Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1 Subiecte Neurologie Elias PDF
1 Subiecte Neurologie Elias PDF
b. prevenirea complicatiilor
1. antiedematos: manitol (repetari la 3/6/12h fct de gravitate)
2. simptomatic:
=> controlul TA (<180mmHg-; IEC sau blocanti de Ca);
=> modularea glicemiei (daca este > 140mg/dl) in primele 48 - 72h NU se da perfuzie cu glucoza
=> combaterea hipertermiei: ca neuroprotectie (scadere pana la 33 de grade - timp de 24h
=> anticoagulante: LMWH; se dau pentru preventia TVP, nu pentru trombozei cerebrale
=> nursing: tapotaj, hidratare, administare de alimentatie pe sonda
Epilepsia
● Tipuri de crize generalizate epilepsie
Absente Tipice Atipice
Mioclonice Clonice Tonice
Tonico - clonice Atone
● Definitie alodinie
Perceperea dureroasa a unui stimul nedureros
MIGRENA.CEFALEEA.
● Migrena cu aura
Durere de cap precedata de oricare din urmatoarele simptome:
Vizuale – scintilatii ( intermitente sau in zigzag) sau scotoame
Neurologice: parestezie; deficit motor; tulburari de limbaj
● Tratament migrena,
Antiepileptic: dopiramat
Beta blocanti: propanolo, metoprolol
Blocnt canal de Calciu:
● Cefalee tensiogena
generata de contractia prelungita a musculaturii cervico-craniene in conditii de suprasolicitare
Cefalee +: caracter presant/ constrictiv
Localizare bilaterala
Neagravata de actvitati fizice de rutina
Fara greata, varsaturi, fonofobie si fotofobie
Mai putin de 15 zile pe luna de dureri de cap
● Elemente ce sugereaza leziune piramidala produsa prin leziune la niv capsulei interne
dr.
- afectiuni posibile: vasculare sau tumorale
-deficitul motor este pe tot hemicorpul opus, egal distribuita si foarte severa deoarece o leziune la acest nivel
cuprinde axonii tuturor neuronilor proiectati cortical
● Pareza de oculomotor
sdr de sinus cavernos: afectare de nervi oculomotori + Va
-sdr apex orbital asociaza Va si II
-paralizii supranucleare: sdr. Foville
1. Fovile superior – leziune supratentoriala; pacientul isi priveste leziunea
:cap + GO - deviere spre leziune cerebrala + deficit motor contralateral
2. Fovile inferior - leziune infratentoriala
cap + GO deviate spre deficit (priveste membrele paralizate)+ leziune contralaterala in punte cu afectarea
miscarilor de orizontalitate
3. Fovile tranzitor
a la 2 + pareza nerv VII periferica ipsilaterala (sdr. parinaud); tot leziune pontina
Vestibular şi cerebel
● Clinica afectarii neocerebel
-se refera la tulburarea de coordonare a membrelor, mai ales MS
-se manifesta prin: ataxia membrelor (index-nas, calcai-genunchi),
asinergie tonica-dinamica (Draganescu-Voiculescu),
disdiadocokinezie,
dismetrie,
tremor intentional,
hipotonie,
ROT pendualre,
disartrie (scadare, vorbire exploziva; doar in leziuni bilaterale),
macrografie
Scleroza Multipla
o Forme clinice scleroza multipla
Forma monosinaptica - incepe cu un sdr clinic izolat
Forma recurent - Remisiva
Forma primar progresiva
forma progresiva cu recaderi
*Diseminare in timp
prezenta simultana a unei leziuni captante de gadolinium asimptomatice si a unei leziuni necaptante in orice
moment sau
o noua leziune T2 si/sau o leziune captanta de gadolinium la RM de urmarire, efectuata la orice moment
o SM imagistica
IRM: focarele inflamatorii activ (prin contrast la gadolinium
o SM – LCR si PEV
LCR: pleiocitozå moderatå sub 50/mmc,
discretå hiperproteinorahie (sub 0,8 g/l),
cantitate crescutå de IgG cu un index mai mare de 0,7
Anomaliile PEV( amplitudine) pot fi tranzitorii, in sensul ca amplitudinea raspunsului poate reveni la
normal odata cu recapatarea vederii, insa modificarea latentei undei este permanenta, ceea ce serveste
diagnosticului retrospectiv al unei nevrite optice subclinice sau ignorate in contextul SM.
• 1= normal; 2= prelungirea undei P 100.
LCR si Hidrocefalia
● Care sunt parametrii de care depinde presiunea de perfuzie cerebrala?
Presiunea de perfuzie depinde de: TA medie si Presiunea intracraniana
PPC=TAm-PIC
- ASTA NU
Vasomotricitatea (vasodilatatia si vasoconstrictia)
Mecanismele neurogene ale autoreglarii circulatieie cerebrale
Mecanisemele metabolice ale autoreglarii circulatiei cerebrale
Reglarea dependenta de functia endoteliala
Neuroinfecţii
● Meningita TBC
LCR: proteine crescute;
Glucoza scazuta
Celule crescute (in special mononucleare, dar 1/3 din pacienti prezinta la debut un raspuns cu neutrofile)
50% au o presiune crescuta a LCR.
● COMPLICATII Meningita
Sepsis, raspuns inflamator sistemic, CID, (meningococ si bacili G-); tromboza venoasa cerebrala,
suferinte ale nervilor cranieni (optic, acustico-vestibular), Hemoragii intracerebrale,
Epilepsie, Hidrocefalie interna,
Deficite cognitive, Secretie inadecvata de ADH, Abcese
● Tratament meningita;
Tratament empiric: cefalosporine de gen III (cefotaxim sau ceftriaxona), Vancomicina,
Suspiciune de Listeria monocitogenes : Ampicilina,
Acyclovir pt HS sau virus varicelo-zosterian,
Antifungic: Amfotericina B sau flucytozina.
Terapie adjuvanta cu corticosteroizi: dexametazona.! Copii.
Preventie prin vaccinare: Haemophilus influenzae, Neisseria meningitidis, streptoccocus pneumoniae
Proflaxia contactilor cu ATB: ceftriaxona, rifampicina, ciprofloxacina.
● Paralizia Bell
Boala acuta:monofazica; Meningita aseptica pana la seroconversie;
▪ paralizie faciala periferica tip Bell;
▪ Nervii cranieni: trigemen, facial, vestibulocohlear sunt frecvent implicati;
▪ LCR: pleiocitoza cu 20-→300 cel mononucleate; si proteinorahie
● Dementa HIV
Boala cronica: complexul dementa-SIDA;.
Dementa de tip subcortical: bradikinezie, tulb de memorie pe termen scurt, scaderea concentrarii, apatie, fara
semne corticale de dementa: ex afazia;
▪ IRM: anomalii ale SA;
Miastenia şi miopatiile
● Miastenia gravis - forme
Forma oculara - diplopie si ptoza
Forma generalizata – usoara, lenta
Forma fulminanta – cu crize
Forma severa
Paraclinic:
CK crescut
EMG – traseu miopatic contractie mai slaba dar mai rapida
● Caracteristici dermatopolimiozita
Deficit motor mm proximali, semne inflamatorii, infl inflamator in fb musvulara, afectare tesut cutanat
• Sdr talamic
-afectare bine delimitata la un hemicorp, contralateral cu leziunea (toate fibrele sunt incrucisate)
-pierderea tuturor sensibilitatilor
-hiperpatie talamica: durere neuropata prin hiperrefacere; extrem de severa; apare la hemicorpul implicat
• Sdr. corticale
-leziunea homuncusului senzitic (aria Broca 3,1,2) → sensibilitatea integrativa
-afectare contralaterala -exista predominanta brahiala sau crurala
-afectat lobul parietal posterior (arii de asociatie) -apare sdr. piramidal + alterarea functiilor superioare
• Sdr. Anton-Babinski
-in lezarea emisferului nondominant
-apar: pierderea motilitatii contralaterale, hemiasomatognozie, agnozognozie + agnozodiaforie
• Sdr. Gerstmann
-in lezarea emisferului dominant -apar: agnozie digitala, acalculie, agrafie, confuzie dreapta-stanga
Sciaticul popliteu extern (nerv peronier) - : imposibilitatea extensiei => varful pica in timpul ridicarii
membrului inferior = mers stepat – nu mai merge pe calcaie
Neurochirurgie
- Definitie proces expansiv intracranian
proces inlocuitor de spatiu indiferent de natura lui. Poate fi:
● Tumora cerebrala Pseudotumora
● Revarsat hematic intracranian Malformatie vasculara expansiva- comprima tesutul cerebral
● Afectiuni infetioase inflamatorii si parazitare expansive
● Tumori secundare
Metastaze cu Originea nu doar in tesutul nervos ci si la nivelul parenchimului cerebral+ de vecinatate
Intracraniene
● In creier
● La nivelul meningelor
● La nivelul oaselor care participa la formarea cutiei craniene
Tumori de vecinatate= daca erodeaza baza craniului si patrund in creier
● Pseudotumora cerebrala
suferinta cerebrala de diverse cauze cu simptomatologie ca de tumora cerebrala in absenta unui proces
expansiv intracranian. Cauze:
● Insuf cardiorespiratorie. Se poate observa uneori edem papilar si deci prezenta edemului cerebral.
● Afectiuni infectioase. Encefalita herpetica are tropism deosebit pentru lobul temporal
● Intoxicatii
● Endocrinopatii
● Tulburari metabolice
● Hipertensiunea intracraniana
expresie a evolutiei acestui proces, a tulburarilor LCR, sangerarilor si a edemului cerebral. Manifestari:
● Cefalee. Varsaturi.
● Staza papilara -atrofie optica si cecitate- . Tulburari psihice.
● Meningiom
tumori cu origine meningele cranio-spinal, membrana ce protejează creierul și măduva spinării.
● in general benigne, pot fi si maligne; evolueaza lent , frecvent extraaxiale
● incapsulata, bine delimitata, rosie-cenusie, solitara rar cu edem peritumoral
● Dg se pune doar pe biopsie cu examen histologic
● Glioame
Tumora primitive a parenchimului cerebral cu zone de necroza si hipervascularizatie
Bine delimitate Dezvoltare chistica Portiune neurala adiacenta
Imagine de blush tumoral la nivel de tumora. Priza de contrast peritumoral
CLINIC: HIC, crize epileptic, deficite neuronale focale
● Glioblastom – 3 caracteristici
Tesut heterogen cu necroze, chisturi, hemoragii, edem, cu caracter neinfiltrativ
are aspect de butterfly= trece spre ambele emisfere prin corpul calos; sub forma de insule in parenchim
sanatos
Clinic:HIC, semne de focar (crize, hemipareza, disfazie, tulburari psihice, hemianopsie), Leziuni difuce TC
-poate fi -primar(aparut ‘de novo’) -secundar, derivat din :-astrocitoame -oligodendroglioame
● Hematomul epidural
colectie sangvina constituita intre tablia interna a craniuluisi dura mater
hematomul apare cel mai frecvent la temporale, subfrontal, occipital; ca urmare a unei leziuni arteriale
(Artera Meningee medie)
insotita de fractura craniului
deplaseaza ventriculul 3, nu mai e pe linia mediana
Clinic:initial pierderea constientei, apoi revenire la starea de constienta normal (interval liber), ulterior
reapar tulburarile de constienta ce evolueaza spre coma fara diagnostic/tratament: deficit motor
contralateral agravat progresiv, midriaza homolaterala, semne de decerebrare
e urgenta chirurgicala: lentila biconcava pe CT
● Sdr Scheinder
Apare la varstnici
Modificari de spondiloartroza ce ingusteaza canalul vertebral normal
Impact la nivel facial cu mecanism de extensie la nivelul coloanei cervicale; apar leziuni la nivelul
centro-medular cu contuzia sa, insotita de edem si hemoragie;
Exista o discrepanta intre deficitul motor al membrelor superioare si inferioare
● Dilacerare cerebrala
efectul traumatic primar, dominant si constituie din leziunea traumatica cerebrala ce consta in aparitia unei
solutii de continuitate la nivelul cortexului; coexista cu alte efecte primare cum ar fi contuzia cerebrala si/sau
cu efecte posttraumatice secundare cum ar fi hematomul subdural, extradural etc.
DIRECTA→ se produce prin penetrarea intracerebrala a unui corp strain:
INDIRECTA→ apare de obicei prin decelerare , la contactul brusc al capului cu un plan fix, dur:
SECUNDARA→ evolutiei unui hematom intraparenchimatos posttraumatic care rupe cortexul din interior.
● Victima accident moto, diagn de leziune toracica posttraumatica cu sect medulara totala, pe ce
s a bazat diagnosticul?
Anestezie termoalgezica bilaterala cu 2 segmente inferior leziunii + sensibilitate profunda normal
● Craniofaringiomul – caracteristici
● Definitie contuzie
Contuzia cerebrala→entitate anatomopatologica determinata de un TCC, produsa de contactul dintre
suprafata creierului si protuberantele osoase ale endocraniului, leptomeningele este intact, fara pierderea
constientei.
● Definitie comoție
Traumatism cranian, aparut in urma unei lovituri fiind insotita de modificari
pierderea imediata dar tranzitorie a starii de constienta urmata de o scurta perioada de amnezie, cu
recuperare completa posttraumatica. Notiune fiziopatologica care nu are un substrat organic.
Neuropediatrie
● Reflexe arhaice
=reflexe primitive, apar în anumite etape ale dezvoltării sistemului nervos- permit o apreciere a nivelului
(vîrstei) de dezvoltare biologică a copilului importante în diagnosticul paraliziilor cerebrale infantile.
Reflexul Moro – de la nastere- +++ 3 luni, +5 luni; modificarea capului in raport cu trunchiul
faza I: abd-ext, fazaII:flexie-add
- Apare: 28 s - Dispare: aprox 6 luni
Reflexul Galant – sustinut in Decubit Ventral – stimulare sub artic. Scapulohumerala,
la 2-3 cm paravertebral-flexia trunchiului de partea stimulata
- Apare: 32 s - Dispare: aprox 6 luni
Reflexul de sucţiune : atingerea buzelor/ tegumentelor periorale deschiderea gurii + miscare
de supt – viguros?
- Apare la 32 s - Dispare: aprox 4 luni – apare suctiunea voluntara.
Grasp reflexul palmar: in DD, capul pe linie mediana- plasarea degetului examinatorului in
palma copilului flexia degetelor simetric/asimetric
- Apare : 36 s - Dispare: aprox 3 luni
Grasp reflexul plantar: presiune pe fata plantara a piciorului flexia degetelor
Reflexul mersului automat: sustinere axilara- sprijin pe o suprafata simularea mersului
Apare: 35-36 s Dispare: in jur de 3 luni.
Reflexul de atitudine statica: copilul sustinut axilar- fata dorsala a piciorului atinge marginea mesei de
examinare flexia MI si asezarea piciorului pe masa.
Reflexul tonic cervical asimetric – pozitionarea capului spre stg/dr – extensia membrelor pe care “le
priveste”, flexia membrelor de parte opusa
- Apare: o luna - Dispare: aprox 4 luni
● Amiotrrofia spinala anterioara tip I (Boala Werding Hoffmann) ASA I– diagnostic clinic
Hipotonie - aspect floppy child, forta musculara scazuta proxima, pozitie de batracian, fasciculatii linguale,
miscari active diminuate, tulburari de supt + deglutitie
mimica pastrata, cogntiv normal
● Disrafii spinale
=Defectele tubului neural sunt anomalii congenitale ale dezvoltǎrii neurale, cu un spectru larg de
manifestǎri clinice-afecteaza coloana vertebrala
–Spina bifida oculta – defectul mezenhimal nu se insoteste de hernierea meningelor sau tesutului neural.
–Meningocelul: este hernia de meninge fara tesut nervos.
–Mielomeningocelul: herniere de meninge si tesut nervos
● Ce este schizencefalia?
=malformatie a dezvoltarii corticale
defectul → „despicatura liniar ”, delimitat de substanţ
cenuşie, care se întinde pe lungimea unui întreg emisfer cu
continuitate patologic pialo-ependimal
Diagnostic
Retard neuropsihomotor + spasme infantile + hipsaritmie
PARACLINIC
EEG:
hipsaritmie = traseu de fond dezorganizat cu unde foarte ample, lente, cu descărcări multifocale de
vârfuri/CVU
IRM cerebral
Modificările depind de patologia subiacentă
● stadii de dezvoltare?
la 3 luni sugarul
– este atent la mişcările din jurul său – îşi ţine capul – apare “zîmbetul social”/ selectiv
– la sfârşitul primului trimestru de viaţă copilul gîngureşte, îşi descopera mainile, se uită fix la figuri
• La 6 luni sugarul
– stă în şezut, este extrem de active – se rostogoleşte de pe burtă pe spate
– răspunde prompt la stimuli vizuali şi auditivi, – localizează stimulii auditivi (intoarce capul cate sursa
– prehensiune mediana; transferă un obiect dintr-o mână în alta.
– gângureşte, îşi recunoaşte mama, se priveste in oglinda
• La 12 luni sugarul
– devine timid şi fricos
– sugarul imită diverste activităţi ale adultului, flutură mâna în semn de la revedere, înţelege şi execută
comenzi simple, ajută la îmbrăcat, spune cuvinte “copilăreşti” clare.
CAZURI Clinice
az: pacienta de 25 de ani se prezintă la camera de garda pentru dificultăți la mers apărute aproximativ la o
C
săptămână și care s-au agravat în ultimele 24 de ore. La examenul clinic se constata parapareza , ataxie a MI,
hipoestezie crurala cu nivel T10 bilateral, tulburare de sensibilitate profunda la nivelul MI
Unde considerate ca se afla leziunea ce cauzeaza simptomele si semnele clinice?
Măduva spinării toracale-- afectare coroane posterioare + trace cortico - spinale piramidale
Ce investigatii e necesar pentru a stabili diagnosticul?
IRM coloana vertebrală
Caz: O femeie de 30 de ani se prezinta la camera de garda afirmand vedere dubla in privirea frontal si lateral
dreapta, debutata de 2 zile. Din anamneza retinem ca in urma cu un an a avut un episode de scadere a
acuitatii vizuale la nivelul ochiului drept care s-a remis complet dupa 2 saptamani. La examenul clinic se
constata strabism convergent cu ochiul drept, limitare abductie a globului ocular drept.
Ce leziune ar putea explica tabloul clinic?
Leziune trunchi cerebral – punte – nc nervului abdunces drept
Care e suspiciunea de diagnostic?
Scleroza Multipla forma – RR
Ce investigatie serveste stabilirii diagnosticului?
IRM SNC (cervical+ spinal)
Punctie lombara – Aspect LCR?
pleiocitozå moderatå sub 50/mmc, discretå hiperproteinorahie (sub 0,8 g/l),
Caz: Un pacient alcoholic este operat pewntru ulcer duodenal hemoragic. Dupa 2 saptamani incepe sa vada
neclar, dublu, si nu isi mai poate coordona miscarile.
Care e diagnosticul cel mai probabil?
Poliradiculonevrita acuta – forma Millen
Cu ce investigatii este sustinut acesta?
Examen LCR
EMG neurografie
Care sunt complicatiile care pot duce la deces?
-insuficiență respiratorie , afectare bulbara
- complicatii de decubit: leziuni cutanate, TEP, infectii
Caz: Un pacient de 70 de ani este aduc la camera de garda pentru alterarea, in mod brusc, a starii de
constienta. La examenul clinic se constata: TA- 230/120 mmHg, este neresponsiv la stimuluii verbali, la
stimulii nociceptivi nu se obtine raspuns motor, globii oculari sunt in axe paralele, oculomotricitatea reflexa
e abolita, prezinta anizocurie (pupila ociului drept de 8 mm, cea a ochiului stang de 4 mm) reflex fotomotor
direct si consesual abolite bilateral, Babinski pe partea dreapta.
Cuantificati starea de coma pe scala Glasgow
GCS = 3 (v1, O1 M1
Cum poate fi explicata anizocoria?
Pareza fibrei post sinaptice a negrului oculomotor comun drept
Ce afectiune ar putea produce acest tablou clinic?
Sindrom Hipertensiune intracraniana cauzat de AVC (ischemic sau hemoragic)
Unde ar putea fi localizata leziunea?
Hemisfera cerebrală dreaptă cu compresie TC
Ce investigatii ar fi necesare pentru a stabili diagnosticul?
CT cranian drept
CAZ: femeie, 30 ani, dactilografa, acuza de trei luni dureri si amorteli la nivelul mainilor. Insomnie prin
agravarea amortelilor predominant nocturne.Dupa scuturarea mainilor ameliorare relativa a amortelilor.
• Examenul clinic pareza la nivelul muschilor eminentei tenare
Diagnostic-leziune radacinii C6;
• -scleroza multipla • -sindrom tunel carpian • -entrapment nerv ulnar • -osteoartrita