MOTTO:

’’ Educația este cea mai mare și mai grea problemă ce s-a putut da spre rezolvare omului’’

ARGUMENT

Actul sexual are pentru om o importanță deosebită. Schimbările radicale ale

CONTRACEPȚIEI moderne, oferă astăzi cuplului posibilitatea controlului asupra vieții
reproductive.
Ca asistent medical ajut cuplul familial în înțelegerea celei mai potrivite metode de
contracepție, atât din punct de vedere psihic cât și fizic, oferind explicațiile, utilitatea și
eficacitatea metodei.
PLANIFICAREA FAMILIALĂ nu înseamnă doar CONTRACEPȚIE. Noțiunea este
mult mai largă și include nu numai mijloacele contraceptive ci și educația sexuală și familială în
primul rând, informații și sfaturi, de aceea PLANNING-UL FAMILIAL reprezintă astăzi un
element de sănătate, asistentul medical având un rol important în îndeplinirea acestei necesități.
Educația sexuală este un proces ce nu se încheie niciodată, ea desfășurându-se pe totată
durata vieții individului.
Iată de ce educația sexuală trebuie începută prin educația sexuală a adulților: „copiii vor
fi bine crescuți, dacă parinții vor fi bine educați”.
 Cuprins

INTRODUCERE...................................................................................................................... 1
A. PARTE GENERALA .......................................................................................................2
CAP. 1 NOŢIUNI REFERITOARE LA SEXUALITATEA UMANĂ ......................................2
1.1. Definiţia sexualităţii .....................................................................................................2
1.2. Sexualitatea - aspecte psiho – comportamentale..........................................................2
CAP. 2 FAMILIA SI PLANIFICAREA FAMILIALA ............................................................5
2.1. NOŢIUNI PRIVIND PLANIFICAREA FAMILIALĂ ŞI CONTRACEPŢIA...................................5
2.1.1. Conceptul de planificare familială.............................................................................5
2.1.2. Definirea conceptului de planificare familială...........................................................5
2.1.3. Consultaţia în planificarea familială. Principii de consiliere în planificarea
familială...........................................................................................................................................6
2.1.4. Etapele consultaţiei de planificare familială (counseling).........................................7
2.1.5. Tipuri de consiliere (counseling)...............................................................................8
2.2 NOŢIUNI DESPRE CONTRACEPŢIE...................................................................................10
2.2.1 Scurt istoric al contracepţiei..................................................................................10
2.2.2 Clasificarea metodelor contraceptive...................................................................10
2.2.3 Contracepţia hormonală orală..............................................................................12
2.2.3.1 Contraceptive orale combinate (COC)...............................................................12
2.2.3.2 Pilula cu prosgestagen (POP, minipilula)..........................................................15
2.2.4 Contracepţia hormonală cu acţiune întârziată....................................................16
2.2.4.1 Contracepţia injectabilă.......................................................................................16
2.2.4.2 Contraceptia prin implante subdermale (Norplantul)..........................................18
2.2.4.3 Contracepţia prin utilizarea inelelor vaginale..................................................20
2.2.5 Contraceptia intrauterina - dispozitive intrauterine (DIU)..............................20
2.2.6 Contraceptia de bariera......................................................................................23
2.2.6.1 Prezervativul...................................................................................................24
2.2.6.2 Cupolele cervicale.........................................................................................25
2.2.6.3 Spermicidele.....................................................................................................25
2.2.6.4 Buretii cu spermicide......................................................................................26
2.2.7 Abstinenţa periodică.............................................................................................27
2.2.7.1 Metoda coitului intrerupt...........................................................................28
2.2.7.2 Abstinenta totala...........................................................................................28
 2.2.7.3 Alaptatul la sân............................................................................................28
2.2.7.4 Metoda calendarului (metoda ritmica, metoda OGINO-KNAUSS)............29
2.2.7.5 Metoda temperaturii bazale.......................................................................29
2.2.7.6 Metoda mucusului cervical (Billings).........................................................30
2.2.7.7 Metoda simpto-termală.................................................................................30
2.2.8 Contracepţia chirurgicală..................................................................................31
2.2.8.1 Sterilizarea chirurgicală masculină (vasectomia)..........................................31
2.2.8.2 Sterilizarea chirurgicală feminină...............................................................32
B. PARTEA SPECIALĂ..............................................................................................................33
ANEXĂ.........................................................................................................................................34
1. STUDIU...................................................................................................................................36
1.2 Structura lotului studiat in funcţie de mediul de rezidenţă..................................37
1.3 Structura lotului studiat în funcţie de apartenenţa religioasă..............................37
1.4 Reprezentarea contracepţiei şi a planificării familiale..........................................38
1.4.1 Sursele de informare privind contracepţia......................................................39
1.4.2 Metode contraceptive cunoscute.......................................................................39
1.4.3 Metode contraceptive aplicate...........................................................................41
1.4.4 Interesarea partenerului de viaţă privind planificarea familială..........................42
1.4.5 Număr de născuţi vii ai femeii anchetate........................................................43
1.4.6 Evaluarea numărului de avorturi.....................................................................45
2. OPINIA FEMEILOR REFERITOARE LA DIMENSIUNEA FAMILIEI IDEALE....46
3. OPINIA FEMEILOR ANCHETATE REFERITOARE LA DIMENSIUNEA
PROPRIEI FAMILII..................................................................................................................47
CONCLUZII................................................................................................................................49
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................51
ANEXE.........................................................................................................................................52
 INTRODUCERE

EVOLUȚIA CONCEPTULUI PRIVIND CONTRACEPȚIA ȘI PLANIFICAREA FAMILIEI.

„BARZA TREBUIE SĂ VINĂ CÂND VREI TU NU CÂND VREA EA!”

Dacă până acum 10-20 de ani, venirea pe lume a unui copil era o chestiune legată de
întâmplare sau chiar impusa de lege, acum orice femeie poate alege momentul în care poate să
rămână însărcinată.
Planificarea familială nu înseamnă doar să eviti o sarcină, înseamnă să planifici câți copii
să ai.
Planificarea familială înseamnă să îți abordezi activ viața, să determini tu ceea ce trebuie
să se întâmple, nu să lași întâmplarea să-ți determine viața. Pentru aceasta cea mai comodă și mai
sigură metodă este folosirea mijloacelor contraceptive.
Este foarte important ca sarcina să apară atunci când femeia sau cuplul consideră că este
momentu cel mai potrivit, iar mijloacele contraceptive au exact acest scop, de a stabili sarcina la
momentul dorit.

-1-
 A. PARTE GENERALA

CAP. 1 NOŢIUNI REFERITOARE LA SEXUALITATEA UMANĂ

1.1. Definiţia sexualităţii

Cuvântul sexualitate provine din franțuzescul sexualité și reprezintă:
1. Ansamblul manifestărilor în relaţie cu aparatul genital;
2. Ansamblul comportamentelor şi activităţilor legate de instinctul sexual.
Sexualitatea umană cuprinde aspectele somatice, emoţionale, intelectuale, sociale şi
morale ale fiinţei. În plan psihic, aceasta defineşte un barbat şi o femeie.. Din punct de vedere
social, ea determină tipul de relaţii în care se angajează un individ, bărbat sau femeie. Din punct
de vedere moral, antrenează o luare de decizie asupra comportamentelor acceptabile sau
inacceptabile privind actul sexual.
Sexualitatea umana este adesea considerată în termeni a două componente: cea ereditară
şi cea dobândită. Componenta ereditară determină anatomia şi fiziologia organelor genitale.
Componenta dobandită este rezultatul interacţiunilor cu mediul social. Oricum fiecare aspect al
comportamentului sexual cuprinde atât componente ereditare cât şi componente dobândite. Este
deci important să luăm în consideraţie interacţiunea acestor două componente într-o activitate
sexuală dată.
Activitatea sexuală a omului este un fenomen complex, cu multiple aspecte: biologice,
psihice, morale, etice. Ea constituie o parte din existenţa individului, cu un pronunţat aspect
social: perpetuarea speciei umane.
Sexualitatea nu se poate sustrage dinamicii psihologice şi sociale a vieţii.

1.2. Sexualitatea - aspecte psiho - comportamentale

Literatura de specialitate indică faptul că problematica sexualităţii este mai acut resimţită
la vârsta adolescenţei. La această vârstă ea este legată de formarea identităţii sexuale şi de
presiunea socială către rolul de sex - şi la tineri, pentru care deciziile privind
profesiunea/ocupaţia (cariera) şi relaţiile cu parteneri de sex opus sunt nu numai centrale în
sistemul valoric dar şi de o mare importanţă pentru traseul lor existenţial. Decizia este elementul
de legătură între psihosexualitate şi planificarea familială. Vârsta la care psihosexualitatea este
mai puternic reprezentată rămâne adolescenţa. Populaţia adolescentină se confruntă cu două
decizii majore care influenţează personalitatea şi dinamica ei în toate dimensiunile şi care sunt
determinante ale formării a două tipuri de subidentitate personală:
- subidentitatea sexuală;
-2-
 - subidentitatea profesională.
După Dreher şi Dreher, adolescenţa este definită ca o perioadă a vieţii în care individul se
confruntă cu o serie de întrebări personale şi relaţionale.
Cultura occidentală le recunoaşte adolescenţilor o maturitate psihică, însă nu le
recunoaşte dreptul de a trăi o sexualitate adultă.
Dimensiunea psihologică a sexualităţii
Componentele senzoriale, gestualităţile sexuale incluse în funcţionarea sexuală sunt
realizate prin integrare emoţională şi afectivă. Prin sublinierea rolurilor sexuale, ale imaginaţiei,
preferinţelor, motivaţiilor, controlului şi adaptărilor individuale, dar şi prin procesarea tuturor
acestor informaţii, capacitatea mentală poate fi considerată un „organ sexual". Acest „organ”
integrează multitudinea acestor componente şi creează o imagine sexuală complexă, care este
componentă pe plan psihic cu idealul sexual individual, în funcţie de care se dezvoltă un anumit
comportament.
Dimensiunea biologică a sexualităţii
Procesul sexualizării fiinţei umane are o complexitate deosebită prin intervenţia
proceselor psiho - comportamentale, acestea particularizând atât procesul sexual cât şi actul
sexual în sine. Pe lângă organele genitale ce ierarhizeză structura funcţional - sexuală, orice
organ senzorial constituie o componentă importantă a acestei funcţionalităţi.
Sexualitatea ca proces de învăţare
Fiecare individ are o personalitate proprie, realizată prin individualitatea proceselor de
gândire şi percepţie, ca şi un mod personal de învăţare, dezvoltând o istorie proprie experienţelor
insuşite. Aparentul conflict între autori porneşte de la prioritatea mecanismelor biologice sau ale
proceselor de învăţare în ceea ce priveşte comportamentul sexual.
Astfel, prima teorie consideră factorul biologic ca fiind determinant pentru nivelul
general al interesului sexual prin procesul de învăţare determinându-se modul în care acest
interes este exprimat.
Cea de a doua teorie apreciază procesul de învăţare ca având cea mai mare semnificaţie,
componenta biologică nedepăşind rolul de conduită sexuală în alegerea direcţiei pe care îl
constituie acest comportament.
Dimensiunea socio - relaţională a sexualităţii
Deşi particularităţile biologice umane, inclusiv cele sexuale, au rămas relativ
neschimbate în decursul dezvoltării civilizaţiei umane, modul în care a fost definită sexualitatea
a diferit mult în timp datorită evoluţiei valorilor şi caracteristicilor mediului social şi cultural.
Apar astfel, în cadrul unui mediu socio-cultural definit temporal, diferenţe de percepţie a
sexualităţii datorită diferenţelor de statut, apartenenţă etnică, vârstă, factori etico-confesionali.
-3-
 Achiziţia informaţiilor despre sexualitate reprezintă pentru individ un aport cognitiv
indiscutabil necesar în vederea formării identităţii sexuale şi exprimării ei în plan
comportamental prin orientări, preferinţe şi decizii.
Psihologic s-a constatat că înainte de a deveni sexual activ, individul are deja structurate
atitudini complexe faţă de sexualitate. Deciziile sexuale sunt determinate numai de acest
complex psihologic. Atitudinea sexuală are ca orice atitudine o componentă cognitivă, una
evaluativă şi una comportamentală. între aceste trei componente nu există raporturi de
congruenţă astfel încât din exterior se percepe mai ales actul comportamental (decizia sexuală).
Decizia sexuală nu este numai decizie psihologică şi socială ci şi morală, religioasă. Este,
de asemenea, o decizie privind sănătatea şi evident, starea de bine a persoanei.

-4-
 CAP. 2 FAMILIA SI PLANIFICAREA FAMILIALA

2.1. NOŢIUNI PRIVIND PLANIFICAREA FAMILIALĂ ŞI CONTRACEPŢIA

2.1.1. Conceptul de planificare familială
Sănătatea publică defineşte comportamentul demografic prin atitudinea unei perechi faţă
de propria-i reproducere, faţă de dimensiunea familiei sale, faţă de numărul de urmaşi.
Comportamentul demografic natural este caracteristic unei perechi care nu aplică metode de
limitare a naşterilor.
„Comportamentul demografic conştient este asociat unei perechi care aplică metode
contraceptive sau abortive de planificare familială în vederea determinării numărului final de
urmaşi şi eşalonării acestora." (V. Rugină)

2.1.2. Definirea conceptului de planificare familială

Planificarea familială poate fi definită în mai multe moduri.
Astfel I. Munteanu consideră că planificarea familială e un termen sare include „multiple
forme ale comportamentului uman, raportat la asigurarea conştientă şi planificată a succesiunilor.
El cuprinde un dublu aspect: biologic şi social. Pe plan biologic sunt incluse acţiunile cuplului
vis - a - vis de contraceptie şi naştere, iar pe plan social acţiuni precum căsătoria, si asigurarea
locuinţei, adopţia, raportate la interesul succesorilor".
Aplicarea planificării familiale înseamnă în primul rând un număr optim de copii pe care
partenerii şi-i doresc, iar în al doilea rând, aceşti copii să se nască în momentul dorit de părinţi.
Alegerea momentului optim pentru naştere reprezintă aspectul fundamental al planificării
familiale.
Alţi autori (Lyn Thomas), director pentru regionala Europa la International Planned
Brenhood Federation consideră că „Planning-ul familial este o cale de rezolvare, pentru ca
femeile să poată stabili ele însele numărul de copii şi intervalul dintre naşteri".
Planificarea familială este un model cultural, determinat de numeroşi factori. Exercitarea
planificării familiale presupune trei condiţii: cunoaştere, atitudine şi practicare, în sensul că
trebuie să existe o informaţie corectă, urmată de o motivaţie pentru adaptarea deciziei de a avea
un anumit număr de copii.
Planificarea familială se referă la următoarele aspecte:
a. modalitatea de evitare a unei sarcini nedorite;
b. modul de a avea o sarcină la un moment dorit;
c. reglarea intervalului dintre naşteri;
d. prezervarea fertilităţii;
-5-
 e. evitarea sarcinilor cu risc pentru mamă şi copil;
f. creşterea stării de bine individual şi social;
g. armonia în cuplu;
h. depistarea şi tratarea bolilor cu transmitere sexuală.
Astăzi activitatea de planificare familială tinde să-şi extindă aria, îndeplinind şi alte
obiective:
- diagnosticul infertilităţii cuplului;
- depistarea neoplasmelor genito-mamare;
- sfat conjugal şi genetic;
- consultanţă în tulburările sociale;
- tratamentul menopauzei.

2.1.3. Consultaţia în planificarea familială. Principii de consiliere în planificarea familială

Consultaţia de planificare familială diferă de o consultaţie de medicină generală.
În primul rând diferă pentru că medicul discută cu persoane, în general, aparent
sănătoase. În al doilea rând pentru că persoana care poate fi numită clientă îşi alege singură
metoda contraceptivă dorită, bineînţeles după ce medicul i-a prezentat metodele de contracepţie
care îi sunt eficiente.
Cine se adresează cabinetelor de planificare familială?
1. Adesea pacienta se prezintă pentru o consultaţie privind alegerea unei metode
contraceptive sau dacă au apărut probleme / efecte secundare pe parcursul tratamentului
respectiv;
2. Pacienta care şi-a autoadministrat medicaţie dar care a eşuat şi suspectează o
eventuală sarcină;
3. Persoane care solicită o medicaţie de urgenţă;
4. Persoane cu boli cu transmitere sexuală
5. Cupluri cu probleme de dinamică sexuală.
Pentru că în aceste cazuri, comunicarea este bidirecţională, atât medic - pacient cât şi
pacient - medic se preferă în locul termenului de consultaţie pe cel de „counseling".
Scopurile counseling-ului sunt:
a) - pacienţii (clienţii) sunt încurajaţi să se gândească atent asupra problemelor lor;
b) - după ce s-a înţeles problema, se scontează trecerea la acţiune în vederea rezolvării
problemei. Acţiunea este dirijată de consilier dar decizia aparţine pacientului. Counseling-ul
înseamnă alegere. Pentru ca decizia să fie adecvată, trebuie să aparţină clientului.

-6-
 2.1.4. Etapele consultaţiei de planificare familială (counseling)
Etapele counseling-ului în planificarea familială după metodologia recomandată în
revista „Population Report" a Universităţii John Hopkins din SUA sunt prezentate după o
formulă de memorare SINAIA:
S - Salutul de întâmpinare a clientului
I - Informaţii despre client
N - Noţiuni despre toate metodele de planificare (contraceptive)
A - Alegerea metodei
I - Informaţii despre metoda aleasă
A - Adresabilitatea la reîntoarcere (vizita de urmărire)
Conţinutul acestor 6 etape este următorul:
1. (S) Întâmpinarea clientului:
- medicul trebuie să i se adreseze clientului politicos;
- medicul trebuie să facă o scurtă prezentare a serviciilor medicale ce le oferă acel
cabinet.
2. (I) Informaţii despre client:
- se întreabă clientul cu ce poate fi ajutat;
- se stabileşte dacă problema clientului intră în sfera serviciilor medicale;
- se notează datele referitoare la pacient, care este asigurat de întreaga confidenţialitate a
datelor. Datele referitoare la pacient cuprind:
a). Antecedente heredo-colaterale;
b). Antecedente fiziologice;
c). Date despre numărul de naşteri;
d). Numărul de avorturi;
e). Dacă a mai fost în evidenţa altor cabinete de planificare familială.
3. (N) Noţiuni despre metodele de planning familial:
- medicul prezintă cele mai frecvente metode de planificare familială ( de obicei
cele mai uzuale);
- pacientul este întrebat ce metodă îl interesează şi dacă deţine informaţii
referitoare la acea metodă, iar dacă aceste informaţii sunt corecte.
4. (A) Alegerea metodei:
- medicul trebuie să ajute pacientul în alegerea metodei potrivite în funcţie de
personalitatea sa, sexualitate şi stilul de viaţă al acestuia.
De asemenea se ţine cont de categoria socială, de situaţia familială, nivelul de instruire şi
nu în ultimul rând de dorinţa partenerului.
-7-
 5. (I) Informaţii privind alegerea metodei:
- după ce pacientul a ales metoda i se oferă date suplimentare referitoare la acea
metodă.
- i se prezintă efectele secundare şi primele semne de urgenţă medicală.
6. (A) Vizita de urmărire, la o nouă vizită, clientul este întrebat:
- dacă e mulţumit sau dacă au apărut probleme.
- dacă doreşte o altă metodă.
- dacă doreşte să aibă un copil i se va explica când şi în ce mod trebuie să întrerupă
metoda contraceptivă aleasă.

2.1.5. Tipuri de consiliere (counseling)

1. Counseling general
2. Counseling contraceptiv - se prezintă toate metodele caracteristice lor
3. Counseling specific pentru o metodă
Se discută:
 Caracteristicile metodei
 Mecanismul de acţiune
 Avantajele metodei
 Dezavantajele acesteia
 Eficienţa metodei aplicate
 Siguranţa
 Eventualele efecte secundare
 Semne de alarmă
 Instrucţiuni de folosire a metodei
 Şi cazul efectelor secundare - tratamentul acestora
4. Counseling special în situaţii particulare (pre-, postabortum, counseling
premarital, counseling psiho-sexual, counseling post agresiune sexuală,
counseling în sterilizarea chirurgicală).
a) Counseling pre /postabortum
Când pacienta se adresează unui cabinet de planificare familială înaintea
efectuării avortului, recomandabil este a i se prezenta noţiuni privitoare la contracepţie şi
modalităţi de evitare a unui eventual avort în viitor. Dacă pacienta se adresează unui
cabinet de planning din cadrul unei maternităţi i se prezintă modalitatea avortului, a
anesteziei. Decizia de a recurge la întreruperea sarcinii sau nu, aparţine în totalitate
pacientei.
-8-
 Când pacienta se adresează unui cabinet în perioada post-abortum, i se prezintă
metodele contraceptive şi eventual sprijinul unui psiholog pentru acele femei afectate
psihic de acest eveniment.
b) Counseling psihosexual
Acest tip de counseling se adresează în special acelor persoane cu probleme de
dinamică sexuală, acelor care au probleme de percepţie a normalităţii şi a anormalităţii în
sexualitate, persoanelor cu probleme psihice în sfera sexualităţii.
c) Counseling post-agresiune sexuală
Trebuie identificat de medic dacă pacienta are nevoie şi de un consult medical şi
tratament de specialitate :
 chirurgical
 psihiatric
 medicină legală
Trebuie menţionat dacă este nevoie să se recurgă la contracepţie de urgenţă.
d) Consiliere (counseling) în sfatul premarital in această situaţie:
 De preferat a se discuta cu ambii parteneri;
 In sfera sexualităţii se discută despre aspectul de
normalitate / anormalitate;
 Se prezintă metodele contraceptive şi se alege una în
situaţia în care partenerii îşi doresc într-o perioadă scurtă un
copil.
e) Counseling în sterilizarea chirurgicală
 Pentru că acest tip de contracepţie este definită, counseling-
ul necesită a fi efectuat cu mare atenţie;
 I se acordă pacientei un timp de gândire dacă aceasta nu
este decisă în totalitate, ştiind că fertilitatea nu va mai fi
redată printr-o altă operaţie;
 Se discută despre numărul copiilor, dacă îşi poate schimba pe viitor statutul
marital.

-9-
 2.2 NOŢIUNI DESPRE CONTRACEPŢIE
2.2.1 Scurt istoric al contracepţiei
Prin contracepţie se înţelege o metodă de planificare familială integrată în medicina cu
caracter profilactic constând în prevenirea apariţiei sarcinii prin utilizarea de mijloace
contraceptive.
Cercetările medicale ale sfarșitului de mileniu au avut in vedere perfectionarea
mijloacelor hormonale, fabricarea vaccinurilor ca si a preparatelor contragestive de tip RU486.

2.2.2 Clasificarea metodelor contraceptive

Metodele contraceptive se pot clasifica dupa mai multe criterii:
 În functie de utilizator:
♦ feminine
♦ masculine
 În functie de durata:
♦ temporare
♦ permanente
 În functie de metoda contraceptiva:
♦ hormonale
♦ mecanice
♦ clinice
♦ chirurgicale
♦ naturale
♦ mixte
Diferitele metode contraceptive aplicate in practica au o eficacitate diferita.
Aprecierea si eficacitatea unei metode contraceptive se realizeaza folosind indicele
PEARL (R), avand urmatoarea formula:

Pentru un cuplu sanatos care nu foloseste nici o metoda contraceptiva, R variaza intre
60-100. Metodele contraceptive ideale are trebui sa aiba R=0. Cu cat valoarea lui R este mai
mica cu atat acea metoda este mai eficienta.
Rezultatul se exprima prin rata de esecuri la 100 femei / an.
Calitatile ideale ale unui contraceptiv sunt:
- 10 -
  siguranta completa
 eficacitate 100%
 absenta efectelor secundare
 reversibilitatea rapida si usoara
 pretul scazut (chiar gratuitate)
 disparitia necesitatii controlului medical
 independenta fata de momentul contactului sexual
 buna acceptabilitate
Pentru ca nici una din metodele contraceptive cunoscute si utilizate nu intruneste toate
calitatile prezentate mai sus, avand atat avantaje cat si dezavantaje, aplicarea unei metode
contraceptive se face cu ajutorul counseling-ului prezentat in cabinetele de planificare familiala.
Clasificarea recomandata de catre Federatia Internationala a Ginecologilor si
Obstetricienilor (FIGO) si Centrul pentru Populatie si Sanatate a Familiei al Universitatii
Columbia (SUA):
1.Contraceptia orală hormonală
♦ pilula combinata
♦ minipilula (pilula cu progestogeni)
2. Contraceptia hormonală cu acţiune întârziată
♦ contraceptive injectabile
♦ implanturi
♦ inele vaginale
3. Contraceptia intrauterină
♦ DIU mecanice (tip Lipps loop)
♦ DIU cu medicatie (tip Cooper T si Cooper 7, DIU cu prostagen)
4. Contraceptia de barieră
♦ prezervativ
♦ capul cervical
♦ spermicidele
♦ bureti cu spermicid
5. Abstinenţa periodică
♦ metoda calendarului
♦ metoda mucusului cervical (Billings)
♦ metoda simptotermala
♦ metoda coitului intrerupt

- 11 -
 6. Contraceptia chirurgicală
 tehnici pentru femeie:
♦ chirurgicala
♦ electrica
♦ mecanica
♦ chimica
♦ histerectomia
 tehnici pentru barbat:
♦ vasectomia chirurgicala
♦ vasectomia chimica

2.2.3 Contracepţia hormonală orală

Definiţie: Reprezintă utilizarea în scop contraceptiv a hormonilor steroidieni sexuali şi
a fost introdusă de Gregory Pincus.
Primele contraceptive orale conţineau doze mari de estrogeni şi progestogeni,
care au fost gradat şi semnificativ diminuate, ducând la reducerea efectelor secundare.
Forme:
Contracepţia orală prin:
1. pilula combinată estroprogestativă (COC)
2. pilula cu progestagen (minipilula POP)

2.2.3.1 Contraceptive orale combinate (COC)

Definiţie:
COC sunt preparate de estrogeni şi progesteron sintetic cu o eficacitate crescută în
evitarea sarcinii. În prezent, substanţa estrogenică e reprezentată de etinilestradiol, iar
progestagenul de progestativele de sinteză, care sunt derivaţi de 19-nortestosteron şi derivaţi de
progesteron.
Clasificare:
 Monofazice: cu o concentraţie fixă de hormoni estrogeni şi progestageni
pe tot parcursul ciclului.
 Multifazice:
- două (bifazice)
- trei (trifazice)
cu concentraţii diferite de estrogeni şi/sau progestageni pe parcursul unui ciclu.

- 12 -
 In prezent, în România pilule contraceptive combinate sunt disponibile sub forma de folie
cu 21 sau 28 de pilule.
Mecanism de acţiune:
a.) Inhibarea ovulaţiei prin acţiunea asupra axului hipotalamo-hipofizar, blocând astfel
eliberarea hormonilor gonadotropi hipofizari.
b.) Endometrul suferă o transformare specifică devenind inpropriu nidaţiei,hipotrofie
glandulară progresivă, pseudodecidualizare stromală cu infiltrat mastocitar fără
deferenţierea arterelor spiralate.
c.) Epiteliul vaginal şi mucoasa cervicală suferă modificări ce influenţează negativ
mobilitatea spermatozoizilor (diminuează cantitatea de mucus crescând vâscozitatea
acestuia),
d.) Efect claudogenic (efect post-ovulaţie): previne procesul de reproducere.
Administrare:
- Folie de 21 - zilnic 21 de zile, 7 zile pauză
- Folie de 28 - zilnic 21 de zile, apoi zilnic 7 zile pilule placebo
Indicaţii:
Este recomandată femeilor care:
1. necesită o metodă contraceptivă cu eficacitatea crescută, însă reversibilă;
2. nu doresc ca metoda să interfere cu actul sexual şi nu doresc să depindă de partener;
3. au în antecedente cazuri de sarcină ectopică;
4. care au dismenoree;
5. care au chisturi ov ariene benigne;
6. au în antecedente sau au risc înalt de afecţiuni inflamatorii pelvine.
Contraindicaţii:
a) Absolute
A. Circulatorii:
 tromboze arteriale şi venoase
 boli cardiace ischemice
 factori de risc severi pentru boli arteriale şi anomalii de coagulare sau
fibrinoliză
 atacuri ischemice tranzitorii
 boli valvulare
 hipertensiune pulmonară
B. Afecţiuni hepatice:
 boli active, icter recurent, sindromul Dubin-Johnson şi Rothor
- 13 -
  adenom hepatic
 litiază biliară
 porfirii
C. Istoric al unor boli influenţate de hormoni steroizi:
 herpes gestaţional
 sindrom hemolitic uremie
D. Sarcina
E. Sângerări genitale nediagnosticate
F. Neoplasme estrogen-dependente
b) Relative
1) Prezenţa unor factori de risc pentru bolile cardiovasculare (DZ, HTA, fumat > 40 ţigări
/ zi, vârsta înaintată, exces ponderal)
2) Migrena
3) Siclemia homozigotă
4) Oligo- sau amenoreea
5) Hiperprolactinemia
6) Depresia severă
Efecte secundare:
a) Boli cardiovasculare:
 tromboze venoase (inclusiv AVC)
 embolia pulmonară
 HTA
 Infarct miocardic
b) Afecţiuni hepatice:
 Adenomul hepatic
 Carcinom hepatocelular
 Litiază biliară c). Patologie tumorală
 Neoplasm cervical
 Displazii cervicale
 Neoplasm de sân, melanoame
d) Efecte metabolice:
 Reducere a toleranţei la glucoza
 Creştere în greutate
Efecte adverse minore şi complicaţii:
1. Depresia - se administrează vitamina B6;
- 14 -
 2. Modificări de libidou;
3. Tulburări de cauză vasculară retiniana sau cerebrală;
4. Infecţii urinare mai frecvente;
5. Dereglări menstruale;
6. Leucoreea;
7. Cloasma;
8. Modificări ale imunităţii.
Eficacitatea:
- înaltă cu condiţia folosirii corecte
- Eşecul: 0,2 - 1 la 100 femei / an (greşeli de administrare = pilula uitată)

2.2.3.2 Pilula cu prosgestagen (POP, minipilula)

Definiţie:
POP sunt contraceptive hormonale orale ce conţin doar progestagen, intr-o doză mai mică
decât pilulele combinate. POP conţin numai 0,3 - 0,5 mg de progestagen, din grupul noretisteron
sau levonorgestrel.
Mecanism de acţiune:
Se bazează pe transformările mucusului cervical. El se îngroaşă, este redus cantitativ şi
devine impenetrabil pentru spermatozoizi.
Administrare:
Prima pilulă trebuie luată în prima zi a menstruaţiei, după care se continuă zilnic la
aceeaşi oră cu câte o pilulă, fără pauză.
Indicaţii:
 Persoane ce prezintă contraindicaţii sau efecte adverse la administrarea COC;
 Vârsta peste 45 de ani, în absenţa fumatului şi peste 35 de ani în prezenţa factorilor de
risc, în special fumatul;
 Diabetul, obezitatea;
 Hipertensiunea în tratament;
 Migrene;
 Femeile în perioada alăptării.
Contraindicaţii:
a) Absolute:
Nu se recomandă POP femeilor care au:
o Afecţiuni maligne ale sânului;
o Afecţiuni maligne cervicale, uterine sau ovariene;
- 15 -
 o Boli arteriale cerebrovasculare şi coronariene
b) Temporare:
o Sarcină sau suspiciunea de sarcină (până când se infirmă);
o Boli hepatice acute;
o Sângerări anormale nediagnosticate;
o Suspiciuni de leziuni maligne ale sânului.
Efecte secundare:
1) Tulburări menstruale:
- sângerări neregulate cu cicluri de 25 - 35 de zile;
- amenoreea, determinată de anovulaţie;
2) Mastodinia
3) Creşterea relativă a incidenţei sarcinilor ectopice.
Eficacitate:
- Mai scăzută ca cea a COC;
- Rata de eşecuri 0,3 - 5 /l 00 femei/an;
- Intervalul permis pentru „pilula uitată" este de 3 ore, eficacitatea fiind scăzută după
aceste interval.

2.2.4 Contracepţia hormonală cu acţiune întârziată

2.2.4.1 Contracepţia injectabilă
Primul preparat injectabil cu progesteron a fost realizat în 1950 şi a fost utilizat în
tratamentul andometriozei şi a cancerului endometrial.
În prezent cele mai utilizate preparate sunt:
a. Medroxiprogesteron acetat depozit (DMPA, depo-provera) - fiecare doză are 150
mg, se administrează intramuscular la fiecare 3 luni;
b. Nortisteron enantat (NET-EN, Noristerat, Novigest) - fiecare doză are 200 mg, se
administrează intramuscular la 2 - 3 luni.
Mod de acţiune:
 Supresia ovulaţiei;
 Îngroşarea vâscozităţii mucusului cervical, nepermiţând penetrarea spermatozoizilor prin
cervix;
 Crearea unui endometru subţire, atrofie;
 Modificări asupra trompelor.
Eficacitate:
- Este foarte înaltă.
- 16 -
 - Rata eşecurilor: 0,5 - 1,5 la 100 femei/an.
Administrare:
Perioada optimă de începere a contracepţiei injectabile este cea a primelor 7 zile ale
ciclului menstrual, dar administrările ulterioare pot fi mai puţin riguroase ca moment, avându-se
în vedere marea eficacitatea a preparatelor.
Pentru femeile în post-partum, dacă alăptează, injecţia iniţială se va face în a 6-a
săptămână post-partum, nu mai devreme. Dacă nu alăptează, se va face injecţia pe intervalul de 2
luni post-partum, nu mai devreme de 6 săptămâni datorită hemoragiilor importante ce pot apare.
Indicaţii:
 Femeile care alăptează;
 Femeile care sunt în ultimii ani ai vieţii reproductive;
 Femeile care preconizeză recurgerea la sterilizare chirurgicală în următoarele 3-12
luni;
 Cele ce au în antecedente anemia falcipară;
 Femei care folosesc în mod curent medicamente inductoare enzimatice hepatice;
 Femei care au nevoie de contraceptive pentru câteva luni;
 Femei care preferă medicaţia injectabilă, care doresc să păstreze secretul folosirii unei
metode contraceptive faţă de parteneri;
 Femei care fumează.
Contraindicaţii:
 Sarcină diagnosticată sau suspicioasă;
 Sângerări anormale genitale inexplicabile în ultimele 3 luni;
 Sarcină dorită în viitorul apropiat;
 Preocupare cu privire la creşterea ponderală.
Efecte benefice:
Scad incidenţa şi gravitatea inflamaţiilor pelvine, endometriozei, candidozei vaginale,
neoplasmului ovarian şi endometrial.
Avantaje:
 Acceptabilitate bună;
 Nu există posibilitatea „pilulei uitate";
 Eficacitate crescută în comparaţie cu COC;
 Perioadă îndelungată de acţiune;
 Permite supravegherea periodică medicală.
Dezavantaje:
 în cazul apariţiei de efecte adverse, acţiunea sa nu poate fi întreruptă brusc;
- 17 -
  Necesită personal calificat.
Efecte secundare:
 Tulburările menstruale sunt foarte frecvente, variind de la amenoree şi oligomenoree
până la sângerări neregulate frecvente, prelungite şi rareori foarte abundente.
 Reluarea ovulaţiei şi fertilităţii necesită, în medie 5-7 luni şi se poate prelungi la 2 ani.
 Creşterea în greutate, cefalee, edeme, ameţeli, oboseală, iritabilitate, mastodinie pot
apare la unele utilizatoare.
Efecte adverse:
 Modificari lipidice - nivelul HDL crescut;
 Metabolism glucidic: pot apare scaderi ale tolerantei la glucoza si hiperinsulinism;
 Cancer mamar - folosirea indelungata de catre femei mai tinere de 25 de ani ar reprezenta
un rise mai crescut de cancer de san.
 Metabolismul osos - DMPA poate fi folosit la orice varsta mai mica de 16 ani;
 Reactiile alergice pot apare imediat dupa injectarea DMPA.

2.2.4.2 Contraceptia prin implante subdermale (Norplantul)

Implantul subdermal Norplant consta din 6 mici capsule moi din silastic (cauciuc
siliconic). Fiecare capsula are 2,4 mm diametru si contine 36 mg levonorgestrel. Capsulele sunt
inserate subdermal in bratul femeii sau in zona inghinala printr-o procedura chirurgicala minora
efectuata sub anestezie locala. Norplantul are la baza numai progesteronul. Dupa inserţie
capsulele Norplant sunt palpabile, dar nu sunt vizibile. Efectul contraceptiv este dobandit printr-
o eliberare lenta si constanta a levonorgestrelului prin difuziune de membrana silastica in
curentul sanguin.
Mecanism de actiune:
Se crede ca are la baza urmatoarele modalitati de actiune:
 Supresia ovulatiei;
 Ingrosarea mucusului cervical, ceea ce impiedica penetrarea spermatozoizilor prin cervix;
 Crearea unei mucoase endometriale subtiri si atrofice.
Indicatii:
Reprezinta o metoda potrivita pentru majoritatea femeilor aflate la -varsta reproductivă,
insă este recomandată in mod special acelor femei care:
- doresc o contraceptie continua;
- doresc o metoda de spatiere a sarcinilor pe termen lung;
- doresc o metoda contraceptive care sa nu interfere cu actul sexual sau sa depinda si de
partener;
- 18 -
 - prefera o metoda care sa nu necesite aprovizionarea frecventa si,
mai important, sa nu fie aplicata zilnic;
- are numarul de copii pe care și-i doreste dar nu vrea sa opteze pentru strerilizare;
- nu pot folosi contraceptive care au in compozitie estrogen.
Contraindicatii absolute:
- Malignitati ale sanului;
- Malignitati ale cervixului, uterului sau ovarelor;
- Boala cerebro-vasculara sau coronariana.
Contraindicatii absolute temporare:
- Sarcina sau suspiciunea de sarcina;
- Boala hepatica acuta (hepatita virala);
- Sangerari genitale de cauza neelucidata;
- Suspiciunea de cancer de san, pana cand se infirma diagnosticul.
Contraindicatii relative:
- Anemii severe;
- Tulburari de coagulare sau terapie anticoagulantă in curs;
Efecte secundare:
 Modificari menstruale: sangerari abundente sau simplu spotting, menstruatii
neregulate sau chiar amenoree, tulburari de tip hipermenoree sau hipomenoree.
 Cefaleea;
 Stare de irascibilitate;
 Ameteala;
 Greata, eruptii tegumentare de tipul rash-ului;
 Acneea, modificari ale apetitului;
 Caderea parului, cresterea pilozitatii faciale si corporale, congestie mamara;
 Aparitia de chisturi ovariene.
Incidente:
La femeile care folosesc ca metoda contraceptiva Norplantul, rat a -arcinii ectopice
este de 1,3% pe an.
S-a observat ca rata sarcinii ectopice la femeile sub Norplant este mai mare la
persoanele cu obezitate si creste pe masura ce durata de utilizare a N orplantului este mai
mare. Se apreciaza ca obligatorie extragerea implantelor a sfarsitul celor 5 ani de utilizare.
Eficacitate:
Rata esecurilor este de aproximativ 3 sarcini la 100 femei / an.

- 19 -
 2.2.4.3 Contracepţia prin utilizarea inelelor vaginale
Reprezinta singura metoda de lunga durata aflata sub controlul utiliz atorului. Femeia
isi poate introduce sau scoate inelul dupa dorinta fara ajutor medical.
Sunt 2 tipuri de inele vaginale:
 Unele care contin 2 hormoni (estrogen si progesteron), asemanatoare pilulei
combinate; actionand prin inhibarea ovulatiei. Metoda este activa timp de 3
saptamani, dupa care inelul se scoate pentru o saptamana atunci cand apare
sangerarea de privare (menstruatia).
 Celalalt tip de inele elibereaza un singur tip de hormon, progestagen, si este
purtat timp de 3 luni de zile. Rata de eliberare a progestagenului
(levonorgestrel) este de 20 micrograme / zi.
Ca efecte secundare ale metodei se mentioneaza:
- menstruatii neregulate;
- riscuri de expulzie la femeile in varsta sau multipare.

2.2.5 Contraceptia intrauterina - dispozitive intrauterine (DIU)

Istoric:
In 1909, Richard Richter mentiona rezultatele cu efect contraceptiv otinute in urma
introducerii in cavitatea intrauterina a unui fir de ata ;nirurgicala de 27 mm diametru.
Dupa 1960, sperantele legate de folosirea dispozitivelor intrauterine au :rescut, s-a
apelat la plasticul biologic inert care se putea mula dupa diferite forme, facilitand astfel
insertia.
Tot in anii '60 in SUA s-a prezentat spirala Marquiles din poilietilena, dispozitiv
,,deschis" care evita riscul ocluziilor intestinale asociate insertiei unui nel si care se insera cu
ajutorul unui tub de plastic.
In anii '62 este prezentata bucla Lippes, care avea un fir de reper la nivelul colului si
care permitea verificarea bunei pozitionari.
Apar de asemenea, tot in aceasta perioada, primele dispozitive din cupru, sub forma
unui dispozitiv in T.
Deflnitie:
Dispozitivele intrauterine sunt obiecte produse dintr-un material solid, care se
introduc in cavitatea uterina in scop contraceptiv. Sunt cunoscute si sub numele de sterilete.
Clasificare:
Sunt doua varietati:
a) Inerte
- 20 -
 - Sunt fabricate din plastic (polietilena impregnata cu bariu) sau din otel.
Constituie prima generatie de DIU si sunt denumite inerte pentru ca nu
contin nici un element (metal) activ si nici substante chimice care sa se elibereze
in cavitatea uterina.
b) Biologic active
- Eliberatoare de cupru, argint, aur sau substantahormonale;
- Cele mai cunoscute DIU moderne sunt in forma de:
a. Cooper 7
b. Copper T (T cu 3 80 A, T cu 3 80 Ag)
c. Multiload (Multiload Cu 375)
DIU care poseda 375-280 mm2 suprafata acoperita cu cupru, au o durata de
utilizare de minim 6 ani.
Eficacitatea intrauterina a unui DIU cu fir de cupru de 0,4 mm (T cu ;S0A) sau a
unui fir de argint acoperit cu cupru (model T cu 380 Ag) poate depasi 10 ani.
Steriletele eliberatoare de hormoni se bazeaza pe calitatile suportului de
metilpolisiloxan capabil de a difuza steroizii la un nivel constant. Primul dispozitiv eliberator de
hormoni elibereaza progesteron direct in uter la un nivel mediu de 65 mcg/zi, timp de un an.
Acesta este cunoscut sub numele de Progestasert.
S-a observat ca progesteronul modifica ciclul menstrual la femeile ce utilizeaza
Progestasert-ul, volumul sangerarii este considerabil redus in raport cu cantitatea existenta
inaintea insertiei. Ultimul tip de dispozitiv Levonova, elibereaza levonorgestrel la un nivel
mediu de 20 mcg/zi timp de 5 ani.
Mecanism de actiune:
- Impiedica fecundatia prin alterarea capacitatii de fertilizarea
spermatozoidului si ovulului precum si prin inhibarea transportului tubar al
ovulului si a migrarii spermatzoizilor prin mucusul cervical si prin secretiile din
cavitatea uterina.
- Impiedica implantarea, fie prin distrugerea oului, fie prin eliminarea sa
datorita activitatii uterine crescute, motilitatii tubare perturbate si inducerii
luteolizei.
- Modificari traumatice endometriale (ireversibile);
- Modificari imunologice si modificari hormonale.
Indicatii:
Steriletul poate fi recomandat mai ales femeilor care:
-au realizat deja un numar de copii si solicita o metoda eficienta dar si reversibila;
- 21 -
 - prefera o metoda care nu necesita aplicare libera si care sa nu interfere cu actul
sexual si sa nu depinda de partener;
- au contraindicatii la metodele de contraceptie hormonala (patologie, fumat);
- au dificultati in procurarea dar si utilizarea pilulei sau a mijloacelor de bariera.
Contraindicatii:
a) Absolute
- Sarcina;
- Sangerari genitale anormale;
- Inflamatii pelvine active;
- Patologie cu transmitere sexuala;
- Sarcina ectopica in antecedente;
- Anomalii ale uterului (malformatii congenitale, fibromioame,
hiperplazie uterina).
b) Relative
- Varsta sub 20 ani;
- Nuliparitatea;
- Anemiile;
- Menoragiile, dismenoreea severa;
- Parteneri sexuali multipli;
- Boli cu rise crescut de bacteriemie;
- Uterul cicatricial si stenozele cervicale;
- Sarcina ectopica in antecedente.
Insertia:
Momentul optim este in timpul menstruatiei sau imediat dupa aceasta (zilele 3-6 ale
ciclului menstrual). Insertia tardiva creste frecventa aparitiei unor complicatii ca durerea,
sangerarea, sarcini accidentale.
Insertia post-abortum nu presupune o crestere a reactiilor adverse, dar trebuie luate
precautii speciale pentru a asigura pozitionarea corecta a DIU si evită perforatia. Riscul
expulziilor spontane este mai mare in aceasta situatie si - femeile care alapteaza.
Complicatii:
a) Precoce
 Atacul vaso-vagal - determinat de manevrele asupra colului uterin,
urmat foarte rar de crize de tip convulsiv;
 Alcaloze prin polipnee, urmata de tetanie;
 Perforatia.
- 22 -
 b) Tardive
 Sarcina intrauterina;
 Sarcina ectopica (3-4% din sarcinile aparute pe DIU);
 Durerea;
 Sangerarea;
 Expulziespontana;
 Disparitia firelor;
 Infectiile pelvine.
Eficacitatea:
Rata de esec pentru DIU modeme este de 1,5 - 2%.

2.2.6 Contraceptia de bariera

Cuprinde:
1. Prezervativul
2. Capul cervical
3. Spermicide
4. Bureti cu spermicide
5. Diafragma
Metodele de contraceptie prin bariera ofera protectie impotriva sarcinilor prin
blocarea patrunderii spermatozoizilor in cavitatea uterina.
Mod de actiune:
Contraceptivele de bariera au 2 componente:
a) Mecanică
b) Chimică
Componenta mecanica (diafragme, cupolele cervicale, prezervativul) piedica
penetrarea spermatozoizilor in canalul cervical.
Componenta chimică (spermicidul) distruge sau inactiveaza -ermatozoizii.
Avantaje:
 Absenta efectelor sistemice si adverse însemnate;
 Absenta influentarii ciclurilor menstruale si lactatiei;
 Reversibilitate buna;
 Asigurarea unui grad de protectie impotriva bolilor cu transmitere sexuala.
Dezavantaje:
 Rata crescuta a esecurilor;
 Pretul relativ mare;
- 23 -
  Interferenta cu activitatea sexuala.
Indicatii generate defolosire a metodelor de bariera
 Pentru persoane care prezinta contraindicatii medicale pentru alte metode
reversibile;
 Pentru persoane care au contacte sexuale neregulate;
 Ca o forma interimara de contraceptie:
• In timpul amenoreei de lactatie
• Dupa o vasectomie
• Cand se folosesc medicamente care interfereaza cu contraceptivele
orale, scazandu-le eficacitatea.
 În perioada de investigare a unor simptome ginecologice;
 În combinatie cu o metoda de calcul a fertilitatii, pe o perioada
fertila a ciclului menstrual;
 Pentru protectie impotriva bolilor cu transmitere sexuala,
inclusiv SIDA.

2.2.6.1 Prezervativul
Denumite si condoame, sunt fabricate din latex sau plastic subtire, prelucrate prin
adaugare de silicon si ambalate ermetic.
Prezervativul acopera penisul in erectie. El colecteaza lichidul sper matic si
actioneaza ca o bariera ce impiedica intrarea spermatozoizilor in vagin.
Indicatii:
 Contraceptiv sau protector impotriva bolilor cu transmitere sexuala;
 Ejacularea precoce;
 Leziuni cervicale.
Contraindicatii:
a) Absolut - nici una.
a) Relative - alergia la spermicidul lubrifiant, la latex (tumefiere, prurit, tumefiere).
Avantaje:
 Pot fi folosite imediat dupa nastere;
 Nu au influenta asupra laptelui matern;
 Sunt lipsite de nocivitate. Nu au efecte secundare asociate unei componente hormonale.
 Folosirea lor poate fi facuta de barbati de orice varsta;
 Nu necesita o consultatie medicala prealabila.

- 24 -
 Dezavantaje:
 Pot scadea intensitatea senzatiilor din timpul actului sexual, scazand placerea ambilor
parteneri; Cuplurile trebuie sa intrerupa actul sexua pentru a pune prezervativul;
 Are o reputatie rea (sunt asociate cu imoralitatea);
 Exista riscuri mici ca prezervativul sa alunece / sa se rupa in timpul actului sexual.
Eflcacitate:
In cazul utilizarii obisnuite 12-14 sarcini / 100 femei in primul an de utilizare. Utilizate
in mod corect, sunt eficiente: 3 sarcini la 100 femei in primul an de utilizare.
Prezervativele pentru femei
O foita in forma de sac, confectionata din plastic subtire, transparent si moale.
Inainte de actul sexual se introduce aceasta foita in interiorul vaginului.
Avantaje:
 Poate fi controlat de utilizator;
 Destinata atat prevenirii bolilor cu transmitere sexuala cat si a sarcinilor;
 Nu s-au identificat efecte secundare si reactii alergice.
Dezavantaje:
 Sunt scumpe;
 Este nevoie de cooperarea partenerului;
 Trebuie sa fie la indemana in cazul actelor sexuale neprevazute.
Eficienta:
- In cadrul utilizarii obisnuite este de 21 la 100 femei in primul an de utilizare.
- In cadrul utilizarii corecte si regulate este de 5 sarcini la 100 femei.

2.2.6.2 Cupolele cervicale

Sunt confectionate din cauciuc, plastic sau metal, avand, in general, forme de
degetar. Fixarea lor se face pe exocol printr-un efect de ventuza.
Se utilizeaza in asociere cu un spermicid.
Pozitionarea si extragerea se efectueaza la fel ca pentru diafragma.
Eflcacitate:
- 10-15 sarcini la 100 femei / an.

2.2.6.3 Spermicidele
Sunt substante chimice care inactiveaza si distrug spermatozoizii. Principals agenti
care actioneaza ca surfactanti sunt: monoximol, octoxymol si menfegol.

- 25 -
 Suportul spermicidelor poate fi reprezentat de creme, geluri, ovule, rablete
efervescente, spray-uri.
Indicatii:
- In asociatie cu diafragmele / cupolele cervicale;
- Metoda suplimentară prezervativului
Contraindicatii:
a) Absolute — nu exista;
b) Relative — reactii alergice;
- in capacitatea clientului de a folosi metoda;
Eficacitatea:
- Rata esecurilor este mare, pe loturi neselectionate fiind de peste 15% femei / an.

2.2.6.4 Buretii cu spermicide

Sunt bureti din poliuretan moale, de forma rotunda, cu diametrul de 5,5 cm,
impregnati cu spermicid, pe care il elibereaza prim umezirea cu apa inainte de aplicare.
Datorita formei, ei acopera exocolul. Pot fi introdusi in vagin imediat, inainte de contactul
sexual sau pana la 24 de ore inainte. Se extrag dupa 6 ore de la contactul sexual.
Buretele contraceptiv este o alternativa foarte convenabila pentru femeia aflata in
perioada premenopauzala, care nu necesita un grad inalt de protectie.
Eficacitate:
- rata esecurilor este de 7-12 sarcini la 100 femei / an.

2.2.6.5 Diafragmele
Sunt calote concave confectionate dintr-un cauciuc special (latex) subtire avand o
margine metalica flexibila.
Inaintea insertiei, in interiorul diafragmei se pune crema sau gel spermicid. Cand
este inserata in vagin, diafragma acopera colul uterin, concavitatea urmarind conturul
vaginal.
Efectul contraceptiv al diafragmei depinde pe de o parte de actiunea ca o bariera
intre lichidul spermatic si colul uterin, iar pe de alta parte de functia diafragmei ca recipient
pentru spermicide.
Contraindicatii:
a) Absolute -nici una;
b) Relative
- antecedente de sindrom de soc toxico-septic;
- 26 -
 - infectii repetate ale tractului urinar;
- anomalii vaginale care interfera cu localizarea corecta a diafragmei,
cum ar fi prolaps uterin, tonus vaginal scazut, obstructii vaginale;
- nasterea unui copil la termen in urma cu 6-12 saptamani.
Momentul insertiei:
Diafragma poate fi inserata chiar inainte de contactul sexual sau cu pana la 6 ore
inainte. Inaintea montarii se aplica o doza de spermicid pe diafragma. Diafragma se lasa pe
loc cel putin 6 ore dupa contactul sexual, insa nu mai mult de 24 de ore dupa insertie.
Diafragma se va spala cu un sapun moale, apa moale si se va usca.
Efecte adverse:
 Infectii ale tractului urinar;
 Iritatii locale cauzate de hipersensibilitate sau alergie;
 Disconfort fie al utilizatorului, al partenerului (durere), presiune pe vezica
urinara sau rect;
 Leziuni vaginale cauzate de marginea diafragmei.
Eflcacitate:
In conditiile utilizarii corecte, rata esecurilor este de 3 sarcini la 100 femei / an.

2.2.7 Abstinenţa periodică

Prin abstinenţa periodică (planificare familiala naturala) se intelege metoda aleasa de
femeie / barbat, care prin semnalele propriului corp reuseste sa identifice perioade in care
fecundatia e maxima si pe care le poate evita.

Dintre metodele naturale de contraceptie amintim:

1. Coitul intrerupt
2. Abstinenta totala
3. Alaptatul la san
4. Metoda calendarului
5. Metoda temperaturii bazale
6. Metoda mucusului cervical (Billings)
7. Metoda simpto-termala

- 27 -
 2.2.7.1 Metoda coitului intrerupt
Este considerata de multi autori cea mai raspandita si cea mai ,,populara"
metoda naturala. Barbatul recurge la retragerea rapida a penisului si depunerea spermei in
afara vaginului in momentul iminentei ejacularii din timpul raportului sexual.
Aceasta metoda nu asigura o securitate deplina pentru ca se stie ca inainte de
ejaculare se elimina mici cantitati de fluid care pot contine un numar . variabil de
spermatozoizi.
Dezavantaje:
 Implica o motivatie puternica;
 Implica un autocontrol deosebit din partea barbatului;
 Apar tulburari de dinamica sexuala;
 Scaderea libidoului;
 Impotenta.
Eficacitate:
- Se inregistreaza esecuri de 15-25 sarcini la 100 femei/an.

2.2.7.2 Abstinenta totala

Este metoda cu siguranta 100%.

2.2.7.3 Alaptatul la san

Dupa ce femeia a nascut, alaptatul la san din 4 in 4 ore impiedica ovulatia timp de
cel putin 10 saptamani, ferind femeia de o noua sarcina. Pare sa fie singura modalitate cu
adevarat naturala de planificare familiala.
Avantaje:
 Nu necesita nici o interventie in timpul actului sexual;
 Nu se asociaza cu nici un fel de cheltuieli pentru contraceptie sau
pentru alimentatia sugarului;
 Nu are efecte secundare hormonale.
Dezavantaje:
o Pentru unele femei, in special cele care si-au reluat lucrul,
alaptatul frecvent poate fi dificil;
o Nu asigura protectia impotriva bolilor cu transmitere sexuala si HIV (SIDA).
Eficacitate:
o Este foarte eficienta in cazul utilizarii corecte: 0,5 sarcini la 100 femei in primele 6
luni dupa nastere.
- 28 -
 2.2.7.4 Metoda calendarului (metoda ritmica, metoda OGINO-KNAUSS)
Este una cele mai utilizate metode de abstinenta periodica, indicata in special femeilor
care au ciclu regulat, cu o rata de esec la femeile cu ciclu neregulat, deoarece nu se poate
stabili cu exactitate durata fazei fertile. Indicele PEARL este de R = 14 - 38 sarcini la 100
femei.
Metoda se bazeaza pe inregistrarea numarului de zile ale ciclurilor menstruale cele mai
lungi si cele mai scurte din care se scade 11 respectiv 20 rezultatul fiind perioada fertila.
Calcularea perioadei fertile se bazeaza pe urmatoarele argumente:
- ovulatia (in medie) se produce cu 14 zile inaintea menstrei urmatoare;
- sperma isi mentine capacitatea de fertilizare 2-3 zile;
- ovulul poate fi fertilizat 12-24 ore dupa ovulatie;
- perioada de fecundabilitate a femeii dureaza 3-4 zile, in cursul ciclului menstrual.
Ogino a propus urmatoarea formula:
- 10 + n-28 = x
- 17 + N-28=y
unde:
n - numarul de zile ale ciclului menstrual eel mai scurt;
N - numarul de zile ale ciclului menstrual eel mai lung;
Intre zilele x si y fecunditatea este maxima.
Aceasta metoda este mai sigura pentru femeile cu menstre regulate.
Eficacitate:
- Rată mare a eşecurilor 14-38 sarcini la 100 femei / an (apreciată prin indice
PEARL).
- Este recomandabilă combinarea cu alte metode naturale.

2.2.7.5 Metoda temperaturii bazale

Se bazează pe creşterea temperaturii bazale a corpului, care apare după ovulaţie şi care
poate fi utilizată pentru a identifica zilele sigure (nefertile) din faza postovulatorie a ciclului
menstrual. Această creştere a temperaturii se datorează secreţiei de progesteron care este
termogenetic.
Temperatura se ia zilnic, dimineaţa la trezire, în acelaşi mod, 3 minute şi este
înregistrată pe un grafic, astfel încât creşterea să se poată observa. Ea creşte cu 0,2 - 0,4 ° C
imediat după ovulaţie şi rămâne astfel, în platou, până la începutul menstruaţiei. După 3 zile în
care temperatura s-a menţinut crescută se consideră că ovulul nu mai poate fi fertilizat şi
- 29 -
activitatea sexuală poate fi reluată, cu riscuri mici de apariţie a sarcinii. Se re comandă
abstinenţa între prima şi a treia zi în care temperatura se menţine ridicată.
Trebuie excluse eventualele cauze ce pot determina creşterea temperaturii (febră,
infecţii, etc).
Avantaje:
 Indicată la femei cu ciclu neregulat, precum şi la cuplurile cu perioade mai mari
de abstinenţă;
 Ieftină, nu se asociază cu efecte secundare de ordin fizic;
 Sunt reversibile imediat;
 Nu necesită ajutor din partea personalului medical după ce metoda a fost
învăţată.
Dezavantaje:
o Limitează activitatea sexuală la faza postovulatorie a ciclului.
Eficacitate:
 Este condiţionată de gradul de educaţie şi motivaţie a cuplului, duce la o rată de eşec sub
6 sarcini la 100 femei pe an.

2.2.7.6 Metoda mucusului cervical (Billings)

Femeia este învăţată să-şi evalueze modificările hormonale ce apar în cursul ciclului
menstrual asupra mucusului cervical din punct de vedere al cantităţii, consistenţei, filanţei.
Prin acestea femeia poate recunoaşte semnele apropierii ovulaţiei. Pacienta trebuie învăţată
timp de câteva luni să-şi identifice momentul ovulator prin semnele mai sus menţionate.
Eficacitate:
- Rata eşecurilor e mai mare: 25-35 sarcini la 100 femei/an.

2.2.7.7 Metoda simpto-termală

Această metodă se bazează pe combinarea mucusului cu temperatura. Astăzi este cea
mai răspândită dintre metodele de planificare familială naturală. Este aprobată chiar şi de
Biserica Catolică.
Pentru determinarea fazei infertile preovulatorii se utilizează metoda mucusului
cervical iar pentru cea postovulatorie ambele metode.
Avantaje:
 Scurtarea perioadei de abstinenţă.

- 30 -
 Dezavantaje:
 Necesitatea motivaţiei foarte puternice care să determine femeia să-si
înregistreze şi să interpreteze multitudinea de semne ovulatorii.
Eficacitatea:
 Rata de eşec este de 20 sarcini la 100 femei / an.

2.2.8 Contracepţia chirurgicală

Contracepţia chirurgicală sau permanentă poate fi:
1. masculină
2. feminină
Avantaje:
 Reprezintă cea mai eficace metodă contraceptivă:
 Nu necesită utilizarea constantă a unei metode, controale
regulate, cumpărarea de contraceptive.
Dezavantaje:
 Necesită o echipă antrenată şi materiale corespunzătoare.
Indicaţii:
A. Obstetricale:
 Femei cu mai multe naşteri în antecedente;
 Femei peste 35 de ani;
 Femei cu complicaţii obstetricale în antecedente;
 Femei cu mai multe cezariene în antecedente.
B. Neobstetricale:
 La cerere, după o consiliere adecvată.

2.2.8.1 Sterilizarea chirurgicală masculină (vasectomia)

Metoda constă într-o incizie unică sau dublă de 0,5 - 1 cm în porţiunea superioară a
scrotului. Aici se evidenţiază canalele deferente din cordonul spermatic drept şi stâng care
se ligaturează sau se diatermocoagulează, împiedicând astfel eliminarea spermatozoizilor.
Contraindicaţii:
 Infecţii locale ale pielii sau infecţiile tractului genital;
 Varicocel;
 Hidrocel;
 Hernia hiatală;
 Criptorhidia;
- 31 -
  Intervenţii chirurgicale anterioare pe scrot, tumori intrascrotale.
Efecte secundare:
 Reacţii alergice la antiseptice sau la anestezicul local;
 Edeme şi dureri scrotale.
Complicaţii:
 Hipotensiune şi bradicardie reflexă intraoperatorie;
 Orhita granulomului spermatic;
 Reanastomozarea spontană a vasului.

2.2.8.2 Sterilizarea chirurgicală feminină

Se realizează prin ocluzia trompelor uterine. Modalităţile de obstrucţie tubară sunt:
♦ Ligatura tubară cu sau fără excizia unei porţiuni de trompă;
♦ Aplicarea de benzi de ocluzie, inele sau clipsuri;
♦ Electrocoagularea trompelor.
Complicaţii:
 Infecţia
 Hematoame sau hemoragie intraperitoneală
 Leziuni ale viscerelor abdominale
Contraindicaţii:
 Sarcina
 Infecţii pelvine acute
 Cardiopatii, pneumopatii
 Hipertensiunea arterială, diabet
 Sindroame hemoragipare
 Tumori pelvine
 Obezitatea
 Sindrom aderenţial pelvin sau abdominal
Eficacitate:
- Rata eşecurilor este de 0,005 - 0,04 sarcini la 100 femei sterilizate /an.

- 32 -
 B. PARTEA SPECIALĂ

Rata înaltă a avorturilor cât şi numărul mare de copii nedoriţi, aflaţi în îngrijirea
societăţii, sunt motivele care au adus pe prim plan, ca o urgenţă în sănătatea publică,
necesitatea abordării problemelor contracepţiei şi planificării familiale.
În prezent educaţia sexuală în probleme de planificare familială se desfăşoară în două
perioade ale vieţii copilului:
♦ Premarital (la vârsta adolescenţei);
♦ Intraconjugal (la cuplurile formate şi legalizate prin căsătorie).
Educaţia sexuală se face - se ştie - la orice vârstă, bineînţeles cu grijă adecvării ei la
nivelul de înţelegere al copilului şi la nivelul de educaţie al tinerilor şi al adulţilor.
Se doreşte ca într-un viitor din ce în ce mai apropiat, femeile să poată să aibă propriile
opinii referitoare la fertilitatea proprie, sănătatea reproductivă şi rolul lor în societate.
Pentru a reduce rata avorturilor dar şi a naşterilor nedorite este indicat ca noţiuni
referitoare la contracepţie, metode ce reprezintă un mijloc de protecţie împotriva bolilor cu
transmitere sexuală să fie cunoscute încă din adolescenţă, atât de tinere cât şi de tineri.
Aceste informaţii vor ajuta viitorul cuplu, viitoarea familie la crearea unui mediu
familial lipsit de grijile apariţiei unei sarcini surpriză şi de asemenea la realizarea de către
viitorii părinţi a numărului ideal de copii doriţi.
Contribuţia personală a constat în efectuarea unei anchete de opinie cu caracter medico -
social privind modul de reflectare a acestei problematici în conştiinţa şi comportamentul
femeilor.
Studiul a fost realizat prin metoda interviului, pe baza unui chestionar cu
autodeterminare, lotul fiind alcătuit din 102 femei internate in secţia de obstetrica -
ginecologie a Spitalului Judetean , care s-au prezentat la cabinetul de planning familial.

- 33 -
 ANEXĂ

Chestionarul utilizat cuprinde mai multe secţiuni:

Secţiunea 1 cuprinde date generale referitoare la o serie de caracteristici ce ţin de
persoana intervievată:
- vârstă
- statut social
- ocupaţia
- mediul de provenienţă
- apartenenţă religioasă
Secţiunea 2 cuprinde date referitoare la cunoaşterea şi aplicarea metodelor
contraceptive cât şi a mediului din care provine (număr de fraţi, surori cât şi componenţa
propriei familii, număr de avorturi) Am realizat întrebări care fac diferenţa între:
- metodele cunoscute de femei
- metodele utilizate de femei
Secţiunea 3 conţine întrebări referitoare la structura familiei ce şi-o doresc tinerele
intervievate dar şi a familiei în general, în condiţiile actuale din România.

- 34 -
 Fişa Nr. ______
PLANIFICARE FAMILIALĂ

Locul înregistrării:
1. Vârsta : _______ani
2. Profesia: _________________
3. Ocupaţia:_________________
4. Starea civilă:_______________
5. Apartenenţa religioasă : a) ortodoxă; b) catolică; c) altă religie;
6. Mediul de reşedinţă: U/R
7. Mediul de provenienţă afemeii anchetate : a) ţărănesc; b) intellectual; c) alte medii;
8. Numărul de născuţi vii a mamei femeii anchetate:________
9. Numărul de născuţi vii a femeii anchetate:__________
10. Numărul de născuţi morţi a femeii anchetate:____________
11. Numărul de avorturi în antecedente: a)spontane _______ b)provocate________
12. Câţi copii credeţi ca ar trebui să aibă o familie: a) 1; b) 2; c) 3; d) peste 3; e) nici unul;
13. Câţi copii aţi dori să aibă familia dvs.: a) 1; b) 2; c) 3; d) peste 3; e) nici unul;
14. V-a vorbit cineva despre contracepţie ? DA/NU; dacă DA cine anume: a) părinţii; b)
soţul/prietenul; c) cadre medicale; d) anturajul; e) alte personae;
15. Ştiţi ce este contracepţia ? DA/NU
16. Ce metode contraceptive cunoaşteţi? _________________________________
17. Ce metode contraceptive aplicaţi ?____________________________________
18. Soţul/partenerul dvs. este interesat de planificare familială ? a) deloc; b) puţin; c) mult;
19.Sunteţi sterilă? DA/NU daca DA ce fel : a) primară; b) secundară

Vă mulţumesc Data _____

- 35 -
 1. STUDIU
Lotul studiat a fost alcatuit din 102 femei, de vârstă fertilă care s-au prezentat la cabinetul
de planning familial, lotul având o structură relativ omogenă privind cunoştinţele teoretice ce se
referă la sănătatea reproducerii.
1.1 Structura pe grupe de vârstă a lotului studiat
Se remarca faptul ca studiul a fost efectuat la femei de vârstă fertilă cu vârste intre 17 şi
37 de ani, ponderea cea mai mare reprezentând-o grupa de vârstă 25-29 ani.

Tabelul I. Structura pe grupe de vârste a lotului studiat

VÂRSTA (ANI) NUMĂR ABSOLUT PROCENTE (%)

15-19 ANI 7 6.86%

20-24 ANI 32 31.37%

25-29 ANI 34 33.33%

30-34 ANI 22 21.58%

35-39 ANI 7 6.86%

TOTAL 102 100.00%

4
0
3 3
3
5 4
3 2
0
2 2
5
2 2
0
1
5
1 7 7
05
0
15- 20- 25- 30- 35-
19 24 29
Varsta 34 39
(ani)
Fig. 1. Structura lotului studiat pe grupe de vârstă

- 36 -
 1.2 Structura lotului studiat in funcţie de mediul de rezidenţă
În funcţie de mediul de rezidenţă majoritatea femeilor (57.85%) provin din mediul urban.
(Tabel II, Fig. 2)

Tabelul II.Structura lotului studiat în funcţie de mediul de rezidenţă

Mediul de rezidenţă Număr absolut Procente

Urban 59 57.85%

Rural 43 42.15%

TOTAL 102 100.0%

42.15%

57.85%

Urban
Rural

Fig. 2. Structura lotului studiat în funcţie de mediul de rezidenţă

1.3 Structura lotului studiat în funcţie de apartenenţa religioasă

Majoritatea lotului studiat este format din persone de religie ortodoxă (96.08%), urmată
în ordine descrescătoare de religia catolică (1.96%), restul ţinând de alte religii (baptistă,
adventistă, etc.) ,acestea din urmă având o pondere destul de mică (1.96%). (Tabel III, Fig. 3)

- 37 -
 Tabelul III. Structura lotului studiat în funcţie de apartenenţa religioasă

Religie Număr absolut Procente

Ortodoxă 98 96.08%

Catolica 2 1.96%

Alte religii 2 1.96%

TOTAL 102 100.0%

Ortodoxă,
9 6 . 0 8 %

Catolica, 1.96%

Alte religii,
1.96%

Fig. 3. Structura lotului studiat în funcţie de apartenenţa religioasă

1.4 Reprezentarea contracepţiei şi a planificării familiale

Pentru a aprecia cunoştinţele pe care le au femeile cuprinse în studiu referitoare la
contracepţie şi modul în care au fost puse în practică aceste informaţii, a fost folosit un set de
întrebări care au cuprins:
 Sursele de informare
 Metodele de contracepţie cunoscute
 Metodele de contracepţie aplicate

- 38 -
 1.4.1 Sursele de informare privind contracepţia
Modul în care se reflectă noţiunea de contracepţie în conştiinţa unor femei depinde intr-o
importantă măsură de modul de educaţie şi noţiunile cu caracter informativ de care acestea au
beneficiat (părinţii, soţul/prietenul, cadre medicale, anturajul, alte persoane).
Astfel din cele 102 femei intervievate, ponderea cea mai mare o reprezintă informaţiile
primite din partea cadrelor medicale (58.8%), urmată în ordine descrescătoare de cele oferite de
anturaj (15.2%), alte persoane (10.5%), părinţii (10.1%), soţ/prieten (3.5%), iar un procent mic
(1.9%) nu li s-a vorbit despre contracepţie si nici nu au auzit de aceasta. (Fig. 4)

N u l i s- a v o r b i t d e
1.90%
c o n t r a c e p ţ ie

A l t e p e r so a n e 10.50%

A ntura j 15.20%
58.80%

C a d r e M e d ic a le

S o ţ / P r ie t e n 3.50%

10.10%
Părinţii

0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00% 60.00%

Procente (%)

Fig 4. Surse informative privind contracepţia

1.4.2 Metode contraceptive cunoscute

Se observă ca majoritatea femeilor cunosc mai multe metode contraceptive (cele mai
cunoscute metode contraceptive fiind reprezentate de prezervativ, contraceptive orale si sterilet).
Persoanele anchetate cunosc mai mult de o metodă contraceptivă, motiv pentru care au
enumerat mai mult de o metodă. Au fost femei care cunosc ca metoda de contracepţie doar
prezervativul însă au existat si femei care nu cunosc nici o metoda contraceptivă (1.9%)
reprezentând acel procent de femei din lotul anchetat carora nu li s-a vorbit niciodata despre
contracepţie si nici nu au auzit ce inseamnă contracepţia. (Fig. 5)
Restul femeilor, (98.1%), au enumerat ca metodă contraceptivă pilula (58.82%), urmat
de:
- 39 -
  56 femei au enumerat ca metodă de contracepţie şi prezervativul (54.9%);
 45 femei au enumerat ca metoda contraceptivă şi diafragma şi steriletul (D.I.U)
(44.11%);
 32 femei cunosc ca metoda contraceptivă ligatura trompelor (31.37%);
 16 femei au enumerat ca metode de contracepţie: vasectomia, creme spermicide,
metode injectabile (15.68%);
 10 femei au enumerate şi alte metode contraceptive (9.8%):
 3 femei cunosc ca metodă de contracepţie implantele subdermice (2.94);
Ponderea cea mai mare o reprezinta pilula (58.82%), urmata de :
- prezervativul 54.9 %
- diafragmă 35.5%
- ligatura trompelor 31.37%
- steriletul 30.6%
- vasectomie, creme spermicide, metode injectabile 9.7%
- metoda calendarului 5.0%
- coitus interuptus 3.2%
- alte metode 2.1%

A lt e m e to d e 2.10%

C o it u s in t r e r u p t u s 3.20%

M e to d a c a le n d a r u lu i 5.00%

V a s e c t o m ie , c r e m e s p e r m ic id e , m e t o d e

in je c t a b ile
9.70%

S t e r ile t
30.60%

L ig a t u r a T r o m p e lo r 31.37%

Diafragmă 35.50%

Prezervativul 54.90%

Pilula 58.82%

0.00% 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00 70.00

% % % % % % %
Procente (%)

Fig 5. Metode contraceptive cunoscute

- 40 -
 1.4.3 Metode contraceptive aplicate
O întrebare a chestionarului s-a referit la preferinţa aplicării anumitor metode
contraceptive dintre cele cunoscute pentru persoanele investigate.
De remarcat este faptul că din cele 102 femei anchetate, 22 de femei (21.56%) nu
folosesc nici o metodă anticoncepţională deoarece acestea îşi doresc un copil sau nu cunosc
metodele anticoncepţionale ori le cunosc dar nu le folosesc.
În funcţie de nivelul intelectual, unele din subiecte au utilizat una sau mai multe metode
contracepţionale astfel:
 anticoncepţionalele sunt utilizate in proporţie de 47.05%;
 prezervativul este utilizat in proporţie de 17.64%;
 steriletul este utilizat in proporţie de 9.80%;
 coitus intreruptus 3.95%.
Trebuie menţionat ca o parte din femeile anchetate (5.8%) folosesc mai mult de o metodă
anticoncepţională.

N u f o l o se sc m e t o d e
21.56%
c o n t r a c e p t iv e

3.95%
C o it u s in t r e r u p t u s

9.80%
S t e r ile t u l

17.64%
P r e z e r v a t iv u l

47.05%

Anticoncepţionalele

0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50.00%

Procente (%)

Fig. 6. Metode contraceptive aplicate

- 41 -
 Dintre persoanele anchetate care folosesc metode de contracepţie ( în număr de 80 femei
reprezentând 78.43% din totalul femeilor anchetate), o parte dintre aceste metode au fost aplicate
cu succes pe când o altă parte au dus la eşec.
De succes s-au bucurat urmatoarele metode:
 anticoncepţionale – utilizate de 45 femei (56.25%) ;
 prezervativul – utilizat la 15 femei (18.75%) ;
 steriletul – utilizat de 8 femei (10.0%)
 o combinaţie de metode folosite de 6 femei (3.75%)
După cum se observă, pilula ca unică metodă de contracepţie este utilizată de 56.25% din
subiectele intervievate (în număr de 45), pe când prezervativul este folosit intr-o proporţie mai
mică de 18.75% din subiectele intervievate (în număr de 15). Celelalte metode utilizate singular
sau in comun reprezintă restul procentajului. (Fig. 6)
Eşecul metodelor a fost înregistrat la 6 femei ce au folosit totuşi o metodă
anticoncepţională, insă metodă (prezervativ, anticoncepţionale) folosită greşit (mod de
administrare, utilizare).

1.4.4. Interesarea partenerului de viaţă privind planificarea familială

Chestionarul realizat a prezentat şi o intrebare în care se urmăreşte şi participarea la
planificarea familială, a partenerului de viaţă prin interesarea acestuia in acest domeniu.
Astfel se observă ca o mare parte a partenerilor de viaţă sunt interesaţi de planificarea
familială (60.78%), pe când o altă parte (mai mica ca procentaj -13.75%) nu sunt deloc interesaţi
de planificarea familială. (Tabel IV, Fig. 7)

Tabelul IV. Interersarea partenerului de viaţă privind planificarea familială

Atitudinea Număr absolut Procente (%)

Deloc 14 13.72%

Putin 26 25.49%

Mult 62 60.78%

Total 102 100.0%

- 42 -
 Mult; 60,78%

Deloc; 13,72%

Putin; 25,49%

Fig. 7. Interesarea partenerului de viaţă privind planificarea familială

1.4.5. Număr de născuţi vii ai femeii anchetate

În urma studiului realizat, din cele 102 femei anchetate, un număr de:
- 6 femei au 0 copii ( această grupă de femei reprezintă o parte din cele ce au suferit
avorturi fie provocate fie spontane) reprezentând 5.88% din total ;
- 57 femei au 1 copil reprezentând 55.88 din total;
- 24 femei au 2 copii reprezentând 23.52% din total;
- 9 femei au 3 copii reprezentând 8.82% din total;
- 2 femei au 4 copii reprezentând 1.96% din total;
- 2 femei au 5 copii reprezentând 1.96% din total;
- 1 femeie are 6 copii reprezentând 0.98% din total;
- 1 femeie are 7 copii reprezentând 0.98% din total

- 43 -
 Tabelul V. Număr de născuţi vii ai femeii anchetate

Număr copii Număr absolut Procente

0 6 5.88%

1 57 55.88%

2 24 23.52%

3 9 8.82%

4 2 1.96%

5 2 1.96%

6 1 0.98%

7 1 0.98%

Total 102 100.00%

60.00%
55.88%

50.00%

40.00%
Procente (%)

30.00%

23.52%

20.00%

10.00% 8.82%
5.88%
1.96% 1.96%
0.98% 0.98%
0.00%
0 1 2 3 4 5 6 7
Număr Copii

Fig. 8. Număr de născuţi vii ai femeii anchetate

- 44 -
 1.4.6 Evaluarea numărului de avorturi

Chestionarul presupune şi evaluarea numărului de avorturi atât spontane cat şi provocate

ale femeilor anchetate, fapt ce susţine ipoteza că metodele de contracepţie căt şi informarea
despre aceste metode este necesară. Astfel din totalul femeilor anchetate, 20 de femei (19.60%)
au avut in antecedente intre unu si trei avorturi spontane de diferite cauze, însă numărul de
avorturi provocate este intre 1 şi 5 per femeie luând in calcul că doar 30 (29.41%) de femei au
suferit avorturi provocate din totalul femeilor anchetate. Motivul de bază în luarea deciziei de
avort provocat nu a fost insuficienţa metodei contraceptive ci neutilizarea acesteia in perioada
incriminată de avortul provocat. (Fig. 9)

Total femei 100.00%

Total avorturi 49.01%

Avorturi Provocate 29.41%

Avorturi Spontane 19.60%

0.00% 20.00% 40.00% 60.00% 80.00% 100.00% 120.00%

Procente (%)

Fig. 9. Evaluarea numărului de avorturi

- 45 -
2. OPINIA FEMEILOR REFERITOARE LA DIMENSIUNEA FAMILIEI IDEALE

La intrebarea referitoare la dimensiunea familiei ideale femeile anchetate au ales unul sau
mai multe răspunsuri însă au existat cazuri în care subiectele considerăcă o familie ideală nu ar
trebui să aibă copii.
Astfel:
♦ nici un copil a ales o singură femeie (0.98%)
♦ 1 copil – 8 femei (7.84%)
♦ 2 copii – 76 femei (74.58%)
♦ 3 copii – 11 femei (10.78%)
♦ mai mult de 3 copii – 6 femei ( 5.88%)
Majoritatea consideră că o familie ideală ar trebui să aibă 2 copii, urmată de cele ce
consideră ca ar trebui să aibă 3 copii. (Tabel VI, Fig. 10)

Tabelul VI. Dimensiunea unei familii ideale.

NUMĂR DE CAZURI

Răspuns Număr absolut Procente (%)

Nici un copil 1 femei 0.98%

1 copil 8 femei 7.84%

2 copii 76 femei 74.58%

3 copii 11 femei 10.78%

Mai mult de 3 copii 6 femei 5.88%

Total 102 femei 100.00%

- 46 -
 74.58%
80.00%

70.00%

60.00%

50.00%
Procente (%)

40.00%

30.00%

10.78%
20.00% 7.84%

5.88%
0.98%
10.00%

0.00%
Nici un copil 1 copil 2 copii 3 copii Mai mult de 3
copii
Număr copii

Fig. 10. Dimensiunea familiei ideale.

3. OPINIA FEMEILOR ANCHETATE REFERITOARE LA DIMENSIUNEA

PROPRIEI FAMILII

Ca şi in subcapitolul precedent sunt femei care nu îşi doresc copii. Marea majoritate
consideră că numărul copiilor pe care şi-i doresc este de 2, urmată de cele care îşi doresc 3
copii.(Tabel VII, Fig. 11)
Astfel :
♦ nici un copil – 2 femei
♦ 1 copil – 8 femei
♦ 2 copii –
♦ 3 copii – 11 femei
♦ mai mult de 3 copii – 4 femei

- 47 -
Tabelul VII. Dimensiunea propriei familii.

NUMĂR DE CAZURI

Răspuns Număr absolut Procente (%)

Nici un copil 2 femei 1.96%

1 copil 8 femei 7.84%

2 copii 77 femei 75.49%

3 copii 11 femei 10.78%

Mai mult de 3 copii 4 femei 3.92%

Total 102 femei 100.00%

Nici un copil
1 copil

2 copii, 75.49% 2 copii

3 copii
Mai mult de 3 copii

3 copii, 10.78%

Mai mult de 3
copii, 3.92%

1 copil, 7.84% Nici un copil,

1.96%

fig. 11. Dimensiunea propriei familii

- 48 -
 CONCLUZII

Problema contracepţiei şi a planificării familiale, la noi în ţară, este o problemă pe care s-

a pus accentul în special după decembrie 1989 şi care are o răspândire destul de slabă în teritoriu.
Din acest motiv, scopul studiului a fost investigarea nivelului informaţional privind noţiunile de
educaţie sexuală şi contraceptivă pe un lot de 102 de femei de vârstă fertilă cuprinse între 17-37
ani care s-au prezentat la cabinetul de planning familial.
Studiul efectuat, motivat de particularităţile demografice si cu caracter socio-economic
ale României pot reprezenta suportul propunerii de obiective pentru programele naţionale sau
loco-regionale privind sănătatea reproducerii.
Studiul nostru şi-a propus sa descrie comportamentul demografic pe un lot de persoane
de vârstă fertilă, de sex feminin, deoarece problema sexualităţii si cea de utilizare a mijloacelor
contaceptive la femei reprezintă o problemă importantă de sănătate publică. Cunoştinţele
acestora privind noţiuni legate de planning familial, contracepţie şi contragestie demonstrează
nivelul educativ scăzut al populaţiei.
Studiul a fost realizat prin intermediul unei fişe chestionar cu aplicaţie individuală şi
caracter anonim cuprinzând mai multe intrebări oferind date privind:
 contracepţia şi planificarea familială;
 metode de contracepţie cunoscute, utilizate (cu succes sau care au condus la eşec);
 număr de avorturi spontane, provocate, etc;
 dimensiunea familiei, numărul de copii dorit, realizat,spolierea naşterii, motivaţii;
 suport educativ oferit de organe abilitate (Ministerul Sănătăţii), precum şi
antrenarea în această activitate a instituţiilor de învăţământ, mass - media,
societatea civilă.
Informaţii despre contracepţie şi planificare au fost obţinute în special de la cadre
medicale, părinţi şi anturaj şi într-o proporţie mai mică din mass - media, partener de viaţă.
S-a constatat că informaţiile despre contracepţie ale femeilor sunt destul de bogate. Cu
toate acestea, se manifestă o discordanţă între numărul metodelor contraceptive cunoscute şi cele
aplicate în practică (probabil datorită faptului ca sunt mulţumite de metoda folosită sau poate
datorită neinteresului faţă de alte metode).
În funcţie de nivelul educativ, rezultatele confirmă existenţa unor deficienţe în utilizarea
corectă a metodelor contraceptive, motivul fiind prezenţa a unui număr destul de mare de
avorturi provocate acest lucru reprezentând sarcini nedorite cauzate de neutilizarea sau utilizarea

- 49 -
incorectă a unei unei metode contraceptive. Numărul de avorturi provocate variază intre 1 şi 5
avorturi per femeie ce a suferit un avort, avorturile spontane neavând legatură cu metodele
contraceptive
Deşi se semnalează un număr mare de avorturi, peste 30 de avorturi provocate, există
metode corect utilizate (anticoncepţionalele şi prezervativul) (metodele au fost corect utilizate).
Aproximativ un sfert (21.56%) din persoanele intervievate ce au viaţa sexuală nu au
utilizat nici un mijloc de protecţie şi nici nu utilizează, acest lucru reprezintă un motiv în plus de
îngrijorare privind riscul mare de îmbolnăvire cu BTS. O parte din acestă grupă (peste 75%)
reprezintă acel procent de femei casătorite cu dorinţa de a avea un copil sau mai mulţi, din
această cauză nu folosesc metode contraceptive
Referitor la metodele contraceptive cunoscute, se remarcă faptul că toate femeile cunosc
măcar o metodă contraceptivă.
Putem aprecia că există deficienţe care ar putea fi corectate prin introducerea educaţiei
sexuale ca materie şcolară sau a unei mai bune informări a populaţiei existând, din păcate
(1.90%), femei carora nu li s-a vorbit niciodată de contracepţie. Din acest punct de vedere se
observă că o mare parte a femeilor, peste jumătate, cunosc metodele contraceptive datorită
contactului ce îl au cu cadre medicale (58.80%)
Lotul de femei chestionat a considerat, în marea lui majoritate că o familie ideală ar
trebui să aibă 2 copii şi tot 2 copii şi-ar dori marea majoritate a femeilor.

- 50 -
 BIBLIOGRAFIE

1. HATCHER R. WARD Rinehart - „Contracepţia - ghid practic", 1999".

2. HATCHER R. TRESSEL J. - „Tehnologia contraceptivelor", Ediţia a 16a, New York,
Irvington, 1994.
3. HEREZA Carlos - „Ghid pentru servicii de planificare familială", 1996.
4. O.M.S. - „Contraceptive injectabile - rolul lor în planificarea familială", Geneva, O.M.S.,
1990.
5. PANĂ S., DIONISIE Darău - „Sexalitatea umană", Bucureşti, 1998.
6. PRICOP Florentina - „Planificare familială", Ed. Venus, 1997
7. PRICOP Mihai - „Curs de obstetrică şi ginecologie", Institutul European. 2001.
8. PUIA Sorin Lucian - „Compendiu practic de planificare familială entru uzul medicului
generalist", Bucureşti, 1996.
9. ZBRANCA Eusebie - „Contracepţia", Ed. Ştiinţifică, 1991.
10. *** - „Sănătatea reproducerii în concept modern", 1992.
11. *** - „Ghid de servicii de planificare familială", Anexe.

- 51 -
 ANEXE

Contraceptive orale combinate (COC)

Pilula cu prosgestagen (POP, minipilula)

Contracepţia injectabilă

- 52 -
 Contraceptia prin implante subdermale (Norplantul)

Contracepţia prin utilizarea inelelor vaginale

Contraceptia intrauterina - dispozitive intrauterine(DIU)

- 53 -
 Prezervativul

Prezervativele pentru femei

Cupolele cervicale

- 54 -
 Spermicidele

Buretii cu spermicide

Diafragmele

- 55 -
 Alaptatul la san

Metoda calendarului (metoda ritmica, metoda OGINO-KNAUSS)

- 56 -
 Metoda temperaturii bazale

Metoda mucusului cervical (Billings)

- 57 -
Sterilizarea chirurgicală masculină (vasectomia)

Sterilizarea chirurgicală feminină

- 58 -