Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Reforma Luterana
Reforma Luterana
1
Keith Randell, Luther siReforma in Germania, 1517-55, Bucuresti, Editura All, 1994, p.13.
2
Andrei Otetea, RnastereasiReforma, Bucuresti, EdituraStiintifica, 1968, p.252.
1
Initiatoarul acestei reforme a fost Martin Luther. Acesta era un calugar catolic
si profesor de exegeza la Universitatea din Wittenberg. Ca si data conventioanala de
inceput a Reformei avem 31 octombrie 1517 odata cu afisarea celor 95 de teze ale lui
Luther pe usa Catedralei din Wittenberg.Datorita actiunilor ulterioare ale calugarului
este normal sa-l consideram principalul responsabil pentru succesiunea de
evenimente.Este adevarat,el a avut un rol major dar mai exista multi alti factori la fel
de importanti.
1
Funck-Brentano, Luther, Bucuresti, Editura Librariei„Principele Mircea”, f.a., passim.
2
aceasta vanzare a indulgenteleor a fost picatura care a umplut paharul pentru
Luther.
1
Keith Randel, op. cit., pp.18-19.
2
Andrei Otetea, op. cit., pp.255-256.
3
Ibidem, p.258.
3
regim de toleranta pe fondul caruia iezuitii restabilesc suprematia Bisericii Catolice.
Situatia din Ungaria este favorabila Reformei datorita dezastrului de la Mohacs.In
Transilvania maghiarii au adoptat calvinismul iar sasii luteranismul.Odata cu acestea
s-a raspandit si unitarianismul mai alea in zona Clujului.Constitutia Transilvaniei a
recunoscut dupa multe lupte,patru confesiuni: catolica,luterana,calvinista si
unitariana.Acest regim de toleranta era contrar situatiei din restul Europei.
Putem spune deci ca situatia economica, criza prin care trecea Europa in
sec. XVI a fost un factor determinant al Reformei. Pe oriunde a trecut Reforma
s-a soldat cu un imens transfer de proprietati.
1
Ibidem, pp.263-264.
2
Ibidem, p.265
5
traducerea Bibliei contine o multime de greseli1. Unele din dogmele
fundamentale ale religie catolice erau intemeiate pe baza unor greseli de
traducere. Astfel umanistii ofera protestantilor o importanta arma impotriva
Bisericii Catolice.Desi ideile lui Luther aveau la baza conceptul umanistilor, el
fiind de astfel un admirator al lui Erasmus, acestia au ales sa ramana in Biserica
militand pentru schimbarea acesteia din interior catalogand atitudinea
reformatorului drept una excesiva. Acesta este punctual in care Luther nu
numai ca isi pierde respectul fata de Erasmus ci admiratia lui se transforma in
ura.
Doctrina protestanta
2
Keith Randel, op. cit., p.23.
3
Andrei Otetea, op. cit., p.252.
6
Evanghelia. Astfel proetul si omul normal din societate devin egali in fata lui
Dumnezeu.
Desfasurarea evenimentelor
In anul 1506 Papa Iuliu al II-lea se implica intr-un proiect pe termen lung ce consta in
construirea unei basilici marete cu scopul de a o inlocui pe cea a Sfantului Petru din
Roma. Nefiind finalizata inca, in anul 1515 Papa Leon al X-lea il insarcineaza pe
calugarul dominician Ioan Tetzel sa adune bani pentru terminarea basilicii. Fondurile
necesare urmau sa vina din vanzarea de indulgente in Germania. Desi actiunea lui
Tetzel nu s-a desfasurat sub nici o forma in ducatul de Saxa, Luther s-a vazut dator sa
ia atitudine deoarece aceasta practica contravenea doctrinei sale religioase. Astfel la
31 octombrie 1517 Luther lipeste pe usa catedralei din Wittenberg 95 de teze
profitand de valul de credinciosi care urmau sa vina pe data de 1 noiembrie cu ocazia
praznicului infiintarii acesteia. Aceste teze tratau negustoria indulgentelor si
cuprindeu articole considerate de reformator temelia credintei crestine. Luther inca
nu contesta autoritatea papei ci se revolta impotriva practicii indulgentelor1. In unele
dintre aceste propozitii reformatorul face chiar apel la papa informandu-l de
abuzurile infaptuite in numele sau, iar altele cuprindeau idei ce vor constitui temelia
doctrinei care va sta mai tarziu la baza luteranismului. De asemenea unele dintre
teze sunt stupide2. La scurta vreme aceste teze sunt tiparite oferindu-le astfel o
difuzare mult mai mare decat la nivelul populatiei din micutul oras Wittenberg.
Ulterior cele 95 de teze sunt modificate substantial in cele initiale strecurandu-se
numeroase greseli deoarece fusesera elaborate in graba.
1
“Predicatoriiindulgentelor se insealacand spun caprinindulgentelepapiloromul e dezlegat de
oricepedeapsasiizbavi”(Teza 21). “Oricecrestin care se caieste are drept la iertareapacatului, chiarsifarascrisori
de indulgenta”(Teza 36).
2
In “Teza 29” Luther se intreabadacatoatesufletele din purgatoriuvoiau cu adevaratsa fie eliberate.
7
Luther este acuzat de erezie insa incercarile papei de a-l aduce la Roma au fost
zadarnice datorita impotrivirii electorului Friedrich de Saxonia.
In 1520 ruptura decisiva se petrece in special datorita a trei dintre scrierile lui
Luther: Manifest catre nobilimea crestina de natiune germana pentru imbunatatirea
credintei crestine – care nu este nimic altceva decat un apel la autoritatile politice de
a prelua fraiele Reformei; Captivitatea babiloniana a Bisericii si Libertatea
crestinismului. In urma acestor scrieri reformatorul capata un statut de erou national
al tuturor claselor sociale din Germania.
1
Funck-Brentano, op. cit., passim.
8
desfiintarea iobagiei si dijmelor si libertatea de a-si alege preotii. Luther le cere
rasculatilor supunere in fata principilor lor dar acestia nu tin seama de indemnul lui.
Furios reformatorul face apel catre partizanii ordinii cerandu-le sa-i trateze pe
rasculati cu violenta. Parasit de masele populare care il vedeau ca pe un tradator
Luther incredinteaza conducerea Bisericii lutherane principilor teritoriali. Astfel
Reforma proclamata in numele constiintei individuale devine un instrument de
guvernare absolutista1.
In toate orasele germane care au adoptat Reforma intre 1520 – 1530 mari
domenii aflate in proprietatea Bisericii au trecut in administrarea principilor. Toate
averile confiscate Bisericii au mers catre educatie, spitale, ajutoare pentru saraci si
alte directii asa cum considera idealul lutheran.
1
Andrei Otetea, op. cit., p. 270.
2
Ibidem, p.271.
9
reafirma Edictul de la Worms din 1521. O minoritate a membrilor luterani din
Reichstag a inaintat un protest impotriva acestui act(de unde si numele de
protestanti). Dorind sa rezolve aceasta problema in 1530 Carol Quintul care ajunsese
la apogeul puterii sale convoaca Reichstagul la Augsburg. Confesiunea expusa de
Melanchton ajutorul lui Luther, este respinsa iar deciziile impotriva luteranilor sunt
pastrate. Acest eveniment poarta numele de „Confesiunea de la Augsburg”. In
replica un grup de principi luterani formeaza o asociatie defensive numita Liga de la
Schmalkalden. Aceasta a dus la cresterea tensiunilor religioase in Germania insa in
1532 are loc o pace intre protestanti si catolici numita Armistitiul de la Nurnberg.
Aceasta pace are loc datorita nevoii de aliati a imparatului pentru a rezista
ofensivei turcilor. El era gata sa suspende orice actiune impotriva membrilor Ligii atat
timp cat primea la schimb oameni si bani. Dar adevaratul triumf avea sa vina in 1534.
Ducatul de Wurttemberg era condus de habsburgi inca din 1520 cand il inlaturasera
pe Ulrich pentru incalcarea legii imperiale. Fillip de Hesse conducatorul Ligii
considera ca reinstaurarea lui Ulrich care era un protestant convins ar fi un mare
sprijun pentru cauza luterana. Ulrich este instaurat cu ajutorul lui Fracis I de Franta
marele dusman al lui Carol, iar singura religie permisa in ducat devine luteranismul.
Se parea ca disparitia catolicismului din Germania era doar o chestiune de timp.
Dupa moartea conducatorilor lor in 1535 si 1539, Brandenburgul si Saxonia au
devenit protestante, Brandenburgul preferand o reforma moderata asemanatoare
celei introduse de Henric al VIII-lea in Anglia. Cu toate acestea protestantii erau intr-o
pozitie vulnerabila ei nefiind in niciun caz mai uniti decat catolicii. Multi dintre
principii protestanti aveau retineri in a intra in razboi cu imparatul astfel ca multe
state au refuzat sa intre in Liga iar unii membrii puneau interesul personal mai presus
de interesul grupului, in consecinta Liga era o alianta fragila.
10
1546 este si anul in care Martin Luther a murit in timpul unei calatorii pentru a
aplana un conflict intre contii de Mansfeld, acesta avand grave probleme de
sanatate. Pe langa atentia sporita cu care imparatul trata problema schismei
religioase si moartea initiatorului reformei, Carol l-a atras de partea sa si pe ducele
Maurice de Saxonia, conducator protestant, crescand sansele de victorie ale
catolicilor. Maurice a invadat Saxonia electorala provocand astfel confuzie si
demoralizare in Liga. Infrangerea Ligii a survenit in 1547 la Muhlberg iar liderii ei au
fost capturati.
In septembrie 1547 – mai 1548 la Augsburg a fost convocata o dieta in care Carol
propune planuri pentru o intarire a guvernului central si o asezare religioasa bazata
pe doctrina catolica putin modificata pentru a crea aparenta unui compromis cu
lutheranii. Planurile imparatului au fost respinse prin urmare victoria lui nu facuse
decat sa scoata in evidenta cele doua prioritati ale sale, sa-si asigure o crestere a
puterii si sa-i alunge pe protestanti. Carol nu cantarise bine situatia si isi fixase
scopuri nerealiste. Acum era intr-un moment in care luteranismul era practic
imposibil de distrus. Acest lucru a fost recunoscut in anul 1555. Intr-o dieta la
Augsburg s-a ajuns la o intelegere care accepta ca schisma religioasa este
permanenta si se faceau aranjamente pentru a se descurca cu ea in aceste conditii.
Aranjamentele au fost lasate in grija lui Frederic, fratele lui Carol, care trebuia sa-i
urmeze la domnie. Pacea de la Augsburg a fost recunoastere a realitatii politice si
religioase din Germania.Fiecare stat urma sa aiba o singura religie decizia apartinand
guvernantilor. Niciun stat nu avea voie sa se implice in politica interna a altuia iar
locuitorii se puteau muta in alt stat in functie de religie, fara sa piarda nimic din ceea
ce le apartinea.
11
Bibliografie
12