Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Autism Studiu de Caz
Autism Studiu de Caz
STUDIU DE CAZ-Autism
1
,plânsul , zâmbetul neadecvate situaţiei în care e pus copilul; reacţii coleroase
îndreptate asupra obiectelor şi asupra propriei persoane ;opoziţionism, labilitate ,
neurovegetativă cu predominarea excitaţiei , atenţie labilă, slabă putere de
concentrare .Se constată o mare dexteritate în mişcări , sereotipii (se poate juca la
infinit cu acelaşi tip de joc ).Nu suportă să fie atins , nu-l interesează jucăriile care
întruchipează oameni , animale ;are mişcări graţioase , manipulează cu uşurinţă
obiectele , fascinat de obiectele mecanice.
Vorbirea este aproape inexistentă , fără participarea emoţională . Se remarcă
caracterul reproductiv-imitativ (ecolalie) şi nu cel de comunicare al limbajului
.ecolaliile sunt imediate sau întârziate ; foloseşte neadecvat pronumele personal
(vorbeşte despre sine la persoane a IIIa ). Nu este atent la ce i se spune ; dă
impresia că nu aude , nu-şi fixează privirea asupra persoanelor din jur , nu caută
contactul vizual cu acestea .Îi place muzica . Manifestă o mare abilitate în a-i
manevra pe ceilalţi pentru a-şi satisface necesităţile . evită contactul cu ceilalţi copii.
Limbajul şi posibilităţile de articulare
-cunoaşte mai multe cuvinte în limba engleză decât în română (rezultatul statului
îndelungat în faţa televizorului la desene animate);
-nu se constată anomalii buco-linguo-faciale;
-vocea este normală;
-imaginile fonematice sunt labile şi difuze ;
-stereotipul dinamic articulator tulburat ;
-discrepanţă între posibilităţile intelectuale şi vorbire (în sfera limbajului expresiv) De
ex. este capabil să se joace cu jocuri tip „puzzles”aranjând imgini care pentru copiii
dcu 2-3 ani mai mari ca el prezintă dificultăţi.
Examinarea a fost foarte dificilă pentru o corectă evaluare a comportamentului
datorită imposibilităţii de testare prin teste standardizate .
Metoda de bază a fost observarea înregistrându-se dezvoltarea motrică ,cunoaştrea
părţilor corpului , recunoaştera formelor , culorilor , orintarea spaţială , noţiuni ,
răspunsuri la comenzi ,număratul , folosirea creionului .
(înregistrarea comportamentului s-a făcut ,pe cât posibil, în timp şi medii diferite).
În evaluare am folosit scara PORTIGE.
Principiul de bază în terapie a fost:a construi pornind de la ce poate copilul (folosind
chiar sereotipurile şi preferinţele . de asemenea am urmărit reducerea treptată a
ajutorului acordat copilului , stimularea şi recompensa iniţiativelor ce vin din partea
acestuia .Programul a fost foarte flexibil pentru a asigura adaptarea la situaţii noi ,
neprevăzute în program sau la dispoziţia în care s-a aflat copilul şi la posibile
progrese.
Programul educaţional stabilit are o serie de obiective pentru aria de dezvoltare
cognitiv .verbală (unde în general achiziţiile se fac mai lent mai lent (ase vedea
anexele ).
2
Programul educaţional terapeutic a fost alcătuit în conformitate cu aceste
obiective , în vederea acţionării pe diferite laturi :articulatoriu .limbaj, memorie ,
atenţie, gândire , afectivitate. Am urmărit iniţial trezirea interesului şi crearea unui
tonus pozitiv .Am început cu emiterea onomatopeelor (izolat, în cântec , poezii ),
iniţierea unor jocuri :umflat baloane ,suflat în lumânări , etc)
În activitate am antrenat toţi analizatorii .
Învăţarea cuvintelor şi propoziţiilor s-a realizat după modelul descris în literatura de
speccialitate pentru alalie (silabe duble , silabe , cuvinte asociate cu fenomene din
natură , stări afective , cuvinte monosilabice , bi şi trisilabice ).
Pentru trezirea interesului , dezvoltarea proceselor psihice cognitive , am
apelat la procedee neverbale : sortări de obiecte , dominouri , puzzles, reproducerea
gesturilor , formarea deprinderii de a asculta poveşti .pentru a asculta, a înţelege , a
participa am efectuat jocuri de tipul :Cum face?Cine face?
Am lucrat mult cu setul de imagini Portige , cu diapozitivre care urmăresc
formarea noţiunilor de mărime, formă , culoare, poziţie , succesiune spaţială şi
temporală , denumire de acţiuni, formarea şi dezvoltarea vocabularului (noţiuni ca .
familie, fructe , legume, îmbrăcăminte , mobilier, rechizite ).
Permanent cuvintele însuşite au fost legate de obiecte , imagini ,
demonstraţii.Propoziţiile au fost fost reluate , repetate de mai multae ori .
Pentru memorarea , înţelegerea , compararea noţiunilor , folosirea propoziţilor
şi orintarea spaţială şi temporală am folosit mult material intuitiv şi demonstraţia .
Jocurile folosite au fost de tipul „Ghiceşte ce am ascuns”, „ Eu întreb tu
răspunzi”; am lucrat mult cu trusa Logi .
Am tecut treptat la extensia propoziţiei dela 2,3 la 4,5 cuvinte .
În vederea pregătirii pentru integrarea în clasa I a şcolii de masă am pus din
ce în ce mai mult acent pe analiza şi sinteza fonematică la nivel de propoziţie ,
cuvânt ,silabă.
Pe bază de imgini am trecut la însuşirea unor momente semnificative din
poveste .
Progresele au fost semnificative, referitor la numărul de cuvinte însuşite corect
cât şi capacitatea de flexionare după număr şi gen; a însuşit şi mimimica şi
gesticulaţia , orientarea în schema corporală proprie şi a altuia , în spaţiu şi timp.
Ffiind vorba de un copil autist a făcut salturi semnificative şi pe linia
socializării.Evoluţia a fost de la ignorarea iniţială a celor din jur până la dorinţa de a
coopera şi de a fi remarcat. În prezent se simta bine în grup .comunică , cooperează
Efectul tratamentului cu Ritalin s-a făcut simţit destul de repede : a dispărut
instabilitatea psihomotorie , a crescut gradul de concentrare a atenţiei în timpul
activităţilor .
În relaţia afectivă cu prof.lpgoped evoluţia a fost excelentă )simte dorinţa de a
fi luat în braţe ,mângâiat)îi place să fie lăudat şi evidenţiat.În cea mai mare parte,
stereotipiile au dispărut : nu-l deranjează dacă ceva se modifică în mediul ambiant .
Având o evoluţie atât de favorabilă copilul a primit avizul pentru integrarea în
clasa I a şcolii de masă . Frecventarea clasei I nu a pus probleme deosebite , copilul
situâdu.se printre primii din clasă(manifestă aptitudini deosebite la activităţile
matematice).
A continuat să fecventeze Cabinetul Logopedic pentru probleme de vocabular,
expresivitatea citiri şi povestirii căt şi pentru dizortografie manifestată în redarea
formei grafice a literelor , greşeli în scrierea după dictare , aşezare în pagină ,etc.fiind
supus unui program de terapie specifică continuat la şcoală de învăţătoare şi acasă
de mamă.
3
PRINCIPIILE ŞI OBIECTIVELE PROBRAMULUI DE TERAPIE PENTRU
AUTISM
-Stabilirea progresivă a contactelor sociale.
-Aplicarea metodei TEACH (atitudini comportamentale şi program de
învăţare independentă faţă de adult dar nu şi de structură)prin care copilul
este învăţat principalele deprinderi de lucru , pe care şi le însuşeşte ca pe o
chestiune de rutină.
-În predare regulile să fie foarte flexibile în funcţie de contexte particulare
-Folosirea metodelor directe de formare a deprinderilor de conversaţie
-Înlăturarea deprinderilor de „hiperlexie”(verificarea permanentă a ceea ce
înţelege copilul din ce citeşte –a i se cere să citească texte despre fapte reale )
-Dezvoltarea limbajului în manieră funcţională şi comunicativă în context
ţinând cont de cele cinci dimensiuni ale programului TEACH(vocabular,
context, formă, funcţie semantivîcă ,funcţia de comunicare).
-Încurajarea gândirii şi flexibilităţii în comportament..
-Monitorizarea şi manajmentul comportamentului.