UNIVERSITATEA “PETROL-GAZE” PLOIESTI

PROIECT LA FORAJUL SONDELOR

DEVIEREA SI DIRIJAREA SONDELOR

Indrumator proiect:

Prof. dr. ing.

STUDENT

AN IV - GRUPA 2 – I.F.R. – I.P.G.

PLOIESTI 2013

DEVIEREA ŞI DIRIJAREA SONDELOR

1
 TEMA

1. Să se proiecteze o sondă cu profil J, în următoarele condiţii:

- adâncimea sondei, H = 1700 m;

- deplasarea orizontală a ţintei faţă de gura sondei, A = 300 m;
- orientarea ţintei faţă de gura sondei, ;
Se impune unul dintre următoarele elemente:
- adâncimea d einiţiere a dirijării, h1 = 400 m;
- intensitatea de deviere pe intervalul curbiliniu, iv = ... grad/10m;
- înclinarea sondei la atingerea ţintei, .
Se va indica, într-un tabel, înclinarea sondei proiectate, de-a lungul ei, la fiecare 100 m.
Se vor figura, la scară, proiecţia sondei în plan orizontal şi proiecţia sondei în planul vertical cu
azimutul ţintei . În planul orizontal se va indica şi domeniul de toleranţă al ţintei, definit ca:
- un cerc, centrat pe ţintă, cu raza R = ... m;
- un sector circular cu
- deplasarea minimă Amin = 275 m şi deplasarea maximă Amax = 325 m;
- azimutul minim şi azomutul maxim .
Sistemul de coordonate carteziene va fi ONEV, unde O este gura sondei, N – direcţia nordului, E –
direcţia estului şi V – verticala.

2. Să se calculeze traseul spaţial al sondei dirijate reale cu datele de deviere din tabela anexată în
sistemul cartezian ONEV. Se va folosi metoda arcelor de cerc.
Se vor trasa proiecţiile sondei realizate în cele două plane, orizontal şi cel vertical cu azimutul , pe
aceleaşi desene cu sonda proiectată, cu linii distincte (culori diferite).

3. Să se calculeze poziţia deviatorului în diverse puncte ale sondei realizate pentru ca aceasta să
atingă ţinta sondei proiectate.

1. Proiectarea sondei dirijată în J.

Se alege intensitatea de deviere: iv = 2 grade/10m

2
 Iv 0.5 1 1.5 2 2.5
R (m) 1140 573 382 286 229

Având A > R se va alege o sonda cu profil J1.

Elementele ce trebuie determinate:

1. - unghiul de înclinare pe intervalul curbiliniu:

( ) [ ( )]

( ) [ ( )]

2. lB - lungimea intervalului pînă la punctul B unde se stabilizează:

3. hB – adâncimea pe verticală a punctului B unde se stabilizează:

4. a2 – deplasarea orizontală în punctual B unde se stabilizează:

( )

( )

5. lT – lungimea totală a intervalului forat:

3
 Datele necesare reprezentării proiecţiei sondei în plan vertical (Tab. 2):

Adâncimea pe Deplasarea
Lungimea forată (l) Înclinarea ( )
verticală (h) orizontală (a)
Iniţierea dirijării (A) 400 400 0 0
Sfârşitul dirijării (B) 466.29 465.69 13.28 7.64
Ţinta (T) 1735 1700 13.28 300

h1
A R O
α
h2
R
H B

h3

T
a2 a3
A

Fig. 1 Proiecţia verticală pentru J1

2.
Calculu

4
l traseului spaţial folosind metoda unghiului mediu

Aparatele de deviere folosite uzual măsoară înclinarea α şi azimutul ω în diverse puncte de-a lungul
traseului spaţial.

Pentru a stabili traseul lor, respectiv pentru a evalua înclinarea şi azimutul în orice alt punct este
nevoie de un sistem de referinţă, anumite ipoteze despre forma traseului şi o metodă de calcul adecvată.

Ca sistem de referinţă se consideră gura sondei considerată fie la nivelul masei rotative, fie la nivelul
pământului, fie la nivelul mării. Avem astfel:

AN – axa meridianului magnetic cu sensul

pozitiv către nord (OY); N

AE – axa perpendiculară pe prima direcţie ΔN ΔH

(OX); ω
E
A α
AV – axa verticală cu sensul pozitiv în jos ΔE
α
(OZ);
α
L – lungimea;
ΔL
H – deplasarea orizontală (A); ΔV

V – verticala (H);

ΔV, ΔN, ΔE, ΔH, ΔL – variaţiile finite ale ΔH B

mărimilor între punctele A şi B.

In acest caz arcul de curba dintr-un punct

1 si 2 este aproximativ egal cu reuniunea a doua V
segmente de dreapta paralele cu tangenta dintre
Fig. 2 Sistemul de referinţă
cele doua puncte a caror lungime este egala cu
jumatatea din lungimea ΔL a arcului respectiv.

Se foloseste Metoda Tangentei Balansate:

Tabel 1. Valorile elementelor finite

5
Nr.statie Adancimea H/L Inclinare α Azimut ω ΔV ΔH ΔN ΔE
0 0 0 0 9.39 2.40 0.98 2.19
1 10 0.5 20 8.78 4.79 2.80 3.75
2 20 0.5 340 8.05 5.81 1.75 -1.85
3 30 0.75 300 7.32 6.82 -1.87 -0.51
4 40 0.75 310 6.36 7.62 -5.96 2.34
5 50 1 330 5.40 8.41 -6.38 3.02
6 60 1 310 5.40 8.41 -4.42 7.16
7 70 1 310 4.28 8.95 -2.32 -1.16
8 80 1.25 300 5.24 8.15 -2.26 -2.11
9 90 0.75 285 7.32 6.82 -0.24 5.46
10 100 0.75 290 14.63 13.63 0.25 11.44
11 120 0.75 310 6.36 7.62 2.01 1.10
12 130 1 320 6.36 7.62 6.39 0.41
13 140 0.75 340 7.32 6.82 5.18 4.43
14 150 0.75 340 6.36 7.62 -1.58 1.66
15 160 1 330 5.40 8.41 -4.26 -4.76
16 170 1 300 12.72 15.23 -5.36 -3.98
17 190 0.75 15 14.63 13.63 1.58 3.53
18 210 0.75 25 6.36 7.62 7.55 -1.01
19 220 1 25 6.36 7.62 5.96 2.34
20 230 0.75 45 7.32 6.82 1.87 -0.51
21 240 0.75 55 7.32 6.82 1.87 -0.51
22 250 0.75 45 8.50 4.65 1.98 1.68
23 260 0.25 30 29.53 3.71 0.57 -3.67
24 290 0 0 10.71 9.97 -9.19 -3.87
25 310 1.5 280 -10.11 12.52 -10.75 -2.84
26 332 3 335 -8.15 -1.94 2.28 0.19
27 341 3.75 336 -3.91 -7.85 1.45 4.38
28 351 4.75 338 3.36 -7.67 -3.65 2.26
29 360 5.5 340 5.98 -2.59 -1.86 -1.72
30 367 6.25 341 7.05 3.55 -0.49 3.52
31 376 7.25 341 0.82 7.86 -4.27 5.41
32 385 8.25 342 -5.84 6.01 -5.45 2.52
33 394 9 342 -9.48 2.93 -2.60 0.40
34 404 9.25 343 -13.87 0.69 -1.02 -0.13
35 418 9.5 344 -116.80 -300.63 -178.00 -178.14
36 1156 11.75 359 15.53 -9.88 -6.12 -7.73
37 1165 12.25 1 27.87 1.64 3.53 -5.69
38 1185 13 6 15.02 12.24 11.75 -3.42
39 1195 13.5 6 5.31 19.77 11.59 -12.95
40 1207 14.25 5 -4.44 18.32 11.56 -9.05
41 1216 14.5 0 -8.84 16.65 13.96 5.88

6
42 1225 14.75 359 -11.63 21.91 13.00 17.57
43 1240 14.5 1 -6.74 17.76 -2.32 12.79
44 1249 14.5 2.5 -8.84 16.65 -14.39 2.59
45 1258 14.75 3.5 -12.68 13.95 -5.53 -8.65
46 1267 15 5 -12.91 11.05 6.88 -6.84
47 1274 15 6 -14.43 12.36 7.68 -7.65
48 1283 15 5 -12.68 13.95 3.96 -13.38
49 1292 14.75 5 -6.53 17.21 9.32 -1.25
50 1301 14.25 7 -4.44 18.32 13.81 12.04
51 1310 14.5 7 -6.74 17.76 9.77 14.17
52 1319 14.5 7.5 -6.74 17.76 1.79 17.12
53 1328 14.5 8 -4.68 19.29 -10.41 13.34
54 1338 14.25 9 0.24 19.84 -17.37 -1.29
55 1348 14 10 2.60 18.82 -7.85 -14.53
56 1357 14 11 2.60 18.82 7.98 -14.46
57 1366 14 12 2.73 19.81 4.84 3.95
58 1376 14 14.5 2.73 19.81 -13.00 6.41
59 1386 14 16 4.89 18.21 -11.43 -11.17
60 1395 13.75 17 9.24 16.43 -0.74 -15.91
61 1404 13.5 17.5 8.92 12.06 2.65 -11.76
62 1409 13.5 17.5 11.30 15.27 6.72 -13.18
63 1418 13.5 18 9.24 16.43 13.31 -8.75
64 1427 13.75 18.5 6.04 14.82 13.92 -5.07
65 1433 13.75 18.5 7.17 17.59 16.96 -1.69
66 1442 13.75 19 7.17 17.59 12.29 9.35
67 1451 13.75 20 7.93 19.45 -4.52 4.14
68 1462 13.75 22.5 4.89 18.21 -3.69 -12.81
69 1471 14 24 10.03 17.84 11.51 -10.79
70 1483 13.25 25 16.39 3.04 4.69 1.88
71 1492 12.25 24 16.35 -10.40 5.97 2.88
72 1502 11.75 22 13.01 -13.84 10.71 -5.73
73 1511 11.75 21 11.10 -15.24 8.35 -12.75
74 1520 11.5 21 9.67 -17.51 1.22 -15.32
75 1530 11.5 20 9.67 -17.51 1.22 -15.32
76 1540 11.5 21 2.40 -18.45 9.96 0.88
77 1550 10.75 23 -9.74 -13.63 2.57 11.82
78 1558 10 24 -12.14 -10.23 4.03 3.99
79 1564 10.25 22 -9.23 -12.92 1.23 5.34
80 1570 10.5 18 -14.46 -15.66 -11.44 10.48
81 1582 10 12 -15.94 -10.34 -5.83 7.73
82 1591 10 5 1.53 -5.17 -1.47 4.96
83 1600 0 0 3.22 -7.35 -7.27 1.04
84 1610 10.25 358 -15.17 -12.79 -12.66 1.80
7
 85 1620 10 358 -17.87 -8.64 -4.48 -2.30
86 1630 9.75 360 -19.45 -3.95 1.22 -3.75
87 1640 9.5 2 -19.94 -1.50 1.06 -0.79
88 1650 9.5 3 -19.08 3.37 -1.95 -3.22
89 1660 9 4 -16.92 10.37 -0.92 -9.11
90 1670 8.75 5 -15.62 12.49 -2.31 -10.72
91 1680 8.75 4 -13.21 14.66 1.26 -11.23
92 1690 8.425 5.4 -8.80 17.82 14.37 -9.13
93 1700 8.2 6 -4.60 19.33 18.47 0.46
94 1710 7.975 6.6 -0.17 19.87 15.48 10.99
95 1720 7.75 7.2 4.27 19.41 6.56 17.34
96 1730 7.525 7.8 8.49 17.97 -3.91 16.72
97 1740 7.3 8.4 12.29 15.62 -10.90 10.20
98 1750 7.075 9

3. Stabilirea diametrelor coloanelor si sapelor

8
 D
D

Di

Dm t t
 

Ds
Ds
a a

a) b)
Fig.4 Modul de stabilire a diametrului sapelor
si a diametrului coloanelor de burlane

Diametrele coloanelor de explatare se stabilesc in pricipal in functie de debitul de titei – gaze care
urmeaza a fi extrase respectiv de metoda de extractie care se va aplica ulterior.

Datele din tabelul urmator sunt orientative, ale diametrelor coloanelor de exploatare in functie de
debitele de petrol – gaze care urmeaza a fi extrase.

Tabel 2

For oil wells Q (m3/zi) 40 40 – 100 100 – 150 >150

Dc 114.3 127 – 141.3 141.3 – 146 152.4 – 168.3
mm(in) (4 ½) (5 – 5 ½) (5 ½ - 5 ¾) (6 – 6 ⁄ )
For gas wells Q (103 m3/zi) 75 75 – 250 250 – 500 >500
Dc 114.3 114.3 – 146 146 – 177.8 168
mm(in) (4 ½) (4 ½ - 5 ¾) (5 ¾ - 7) (6 ⁄ )

Diametrul coloanei de exploatare Dc = 5 ½ in = 139.7 mm

Diametrele coloanelor si sapelor pentru celelalte sectiuni se stabilesc prin metoda „de jos in sus”.

Se vor avea in vedere valori ale jocului radial δ respectiv ratia de tubare R suficient de mare pentru
introducerea coloanelor fara dificultate respectiv pentru realizarea unor cimentari corespunzatoare in
spatiul inelar.

In tabelul urmator suntdate valorile orientative ale lui δ si R pentru diverse valori ale diametrelor nominale
ale coloanelor.

Tabel 3
9
Dc in 4½-5 5½-6 ⁄ 7–7 ⁄ 8 ⁄–9 ⁄ 10 ¾ - 11 ¾ 12 ¼ - 14 ¾ 16 – 20
δ mm 7 – 10 10 – 15 15 – 20 20 – 25 25 – 35 35 – 40 40 – 60

δ= ; Ds – diametrul sondei; Dm – diametrul peste mufa.

R= ;R=

Tabel 4
Normal conditions Complicated conditions
δ R δ R
D<8 ⁄ (219.1) 8 – 18 0.05 – 0.065 10 – 25 0.06 – 0.09
D>8 ⁄ (219.1) 20 – 40 0.06 – 0.09 25 – 50 0.08 – 0.10

Proiectarea programului de constructie al sondei

Programul de constructie al sondei este urmatorul:

 coloana de ancoraj 13 ⁄ in ;
 coloana intermediara 9 ⁄ in ;
 coloana de exploatare 5 ½ in .

 Proiectarea coloanei de exploatare

Pentru determinarea diametrelor coloanelor si al sapelor folosite pentru fiecare coloana din programul de
constructie al sondei se impune diametrul coloanei de exploatare, de 5 ½ in, care are urmatoarele
caracteristici:
Diametrul coloanei: DC = 139.7 mm;
Diametrul mufei: Dm = 153.7 mm.
Se stabileste diametrul sapei pentru coloana de exploatare si anume:
DS = Dm + 2 · δ = 153.7 + 2 · 15 = 183.7 mm
pentru care s-a ales un joc radial δ = 15 mm.
Se alege diametrul sapei pentru coloana de exploatare, si anume:
DS = 212.7 mm = 8 ⁄ in
Din relatie rezulta jocul radial recalculat:
–
δ= = = 29.5 mm

Cu ajutorul relatiei se calculeaza ratia de tubare:

10
 R= = = 0.14

 Proiectarea coloanei intermediare

Diametrul interior al coloanei intermediare se determina conform relatiei:

Di = DS + 2 · a = 212.7 + 2 · 2 = 216.7 mm
pentru care se alege jocul dintre sapa si interiorul coloanei a = 2 mm
Se alege diametrul interior al coloanei intermediare:
Di = 216.8 mm
Prin urmare se alege coloana intermediara de 9 ⁄ in, al carei diametru exterior este:
Dext = 244.5 mm
Se stabileste diametrul sapei pentru coloana intermediara si anume:
Ds= Dm + 2 · δ = 269.9 + 2 · 20 = 309.9 mm
pentru care se alege jocul radial δ = 20 mm si diametrul exterior al mufei pentru coloana de 9 ⁄ in,
Dm = 269.9 mm.
Se alege diametrul sapei pentru coloana intermediara, si anume:
Ds = 311.2 mm = 12 ¼ in
Din relatie rezulta jocul radial recalculat:
–
δ= = = 20.65 mm

Se calculeaza ratia de tubare:

R= = = 0.07

 Proiectarea coloanei de ancoraj

Diametrul interior al coloanei de suprafata se determina conform relatiai:

Di = DS + 2 · a = 311.2 + 2 · 2 = 315.2 mm
Pentru care se alege jocul dintre sapa si interiorul coloanei a = 2 mm
Se alege diametrrul interior al coloanei de suprafata:
Di = 316.6 mm
Prin urmare se alege coloana de suprafata de 13 ⁄ in, al carei diametru exterior este Dext = 339.7 mm.
Se stabileste diametrul sapei pentru coloana de suprafata si anume:
11
 DS = Dm + 2 · δ = 365.1 + 2 · 35 = 435.1 mm
pentru care se alege jocul radial δ = 35 mm si diametrul exterior al mufei pentru coloana de 13 3/8 in,
Dm = 365.1 mm.
Se alege diametrul sapei pentru coloana de suprafata, si anume:
DS = 444,5 mm = 17 ½ in
Rezulta jocul radial recalculat:
–
δ= = = 39.7 mm

Conform relatiei se calculeaza ratia de tubare pentru coloana de suprafata:

R= = = 0.09

In continuare, in tabelul urmator sunt prezentati principalii parametri folositi pentru programul de
constructie al sondei .

Tabel 5
Coloana Diametrul coloanelor Diametrul Diametrul sapei Jocul Ratia
mufei radial de
tubare
Exterior Interior
- in mm mm mm in mm mm -
Ancorare 13 3/8 339,7 316,6 365,1 17 ½ 444,5 39,7 0,09
Intermediara 9 5/8 244,5 216,8 269,9 12 ¼ 311,2 20,65 0,07
Exploatare 5 1/2 139,7 125,5 153,7 8 3/8 212,7 29,5 0,14

12
4. Alegerea garniturii de foraj – ansamblul de fund

Fig.5 Sistemul de forte din BHA (Bottom Hole Assembly)

In cazul forajului vertical se stie ca necesarul de apasare pe sapa se realizeaza cu aproximativ 75% din
greutatea prajinilor grele.
In cazul forajului dirijat dar mai ales orizontal apar diferente majoredatorita frecarilor dintre garnitura si
peretele orizontal al sondei respectiv datorita amplificarii solicitarilor garniturii de foraj.
Daca ansamblul de fund BHA , nu este in miscare de rotatie, Fp dintre elementul respectiv si gaura de sonda
este data de relatia:

μ – coeficient de frecare;
N – forta normala.
Contributia neta de apasare din ansamblul BHA este :

( ) ( )

13
Masuratorile apasarii pe sapa Gs realizate cu dispozitivul MWD ( Measurements While Drill ) confirma faptul
ca, atunci cand dispozitivul este rotit exista doar o usoara reducere a apasarii pe sapa Gs, datorita unei
componente a fortelor de frecare ce actioneaza dealungul garniturii.
Efectul acestora poate fi luat in considerare prin intermediul unui coeficient de siguranta:

= coeficient de siguranta marginal si care se ia intre 10 % – 15 %

In aceste conditii rezulta :

( )

 Coloana de exploatare

Apasarea pe sapa :
Gs = 23 tf = 23 · 104 N
Coeficientul de siguranta:

Cs = 1 + =1+ = 1.1; csm = (10 ÷ 15)% coeficient de siguranta margina

Cs = 1.1

Necesarul de apasare in aer:

Ga = = = 43 · 104 N
( ) ( )

Ga = 43 tf

 Prajini grele (drill collar)

Dg = 0.75 · DS = 0.75 · 212.7 = 159.525 mm;

Se alege Dg = 6 ⁄ in = 171.5 mm;
Masa unitara a prajinilor grele folosite este:
qg = 149.8 kg/m;
Lungimea prajinilor de foraj lg = 9 m;

NDg = = = 32 bucati

14
  Prajini HWDP

Daca DS = (200 ÷ 250) mm => Dp = 5 in

DHWDP = 5 in
qHWDP = 73.4 kg/m

GHWDP = = = 43 · 104 N
( ) ( )

NDHWDP = = = 65 bucati

 Prajini de foraj (drill pipes)

Daca DS = (200 ÷ 250) mm => Dp = 5 in

qP = 19.5 lb/ft = 29 kg/m

NDp = = = 165 bucati

5. Lucrul cu prajinile de foraj in compresiune

La sondele cu inclinari mari, forate in diametru mic, o parte din apasarea pe sapa este asigurata de prajinile
de foraj aflate in compresiune. Se accepta ideea ca 90% din valoarea fortei critice sa fie maximum de
contributie la apasarea pe sapa a prajinilor de foraj. In aceste conditii, relatia devine:

( )

In functie de valoarea fortei de compresiune axiala, forma garniturii in gaura de sonda este fie o sinusoida
aplicata pe peretele inferior al sondei, fie o elicoida ce contacteaza peretele sondei de jur – imprejurul ei pe
lungimea unei bucle.

15
 Fig.6 Schema generala in cazul forajului orizontal cu lungimi mari

Conform lui Dawson si Pasley, forta critica de pierdere a stabilitatii garniturii de foraj este:

I= ·( );

= greutatea unitara a prajinilor de foraj calculata in fluid;

- modul de elasticitate;

( );

16
6. Dificultati si accidente tehnice in foraj

In timpul desfasurarii activitatii de foraj,chiar si in conditiile existente unui program de lucru bine
construit, este posibil sa apara o serie de dificultati si/sau accidente tehnice, care pot complica foarte mult
finalizarea lucrarilor de foraj, sau, in unele cazuri, pot conduce chiar la abandonarea forajului.

 Dificultati in foraj
Prin dificultati in foraj intelegem acele probleme care pot sa apara, de regula, ca urmare a unor cauze de
natura geologica si uneori de natura geologo – tehnica. Cu toate acestea, factorul subiectiv reprezinta, de
cele mai multe ori, cauza principala a aparitiei dificultatilor in foraj, multe dintre acestea putand fi evitate
printr-o pregatire profesionala buna, dar si prin respectarea si aplicarea prevederilor ce tin de tehnologia de
foraj, cu alte cuvinte printr-o disciplina corect inteleasa si implementata la locul de munca.
In cazul dificultatiilor, accesul la talpa forajului este posibil, in timp ce in cazul accidentelor tehnice de foraj,
accesul la talpa forajului nu este posibil.
Intre dificultatile in foraj vom mentiona pe cele care pot aparea in modul cel mai frecvent.

 Surparea rocilor din peretii gaurii de sonda

Prin activitatea de foraj se deranjeaza echilibrul si stabilitatea rocilor traversate. In cazul rocilor necoezive (
nisipuri, pietrisuri, etc ) fenomenul de surpare poate aparea relativ usor, indeosebi la adancimi mici unde
presiunea coloanei de fluid de foraj nu este suficient de mare pentru a mentine peretii gaurii de sonda. Prin
surparea peretilor gaurii de sonda apare pericolul prinderii garniturii de foraj, ceea ce poate conduce la
complicatii tehnice, dar si la cheltuieli suplimentare. Aparitia surparii se poate identifica prin urmarirea
cantitatii de detritus care vine la site. In momentul in care aceasta cantitate creste semnificativ, este
necesar sa se ia imediat masurile tehnice necesare pentru prevenirea amplificarii fenomenului de surpare si
mentinerii gaurii de sonda, sub control. Intre aceste masuri mentionam: retragerea garniturii de foraj
deasupra zonei in care apare fenomenul surparii : conditionarea fluidului de foraj astfel incat acesta sa aiba
proprietati reologice optime; reglarea debitului de circulatie la un nivel la care sa permita evacuarea
detritusului, dar sa nu amplifice fenomenul de spalare a peretilor gaurii de sonda.

 Strangerea peretilor gaurii de sonda

Dupa traversarea prin foraj, datorita naturii lor ( de regula generata de compozitia mineralogica ), unele roci
manifesta deformatii radiale semnificative. Ca urmare a acestor deformatii, gaura de sonda isi micsoreaza
diametrul, ceea ce poate avea efecte grave asupra continuarii activitatii de foraj.
17
Deformatiile radiale imbraca doua aspecte:
 unul mecanic, provocat de curgerea vascoplastica a rocilor la depasirea limitei de curgere, sau de
actiunea fluidului de foraj;
 unul fizico – chimic, asociat interactiunii dintre fluidul de foraj si de rocile traversate.
Rocile cu caracter vascoplastic pronuntat sunt : argilele, marnele, creta si sarea.
Pentru prevenirea si combaterea fenomenului de „strangere a gaurii de sonda” datorata umflarii (
cresterii volumului) rocilor traversate se impune luarea unor masuri, intre care mentionam :
 reducerea filtratului fluidului de foraj
 imbunatatirea caracteristicilor reologice ale fluidului de foraj, prin micsorarea viscozitatii si
cresterea gelatiei;
 utilizarea de fluide de foraj inhibante sau pe baza de produse petroliere;
 „corectarea” gaurii de sonda pe intervalul cu roca cu proprietati vascoplastice accentuate;
 In cazul in care pachetele de strate predispuse la „umflare” se gasesc pe intervale mari de adancime
se poate prevedea tubarea unei coloane tehnice de burlane.

 Dizolvarea rocilor din peretii gaurii de sonda

Stratele formate din clorura de sodiu ( NaCl ), clorura de calciu ( CaCl2 ), clorura de potasiu ( KCl ), sau
clorura de magneziu ( MgCl2 ), in contact cu apa dulce din fluidul de foraj se dizolva, iar gaura de sonda se
largeste sau se ocneste ( se formeaza caverne ). In astfel de cazuri se va utiliza fluid de foraj saturat cu sarea
respectiva, sau noroaie pe baza de emulsie inversa.

 Devieri nedorite. Gauri de cheie

„Gaura de cheie” reprezinta un jgheab longitudinal format in peretele dinspre centrul de curbura al sondei
in care se poate intepeni garnitura de foraj. In general, gaurile de cheie sunt create de racordurile speciale
prin frecarea de peretii unei gauri de sonda curbate si ca urmare, prin dislocarea rocii din perete in timpul
manevrei materialului tubular.
Pentru prevenirea formarii gaurilor de cheie se recomanda folosirea unui ansamblu de prajini grele suficient
de rigid, sau plasarea deasupra prajinilor grele a unui corector cu lame spirale.

 Mansonarea sapei si a garniturii

Argilele vascoase si unele marne argiloase hidratabile, traversate cu fluide apoase ( fluide utilizate pe scara
larga in cazul forajelor pentru apa potabila ), se lipesc de suprafata sapei, provocand mansonarea acesteia.

18
Se incearca descarcarea sapei prin „scuturare”, constand in manevre energice de ridicare si coborare, cu
opriri bruste ale garniturii de foraj, cresterea turatiei si / sau a debitului de circulatie. Cele mai bune
rezultate se obtin prin utilizarea unor fluide de foraj de tip emulsie inversa.

19