22/29.11.

2018

Curs VIII

Sub influența limbii franceze am început încă din prima jumătate a sec. XV să folosim
unele gerunzii cu valoare adjectivală și mult mai rar cu valoare substantivală. Este vorba
despre așa numitele gerunzii acordate – croissant, croissante/ souiffrant, souiffrante –
suferindă, suferind (calchiere)

„suferind” a început să fie întrebuințat și cu valoare substantivală, de ex. „suferinzei din

spitale”

Direct ca substantive au fost calchiate numai cuvintele intrând și ieșind cărora în

franceză le corespund „rentrant” și „saillant”.

Orice calc de structură (fie el lexical sau frazeologic) este în același timp și o
traducere, însă nu orice traducere este un calc. Calcul autentic presupune o identitate sau o
cvasi identitate între model și copie. Asta înseamnă că, dacă modelul imitat este un cuvânt
compus sau derivat, ceea ce rezultă prin calchiere trebuie să fie tot un compus sau derivat.
Redarea în română a termenului german „Jahreszeit” (timp al anului), prin „anotimp” este
desigur, nu numai o traducere, ci și un calc lexical de structură. Într-un nr. relativ mic de
cazuri, cuvintele compuse străine au fost împrumutate, traduse, însă nu și calchiate, deoarece
structura mai analitică a limbii noastre nu permite calchierea.

platfuss – plat picior ( nu se poate, deoarece nu avem picior plat)

Dintre toate tipurile de calculi, cel mai important este calcul lexical, ducând la
îmbogățirea vocabularului cu noi unități lexicale, cât și cu sensuri noi care se adaugă celor
preexistente. În funcție de ceea ce se caută și de elementele noi apărute în vocabularul limbii
influențate, există două tipuri fundamentale de calc lexical. Primul fiind de împrumut de
structură sau de formă internă și ducând la apariția de noi cuv., numit calcul lexical de
structură. Cel de-al doilea este de fapt un împrumut de sens lexical numit calc semantic.

Calcul lexical de structură= copierea sau înfrumusețarea formei conținutului a așa-

zisei forme interne a unui cuvânt străin derivat/compus. Sensul cuvântului nou creat este
mereu același cu al modelului străin pe baza căruia s-a format.

Examen – 17 ianuarie, ora 16 -18

Când se împrumută numai forma internă a unui cuvânt străin, iar complexul sonor este
în întregime înlocuit sau tradus printr-unul indigen, calcul de structură este total. (din FR
surveiller -> RO: supraveghea, surface – suprafață, prevoir-prevedea, maintenir-menține,
triangle- triunghi, soustraire-sustrage)

Calculi de structură: formați cu afixe derivative și clasificați după natura afixelor:

a) calcul după derivare cu sufixe: FR. primante – întâietate , seance – ședință, sentiment
– simțământ (sentiment-împrumut), parloir – vorbitor
b) derivate cu prefixe: FR. decoule – decurge, debattre – dezbatere, demarche – demers
c) derivate parasintetice (cu ambele tipuri de afixe)
d) calculi după cuuvinte compuse: faptul că după modelul cuv. compus străin am format
în lb. RO tot un termen compus este suficient pentru a vorbi despre calc lexical, fie el
și imperfect. Când structura limbii receptoare sau influențate diferă prea mult de cea a
limbii care influențează, nerespectarea topicii e un lucru firesc. Dacă se traduc toate
elementele componente ale unui model străin, respectându-se totodată și ordinea
acestora, calcul este în același timp total, integral și perfect: cal-putere =horse power,
ceas-brățară = montre bracelet, câine lup= chien-loup

Și mai numeroase decât cele totale, sunt calcurile parțiale, numite așa pentru că o parte
a compusului e calchiată, iar alta împrumutată: decret-lege – (FR) decret-loi, mentine-
maintenir, quadruped-patruped.

Compusele prin abreviere pot fi calchiate: UFO-OZN

Calcul semantic: Spre deosebire de împrumutul propriu-zis, calcul semantic înseamnă

atribuirea unui sens nou unui cuvânt deja existent în limbă după modelul corespondentului
său dintr-o altă limbă care în mod obligatoriu e un cuvânt polisemantic și are cel puțin un
sens comun cu cel al limbii ce primește noul înțeles. Se mai numește calc prin extensie
semantică sau extensional. De exemplu, în lb română, termenul „limbă” s-a îmbogățit sub
influența slavă și cu sensul de popor.

O primă categorie de calc semantic cuprinde cuvinte vechi îmbogățite cu sens

neologic: foaie ajunge în sec 19 să se folosească cu sensul de ziar, după modelul german
„Blatt”, dar și cel franțuzesc „feuille”. Alte cuvinte care și-au îmbogățit conținutul
semantic sub influența unor termeni francezi corespunzători:

 cap – formă de relief

 pătură – couche – pături sociale
 perete – paroi=perete cranian
 cap = șef- fr: chef
 curte = instanță judecătorească- fr: cour de justice
 dreaptă = conservator- la droite
 drept = drept ca domeniu- fr: le droit
 a zâmbi=a favoriza – fr: favoriser, sourire
La unele cuinte neologice poate fi reperat calcul semantic.
 a demonstra, demonstrație=a manifesta, manifestare

Cât de mult a contribuit calcul lingvistic la îmbogățirea vocabularului se vede și

din faptul că uneori au fost calchiate serii întregi de cuvinte care au un radical comun
sau același element afixat. Toate verbele care fac parte din familia lui „a ține” sunt de
fapt neologisme explicabile prin calc după modelele franceze și eventual latine sau
italienești: aparține, abține, conține, deține, întreține, menține, obține, a reține, susține
 Există și situații în care un cuvânt străin a fost și împrumutat și calchiat sau tradus.
Ex: slavă: blagosloviti – a blagoslovi, a binecuvânta

Mult mai numeroși sunt termenii latino-romani care au fost odată împrumutați și
altă dată calchiați -> dublete:

independence independență (împrumut)

neatârnare (calchiere)

progrès progres (împrumut)

propășire (calchiere)

cohabiter coabita (împrumut)

conlocui (calchiere)

consacrer consacra (împrumut)

consfinți (calchiere)

imédiat imediat (împrumut)

nemijlocit (calchiere)

extincteur extinctor (împrumut)

stingător (calchiere)

precurseur precursor (împrumut)

premergător (calchiere)

Fenomenul calcului lingvistic alături de împrumuturi prezintă o mare importanță în

îmbogățirea lexicului modern. Se poate observa că calculile lingvistice apar mai ales în
perioadele în care avem de-a face cu o deschidere culturală datorată relațiilor de ordin social
sau lingvistic.