METODE DE ÎNVĂŢARE ACTIVĂ

APLICATE ÎN LECŢIA DE BIOLOGIE

PROF.CĂLIN NICOLETA
ŞCOALA NR. 111 “GEORGE BACOVIA”
BUCUREŞTI

Activizarea predării-învăţării presupune folosirea unor metode , tehnici şi procedee care să-l
implice pe elev în învăţare , urmărindu-se dezvoltarea gândirii , stimularea creativităţii , dezvoltarea
intreresului pentru învăţare , în sensul formării lui ca participant activ la procesul educativ.
Metodele de învăţare activă se pot clasifica în :
A.Metode care favorizează înţelegerea conceptelor şi ideilor , ele dezvoltă competenţe de comunicare
şi relaţionare şi vizează formarea unei atitudini active.Aceste metode sunt: discuţia , dezbaterea , jocul
de rol , etc.
B.Metode care stimulează gândirea şi creativitatea , îi determină pe elevi să caute soluţii pentru diferite
probleme şi să emite judecăţi de valoare. Aceste metode sunt : studiul de caz , rezolvarea de probleme ,
jocul didactic , exerciţiul etc.
C.Metode prin care elevii sunt învăţaţi să lucreze unii cu alţii şi să îşi dezvolte abilităţi de colaborare şi
ajutor reciproc. Din această categorie fac parte metodele : cubul , mozaicul , proiectul în grupuri mici .
În cele ce urmează voi prezenta câteva metode de învăţare activă şi interactivă şi modul cum ele au fost
aplicate în lecţiile de biologie :
Metoda “Cubul”
Metoda este folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect din mai multe perspective , se
oferă astfel elevilor posibilitatea de a-şi dezvolta competenţele necesare unor abordări complexe şi
integratoare.
Etapele acestei metode sunt următoarele :
1.Realizaţi un cub pe ale cărui feţe sunt notate cuvintele :descrie , compară , analizează , asociază ,
aplică , argumentează.
2.Anunţaţi subiectul care va fi discutat.
3.Impărţiţi clasa de elevi în 6 grupe , fiecare grupă de elevi urmând să examineze tema aleasă din
perspectiva cerinţei de pe una din feţele cubului , astfel :
a.Descrie : culorile , forma , mărimile.
b.Compară : ce este asemănător şi ce este diferit.
c.Asociază : la ce te invită să te gândeşti ?
d.Analizează : din ce este alcătuit , din ce este compus.
e.Aplică : ce poţi face cu el ? cum poate fi folosit ?
f.Argumentează pro şi contra şi enumeră o serie de motive în sprijinul afirmaţiei tale.
4.Forma finală a scrierii este împărtăşită întregii clase de elevi
5.Lucrarea finală poate fi prezentată pe tablă sau pe pereţii clasei.
Am aplicat metoda “Cubul” la lecţia “Maimuţele” din cadrul unităţii de învăţare “Mamifere” , clasa
aVIa.
Pentru desfăşurarea acestei lecţii , am parcurs următoarele etape :
1.Am realizat un cub din carton pe ale cărui feţe am scris cuvintele : descrie , compară , analizează ,
asociază , aplică , argumentează.
2.Am anunţat subiectul lecţiei : ”Maimuţele”
3.Am împărţit clasa în 6 grupe , fiecare grupă , printr-un lider desemnat de membrii grupei , a tras la
sorţi un bilet. pe care se afla scrisă o cifră de la 1 la 6.
Fiecare grupă de elevi , în funcţie de biletul pe care l-a ales , a avut de rezolvat câte o sarcina de lucru ,
dupa cum urmează :
a.Descrie mediul de viaţa al maimuţelor , modul de hrănire şi de înmulţire. (Grupa 1)
b.Analizează alcătuirea corpului maimuţelor. (Grupa 2)
c.Asociază noţiunea de “maimuţe” cu diferite evenimente din viată reală , poveşti cu maimuţe, filme
artistice sau documentare cu maimuţe. (Grupa 3).
d.Compară maimuţele inferioare cu cele superioare. (Grupa 4)
e.Argumentează sau explică asemănările şi deosebirile dintre maimuţele antropoide şi om. (Grupa 5)
f.Aplică cunoştinţele despre maimuţe prin prezentarea importanţei acestora. (Grupa 6)
4.Fiecare grupă de elevi a scris ideile sau răspunsurile pe o coală de flipchart.
5.Colile de flipchart au fost lipite pe tablă pentru a putea fi vizualizate de către toţi elevii clasei şi
fiecare grupă , prin liderul ales ,a prezentat frontal răspunsurile găsite.
6.Am realizat schema lecţiei la tablă iar elevii au realizat-o în caiete.
7.În final , am aplicat o probă de evaluare formativă despre tema abordată:”Maimuţele”.
Metoda “Proiectul în grupuri mici” (Metoda STAD – Student Teams Achievement Divisions)
Această metodă este o metodă care vizează dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi ajutor reciproc
între elevi. Elevii , în grupuri de 4 -5 membri , învaţă un material stabilit de profesor , discutându-l şi
ascultându-se unul pe altul până când sunt convinşi că îl stăpânesc cu toţii. Profesorul le adresează
întrebări pentru a testa însuşirea cunoştinţelor , iar scorul grupului se obţine prin aprecierea progresului
fiecărui membru în raport cu performanţele sale anterioare. În acest fel , chiar şi elevii slabi au
posibilitatea de a contribui la obţinerea unor rezultate bune de către grup. Metoda are meritul de a
încuraja elevii să se sprijine unul pe altul în activitatea de învăţare , corectând-şi reciproc greşelile.
Am aplicat metoda “STAD” la lecţia “Poluarea mediului” din cadrul unităţii de învăţare “Echilibre şi
dezechilibre în ecosistem” , clasa aVIIIa.
Pentru desfăşurarea acestei lecţii , am parcurs următorii paşi :
1.Am împărţit clasa de elevi în 5 grupuri şi am distribuit fiecărui grup câte un articol şi o fişă de
activitate.
2.Am solicitat fiecărui grup de elevi să înveţe articolul primit şi să rezolve în scris sarcina de lucru din
fişa de activitate.
Articolele , respectiv sarcinile de lucru din fişele de activitate sunt următoarele :

Grupul Articolul Sarcina de lucru

nr :
1. Principalele tipuri de poluare a Clasificaţi principalele tipuri de poluare
mediului după :originea sursei , natura poluanţilor ,
natura substratului.
2. Poluarea aerului Explicaţi următoarele fenomene : efectul
de seră , ploi acide , “găuri în stratul de
ozon” , smog.
3. Poluarea apei şi a solului Daţi exemple de poluanţi ai apei şi ai
solului.
4. Efectele poluării asupra vieţuitoarelor Precizaţi care sunt efectele poluării asupra
diferitelor categorii trofice de organisme :
producători , consumatori ,
descompunători.
 Grupul Articolul Sarcina de lucru
nr :
5. Măsuri de prevenire şi combatere a Propuneţi un set de măsuri privind
poluării prevenirea şi combaterea poluării
aerului , apei şi solului.

3.Am solicitat fiecărui grup să prezinte , pe rând , răspunsurile elaborate , acestea au fost discutate cu
întreaga clasă şi ideile principale au fost notate la tablă , respectiv în caietele elevilor.
4.În final , am aplicat o probă de evaluare formativă despre tema abordată:” Poluarea mediului”.
Metoda “ Ştiu /Vreau să ştiu /Am învăţat “
Prin această metodă se trece în revistă ceea ce ştiu elevii despre un anumit subiect şi se formulează
întrebări la care se aşteaptă găsirea răspunsurilor în cadrul lecţiei.
Etapele acestei metode sunt următoarele :
1.Anunţaţi tema de discuţie şi distribuiţi fiecarui elev câte o fişă pe care se află un tabel cu următoarele
rubrici :
Ştiu (+) Vreau să ştiu ( ?) Am învăţat

2.Cereţi elevilor să formeze perechi şi să scrie în prima rubrică a tabelului ceea ce ştiu despre subiectul
anunţat.
3.În timp ce elevii realizează lista , profesorul construieşte pe tablă tabelul care se află pe fişele primite
de elevi.
4.Scrieţi în prima coloană a tabelului informaţiile pe care le primiţi de la elevi.
5.Cereţi elevilor să elaboreze o listă de întrebări referitoare la subiectul dat şi notaţi aceste întrebări în
cea de a doua rubrică a tabelului.
6.Cereţi elevilor să citească textul şi , după lecturarea textului , reveniţi asupra întrebărilor din cea de a
doua coloană , constataţi la care întrebări s-au găsit răspunsurile în text şi treceţi-le în coloana a treia a
tabelului construit la tablă.Elevii vor nota noile informaţii în cea de a treia coloană a tabelului din fişa
de lucru
6.Elevii vor face comparaţie între ceea ce ştiau deja despre tema dată şi ceea ce au aflat prin lecturarea
textului.
7.Dacă anumite întrebări ale elevilor vor rămâne fără răspuns , ele vor fi folosite ca punct de plecare
pentru investigaţii personale ulterioare lecţiei.
Am aplicat această metodă la lecţia “Peşti cartilaginoşi-Rechinul” din cadrul unităţii de învăţare
“Peşti.Amfibieni” , clasa aVIa.
Pentru desfăşurarea acestei lecţii , prin aplicarea metodei “Ştiu /Vreau să ştiu /Am învăţat” , am
parcurs următorii paşi :
1.Am anunţat subiectul lecţiei : “Peşti cartilaginoşi-Rechinul” şi am distrubuit fiecărui elev câte o fişă
cu tabelul prezentat anterior.
2.Am cerut elevilor să formeze perechi , aşa cum sunt aşezaţi în bancă , şi să scrie în prima rubrică a
tabelului ceea ce ştiu despre rechini.
3.În timp ce elevii au completat prima coloană a tabelelui , am realizat la tablă tabelul respectiv.
4.Am solicitat elevilor să îmi spună ce au scris în tabel , apoi am notat aceste informaţii în tabelul de la
tablă.
5.Am cerut elevilor să scrie în cea de a doua coloană a tabelului ceea ce vor să afle despre rechini , apoi
am scris în tabelul de la tablă întrebările adresate de elevi .
6.Am cerut elevilor să citească textul din manual referitor la rechini. Am notat , atât eu cât şi elevii în
coloana a treia a tabelului noile informaţii găsite prin lecturarea textului , informaţii care constituiau
răspunsuri la întrebările din coloana a doua.
7.Unele întrebări au rămas fără răspuns în cadrul lecţiei şi am cerut elevilor ca , folosind diferite surse
de documentare, să caute răspunsurile şi să le prezinte la lecţia următoare.

Bibliografie:
1.Cucoş Constantin , 1998 , Psihopedagogie , Editura Polirom Iaşi.
2.Gliga Lucia , 2001 , Învăţarea activă- Ghid pentru formatori şi cadre didactice-Seria „Calitate în
formare”, Bucureşti .