de tip 1.2 notăm cu QI2 – debitul feței doi de la primul piston.
𝑄𝐼1 = 𝑄11 = 𝐴𝑅𝜔𝑠𝑖𝑛𝜑 (2.6)
Ținând cont de această particularitate se apelează la o construcție vectorială în care
fiecărei fețe active i se asociază un vector. Acești vectori se  rotesc în sens
 I 1 vectori
trigonometric cu viteza unghiulară ω. Mărimea (norma) acestor  I 1 , este
 I 1 egală
normacu
amplitudinea maximă a debitului realizat de fața respectivă  I 1  11  Ar  Qmax 11
.Unghiurile de defazaj dintre vectori sunt egale cu unghiurile de defazaj dintre fețele
active.

Fig. 2.6. Variația debitului la pompa cu simplu efect.

Vectorii situați deasupra axei Ox sunt numiți vectori pozitivi, de refulare sau de debit.
Vectorii situați sub axa Ox sunt numiți vectori negativi, de alimentare sau de aspirație.
Se observă că debitul pompei este puternic pulsator, apar vibrații ale elementelor
pompei cât și ale conductelor figura 2.6. Această pompă nu se folosește în tehnică [3].
Indiferent de numărul fețelor active debitul pompelor cu piston variază după o lege
sinusoidală și se echipează cu amortizoare de pulsații ale debitului. Aceste dispozitive

au ca scop obținerea unui debit lin curgător prin conducta de refulare . Această
mărime fictivă a debitului numită debitul mediu se obține distribuind uniform volumul

2-9
refulat la o rotație completă, Qn11 – debitul mediu al pompei 11. Debitul mediu teoretic
se obține din egalitatea ariilor suprafețelor OABC și ODEFG:
 
2  Qn11   QI 1 d   Ar sin d  2 Ar
0 0

Ar AS V p11


Qn11  ; Qn11   
 2 2
V p11  A  S , V p11
  2f  Qn11  V p11  f
(2.7)
Se definesc următoarele mărimi ce caracterizează variația debitului ( QM debitul
maxim, Qm debitul minim, Qn debitul mediu):
CnQ – coeficientul de neuniformitate a debitului;
Q  Qm
C nQ  M
QMQn Qm
C 
QM  Qm  coeficient
nQ
, (2.8)
C  Q Q n ul de sup radebit ;
𝛿𝑄 – coeficientul de supra debit nQ Qn   coeficient ul de sup radebit ;
Q
 QdesupMradebit ;
Q
 Q  coeficient ul Q
  nM
Q M  valoarea . max ima; m  valoarea min (2.9)ima; n  valoarea m
Q
Q  M Qn
Qn M valoarea max ima; m  valoarea min ima; n  valoarea m
Pentru pompa de tip 11 (simplex cu simplu efect)
M  valoarea max ima aceste
Q;Mm11valori sunt: min ima; n  valoarea medie;
 Ar
valoarea

 PP11 QQmM11110Ar  C nQ11   Q 11  
QM 11  Ar 
 PP11Qm11  Ar 0   C nQ11   Q 11  
Q 
PP11 Qm11  0  nC11nQ11 ArQ 11  
 Q 
Ar  n11 
Qn11 
  (2.10)
4.3. Debitul pompelor de tip 12, 21, 22, 31, 51
Pentru pompa de tip 12 simplex cu dublu efect modulele vectorilor rotitori și unghiul
de decalaj sunt:

2𝜋
𝑁 = 1 ∙ 2 = 2; 𝜌𝐼1 = 𝐴𝑟𝜔; 𝜌𝐼2 = (𝐴 − 𝑎)𝑟𝜔; 𝛾1 = =𝜋 (2.11)
2

Expresiile debitului pentru fiecare față activă, debitul maxim și volumul de lichid sunt:

2-10
QI 1   I 1 sin   Ar sin 
QI 2   I 2 sin    1    A  a r sin    
QM 12  Ar

V p11  A  S   A  a S  2 Ar  2 A  a   2 Ar 2   2 
a d
2  , t
A D (2.12)
Pentru pompa de tip 21 duplex cu simplu efect modulele vectorilor rotitori sunt:

2𝜋
𝑁 = 1 ∙ 2 = 2; 𝜌𝐼1 = 𝐴𝑟𝜔; 𝜌𝐼𝐼1 = 𝐴𝑟𝜔; 𝛾1 = =𝜋 (2.13)
2

iar expresiile debitului pentru fiecare față activă, debitul maxim și volumul de lichid
sunt:

QI 1  Ar sin  ; QII 1  Ar sin    


QM 21  Ar ;V p11  2 AS  4 Ar
(2.14)
a dt
Pentru pompa de tip 22 duplexcu dublu   modulele
 , efect
2
vectorilor rotitori și unghiul de
decalaj sunt: A D

 2 
q I 1,  II 1 1 
4

2

    II 1  Ar  2  2 1  
N  2  2  4 I 1
q  3
 3  3 1 
 I 2, II 2 2
     ( A  a ) r
 I1 II 1

(2.15)

Fig. 2.7. Variația debitului la pompa duplex cu dublu efect.

2-11
Expresiile debitului pentru fiecare față activă, debitul maxim și volumul de lichid sunt:

 
QI 1  Ar sin  ; QII 1  Ar sin    
 2
 3 
QI 2  ( A  a)r sin    ; QII 2  ( A  a)r sin    
 2 

QM 22  2 Ar cos  2 Ar
4
V p 22  2 AS  2( A  a) S  4 Ar  4r ( A  a)  4 Ar (2   2 )
(2.16)

Reprezentând grafic expresiile (2.16) obținem imaginea din figura 2.7.Pentru pompa de
tip 31 triplex cu simplu efect modulele vectorilor rotitori și unghiul de decalaj sunt:

 2
q I 1, q II 1, q III 1, 1 
 3
N  3
       Ar   4


I1 II 1 II 1 2
3 (2.17)
Expresiile debitului pentru fiecare față activă, debitul maxim și volumul de lichid sunt:

 2   4 
QI 1  Ar sin  ; QII 1  Ar sin    ; QIII 1  Ar sin    
 3   3 

QM 31  2 Ar cos  Ar ;
3
V p 31  3 AS  6 Ar
(2.18)

Pentru pompa de tip 51 quintuplex cu simplu efect modulele vectorilor rotitori și


unghiul de decalaj sunt:

 2
q I 1 , q II 1 ,......, qV 1, 1 
5
N  5
     ......    Ar   4 ,.....,   8
 I 1 II 1 V1 2
5
4
5 (2.19)

Expresiile debitului pentru fiecare față activă, debitul maxim și volumul de lichid sunt:

2-12
QI 1  Ar sin 
 2 
QII 1  Ar sin    
 5 
.............
 8 
QV 1  Ar sin    
 5 
2
QM 51  Ar  2 Ar cos  1,6 Ar
5
V p 51  5 AS  10 Ar
(2.20)
În general pentru o pompă oarecare [1,5]:

(2.21)
Unde valorile coeficienților care intervin în expresiile 2.21 sunt în tabelul 2.1.
Tab. 2.1. Valorile caracteristice pentru debitul pompelor cu piston.
Tip Nr. efecte Kij Cij δQij
pompă impar par impar par impar par impar par
11 1 1 1 𝜋
𝜋
21 2 2 1 𝜋
𝜋 2
31 3 3 1 𝜋
𝜋 3
2
2(2 − 𝛽 ) 𝜋
22 4 √2
𝜋 2(2 − 𝛽 2 )
51 5 5 1,618 1,01
𝜋
32 6 3(2 − 𝛽 2 ) 2 𝜋
𝜋 3

4.5.Concluzii
Existența mecanismului bielă – manivelă sau a unui echivalent acestuia în
lanțul cinematic al pompelor cu pistoane, face ca la materializarea funcționalității,
furnizarea fluidului către consumator să se realizeze volum cu volum şi cu un
caracter pulsator mai mult sau mai puțin pronunțat [1].

2-13
Neuniformitatea debitului scade pe măsura ce creste numărul fetelor active (N)

, scăderea fiind mai rapidă în cazul pompelor cu un număr impar de fețe


active [3].
Numărul pulsațiilor debitului la o cursă completă a arborelui
caracteristic: N, pentru N număr par; 2N, pentru N număr impar.
Neuniformitatea mișcării fluidului în camerele de lucru ale pompei și în
conductele rețelei hidraulice generează pierderi de presiune prin frecare cu valori
variabile în timp și pierderi inerțiale la accelerarea și decelerarea masei de fluid.
Aceste pierderi implică consumuri suplimentare de energie [4,5].
Neuniformitatea debitului cauzează și neuniformitatea presiunii care generează
vibrații și solicitări suplimentare pentru pompe și structurile constructive cuplate

cu acestea , ceea ce implică creșterea gabaritelor și a consumurilor de


materiale.
Neuniformitatea debitului și a presiunii afectează pompa, rețeaua hidraulică și
procesul tehnologic deservit. Din aceste motive, la alegerea pompelor cu pistoane,
printre alte criterii, trebuie să se ia în considerare și pe cel relativ la neuniformitatea
debitului. În cazul în care neuniformitatea debitului pompei cu pistoane aleasă are
un caracter pronunțat se impune introducerea de sisteme de uniformizare pentru
a se evita apariția efectelor degradante [2,6].

- explicații suplimentare la clasă .

2-14
5. Exemple

În continuare sunt introduse câteva exemple reprezentative referitoare la pompele cu


piston.

E2.1. Pompa cu piston acționată cu abur.

2-15
E2.2. Pompă cu plunger pentru injecție.

2-16
E2.3. Sistemul de ungere la o pompă cu piston.

E2.4. Montajul și controlul unei pompe cu piston.

6. Teste de autoevaluare

1. Pompa cu piston se caracterizează prin:

2-17
a. volumul constant al camerei de lucru în timpul funcționării;
b. volumul variabil al camerei de lucru în timpul funcționării;
c. presiunea constantă în interiorul cilindrului pompei în timpul funcționării.
2. Unul dintre avantajele pompei cu piston este:
a. gabaritul redus;
b. posibilitatea de cuplare directă la motor;
c. randamentul constant indiferent de presiunea de lucru.
3. Comparativ cu o pompă centrifugală pompa cu piston are:
a. posibilități mai bune de reglare;
b. un preț de cost mai scăzut;
c. se poate folosi la vehicularea produselor vâscoase.
4. Alegeți afirmația incorectă referitoare la reglarea debitului unei pompe cu piston:
a. schimbarea cămășii și a pistonului constituie o metodă de reglaj;
b. modificarea turației motorului constituie o metodă de reglaj;
c. modificarea cursei pistonului constituie o metodă de reglaj.
5. Coeficientul de neuniformitate al debitului este:
a. mai mic la pompele cu dublu efect la același număr de cilindri;
b. mai mic la pompele cu simplu efect la același număr de cilindri;
c. nu este influențat de numărul de efecte fiind același la același număr de cilindri.

7. Răspunsurile testelor de autoevaluare


1-b, 2-c, 3-c, 4-c, 5-b.

8. Lucrare de control
1. Enumerați trei avantaje și trei dezavantaje ale pompelor cu piston – 1 punct.
2. Reprezentați variația debitului pentru pompa cu piston de tip 1.2 – 3 puncte.

2-18
3. Calculați debitul mediu la pompa cu piston de tip 1.2. -2 punct.
4. Calculați coeficientul de supra debit la pompa cu piston de tip 1.2. -2 punct.
5. Calculați coeficientul de neuniformitate a debitului la pompa cu piston de tip
1.2. -1 punct.

9. Rezumat
Unitatea de învățare numărul doi prezintă elementele
importante referitoare la construcția pompelor cu piston.
Pompele cu piston sunt mașini hidraulice care au ca principiu de
funcționare variaţia continuă a volumului de lucru. Acestea se
caracterizează prin presiunile de lucru uzuale de până la 350 bar
(posibile 2 000 bar) și debite mici 5 - 10 l/s. Au o construcție
complicată și un preț de cost corespunzător dar în domeniul
presiunilor mari și la produse vâscoase constituie una dintre
soluțiile tehnice. În ultimul timp pe o gamă de presiuni mai mici
sunt concurate de pompele cu cavități progresive. În continuare
sunt prezentate noțiunile referitoare la cinematica și calculul
debitului pentru aceste mașini hidraulice.

10. Bibliografie / webografie

1. Ene C. Mașini hidraulice. Note de curs., Univ.


Petrol Gaze din Ploiești, 2011.
2. Karsten O., Schlucker E., Shade O. Cavitation in
Reciprocating Positive Displacement Pumps,
Proceedings of the 27th International Pumps
Symposium, September 12-15, Hudson ,Texas, p
27-33, 2011.
3. Miller J. E. The Reciprocating Pump: Theory,
Design, and Use , Wiley- Interscience, 393 p.,
1987.
4. Săvulescu P. Mașini și instalații hidropneumatice,
Editura Univ. din Ploiești, 2006.
5. Săvulescu P. Mașini și utilaje de transport
hidraulic, Editura Univ. din Ploiești, 2005.
6. Săvulescu P. Utilaj petrolier, Editura Univ. din
Ploiești, 2004.

2-19
Unitatea de învățare
Pompele cu piston, variația

3 presiunii în timpul
funcționării

Cuprins
Obiective: ...................................................................................................................................... 1
Competențe: ................................................................................................................................. 1
Timpul de studiu ........................................................................................................................... 2
1. Caracteristica rețelei ............................................................................................................. 2
2. Presiunea pompelor cu pistoane .......................................................................................... 4
2.1. Variaţia presiunii pe piston în cursa de aspirație .......................................................... 5
2.2. Observații referitoare la variația presiunii la aspirație ...................................................... 6
3. Cavitația pompelor cu piston și măsuri de prevenire ........................................................... 9
4. Variaţia presiunii pe piston în cursa de refulare ................................................................. 10
5. Ciclul de funcționare al pompei cu piston (diagrama indicată) .......................................... 12
4. Exemple ............................................................................................................................... 13
5. Teste de autoevaluare ........................................................................................................ 15
6. Răspunsurile testelor de autoevaluare ............................................................................... 15
7. Lucrare de verificare ........................................................................................................... 15
8. Rezumat .............................................................................................................................. 16
9. Bibliografie / webografie .................................................................................................... 16

Obiective:
Prezentarea construcției și funcționării pompelor cu piston.
Fixarea principalelor relații referitoare la calculul pompelor cu
piston. Noțiuni referitoare la cavitația pompelor cu piston.
Aspecte privind exploatarea pompelor cu piston.

Competențe:
Să cunoască avantaje și dezavantajele pompelor cu piston. Să
cunoască principalele relații referitoare la proiectarea și
exploatarea pompelor cu piston. Să cunoască modul de utilizare

3-1
al pompelor cu piston în cadrul rețelelor de transport..

Timpul de studiu
Nu se poate studia un generator hidraulic fără rețeaua de
conducte pe care circulă lichidul pompat. De aceea în prima
parte a unității se definește conceptul de rețea și modelul
acesteia. Această unitate de învățare are rolul de explica de
ce variază presiunea în interiorul unui generator hidraulic cu
piston. Variația presiunii se studiază la intrarea lichidului în
pompă și la ieșirea din pompă deoarece implicațiile sunt
diferite. Unitatea de învățare este dificilă și se presupune o
durata de studiu estimată de 3 ore.

1. Caracteristica rețelei

Caracteristica rețelei este locul geometric al punctelor ce corelează consumul


de energie specifică pe care-l suferă lichidul în funcție de diferite valori ale debitului ce

curge printr-o conductă [1] . Un generator hidraulic transportă lichidul între


două puncte cu niveluri energetice diferite. Ca să funcționeze corespunzător unui
generator hidraulic îi trebuie îndeplinite două condiții:
 generatorul hidraulic trebuie să fie intercalat într-o rețea de conducte;
 generatorul hidraulic trebuie să fie capabil să învingă diferența de nivel și să
asigure consumul de energie specifică pentru învingerea rezistențelor
hidraulice de pe traseul de aspirație și refulare.
Nivelul energetic al unei particule de lichid situată la înălțimea z la o
presiune p și transportată cu viteza v se poate exprima cu ajutorul legii lui Bernoulli.
𝑣2 𝑝
𝐻 = 2𝑔 + 𝜌𝑔 + 𝑧=ct. (3.1)

Fiecare din termenii relației (3.1) are două semnificații:


 semnificație energetică;
 semnificație geometrică.
𝑣2
– reprezintă energia specifică de mișcare (cinetică) și semnificația geometrică
2𝑔
– înălțimea cinetică.
𝑝
– energia specifică de presiune și înălțimea piezometrică.
𝜌𝑔

3-2
Fig. 3.1. Schema de amplasare a unei pompe cu piston în cadrul unei rețele:
a) cu înălțime geodezică de aspirație pozitivă; b) cu înălțime geodezică de
aspirație negativă. la, da, Sa – lungimea, diametrul și secțiunea conductei de
aspirație; lr, dr, Sr – lungimea, diametrul și secțiunea conductei de refulare;
va, vr – viteza lichidului în conducta de aspirație, respectiv de refulare;
vx – viteza de deplasare a pistonului; px – presiunea lichidului pe piston în
cursa de aspirație la o deplasare curentă x; pa – presiunea pe suprafața liberă
a lichidului din rezervorul de aspirație.

Fig. 3.2. Caracteristica rețelei, a pompei cu piston și determinarea punctului de funcționare.

3-3
z – energia specifică potențială de poziție și înălțimea geodezică.
𝑣2 𝑝
În planul 1 – energia specifică este: 𝐻1 = 2𝑔1 + 𝜌𝑔1 + 𝑧1 , (3.2)

𝑣2 𝑝
În planul 3 – energia specifică este: 𝐻3 = 2𝑔3 + 𝜌𝑔3 + 𝑧3 (3.3)

Hi – energia specifică la intrarea în generatorul hidraulic,


𝐻𝑖 = 𝐻1 − ℎℎ𝑎 , (3.4)
unde ℎℎ𝑎 sunt pierderile pe traseul de aspirație;
𝐻𝑒 – energia specifică la ieșirea din generatorul hidraulic,
𝐻𝑒 = 𝐻3 − ℎℎ𝑟 (3.5)
unde ℎℎ𝑟 sunt pierderile pe traseul de refulare.
H – energia specifică transmisă de generator lichidului,
𝐻 = 𝐻𝑒 − 𝐻𝑖 = 𝐻3 − 𝐻1 + ℎℎ𝑟 + ℎℎ𝑎 , (3.6)
𝑝3 −𝑝1 𝑣32 −𝑣12
𝐻 = 𝑧3 − 𝑧1 + + + ∑𝑖 ℎℎ𝑖 . (3.7)
𝜌𝑔 2𝑔

Termenii din relația (2.28) au următoarele semnificații:


I) înălțimea geodezică 𝐻𝑔 = 𝑧3 − 𝑧1 = 𝑧3 − 𝑧2 + 𝑧2 − 𝑧1 = 𝐻𝑔𝑟 + 𝐻𝑔𝑎 .
𝑝3 −𝑝1
II) 𝐻𝑝 = – înălțimea de presiune
𝜌𝑔

III) 𝐻𝑠 = 𝐻𝑔 + 𝐻𝑝 înălțimea statică de pompare.


𝑣32 −𝑣12
IV) energia cinetică – se consideră în calcule numai atunci când traseele
2𝑔
sunt scurte și energia totală H este mică.
𝑣2 𝑙 𝑣2 𝑙
V) ∑𝑖 ℎℎ𝑖 = 𝑎 (𝜆𝑎 𝑎 + ∑𝑖 𝜉𝑎𝑖 ) + 𝑟 (𝜆𝑟 𝑟 + ∑𝑖 𝜉𝑟𝑖 ) = 𝑅ℎ 𝑄 2 pierderile de
2𝑔 𝑑 𝑎 2𝑔 𝑑 𝑟
presiune hidraulice pe aspirație și refulare, unde Rh este rezistența hidraulică a rețelei
iar produsul 𝑅ℎ 𝑄 2 înălțimea dinamică.
Relația (2.28) se poate scrie astfel:
𝐻 = 𝐻𝑠 + 𝑅ℎ 𝑄 2 = 𝐻𝑠 + 𝐻𝑑 (3.8)
Teoretic, caracteristica interioară a unei pompe cu pistoane este o verticală. În
realitate datorită pierderilor aceasta se abate de la verticală. P este punctul de
funcționare care determină parametrii funcționali ai pompei.

2. Presiunea pompelor cu piston


Datorită mișcării neuniforme a lichidului în conducta de aspirație și refulare apar
pierderi de energie specifică a lichidului [1,3]:

3-4
 pierderi hidraulice;
 pierderi inerțiale;
 pierderi prin supape, etc.
Variaţia presiunii în cursa de aspirație și de refulare este o funcție dependentă de
deplasarea pistonului. Consumul de energie în cursa de refulare are importanță
practică din punct de vedere al solicitării unei energii suplimentare de la mașina de

forță . În cursa de aspirație, nivelul energetic fiind scăzut, pierderile de presiune


pot conduce la scăderea presiunii lichidului în cilindrul pompei astfel încât să devină
mai mică sau egală cu presiunea de vaporizare a lichidului la temperatura de lucru,
conducând în final la apariția fenomenului de cavitaţie.
2.1. Variaţia presiunii pe piston în cursa de aspirație
Se fac următoarele aproximații și se folosesc relațiile:
A) Se acceptă teoria elementară a cinematicii pompelor cu pistoane în care parametrii
cinematici sunt:

v   r sin  a   r 2 cos 


v a
vx    2rx  x 2 ax    2 r  x 
I) x  r 1 cos   ; II)  ; III)

B) lichidul urmărește fidel pistonul în mișcarea sa neuniformă:

IV) Ecuația de continuitate: S  v  ct. , unde S este secțiunea de curgere;

v2 p
  z  ct .
V) Legea lui Bernoulli: 2 g g ;
𝑣2 𝑙
VI) Relația lui Weissbach-Darcy: ℎℎ = (𝜆 + ∑𝑖 𝜉𝑖 )
2𝑔 𝑑

Se consideră o secțiune prin cilindru; conductele de aspirație și refulare de la o pompă


cu pistoane de tipul 1.1. (figura 2.8),
𝑣2 𝑝
𝐻1 = 2𝑔1 + 𝜌𝑔1 + 𝑧1 , (3.9)

𝑣2 𝑝
şi respectiv 𝐻2 = 2𝑔2 + 𝜌𝑔2 + 𝑧2 . (3.10)

În planul 1: datorită faptului că secțiunea rezervorului de aspirație este mult mai mare
decât secțiunea conductei de aspirație, SRza>>Sa => va>>v1 => v1=0 și p1=pa:
 pa=p0 (rezervoare deschise) unde p0 este presiunea atmosferică;
 pa>p0 (rezervoare închise și presurizate).

3-5
În planul 2 se notează: v2 = vx, p2 = px subliniindu-se faptul că presiunea și viteza sunt
variabile în cilindrul pompei. Relațiile (2.30) şi (2.31) devin:
𝑝
𝐻1 = 𝜌𝑔𝑎 + 𝑧1 , (3.11)

𝑣2 𝑝
𝐻2 = 2𝑔𝑥 + 𝜌𝑔𝑥 + 𝑧2 (3.12)

Se poate scrie:
𝐻1 = 𝐻2 + ∑𝑘 ℎ𝑘 , (3.13)

unde  k este suma pierderilor energetice când lichidul se deplasează de la planul 1


h
la planul 2:
∑𝑘 ℎ𝑘 = ℎℎ + ℎ𝑖 + ℎ𝑠 (3.14)
în care:
hh sunt pierderile hidraulice liniare și locale;
hi sunt pierderile inerțiale;
hs sunt pierderile de energie necesară menținerii supapei de aspirație deschisă.
Se introduc relațiile (2.32), (2.33), (2.35) în relația (2.34) și rezultă:

(3.15)
2.2. Observații referitoare la variația presiunii la aspirație
a) pa = p0 – rezervoare deschise; pa > p0 – rezervoare presurizate. Presiunea
𝑝𝑎 𝑝0 𝐻
atmosferică scade cu altitudinea după următoarea lege: 𝜌𝑔 = 𝜌𝑔 = 10,33 − 900 ,
unde H este altitudinea exprimată în metri.
b) Ha – depinde numai de condițiile de montaj ale pompei și poate să fie pozitivă sau
negativă ca în figura 2.8.
𝑣𝑥2 𝜔 2 (2𝑟𝑥−𝑥 2 )
c) Viteza depinde de poziția pistonului x: =
2𝑔 2𝑔
va2  la 
hh      i ;   f ( Re ); Re 
2g  da .
d) Pierderile hidraulice pe conducta de aspirație sunt:
Considerând ecuația de continuitate se pot exprima pierderile hidraulie pe conducta
de aspirație:

3-6
S a  v a  Q11  A  v( x)  A 2rx  x 2
S a  v a  Q11  A  v( x)  AA 2rx  x 2
A
va   2rx  x 2
va   2rx  x 2 S a
Sa
A2  la  2
A2  la
hh  2 2 

    i k   k

2rx  x 2  h  2 2rx  x 2 , 
hh  2      i  S a  2drxa  x 2    h 2g2 2rx  x 2 , 2 g (3.16)
Sa  da  2g 2g
A2  la 
in care : k h  2      i  este cons tan ta pierderilo r hidraulice
A2  la
in care : k h  2      i  este
S a cons tan ta pierderilo
d a  r hidraulice
Sa  da 
În care este constanta pierderilor hidraulice.
e) pierderile inerțiale:
hi  hia  hic  his
  
e1 e2 e3 (3.17)

în care:
 hia sunt pierderile de energie datorită inerției lichidului din conducta de
aspirație;
 hic sunt pierderile de energie datorită inerției lichidului din cilindrul
pompei;
 his sunt pierderile de energie datorită inerției supapei.

Fia ma  a a l a S a la l a A 2 La  2
e1.hia     aa   aa  r  x   r  x 
gS a gS a gS a g Sa g g
(3.18)
unde, La este lungimea echivalentă a conductei de aspirație. Folosind ecuația de
continuitate se poate exprima accelerația lichidului pe conducta de aspirație aa:
𝐴 𝐴
𝑆𝑎 𝑣𝑎 = 𝐴𝑟𝜔𝑠𝑖𝑛𝜑; 𝑣𝑎 = 𝑆 𝑟𝜔𝑠𝑖𝑛𝜑 ; 𝑎𝑎 = 𝑆 𝑟𝜔2 𝑐𝑜𝑠𝜑 .
𝑎 𝑎

e2) Pierderile inerțiale ale lichidului din cilindrul pompei.


𝑖𝑐 𝐹 𝜌𝑥𝐴𝑎𝑝 𝜔2
ℎ𝑖𝑐 = 𝜌𝑔𝐴 = = 𝑥(𝑟 − 𝑥) (3.19)
𝜌𝑔𝐴 𝑔

e3) Pierderile inerțiale prin supape se consideră neglijabile


his  0 .

𝐹𝑟 +𝑚𝑠 𝑔
f)Pierderile hidraulice prin supape se pot calcula cu relația:ℎ𝑠 = ; aria supapei
𝜌𝑔𝐴𝑠
Ds2
As 
este 4 ; iar diametrul supapei se consideră o parte din diametrul pistonului D:
Ds  (0,70  0,80) D
; ms este masa supapei iar Fr este forța din arcul supapei.
Se introduc relațiile a, b, c, d, e1, e2, e3, f în relația 2.36 și rezultă:

3-7
px p  2 2 L 2 
 a  H a  (2rx  x 2 )  k h (2rx  x 2 )  a 2 (r  x)  x(r  x)  hs 
g g  2g 2g g g ,
(3.20)

Relația (2.41) reprezintă legea de variație a presiunii pe piston în cursa de aspirație


este prezentă în figura 2.10 [1,5]. Valorile minime ale presiunii pe piston apar în

cazurile :

Fig. 3.3. Legea de variație a presiunii pe piston în cursa de aspirație.

p m1 p x x 0
 0
hi  hh g g
 prima situație apare atunci când ;
pm2 p x x( 0 , r )
  
h  hh ; g g  0 , 
 situația doi apare atunci când i  2

Se observă că în prima jumătate a cursei de aspirație px < pa fapt ce explică curgerea


lichidului din rezervorul de aspirație în cilindrul pompei. În partea a II-a a cursei px > pa ,
lichidul păstrând sensul curgerii datorită inerției acestuia. În practică conductele de
aspirație sunt scurte și de diametre mari rezultând pierderi inerțiale mai mari ca cele
hidraulice [1,5].

3-8
p m p m1 p x x 0 pa  L 
   0    H a  a 2 r  hs 
g g g g  g , (3.21)

Se corectează termenul pierdere inițială prin înmulțire cu factorul (1+λ) ca și cum


calculul s-ar fi efectuat în teoria exactă.
pm p
 a  ( H a  hia*  hs )
g g , (3.22)

hia*  (1  )hia max


(3.23)

p m1 p a  L 
   H a  (1   ) a  2 r  hs 
g g  g . (3.24)
S-a stabilit astfel expresia presiunii minime pe piston în cursa de aspirație, utilă la analiza
fenomenului de cavitație la pompele cu piston.

3. Cavitația pompelor cu piston și măsuri de prevenire

Cavitația este un fenomen complex care nu este cunoscut în totalitate; ce se cunoaște


sunt efectele nocive pe care le introduce acest fenomen. Cavitația se declanșează
atunci când este îndeplinită condiția de apariție a acestora, lichidul începe să fiarbă,
apar vapori ce pătrund în micro fisurile materialului pe care le accentuează [2]. Uneori
se întrerupe coloana de lichid din conducta de aspirație ducând la scăderea debitului și
randamentului volumic. În cursa de refulare, presiunea fiind mult mai mare vaporii
condensează brusc, apar goluri vidate în masa de lichid, particulele înconjurătoare
ocupă cu viteze foarte mari aceste goluri, apar vârfuri de presiune, șocuri hidraulice,
trepidații, descărcări electrice, coroziune chimică și se declanșează o instabilitate a

parametrilor funcționali .
Măsuri de prevenire a cavitației
pm
Ne referim la relația 2.45 . Se dorește ca termenul g să fie cât mai mare pentru
evitarea cavitației.
pm
a)pentru ca termenul g să crească avem următoarele posibilități: rezervoare să
fie presurizate sau să se supraalimenteze pompa cu piston.
b) dacă Ha este pozitivă (+) , figura 2.8, Ha trebuie să fie cât mai mic; dacă Ha este (-)
, figura 2.8 , trebuie să fie cât mai mic;

3-9
la  A
La 
c) S a să fie mic, deci lungimea conductei de aspirație l să fie cât mai
a
d 2
mica, iar S a  a  d a diametrul conductei de aspirație să fie cât mai mare.
4

d) viteza unghiulară a pompei să ω să fie mică.

Măsuri practice de evitare a cavitației

a) Limitarea înălțimii de aspirație

Se pune condiția ca 𝐻𝑎 < 𝐻𝑎𝑐𝑟 ; 𝐻𝑎𝑐𝑟 – înălțimea de aspirație la care apare cavitația; se
determină din condiția ca presiunea minimă să fie egală cu presiunea vaporilor
saturați pvs.
𝑝𝑚 𝑝𝑣𝑠 𝑝
= = 𝜌𝑔𝑠 − (𝐻𝑎𝑐𝑟 + ℎ𝑖𝑎 ∗ + ℎ𝑠 ), (3.25)
𝜌𝑔 𝜌𝑔

𝑝 𝑝
𝐻𝑎𝑐𝑟 = 𝜌𝑔𝑎 − ( 𝜌𝑔
𝑣𝑠
+ ℎ𝑖𝑎 ∗ + ℎ𝑠 ) , (3.26)

Pentru siguranță se impune ca: 𝐻𝑎𝑚𝑎𝑥 = 𝐻𝑎𝑐𝑟 − (2. .3)m. c. l.

b) Limitarea vitezei unghiulare


Se impune condiția 𝜔 < 𝜔𝑐𝑟 unde ωcr vitezei unghiulară la care apare cavitația:
𝑔 𝑝 𝑝
𝜔𝑐𝑟 = √𝑟(1+𝜆)𝐿 [𝜌𝑔𝑎 − ( 𝜌𝑔
𝑣𝑠
+ 𝐻𝑎 + ℎ𝑠 )], (3.27)
𝑎

Relațiile (2.47) și (2.48) care stabilesc valorile lui 𝐻𝑎𝑐𝑟 şi 𝜔𝑐𝑟 sunt valabile pentru
pompa de tip1.1.

Pentru cazul pompelor de tip ij a se consulta [1,2,4].

4. Variaţia presiunii pe piston în cursa de refulare

Relațiile următoare se referă la figura 3.1. Se scrie relația lui Bernoulli în planele
2 și 3:

3-10
𝑣2 𝑝
𝐻2 = 2𝑔2 + 𝜌𝑔2 + 𝑧2 , (3.28)

𝑣2 𝑝
𝐻3 = 2𝑔3 + 𝜌𝑔3 + 𝑧3 (3.29)

Se notează v2 = vx, p2 = px subliniindu-se faptul că presiunea și viteza sunt


variabile în cilindrul pompei și se consideră v3 =0; p3 = pr. Notăm cu  k este suma
h
pierderilor energetice când lichidul se deplasează de la planul 2 la planul 3:
∑𝑘 ℎ𝑘 = ℎℎ + ℎ𝑖 + ℎ𝑠 (3.30)
unde: hh sunt pierderile hidraulice liniare și locale pe conducta de refulare; hi sunt
pierderile inerțiale pe conducta de refulare; hs sunt pierderile de energie necesară
menținerii supapei de refulare deschise [1,5].

Fig. 3.4. Variația presiunii pe piston în cursa de refulare.


Folosind formulele (2.49-2.51) rezultă expresia presiunii pe piston în cursa de refulare:
𝑝𝑥 𝑝 𝑣2
= 𝜌𝑔𝑟 + (𝑧3 − 𝑧2 ) − 2𝑔𝑥 + ℎℎ + ℎ𝑖 + ℎ𝑠 (3.31)
𝜌𝑔

care a fost reprezentată în figura 2.11. Variația presiunii pe piston în cursa de refulare
este importantă deoarece exprimă solicitările motorului de acționare al pompei și ale

echipamentului din sistemul de transmisie și din partea hidraulică . Este bine ca


aceste solicitări să fie uniforme [3]. Din acest motiv se folosesc hidrofoare (elemente
de uniformizare a debitului pompei) și pe conducte de refulare (la ieșirea din pompă).

3-11
Fig. 3.5. Diagramele indicate: a) teoretică, b-c) reale.

5. Ciclul de funcționare al pompei cu piston (diagrama indicată)

Ciclul de funcționare reprezintă variaţia presiunii pe piston în funcție de


deplasare într-o cursă completă (aspirație și refulare) [5]. Ciclul de funcționare
reprezentat pentru o față activă într-o cursă completă se numește diagramă indicată.
În funcție de modul de obținere diagramele indicate se clasifică în 3 categorii:
a) diagrame indicate teoretice (DIT) ale pompelor cu piston PP teoretice; DIT –
se obțin pe baza relațiilor matematice; PP. teoretică este pompa la care nu
se ține cont de pierderi [1].
b) diagrame indicate teoretice ale PP reale; PP. reală este pompa la care se iau
în considerare și pierderile.
c) diagrame indicate reale (DIR) ale PP reale; DIR – se trasează experimental cu
un aparat numit manograf, dinamograf sau aparat indicator.
Prin compararea diagramei indicate obținute cu manograful cu niște diagrame etalon

se pot pune în evidență eventualele defecțiuni care au apărut în funcționarea PP


.

- explicații suplimentare la clasă .

3-12
4. Exemple
În continuare sunt introduse câteva exemple reprezentative referitoare la pompele cu
piston.

E3.1. Efectele cavitației la scaunul unei supape a pompei cu piston.

E3.2. Diagrama indicată în timpul procesului de cavitație.

3-13
E2.3. Cavitația la supapa de intrare a unei pompe cu piston la presiunea de aspirație de 0,18
MPa, presiunea de refulare 3 MPa și turațiile la arborele cotit de 240, 270 și 300 rot/ min.

E3.4. Cavitația la o pompă cu plunger la presiunea de aspirație de 0,18 MPa, presiunea


de refulare 3 MPa și turațiile la arborele cotit de 240, 270 și 300 rot/ min, vizualizată la
nivelul plungerului.

a b
E3.5. a) Imaginea unei conducte în faza de montaj; b) imaginea unei conducte aeriene
suspendate pe suporți.

3-14
5. Teste de autoevaluare

1. Turația critică a pompei cu piston este utilă:


a. în evitarea fenomenului de cavitația;
b. la aprecierea solicitărilor dinamice în lanțul cinematic de acționare;
c. evitarea fenomenului de bătăi la supapele pompei.
2. Blocarea unei supape de pe refularea pompei cu piston determină:
a. scăderea presiunii pe refulare;
b. scăderea debitului mediu și creșterea coeficientului de neuniformitate a
debitului;
c. scăderea debitului mediu.
3. Alegeți afirmația incorectă referitoare la reglarea debitului unei pompe cu piston:
a. schimbarea cămășii și a pistonului constituie o metodă de reglaj;
b. modificarea turației motorului constituie o metodă de reglaj;
c. modificarea cursei pistonului constituie o metodă de reglaj.

6. Răspunsurile testelor de autoevaluare


1-a, 2-b,3-c.

7. Lucrare de verificare
1. Definiți caracteristica rețelei – 1 punct.
2. Desenați caracteristica unei rețele formată din două conducte montate în
serie – 2 puncte.
3. Desenați caracteristica unei rețele formată din două conducte montate în
paralel. -2 puncte.
4. Definiți viteza unghiulară critică a unei pompe cu piston – 1punct.

3-15
5. Calculați viteza unghiulară critică a unei pompe cu piston de tip 1.1– 3
puncte.
Un punct din oficiu.

8. Rezumat
Pompele lucrează în strânsă dependență cu consumatorii
racordați la o rețea de conducte. Pentru stabilirea punctului de
funcționare sunt descrise elementele referitoare la
caracteristica rețelei de conducte. Noțiunile referitoare la
variația presiunii din interiorul cilindrului pompei sunt introduse
pentru a sublinia importanța fenomenelor de cavitație și de
solicitare neuniformă a motorului și elementelor mecanice.

9. Bibliografie / webografie

1. Ene C. Mașini hidraulice. Note de curs., Univ.


Petrol Gaze din Ploiești, 2011.
2. Karsten O., Schlucker E., Shade O. Cavitation in
Reciprocating Positive Displacement Pumps,
Proceedings of the 27th International Pumps
Symposium, September 12-15, Hudson ,Texas, p
27-33, 2011.
3. Miller J. E. The Reciprocating Pump: Theory,
Design, and Use , Wiley- Interscience, 393 p.,
1987.
4. Săvulescu P. Mașini și instalații hidropneumatice,
Editura Univ. din Ploiești, 2006.
5. Săvulescu P. Mașini și utilaje de transport
hidraulic, Editura Univ. din Ploiești, 2005.
6. Săvulescu P. Utilaj petrolier, Editura Univ. din
Ploiești, 2004.

3-16
Unitatea de învățare
Pompele cu piston, sisteme
4 de uniformizare a debitului

Cuprins

Obiective:............................................................................................................................ 1
Competențe: ....................................................................................................................... 1
Timpul de studiu:................................................................................................................. 2
1. Sisteme de uniformizare a debitului, amortizoarele de pulsații ........................................ 2
1.1. Clasificarea amortizoarele de pulsații ..................................................................... 2
1.2. Principiul de funcționare al amortizoarele de pulsații .............................................. 2
1.3. Calculul volumului de lucru al hidroforului .............................................................. 5
2. Exemple ....................................................................................................................... 6
3. Teste de autoevaluare ................................................................................................ 12
4. Răspunsurile testelor de autoevaluare ......................................................................... 13
5. Lucrare de control ...................................................................................................... 13
6. Rezumat:.................................................................................................................... 13
7. Bibliografie / webografie ............................................................................................. 14

Obiective:
Prezentarea construcției și funcționării hidrofoarelor pompelor
cu piston. Prezentarea principalelor relații referitoare la calculul
hidrofoarelor. Avantajele utilizării hidrofoarelor privind
exploatarea pompelor cu piston.

Competențe:
Să cunoască avantaje utilizării hidrofoarelor. Să cunoască modul
de funcționare al unui hidrofor. Să poată dimensiona un
hidrofor pentru o anumită pompă cu piston și o anumită rețea
de pompare.

4-1
Timpul de studiu:
Această unitate de învățare are rolul de a descrie funcționarea
hidrofoarelor utilizate în cadrul sistemelor de pompare, la intrarea și
la ieșirea din pompa cu piston. Debitul generatorului depinde de tipul
constructiv al pompei. În unitățile de învățare anterioare s-a văzut
influența variației debitului asupra fenomenului de cavitație și a
solicitărilor de pe conducta de refulare. Acum este momentul să se
facă legătura dintre aceste noțiuni și metodele de uniformizare a
debitului. Unitatea de învățare este simplă și se presupune o durata
de studiu estimată de 2 ore.

1. Sisteme de uniformizare a debitului, amortizoarele de pulsații


Amortizoarele de pulsații se mai numesc și hidrofoare sau acumulatoare
hidraulice. Datorită mecanismului bielă – manivelă, parametrii funcționali p şi Q ai
pompelor cu piston au un caracter pulsator fapt ce conduce la o anumită instabilitate a
acestora [3,6]. Amortizoarele de pulsații se introduc în apropierea pompei cu piston
atât pe conducta de aspirație cât și pe conducta de refulare. Ele înmagazinează energie
hidraulică în perioadele de vârf și o cedează când este nevoie.
1.1. Clasificarea amortizoarele de pulsații
a) după destinație: de aspirație; de refulare;
b) după formă: cilindrice: orizontale și verticale; sferice;
c) după principiul de funcționare: fără presiune inițială; cu presiune inițială;
d) după construcție: cu membrană de separație; fără membrană de separație;

1.2. Principiul de funcționare al amortizoarele de pulsații

Referirile se fac la figura 4.1. Pentru hidroforul de pe aspirație H.A. la un unghi al


manivelei între: 0 < 𝜑 < 𝜑1 avem debitul instantaneu solicitat de pompa cu piston
conductei de aspirație rămâne sub valoarea debitului mediu teoretic și hidroforul se
încarcă. Gazul din hidrofor se comprimă. La unghiul𝜑 = 𝜑1 avem debitul instantaneu
solicitat de pompa cu piston conductei de aspirație este egal valoarea debitului mediu
teoretic și hidroforul nu lucrează. La un unghi între 𝜑1 < 𝜑 < 𝜑2 avem debitul
instantaneu solicitat de pompa cu piston conductei de aspirație este mai mare decât
valoarea debitului mediu teoretic și hidroforul se descarcă. La un unghi , 𝜑2 < 𝜑 <
𝜋, avem debitul instantaneu solicitat de pompa cu piston conductei de aspirație este
mai mic decât valoarea debitului mediu teoretic și hidroforul se încarcă. Modul de
funcționare al hidroforului de refulare HR este similar în oglindă. Eficiența unui
hidrofor se apreciază prin capacitatea acestuia de a prelua surplusul de lichid cerut de

4-2
tipul de pompă respectiv. Volumul total al hidroforului, 𝑉𝑡 depinde de procesul de

comprimare şi destindere a gazului din hidrofor .

Fig. 4.1. Schema de funcționare a hidroforului la pompa de tip 1.1.[1]

𝑉𝑡 = 𝑐𝑉𝑛 (4.1)
în care:
 c este un coeficient de formă, c = 1,5 pentru hidrofoare cilindrice, (HC) și c =
3,0 pentru hidrofoare sferice, (HS);
 𝑉𝑛 – volumul mediu al pernei de gaze.
Dacă transformarea este lentă și are loc un schimb intens de căldură între lichid
și gaz și între gaz și mediul exterior se poate aprecia că temperatura este constantă

. Se poate considera că acest caz gazul din hidrofor se comprimă și se destinde


după o izotermă: 𝑝𝑉 = 𝑐𝑡.
Variația volumului gazului din hidrofor este:
Δ𝑉 = 𝑉𝑀 − 𝑉𝑚 . (4.2)

4-3
Volumul de lucru al hidroforului este egal cu volumul descris de nivelul lichidului din
hidrofor la o încărcare și o descărcare completă. Variația presiunii gazului din hidrofor
este:

Fig. 4.2. Transformările gazului din hidrofor.

Δ𝑝 = 𝑝𝑀 − 𝑝𝑚 . (4.3)
Valorile medii ale presiunii și volumului gazului din hidrofor sunt:
𝑝𝑀 +𝑝𝑚
𝑝𝑛 = (4.4)
2
𝑉𝑀 +𝑉𝑚
𝑉𝑛 = (4.5)
2

Se definește coeficientul de neuniformitate a presiunii gazului din hidrofor:


𝑝𝑀−𝑝𝑚
𝜀= (4.6)
𝑝𝑛
𝑝𝑀 𝑉𝑀
Se scrie relația transformării izoterme în punctele A,B: 𝑝𝑀 𝑉𝑚 = 𝑝𝑚 𝑉𝑀, = . Rezultă:
𝑝𝑚 𝑉𝑚

𝑝𝑀−𝑝𝑚 Δ𝑉
𝜀= = (4.7)
𝑝𝑛 𝑉𝑛

Se acceptă pentru 𝜀 pentru hidroforul de pe aspirație: 𝜀𝑎 = 0,05 − 0,1 iar pentru


hidroforul de pe refulare 𝜀𝑟 = 0,02 − 0,05.
Volumul total al hidroforului depinde de presiunea minimă a gazului din
hidrofor. Situația anterioară este pentru hidrofoare la care presiunea minimă a gazului
este egală cu cea atmosferică. Pentru a micșora volumul total se folosesc hidrofoare cu
presiune inițială a gazului inert. Mărimea presiunii inițiale se recomandă : 𝑝𝑖 = (0,2 −
0,8)𝑝𝑛 . În cazul hidrofoarelor cu presiune inițială, coeficientul de neuniformitate a
presiunii gazului din hidrofor este [5]:

4-4
𝜀
𝜀′ = 𝑝 (4.8)
1− 𝑖
𝑝𝑛

Se constată că în acest caz volumul hidroforului scade.

1.3. Calculul volumului de lucru al hidroforului


Ne propunem să determinăm volumul de lucru pentru pompa de tip 1.1. notat
1
cu Δ𝑉11 . Debitul mediu este: 𝑄𝑛11 = 𝑘11 𝐴𝑟𝜔 = 𝜋 𝐴𝑟𝜔, iar debitul instantaneu este:
𝑄11 = 𝐶11 𝐴𝑟𝜔 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝜑 = 𝐴𝑟𝜔 𝑠𝑖𝑛𝜑 .
t2 1 1
ΔV11  Ve11   Q11  Q n11  dt  ρ11sin  Q n11  dt  1  C11Arw  sin  k11Arw  d
1
t1

ω 1 ω 1

  ωt , d  ω  dt
 2

 ΔV11  Ar C11  cos    k 11  2  1   Ar C11 cos1  cos 2   k11  2  1 
 1 

Fig. 4.3. Calculul volumului excedentar la pompa de tip 1.1.

 2  π  1 , cos 2  cosπ  φ1   cos φ1

 ΔVn  Ar 2C11cosφ1  k11 π  21   C11Ar ; (4.9)


Q n11 k 11Arω k 11
sin 1   
Q M11 C11Arω δa 11
În ΔO1AA' avem ; rezultă unghiul ϕ1 :
1
1  arcsin
δQ11
(4.10)
Volumul de lucru al este : 𝑉𝑝11 = 𝐴𝑆 = 2𝐴𝑟 iar volumul excedentar:

Vp11
ΔV11  Ve11  2C11cos1  k11 π  21 
2 , (4.11)

4-5
Volumul de lucru al hidroforului este determinat numai de tipul pompei pe care
o deservește. La pompele cu număr par de fețe active volumul de lucru se calculează
δQ ij
pentru cea mai mare pulsație a debitului (pentru cel mai mare ):

 
ΔVij  Veij  Ar 2Cij cos 1  k ij π  21    ij Ar
, (4.12)
1
1  arcsin
δQ ij . (4.13)
În cazul pompelor cu număr impar de fețe active, 𝑁 = 2𝑖 − 1 (cu excepția pompei 1.1):
 
ΔVij  Veij  2Ar 2Cij cos1  k ij π  21    ij Ar.
(4.14)
Volumul de lucru al hidroforului scade odată cu creșterea numărului de fețe
active și este mai mic în cazul pompelor cu număr impar de fețe active [1].

- explicații suplimentare la clasă .

2. Exemple
În continuare sunt introduse câteva exemple reprezentative referitoare la necesitatea
utilizării hidrofoarelor și aspecte legate de construcția și funcționarea acestora la
pompele cu piston.

a b
E4.1. a) Elementele geometrice utilizate la calculul amortizoarelor hidraulice cu gaz.
b)Modelul teoretic presupune efectul elastic al gazului (arcul), amortizarea care determină
încălzirea gazului (amortizorul). Se observă relația dintre debite: 𝑉1̇ = 𝑉̇2 + 𝑉̇3 , indicele 1
este pentru pompă, 2 pentru acumulatorul hidraulic, iar 3 pentru conducta de refulare.

4-6
E4.2. Variația vitezei în conducta de refulare la patru pompe cu 3, 4 ,5 și 6 pistoane. Se
observă că randamentul volumic 𝜂𝑣 are un rol important, pierderile din pompă influențând
variația vitezei v și a debitului. În aceste condiții utilizarea hidroforului este foarte
importantă. ( 𝜑 este unghiul manivelei)

4-7
a

b
E4.3. Amortizoare de pulsații ale presiunii pe conducta de refulare umplute numai cu lichid:
a fotografia amortizorului real; b) schema de principiu. În acest caz modificarea direcției de
curgere a lichidului, combinată cu destinderea în vasul sferic determină reducerea variației
de presiune, dar avem o cădere de presiune pe acest amortizor (pierdem din presiunea la
ieșire). Aceste amortizoare elimină mai mult “zgomotul”.

4-8
E.4.4 Hidroforul montat pe refularea unei pompe cu piston folosită la sistemul de circulație
al instalației de foraj.

4-9
E.4.5. Secțiunea prin hidroforul montat pe refularea unei pompe cu piston folosită la sistemul
de circulație al instalației de foraj. Se observă pistoanele pompei și supapele.

4-10
b
E4.6. Hidrofor fără membrană: a) poziția în cadrul instalației; b) Secțiunea prin hidroforul
montat pe refularea unei pompe cu piston. Se observă lipsa membranei.

4-11
c
E.4.7. Secțiunea prin hidroforul montat pe aspirație unei pompe cu piston folosită la sistemul
de circulație al instalației de foraj: a)poziția în instalație; b)detaliu cu carcase hidroforului;
c)secțiunea prin hidrofor; se văd gazul (albastru) membrana de cauciuc (roșu) și lichidul
vehiculat (maro).

3. Teste de autoevaluare

1. Pompa cu piston are hidrofoare montate:

a. numai pe refulare;
b. numai pe aspirație;

c. pe aspirație și refulare.

2. Hidroforul de refulare este de formă sferică deoarece:

a. se consumă cel mai puțin material pentru execuție;


b. posibilitățile de realizare prin turnare sunt mai simple;

4-12
c. acestă formă geometrică asigură cea mai bună rezistență la presiunea interioară.

3. Hidroforul de refulare se încarcă înainte de începerea lucrului cu gaz (azot, la 0,8 din
presiunea de lucru) la varianta cu membrană deoarece :

a. volumul de lucru devine mai mic;

b. se asigură în acest mod posibilitatea efectivă de funcționare;


c. se reduc variațiile de presiune.

4. Presiunile de lucru ale hidroforului de aspirație sunt în domeniul:

a. 2-10 bara;

b. 0,5 – 2 bara;
c. peste 15 bara.

5.Hidroforul fără membrană:

a. poate funcționa numai pe refulare ;

b. poate funcționa pe aspirație sau refulare;

c. lucrează pe baza modificării volumului lichidului (datorită compresibilității


acestuia) la variația presiunii.

4. Răspunsurile testelor de autoevaluare


1-c, 2-a, 3-b și c, 4-b, 5-a și c.

5. Lucrare de control
1. Faceți schema de principiu a unui hidrofor cu membrană – 1 punct.
2. Explicați modul de funcționare la aspirație – 1 puncte.
3. Explicați modul de funcționare la refulare. -1 punct.
4. Calculați volumul excedentar pentru o pompă cu piston de tip 1.2. - 4 puncte.
5. Indicați motivele pentru are utilizăm hidrofoarele -2 puncte.
Un punct din oficiu.

6. Rezumat:
Unitatea de învățare numărul patru prezintă elementele
importante referitoare la hidrofoarele utilizate la pompele cu

4-13
piston. Este descris amortizorul de pulsații și metodele de calcul
ale acestuia. Utilizarea hidrofoarelor permite: creșterea vitezei
unghiulare critice și a înălțimii maxime de aspirație. Solicitările
motorului și ale elementelor mecanice ale pompei se reduc . Se
diminuează solicitările de pe rețeaua de conducte de refulare.

7. Bibliografie / webografie

1. Ene C. Mașini hidraulice. Note de curs., Univ.


Petrol Gaze din Ploiești, 2011.
2. Karsten O., Schlucker E., Shade O. Cavitation in
Reciprocating Positive Displacement Pumps,
Proceedings of the 27th International Pumps
Symposium, September 12-15, Hudson ,Texas, p
27-33, 2011.
3. Miller J. E. The Reciprocating Pump: Theory,
Design, and Use , Wiley- Interscience, 393 p.,
1987.
4. Săvulescu P. Mașini și instalații hidropneumatice,
Editura Univ. din Ploiești, 2006.
5. Săvulescu P. Mașini și utilaje de transport
hidraulic, Editura Univ. din Ploiești, 2005.
6. Săvulescu P. Utilaj petrolier, Editura Univ. din
Ploiești, 2004.

4-14