Malnutritia

Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948, în

special articolul 25, care recunoaște dreptul la hrană ca
parte a dreptului la un nivel de trai decent

“Sănătatea copiilor și adolescenților este importantă pentu fiecare societate.

Chiar și în societățile bogate, îmbunătățirile în acest domeniu, vizând
asigurarea echitabilă a sănătății și bunăstării pentru copii și adolescenți, vor
necesita schimbarea, adeseori sistemică, către o abordare comprehensivă,
cu implicarea întregului Guvern.”
Strategia OMS EURO, Investiția în copii: Strategia europeană pentru
sănătatea copiilor și tinerilor 2015–2020
 Rezoluţia Parlamentului European din 5 octombrie 2016 referitoare la 
următoarele etape în vederea îndeplinirii obiectivelor globale și a 
angajamentelor UE în materie de nutriție și securitate alimentară în lume 

– au ca scop eradicarea foametei și a malnutriției până în 2030

– dreptul fundamental la hrană nu poate fi respectat pe deplin decât atunci când sărăcia și inegalitățile sunt reduse drastic

– au fost făcute progrese în ceea ce privește reducerea malnutriției, dar acestea sunt în continuare prea lente și inegale și întrucât 795 de
milioane de persoane la nivel mondial nu beneficiază în prezent de suficientă hrană pentru a duce o viață activă în condiții decente;
întrucât o persoană din trei suferă de malnutriție sub o formă sau alta;

– alăptatul reprezintă cea mai naturală și cea mai bună metodă de hrănire a nou-născuților și a copiilor de vârstă fragedă, în special în
țările în curs de dezvoltare, însă lipsa de cunoștințe și rezervele motivate cultural fac în continuare ca numărul bebelușilor alăptați să
fie insuficient;

– la nivel mondial, un copil din șase este subponderal, 41 de milioane de copii cu vârsta mai mică de cinci ani sunt supraponderali sau
obezi, iar malnutriția este responsabilă de aproximativ 45 % din decesele copiilor cu vârsta sub cinci ani, ceea ce înseamnă pierderea
inutilă a aproximativ 3 milioane de tinere vieți pe an; întrucât subnutriția cronică afectează în jur de 161 de milioane de copii în lume

– o treime din alimentele produse la nivel mondial - aproximativ 1,3 miliarde de tone - sunt irosite; observă că cea mai mare cantitate este
irosită în America de Nord și Oceania, unde se pierd aproape 300 kg de produse alimentare pe persoană;

– Uniunea Europeană produce anual 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare, în timp ce la nivel mondial 842 de milioane de
oameni, adică 12 % din populația mondială, suferă de foame; subliniază necesitatea de a adapta toate sistemele alimentare pentru a
elimina pierderile sau deșeurile alimentare;
 ● GUVERNUL
● HOTĂRÎRE Nr. 730 
din  08.09.2014

● cu privire la aprobarea Programului naţional în domeniul 
alimentaţiei şi nutriţiei pentru anii 2014-2020 şi planurilor 
de acţiuni privind implementarea acestuia

Secţiunea 2. Contextul national

17. Republica Moldova se confruntă cu povara dublă a malnutriţiei. Pe de o parte subnutriţia şi deficienţele
nutriţionale, caracteristice ţărilor în curs de dezvoltare, pe de alta – supragreutatea şi obezitatea, caracteristice
ţărilor dezvoltate. 6% dintre copiii cu vîrsta pînă la 5 ani au retard statural, condiţionat de insuficienţa cronică
de energie, iar a cincea parte dintre copii suferă de anemie (Studiul de indicatori multipli în cuiburi, Republica
Moldova, 2012).

22.Nu există date care să poată fi folosite pentru estimarea caracterului adecvat al consumului alimentar
referitor la toate nutrimentele esenţiale, inclusiv la energie. Consumul de energie per capita în perioada 1992
- 2010 a variat între 3200 şi 2600 kcal/zi şi are tendinţa de creştere. Furnizarea grupurilor principale de
produse alimentare, precum fructele şi legumele, carnea şi subprodusele, laptele şi produsele lactate este mai
mică în comparaţie cu ţările vecine, România şi Ucraina.

26. Promovarea sănătăţii nutriţionale nu este considerată o prioritate. Acţiunile de informare a populaţiei
referitor la consumul alimentar sănătos sînt efectuate haotic. Nutriţia nu este parte componentă obligatorie a
curriculei de educaţie în instituţiile de învăţămînt.
Analiza situației copiilor vulnerabili, excluși și discriminați 
din Moldova UNICEF MOLDOVA Noiembrie, 2011

Tendințele pozitive de reducere a malnutriției copiilor sunt corelate cu evoluții favorabile ale
ratei de alăptare exclusivă în primele șase luni de viață, care a crescut de la 73.6% în 2000 la
87,7% în 2010.
Raportul Național de Sănătate a Copiilor și Tinerilor din 
ROMÂNIA 2017
Raportul Național de Sănătate a Copiilor și Tinerilor din 
ROMÂNIA 2017
 Malnutritia – se caracterizeaza prin incetinirea sau stoparea cresterii
pe o perioada mai mare de o luna, cu o abatere de doua deviatii
standard fata de normalul varstei sau cu deficienta mai mare de 10%
fata de valorile medii pentru varsta.

– Subnutritie – cea mai frecventa forma de malnutritie, care este o

tulburare cronica a starii de nutritive, din cauza insuficientei
aportului nutritive de energie, protein, microelemente (vit.A, iod,
fier)
– Caracteristic este greutatea mica in raport cu virsta, iar in forme
avansate prin greutate mica in raport cu talia.
 Particularitati 
epidemiologice

– Dependenţa de vârstă cel mai frecvent apare în primul trimestru de viaţăcând are loc cel mai
intens ritm de creştere postnatală, şi când vulnerabilitatea sugarului ladeficienţe
nutriţionale este maximă)
– Dependenţa de sex

– Dispoziţia sezonieră (toamna)

– Corelaţia cu alimentaţia în primele 6 luni predomină la sugarii alimentaţi artificial, după 6 luni
la sugarii la care nu se îmbogăţeşte cant./calitativ alimentaţia
– Condiţiile socio-economice

– Factorii predispozanţi : (prematuritatea, deficitele de îngrijire, infecţiile repetate)

Clasificare subnutritie
Malnutritia primara

Are prognostic severe, din cauza ritmului de crestere tulburat care nu poate fi
influentat therapeutic.
Malnutritia secundara
Criterii clinice
Criterii clinice
proteine, Forme particulare de 
malnutritie

aport (
– Distrofia de făinoase
– Distrofia de război (malnutriţie proteică)
– Malnutriţia edematoasă (Celiachie)
– Malnutriţia proteică rezultată din pierderi excesive de

 SN, enteropa
proteine, necompensate prin aport
(enteropatii exudative )
– Distrofia laptelui de vacă ( dezechilibru între principiile
nutriţionale comparativ cu nevoile sugarului )
 Tratement ­ principii

1.Tratament profilactic previne malnutritia

– alimentatie naturala in primele 4-6 luni;
– ATENŢIE la alimentaţia artificială: tipul de lapte adaptat la vârstă , diluţie
corespunzătoare, zaharare sau îmbogăţire cu MO
– respectare a calendarului de vaccinări şi tratament corect alinfecţiilor;
– asanarea condiţiilor de mediu şi sociale necorespunzătoare
2.Tratament propriu-zis
– tratament dietetic
– tratament antiinfecţios
– corectarea deficitelor nutriţionale associate
– stimulare neuropsihică- dispensarizare corectă
Tratement – regimul dietetic

1.1.TRATAMENTUL FORMELOR UŞOARE ŞI MEDII DE

In primele 6 luni
a. Hipogalactie maternă: -dacă toleranţa digestive este buna se va trece la alimentaţie
mixtă cu formule de lapte adaptate(Similac, Humana, NAN etc.) sau parţial
adaptate (Milumil)
– dacă toleranţa digestive este partial redusa se vor folosi preparate dietetice cu conţinut
redus în lactoză (Humana HN, Milupa HN, MorinagaNL33, Nutrilon low lactose, etc.)
CONCOMITENT SE REGLEAZĂ ORARUL MESELOR, CONCENTRAŢIA PRETARATULUI DE
LAPTE ŞI TEHNICA DE ALIMENTAŢIE PRETARATULUI DE LAPTE ŞI TEHNICA DE ALIMENTAŢIE
b. Alimentaţia mixtă sau artificială:- se corectează deficitele cantitative/calitative ale
dietei
c. Sugar de 5-6 luni nediversificat, se va începe diversificarea
 Tratament dietetic – forme 
severe

– FAZA INIŢIALĂ: Corectarea dezechilibrelor circulatorii,

Tratamentul complicaţiilor infecţioase, Încercarea de a restabili
un aport caloric şi nutritiv adecvat pentru a se relua creşterea
(75 -100cal/kg/zi100cal/kg/zi+ 2- 3 g de prot./kg/zi)
– FAZA DE REPARE
–
–

– FAZA DE CONVALESCENŢĂ restabilirea compoziţiei corporale,

consolidarea vindecării nutriţionale
 Criterii de urmarire a 
recuperarii nutritionale
 TEZĂ DE DOCTORAT Implicaţii ale relaţiei de ataşament 
asupra dezvoltării şi psihopatologiei în copilăria timpurie şi 
la vârsta adultă ­ Doctorand, Carmen Costea­Bărluţiu Cluj, 
2010

– Lotul - 68 de sugari şi copii mici la risc (tulburări de nutriţie, medii sociale

defavorizate, internare în spital fără aparţinători), selectaţi dintr-un lot
mai mare de copii internaţi în spital pentru tulburări de nutriţie (diferite
grade de malnutriţie/ distrofie staturo-ponderală) şi probleme de natură
medicală asociate. Selecţia - randomizare simpla
– Toţi copiii din lot au prezentat malnutriţie protein-calorică de diferite grade
(8.8% de gradul I, 2.9% gradul I/II, 41.2% gradul II, 16.2% gradul II/III,
30.9% de gradul III), pentru recuperarea căreia au fost internaţi în clinică
diferite perioade de timp fără aparţinători.
– Media de vârstă fiind 8.40 luni.
– 52.94% din numărul total nu au dezvoltat blocaj în dezvoltare de natură
non-organică, 32 de copii (47.06%) au dezvoltat această tulburare.
 Rezultate

– Severitatea retardului psihomotor, stabilit prin comparaţia dintre vârsta

cronologică şi vârsta de dezvoltare, comparaţie realizată individual pentru
fiecare copil, nu diferă în funcţie de sex, prezenţa sau absenţa unui
diagnostic medical înafara celui de malnutriţie, mediul de provenienţă al
copilului înainte de internarea în spital (familie, centru de plasament, alt
spital), condiţiile materiale precare (familii fără venituri) sau adecvate
(familii care au avut surse minime de venit), nivelul cultural/ educaţional
al familiei (analfabetism versus minimă educaţie), condiţii de locuit ale
familiei (improprii, locuinţă inexistentă, căruţă, foarte multe persoane în
aceeaşi locuinţă, respectiv acceptabile, locuinţă adecvată, cu utilităţi: apă
curentă, gaz, electricitate).
– În schimb, pe măsură ce malnutriţia copiilor a fost mai severă, retardul de
limbaj şi cel socio-emoţional au fost semnificativ mai crescute, dar nu şi
retardul motricităţii grosiere , al motricităţii fine şi cognitive.
–
Rezultate
 Concluzii
Analiza situației copiilor vulnerabili, excluși și discriminați din Moldova UNICEF 
MOLDOVA Noiembrie, 2011

ü O bună nutriţie este esențială pentru supraviețuire, sănătate și

dezvoltare. La nivel macro, o populație bine hrănită are o
productivitate mai mare, costuri mai mici cu îngrijirea medicală și un
produs economic mai mare. La nivel micro, ‘femeia cu o bună nutriţie
este expusă la mai puține riscuri în timpul sarcinii și nașterii, iar copiii
pornesc pe o cale mai sigură de dezvoltare, atât fi zică, cât și mentală.
Copiii bine hrăniți au rezultate mai bune la școală, devin adulți
sănătoși și pot oferi un start mai bun în viață propriilor copii.’
ü Contrar, copii subnutriți au o rezistență mai mică la infecții și, pe
parcursul vieții, pot deveni captivi în ‘cercul vicios al bolilor recurente
și al creșterii ezitante, adesea cu deteriorări ireversibile ale dezvoltării
lor cognitive și sociale.
–