UNIVERSITATEA “OVIDIUS ” CONSTANŢA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,

CONF. UNIV. DR. RODICA ENACHE

ABSOLVENT,

GHIORGHE OANA-ANDREEA

2017
 UNIVERSITATEA “OVIDIUS ” CONSTANŢA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

ROLUL ACTIVITĂȚILOR LUDICE

ÎN DEZVOLTAREA
CAPACITĂȚILOR DE
COMUNICARE LA PREȘCOLARI

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,

CONF. UNIV. DR. RODICA ENACHE

ABSOLVENT,

GHIORGHE OANA-ANDREEA

2017
1
CUPRINS

INTRODUCERE............................................................................................................4

CAPITOLUL I. GRĂDINIȚA-CADRUL PRINCIPAL AL COPILULUI

PREȘCOLAR

I.1. Vârsta preșcolară – aspecte generale......................................................................6

I.2. Particularități psihologice ale copiilor de vârstă preșcolară...............................13

I.3. Comunicarea...........................................................................................................25

I.4. Modalități de realizare a comunicării în grădiniță..............................................29

CAPITOLUL II. ACTIVITATEA LUDICĂ

II.1. Activitatea ludică. Evoluții....................................................................................32

II.2. Jocul- definiții și clasificări....................................................................................35

II.3. Jocul- mijloc de formare a capacităților de comunicare ...................................45

CAPITOLUL III. CERCETAREA PEDAGOGICĂ

“ROLUL ACTIVITĂȚILOR LUDICE ÎN DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR DE

COMUNICARE LA PREȘCOLARI”

III.1 Ipoteza cercetării..................................................................................................50

III.2. Obiectivele cercetării...........................................................................................50

III.3. Metodele cercetării..............................................................................................51

III.3.1. Descrierea metodelor cercetării...........................................................51

III.4. Variabilele cercetării...........................................................................................52

III.5. Coordonatele majore ale cercetării....................................................................53

III.6. Activități specifice cercetării...............................................................................54

III.6.1. Evaluarea inițială. Rezultate obținute............................................................54

2
III.6.2.Descrierea programului experimental...........................................................62

III.6.3.Evaluarea finală. Analiza comparativă a rezultatelor .................................72

III.7. Concluzii și recomandări ..................................................................................80

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................81

ANEXE...........................................................................................................................

3
 INTRODUCERE

Motto:

“Să nu-i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi.

Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari; și nimic nu ne permite să

știm cum va fi lumea lor. Atunci să-i învățăm cum să se adapteze.”

( Maria Montessori)

Grădinița reprezintă prima experiență în societate a copiilor. Ea constituie un cadru

nou, prin dimensiunile și conținuturile sale, prin variatele activități cu caracter de noutate
ce se desfășoară de-a lungul întregii perioade a preșcolarității.

Lucrarea de faţă prezintă o temă de actualitate ce situează copilul la un nivel

central și pune accent pe dezvoltarea unor capacităti de comunicare, utilizând formele
fundamentale de activitate din grădiniță. Așadar, specialiştii în psihologia copilului,
consideră că, jocul constituie tipul fundamental de activitate, ce susţine în cea mai mare
măsură dezvoltarea psihică prin antrenarea psihomotorie, senzorială, intelectuală şi
afectivă. Un rol foarte important atât în dezvoltarea personalității cât și în dezvoltarea
psihică a copilului îl constituie comunicarea, mai exact, dezvoltarea comunicării sub toate
formele sale. În cadrul grădiniței, inițiind și desfășurănd diverse forme de activități ludice,
preșcolarul este antrenat să comunice.

Copilul comunică în permanenţă cu educatoarea, cu ceilalți preșcolari, cu jucăria

preferată, cu diverse obiecte sau ființe ce se află în apropierea sa. Astfel, acesta își
îmbogăţește vocabularul, devenind mai rafinat în exprimare şi în comunicare.

Importante în realizarea sarcinilor şi a obiectivelor învăţământului preşcolar sunt

calitaţile şi competenţele educatoarei. Prin tot ce înteprinde , prin personalitatea sa ,
educatoarea reprezintă un model pentru copil, un sprijin pentru familie, un factor de cultură
în comunitate. Pentru a-şi îndeplini rolul cât mai potrivit, cel de partener, educatoarea
trebuie să comunice.

O adevărată educatoare trebuie să aibă o vorbire expresivă, gestică potrivită

situaţiei respective, capacitatea de demonstra logic şi să folosească un vocabular accesibil
4
copiilor, să aibă capacitatea de a antrena copiii într-un dialog ori de câte ori este nevoie.
Educatoarea trebuie să aibă o atitudine pozitivă faţă de întreaga grupă, să fie creativă, să fie
corectă, să-i felicite pe copii, să-i încurajeze şi să-i recompenseze aşa încât să realizeze o
bună cooperare în comunicare.

Lucrarea de față este structurată în trei capitole ce se află în strânsă

interdependență. Aceasta debutează cu descrierea vârstei preșcolare și particularitățile
specifice, se dezvoltă apoi noțiunile de activitate ludică și joc- activități fundamentale în
grădinițe, valențele formative ale acestora în dezvoltarea capacităților de comunicare, iar
spre final, cercetarea științifică bazată pe măsurarea și interpretarea datelor aplicative.

Prezenta lucrare îşi propune să clarifice prin intermediul programului experimental

centrat pe activități ludice, că se vor îmbunătăți rezultatele din cadrul activităților de
comunicare.

Obiectivele cercetării vizează: identificarea și stabilirea nivelului de dezvoltare a

capacităților de comunicare la copiii de 4-5 ani, stabilirea evoluţiei copiilor şi a măsurilor
ameliorative pentru perioada următoare. Vor fi utilizate o serie de metode de investigare
precum metoda observaţiei, metoda convorbirii, metode de examinare practică.

Consider că această lucrare va avea contribuții majore în cadrul experienței mele

profesionale viitoare.

5
CAPITOLUL I

GRĂDINIȚA- CADRUL PRINCIPAL AL COPILULUI PREȘCOLAR

Conform definiției ce se regăsește în dicționarul lingvistic, grădinița de copii este

instituția preșcolară de educare și instruire a copiilor (DOOM, 2005).

Privită din exterior, grădinița poate părea doar un loc de joacă, un spațiu unde
părinții ocupați își pot lăsa copiii. Cu toate acestea, grădinița contribuie la dezvoltarea
psiho-socială a micuților și se concentrează pe dezvoltarea unor abilități necesare pentru
viitor.

Privită din interior, putem afirma că locul minunat în care inocența își are locul
dintotdeauna și lumea în care jocul este la el acasă, îl cunoaștem cu toții ca fiind
grădinița.

I.1 VÂRSTA PREȘCOLARĂ – ASPECTE GENERALE

Vârsta preşcolară (3 – 6/ 7 ani) a fost multă vreme considerată o etapă

„neimportantă“ din punctul de vedere al achiziţiilor psihologice, un interval de timp în
care copiii nu fac nimic altceva decât să se joace. Cercetările din ultimele zeci de ani au
demonstrat fără îndoială faptul că, de fapt, chiar acest joc are o importanţă crucială. Într-
un fel, jocul copilului echivalează cu „munca adultului“. Prin joc, copiii îşi dezvoltă
abilităţile cognitive şi învaţă noi modalităţi de interacţiune socială. Aşa se face că etapa
preşcolară este una a schimbărilor semnificative nu doar fizice, ci şi mentale şi
emoţionale. Deşi dezvoltarea fizică, socială, emoţională, cognitivă sau de limbaj se
petrec în acelaşi timp şi nu separat.
Despre preşcolaritate se spune că este “vârsta de aur” a copilăriei, pentru că se
înregistrează progrese mari în dezvoltarea fizică şi psihică, progrese ce permit adaptări
foarte bune la diverse situaţii şi asigură copilului o anumită eficienţă în activităţi, fără să
existe încă presiunile grijilor şi obligaţiilor.
Preşcolaritatea, stadiul cuprins între 3 şi 6-7 ani, se distinge prin: creşterea
semnificativă a capacităţilor fizice şi psihice ale copilului; exuberanţa motorie şi
senzorială, care facilitează considerabil adaptările; sporirea autonomiei copilului prin
formarea a numeroase deprinderi igienice, alimentare, de îmbrăcare, de manevrare a
obiectelor; dezvoltarea proceselor psihice complexe care asigură noi caracteristici
6
comportamentelor: anticipare, organizare, reglare voluntară; manifestarea curiozităţii
(sete de cunoaştere) care stimulează puternic explorarea mediului, jocul şi învăţarea;
constituirea conştiinţei morale primare; creşterea capacităţilor de adaptare la mediul
social; dezvoltarea bazelor personalităţii.

Stadiile preşcolarităţii

Perioada preşcolară poate fi împărţită în 3 subperioade (Şchiopu, 1997, p.128):

 Preşcolarul mic (3-4 ani);
 Preşcolarul mijlociu (4-5 ani);
 Preşcolarul mare (5-6/7 ani).
Substadiul preşcolarului mic se caracterizează prin: dificultăţi de adaptare la
mediul grădiniţei, datorită faptului că este încă, în mare măsură dependent de adult;
preşcolarul este egocentric, instabil motric, afectiv; apar primele forme ale crizei de
prestigiu; principala formă de activitate este jocul de manipulare, combinat cu câteva
forme de activitate sistematică, scurte ca durată şi relaţii simple prin conţinut.
Substadiul preşcolarului mijlociu se caracterizează prin: diminuarea dificultăţilor
de adaptare la programul grădiniţei; mişcarea şi manipularea obiectelor îmbogăţesc
percepţia şi suportul intuitiv al operaţiilor gândirii; preocupări pentru descoperirea
realităţii externe; apariţia unor modalităţi psihocomportamentale noi: limbajul intern,
caracterul voluntar al majorităţii proceselor psihice, deci un început de organizare a
voinţei; jocurile încep să aibă un caracter colectiv; apare debutul identificării cu grupul
educativ din care face parte (“sala mea de grupă”, “grădiniţa mea”).
Substadiul preşcolarului mare se caracterizează prin: creşterea capacităţii de
înţelegere a situaţiilor şi cauzelor acestora; apariţia conduitelor bazate pe reţinerea
reacţiilor imediate; creşte numărul activităţilor cu rol pregătitor pentru viaţa de şcolar,
chiar dacă activitatea de joc continuă să deţină ponderea în program; viaţa psihică este
îndreptată spre priceperea intenţionată, pe procedee de reţinere, de asociere a datelor.
Apar fome evoluate de simbolizare, în care intervin integratori verbali. Este o
simbolistică infantilă cu o încărcătură afectivă mult mai accentuată decât intelectuală.

7
 Câteva aspecte despre regimul de viaţă

Copilul are nevoie, în continuare, de 10-12 ore de somn în timpul nopţii, şi de 1-2
ore după-amiaza, dar din ce în ce mai mulţi preşcolari nu acceptă această cerinţă. Copilul
se opune să meargă la culcare, deoacere îl interesează spectacolul relaţionării cu ceilalţi.
Devine receptiv la ce fac adulţii, ca şi la trăirea plăcerii jocului. Protestul faţă de mersul
la culcare poate fi verbal, evaziv uneori, de tergiversare, încărcat cu tot felul de
tranzacţii, ca şi de necesitatea de a avea un fetiş, prezenţa unei persoane (mai ales
mama), a unei surse de lumină, cu linişte totală sau cu muzică.
Mesele sunt diferenţiate (mese principale şi gustări) şi presupun comportamente
diferite. Caracteristic pentru comportamentele alimentare este culturalizarea lor intensă.
Alimentaţia nu se reduce la satisfacerea unei trebuinţe vitale, ci este impregnată cu o
serie de ritualuri. Se formează deprinderile alimentare de bază şi comportamentul
civilizat din timpul desfăşurării lor. Interesează aşezarea şi ţinuta la masă, utilizarea
tacâmurilor, respectarea regulilor de igienă. La fel de important este modul de a cere, de
a mulţumi, de a respecta pe ceilalţi, acestea având impact în conduitele civilizate de mai
târziu. Se formează, de asemenea, obişnuinţa de a respecta programarea meselor (Verza,
2000, p.95).
Între 4-5 ani, copilul trece printr-o diminuare a poftei de mâncare, adesea
determinată de lipsa de varietate a regimului alimentar sau de tensiuni afective.
Modificări progresive se manifestă şi în domeniul culturalizării legate de
îmbrăcare, igienă şi toaletă. Aceste conduite implică numeroase deprinderi şi competenţe
implicate în decizia de a alege îmbrăcămintea, de a se păstra curat, de a se spăla şi de a
folosi toaleta.(Verza, 2000, p.95). Igiena alimentară, de spălare a mâinilor înainte de
masă şi după, îmbăierea, tăierea unghiilor, pieptănatul părului, spălarea dinţilor,
oglindesc gradul de dezvoltare al deprinderilor igienice şi formarea imaginii de sine
(Verza, 2000, p.96).
Interesante sunt şi micile colecţii ale copiilor. Dacă între 3 şi 4 ani buzunarele
copilului sunt relativ goale, de la 5 ani încep să cuprindă dulciuri, ambalaje de dulciuri,
iar spre 6 ani, obiecte mici: dopuri, baloane, pietricele colorate, capse, etc. (Verza, 2000,
p.96).
Programul de grădiniţă face parte din viaţa celei mai mari părţi a copiilor de
această vârstă şi această instituţie începe să joace un rol fundamental în dezvoltarea lor.
8
 Părinţii cer adesea copiilor să îndeplinească unele sarcini, dirijându-i şi
controlându-i, urmărind îndeplinirea unor dorinţe sau întârzierea altora, ajutându-i să
dobândească reglaje mai complexe. Copilul începe să facă „ceva” alături şi împreună cu
părinţii, permiţându-le să- şi însuşească numeroase modele de comportare.
Împreună cu familia, copilul ia cunoştinţă de unele instituţii culturale cum ar fi
teatrul, cinematograful, parcul de distracţii, grădina zoologică etc.
Jocul este în continuare o componentă importantă a programului zilnic, devine mai
complex, cu durata mai mare, cu efecte formative puternice şi se desfăşoară împreună cu
cei de aceeaşi vârstă.
Relaţia cu cei de aceeaşi vârstă, prilejuită mai ales de către grădiniţă, acţionează ca
un nou factor de dezvoltare psihică.

Adaptarea la mediul grădiniţei

Într-o cercetare axată pe adaptarea la programul activităţilor din grădiniţă, au fost

descoperite 6 tipuri de adaptări (Şchiopu, 1997, p.131):
Adaptarea foarte bună, caracterizată prin despărţiri fără ezitări de persoana care a
adus copilul în grădiniţă, prin conduite saturate în curiozitate, de investigaţie activă în
mediul grădiniţei. La acestea se adaugă stabilirea rapidă de relaţii cu educatoarea şi
cu copiii din grupă;
Adaptarea bună, ce se caracterizează prin despărţirea fără ezitări de persoana care a
adus copilul în grădiniţă, prin stabilirea facilă de relaţii cu educatoarea şi cu câţiva
copii din grupă, dar cu atitudine de expectativă şi nu cu atitudine activă de
investigaţie;
Adaptarea dificilă, intermitent tensională, ce se manifestă prin nervozitate, reţinere
tacită (de mână) a persoanei însoţitoare, dispoziţie alternantă, nesiguranţă, dar şi
curiozitate faţă de ambianţă;
Adaptarea tensională continuă, ce se manifestă printr-o nervozitate de fond, prin
menţinerea insistentă a persoanei însoţitoare (insistenţe verbale, uneori scâncit), prin
stabilirea de relaţii foarte reduse cu educatoarea şi ceilalţi copii, în limitele stricte ale
solicitărilor de moment. Conduite de abandon evidente;

9
 Adaptarea dificilă, ce se manifestă prin refuzul copilului de a se despărţi de persoana
însoţitoare, prin refuzul cvasigeneral de a stabili relaţii verbale (mutism), prin
blocajul curiozităţii şi al investigaţiei, prin dispoziţia tensională evidentă şi continuă;
Neadaptarea, refuzul activ al copilului de a se depărţi de persoana însoţitoare,
negativism uneori violent, conduite refractare, uneori agresive.
La preşcolarii mici există cazuri când adaptarea rămâne grea multe zile la rând. În
unele cazuri, părinţii abandonează şi nu mai duc copiii la grădiniţă. Adaptarea dificilă
poate dura la preşcolarii mici de la 4 la 8-10 săptămâni, cu o oarecare creştere a
nervozităţii în a doua şi a treia săptămână. Nervozitatea acestora este şi acasă mai mare
şi este însoţită de anorexie (lipsa poftei de mâncare) şi enurezis nocturn.
Şi copiii cu o adaptare bună manifestă o creştere a nervozităţii în săptămânile 4 şi
6, însoţite de fenomene semnalate pentru ceilalţi. Acest lucru se datorează
“oboselii de adaptare”, amplificată de diferenţele de regim dintre cele 2 medii.
La preşcolarii mijlocii, adaptarea foarte grea şi grea se ameliorează simţitor după
4-5 săptămâni. Totuşi, un procent de 3-4%, rămâne cu adaptare dificilă până la 8-9
săptămâni. Aceştia manifestă neparticipare la activităţile obligatorii, negativism, mutism.
O parte din copiii cu adaptare tensională intermitentă în primele zile, se acomodează
regimului de grădiniţă după 3-4 săptămâni. Cu toate acestea, un procentaj de 5-6% din
copiii acestei categorii rămâne în “alertă” tot timpul. Adaptarea afectivă este mai dificilă
la aceşti copii, decât adaptarea prin deprinderi şi obişnuinţe. Ei exprimă adeseori
atitudini de abandon.
În relaţia deprinderi-obişnuinţe, deprinderile rămân mai nealterate, în schimb
obişnuinţele trec printr-o fază critică evidentă acasă, deoarece orele de masă, de somn,
joc, etc., nu coincid totdeauna cu cele din orarul grădiniţei pentru astfel de activităţi.
Aşadar, procesul de adaptare este relativ dificil şi complex, şi are particularităţi în
care se exprimă vârsta, temperamentul şi experienţa anterioară.

Dezvoltarea fizică la preşcolar

Creşterea fizică, mai ales a taliei şi a greutăţii, exprimă calitatea regimului de

viaţă. La începutul stadiului, creşterea în talie este ceva mai lentă (cu 4-6 cm anual),
după care se accelerează, astfel că la sfârşit se ating, în medie, 116 cm. Greutatea va fi în

10
final de 22 kg. Între băieţi şi fete sunt uşoare diferenţe, de circa 1 cm, în înălţime, şi 0,5-
1 kg în greutate.
Se modifică şi raportul trunchi/cap, la 6 ani fiind de o şesime, dar capul rămâne
încă mare faţă de corp, iar membrele mai scurte şi mai plinuţe.
Procesele de osificare continuă la nivelul oaselor lungi, în zona claviculelor şi la
nivelul toracelui (deşi acesta este plat şi scurt). Se petrec osificări şi la nivelul oaselor
carpiene. Începe schimbarea dentiţiei provizorii cu cea definitivă.
Ţesutul muscular devine mai dens, având o forţă de contracţie mai mare la nivelul
muşchilor lungi, dar cu ceva mai puţine disponibilităţi la nivelul mâinilor, ceea ce
explică abilitatea pentru mers, fugă, căţărat, etc., dar rămân încă unele dificultăţi în
executarea mişcărilor fine ale mâinilor (Creţu, 2009, p.134).
Ponderea ţesutului adipos scade, pielea devine mai elastică, mai densă, mai puţin
friabilă. Organismul, în întregime, devine mai elastic, iar mişcările mai suple şi mai
sigure (Verza, 2000, p.94).
Toate celelalte ţesuturi cresc repede, însă maturizarea lor este mai înceată. Sunt
modificări şi în funcţionalitatea glandelor cu secreţie internă: tiroida îşi amplifică
activitatea, procesele metabolice devin mai intense, la fel îşi intensifică activitatea şi
hipofiza, iar timusul, glanda creşterii, glanda copilăriei, tinde să-şi diminueze
activitatea. Rămân unele fragilităţi în zona rino-faringiană, ceea ce favorizează răceala,
ca şi contractarea bolilor copilăriei.
De mare interes sunt şi transformările de la nivelul sistemului nervos. Astfel,
corpul neuronal creşte, la fel şi prelungirile nervoase, făcând ca greutatea totală a
creierului să fie, la sfârşitul stadiului, de 1200 g. Diferenţierea neuronilor şi procesul de
mielinizare continuă. Specializarea diferitelor arii corticale se adânceşte şi se exprimă
mai evident asimetria în funcţionalitatea celor 2 emisfere cerebrale. Zona limbajului se
dezvoltă foarte mult şi se leagă funcţional de toate celelalte arii senzoriale şi motrice.
Toate formele inhibiţiei condiţionate se manifestă şi asigură creşterea posibilităţlor de
stăpânire şi coordonare motrică.
Toate aceste schimbări organice duc la o alură caracteristică pentru acest stadiu:
copilul este relativ înalt, plinuţ, cu tenul roz, privirea vioaie, dând dovadă de inteligenţă
şi exuberanţă motrică şi senzorială (Creţu, 2009, p.135).
Încă din perioada preşcolară, apar o serie de diferenţe între fete şi băieţi. Aceste
caracteristici specifice sexului sunt mai evidente spre sfârşitul perioadei preşcolare.
11
 Astfel, Zazzo (1970, apud Verza, 2000, p.94) se referă la existenţa unei agitaţii mai mari
la băieţi, la o cooperare mai dezvoltată la fete, însoţită de o activitate verbală mai
bogată, la o tendinţă de izolare a băieţilor în activităţi de construcţii, etc.

Dezvoltarea motricităţii la preşcolar

Motricitatea este una dintre manifestările care exprimă foarte multe achiziţii făcute
de copil în acest stadiu. Stadiul este denumit “al exuberanţei senzoriale şi motrice”.
Osterrieth (1976, apud Creţu, 2009, p.171) precizează: “Activitatea motorie este pe
primul plan, copilul de 4 sau 5 ani este mai înainte de orice un “neastâpărat” pe care
oboseala nu-l ajunge, închinat pe de-a-ntregul bucuriei de a simţi că trăieşte şi că se
mişcă”. Libertatea, spontaneitatea, dezinvoltura şi buna coordonare, dispariţia
manifestărilor bruşte şi prezenţa armoniei în executarea mişcărilor fac să se spună că
preşcolaritatea este o vârstă a graţiei, a plăcerii, încântării şi bucuriei de a se mişca.
Preşcolarii progresează foarte mult în privinţa abilităţilor motorii grosiere, cum ar
fi alergatul şi săritul, care implică muşchii mari. Tabelul următor prezintă aceste abilităţi,
pentru fiecare substadiu al preşcolarităţii (Corbin, 1973, apud Papalia, 2010, p.220):
La 3 ani La 4 ani La 5 ani
– nu poate să se întoarcă pe – controlează mai eficace – poate să pornescă, să se
loc sau să se oprească oprirea, pornirea şi întoarcă şi să se oprească
brusc ori rapid; întoarcerea; eficient în jocuri;
– poate să facă un salt de – poate să facă un salt de – poate să facă din fugă un
40- 60 cm; 60- 80 cm; salt de 70-90 cm;
– poate să urce treptele unei – poate să coboare o scară – poate să coboare o scară
scări fără ajutor, alternând lungă, alternând lungă fără ajutor,
picioarele; picioarele, dacă e sprijinit; alternând picioarele;
– poate să sară într-un picior – poate să parcurgă 4-6 – poate să parcurgă cu
folosind în principal o trepte sărind într-un uşurinţă, sărind într-un
Abilităţile
serie de salturimotorii fine, cumpicior.
neregulate, ar fi încheierea nasturilor şipicior,
elaborarea desenelor,
o distanţă de 5 m.
presupun
cu coordonări
unele ochi-mână
variaţii şi cea a muşchilor mici. Progresele în privinţa acestor
abilităţi le permit copiilor mici să-şi asume în mai mare măsură responsabilitatea
suplimentare.
propriei îngrijiri.Dintre cele mai semnificative achiziţii reţinem (Creţu, 2009, p.171):

12
 La 3 ani La 4 ani La 5 ani La 6 ani

– aruncă şi prinde – duce ceaşca la gură – încearcă să sară – poate executa orice
mingea; fără a pierde coarda, mişcare, cu condiţia
– apucă destul de conţinutul; – merge pe patine să nu implice un
bine diverse – se îmbracă şi se cu rotile. efort fizic prea mare.
obiecte dezbracă singur;
– îşi poate încheia
nasturii din faţă şi
şireturile;
– îndeplineşte mici
servicii de
gospodărie;
– copiază corect un
pătrat sauPSIHOLOGICE
I.2.PARTICULARITĂȚI triunghi, ALE COPIILOR DE VÂRSTĂ
PREȘCOLARĂ – desenează după
model, foloseşte
Aspectele dezvoltării senzoriale la preşcolar
foarfeca.
Percepţia
Despre preşcolar se afirmă că are o deschidere perceptivă caracteristică asupra
spectacolului lumii şi este avid de a o cunoaşte, ceea ce stimulează în mare măsură
dezvoltarea tuturor capacităţilor senzoriale.
Exuberanţa motrică şi senzorială a acestui stadiu se exprimă şi prin perfecţionarea
sensibilităţii tactile, respectiv prin creşterea rolului său în explorarea lumii.
Percepţiile tactile se caracterizează astfel:
– sunt mai fine;
– sunt mai stabile ca semnificaţie;
– sunt mai operative în folosire. Rolul lor este de a anticipa explorarea tacticlă şi de a o
dirija, dar şi de a fixa mai bine, şi apoi de a evoca această experienţă;
– ajută la identificarea mai uşoară a rugozităţii, fineţii, netezimii suprafeţelor
obiectelor;
– cresc posibilitatea integrării într-un tot a informaţiilor tactile şi copilul poate
recunoaşte un obiect familiar, chiar dacă doar îl pipăie;

13
– însuşirile tactile pot fi verbalizate mai bine de copii.
Sensibilitatea şi percepţiile vizuale sunt tot atât de amplu antrenate în explorarea
lumii ca şi cele tactile. Preşcolarul este capabil de discriminări vizuale mai fine, pe care
le identifică mai precis cu ajutorul cuvântului şi să le fixeze în memorie.
Formele geometrice principale sunt bine însuşite şi denumite şi servesc la
distingerea formelor diverselor obiecte în mod mai fin şi mai operativ. Se contruiesc
mecanismele constanţei de adâncime. Se însuşesc şi se folosesc corect cuvintele care
semnifică raporturile spaţiale: aproape, departe, aici, deasupra, sus, jos, dreapta, stânga,
etc.
Până la 5 ani se recunosc şi se denumesc corect culorile de bază: roşu, galben,
verde, albastru, maro, iar ceva mai târziu apar şi cele mai rar folosite, violet şi indigo.
Percepţiile auditive progresează în privinţa auzului muzical şi al celui
fonematic.
Acest stadiu este propice şi pentru formarea auzului fonematic pentru limbi
străine.
Preşcolarul învaţă să cânte şi poate reproduce linii melodice simple. Acest stadiu
este favorabil dezvoltării auzului muzical.
Percepţia timpului este favorizată de ritmicitatea programului zilnic şi de
comunicarea cu adulţii. Preşcolarul se orientează aproximativ bine în momentele zilei,
dar nu totdeauna le verbalizează corect. Mai ales preşcolarii mici greşesc folosirea
adverbelor cum ar fi “ieri”, “azi”, “mâine”. Preşcolarii mari fac foarte rar astfel de erori
şi îşi însuşesc numeroase alte adeverbe ca “târziu”, “devreme”, “încet”, “repede”, “în
acelaşi timp”, “mai înainte”, etc.
Preşcolarii au dificultăţi cu timpul trecut sau cel viitor pentru anumite verbe. Unii
reuşesc să citească cu aproximaţie ceasul.
Pe baza progreselor înregistrate la principalele capacităţi perceptive şi a creşterii
rolului reglator al limbajului, la preşcolari apare şi observaţia ca formă superioară
de explorare a mediului ambiant. Dar la preşcolari, aceasta trebuie să fie dirijată din
aproape în aproape, de către educatoare sau părinţi. Rezultatele ei se află la baza însuşirii
numeroaselor cunoştinţe, mai ales, despre mediul ambiant, despre viaţa plantelor şi a
animalelor, despre ocupaţiile adulţilor etc.

14
Reprezentările

Reprezentările, apărute ca fapte psihice noi în antepreşcolaritate, au devenit deja

componente de bază ale planului intern, subiectiv. Ele joacă un rol considerabil în
construirea semnificaţiei cuvintelor, în desfăşurarea gândirii intuitive şi în imaginaţie.
Reprezentările au o dublă natură configurativ-intuitivă şi operaţional-intelectivă
(Piaget, 1976, apud Creţu, 2009, p.139).
Cele mai importante particularităţi ale reprezentărilor preşcolarilor sunt
următoarele:
– au o largă bază perceptivă, şi de aceea sunt bogate şi variate;
– sunt condiţionate de nivelul mental general, de aceea, se pot forma doar reprezentările
ce reflectă obiectele şi fenomenele în mod static şi reflectă mai slab mişcările şi
transformările acestora;
– sunt puternic influenţate de intervenţia cuvântului în timpul formării lor şi mai ales de
verbalizări expresive;
– devin mai clare şi mai precise, dacă preşcolarii pot acţiona asupra obiectelor în
legătură cu care se vor forma reprezentări;
– cu cât copiii se întâlnesc mai frecvent cu anumite obiecte, cu atât reprezentările lor
sunt mai bune;
– cuprind încă un nivel scăzut de generalizare.
Cu toate limitele lor, reprezentările sunt importante atât pentru realizarea celorlalte
procese cognitive, cât şi pentru desfăşurarea unor jocuri mai variate şi complexe.

Gândirea

De-a lungul acestui stadiu, gândirea copilului se află la nivel preoperaţional.

Principala caracteristică a gândirii este intuitivitatea. Esenţa acestei gândiri este
faptul că preşcolarul poate gândi ceea ce percepe, dar gândirea lui nu merge mai departe
de reprezentarea elementului perceput (Osterrieth, 1976, apud Creţu, 2009, p.143). Cu
alte cuvinte, gândirea nu dispune încă de operaţii şi nu se extinde dincolo de perceptiv.
Gândirea este rigidă, neavând posibilitatea reversibilităţii.
Preconceptele câştigă generalizare şi precizie pentru că se sprijină pe o experienţă
perceptivă mai bogată. Comunicarea cu cei din jur întăreşte forţa lor integratoare. Dacă
15
la antepreşcolari acestea semnificau colecţii sincretice sau exemplare privilegiate, acum
ele exprimă în formă subiectivă configuraţii de ansamblu constituite pe criterii mai clare
şi pe un mare sprijin pe reprezentare şi pe un fel de “acţiuni executate în gând” (Piaget,
1976, apud Creţu, 2009, p.143).
Această gândire, care se sprijină mult pe imagini, şi constă în acţiuni imaginate,
este numită de acelaşi autor, “gândire imagistică”. Ea dispune doar de preoperaţii şi de
scheme preoperatorii care se reduc practic la nişte intuiţii articulate, la nişte echilibrări
succesive rezultate din centrări perceptive succesive. Gândirea imagistică nu implică
necesitate şi rigoare logică.
Preşcolarul nu rezolvă sau rezolvă într-o măsură insuficientă sarcini cognitive,
cum ar fi: stabilirea egalităţii între 2 şiruri de elemente, conservarea cantităţii,
incluziunea claselor, formarea conceptului de număr (fiecare număr este o noţiune
abstractă, nelegată de obiecte), incapacitatea de a realiza reversibilitatea (copilul nu
poate număra descrescător), etc.
Tabelul următor prezintă sinteze pentru testarea diferitelor tipuri de conservare
(Papalia, 2010, p.233):

Sarcina de Ce i se arată Transformarea Întrebarea pusă Răspunsul

conservare copilului copilului obţinut

Conservarea 2 şiruri Sunt marite Amândouă Şirul

numărului egale, paralele distanţele şirurile au acelaşi mai lung are
de bomboane dintre număr de bomboane mai multe
bomboanele sau unul are mai
dintr-un şir multe?

Conservarea 2 beţe Un băţ e Amândouă Cel din

lungimii paralele, de mutat mai la beţele au aceeaşi dreapta/stâng
aceeaşi dreapta mărime sau unul e mai a e mai lung
lungime lung?

16
 Conservarea 2 pahare Se Amândouă Cel
lichidului identice, cu toarnă lichidul paharele conţin aceeaşi mai înalt
aceeaşi dintr- un cantitate de lichid sau conţine mai
cantitate de pahar, în altul unul conţine mai mult? mult
lichid mai înalt şi
Conservarea 2 bile mai îngust
Unei Amândouă Batonul are
masei de plastilină bile i se dă bucăţile au aceeaşi mai multă
de aceeaşi forma de cantitate de plastilină
mărime baton sau una are mai multă?
Conservarea 2 bile Unei Amândouă Batonul
greutăţii de plastilină bile i se dă cântăresc tot atât sau cântăreşte
de aceeaşi formă de una cântăreşte mai mai mult
greutate baton mult?
Conservarea 2 iepuri Cuburil Amândoi iepurii Cel cu
suprafeţei de jucărie, 2 e sunt au aceeaşi cantitate de cuburile mai
cartoane rearanjate pe iarbă sa mănânce sau apropiate într
(câmpuri cu una din table unul are mai multă? ele are mai
iarbă), cuburi multă
Conservarea (=hambarele
2 pahare Unei Dacă punem Apa
volumului de
cu pe câmp)
apă, cu 2 bile i se dă batonul înapoi în din paharul
bile de formă de pahar, apa va ajunge la cu baton va
plastilină de baton acelaşi nivel în ajunge mai
aceeaşi amândouă paharele sau sus
mărime între într-unul va ajunge
ele mai sus?
Alte caracteristici esenţiale ale gândirii în această perioadă sunt: egocentrismul,
sincretismul, animismul, artificialismul şi caracterul precauzal.
Egocentrismul. Copilul crede că părerile, sentimentele, dorinţele sale sunt
singurele posibile, nu înţelege că alţii pot avea alte păreri, sentimente, alte puncte de
vedere. Opusul egocentrismului este capacitatea de descentrare, adică de a înţelege o
problemă şi dintr-un alt punct de vedere.
Sincretismul. Copilul percepe o imagine în mod global sau înţelege ceea ce i se
spune într-un mod confuz, fără să sesizeze corect relaţiile dintre întreg şi elemente. Dacă
17
 i se cere să spună ce vede pe o imagine complexă, enumeră câteva obiecte dar nu
surprinde esenţialul.
Animismul sau antropomorfismul: copilul are impresia că obiectele sunt
însufleţite. Păpuşa trebuie culcată pentru că îi este somn. Dacă se loveşte de scaun,
înseamnă că scaunul a fost rău şi trebuie bătut.
Artificialismul: copilul crede că tot ce există a fost fabricat de om, chiar şi
elementele naturii, şi toate există pentru a fi folositoare omului. După cum spune Piaget
(1976), după părerea copilului, ”adulţii există pentru a ne îngriji, animalele pentru a ne
face servicii, stelele pentru a ne da lumină, plantele pentru a ne hrăni, ploaia pentru a
face să înflorească grădinile” etc.
Gândirea este precauzală, adică copilul înţelege greşit relaţiile cauzale. Într-un
experiment realizat de Piaget, copiilor li s-a cerut să termine nişte propoziţii. În
propoziţiile realizate mulţi copii au făcut afirmaţii de tipul: “Eu am făcut o baie pentru
că…după aceea am fost curat”, “Eu mi-am pierdut creionul pentru că…eu nu scriu”.

Dezvoltarea limbajului la preşcolar

În preşcolaritate, o spectaculoasă dezvoltare se petrece în planul limbajului, iar

diferenţele dintre începutul şi sfârşitul stadiului sunt remarcabile.
Vocabularul pasiv poate să înregistreze creşteri minime, de la 400 la 1500 de
cuvinte, şi creşteri maxime de la 1000 la 2500-3000 de cuvinte.
Vocabularul activ rămâne ceva mai restrâns, atât volumul vocabularului, cât şi
nivelul vorbirii prezentând variaţii individuale datorate umătorilor factori (Vincent,
1970, apud Creţu, 2009, p.152): procesul de maturizare funcţională a aparatului fonator;
preocuparea părinţilor pentru dezvoltarea copilului; prezenţa unor fraţi sau surori mai
mari; frecventarea grădiniţei.
Semnificaţiile cuvintelor, deşi încă restrânse sunt mult mai clare şi mai corecte.
Dar sensurile figurate ale structurilor verbale încă nu sunt înţelese.
Preşcolarii au o mare preferinţă pentru diminutive. Îşi dezvoltă o atitudine
importantă faţă de limbaj, adică sunt încredinţaţi că acesta poate folosi ca să comunice
orice şi tot ce există în jur poartă un nume. Dacă întâlnesc obiecte sau situaţii noi şi nu
cunosc cuvintele corespunzătoare, nu ezită să le creeze. Tatiana Slama Cazacu oferă

18
câteva exemple de cuvinte create (1980, apud Creţu, 2009, p.153): “clonţesc” = ceva
urât; “urlăreţ” = cel care plânge tare, “modrobeţi” = ceva în dezordine.
Însuşirea structurilor verbale se face în primul rând prin imitarea adulţilor şi apoi
prin respectarea modelelor propuse de grădiniţă. Acestea conţin o gramatică implicită şi
servesc pentru păstrarea corectitudinii vorbirii proprii şi pentru corectarea altora.
Grădiniţa transmite preşcolarilor cunoştinţe şi formează capacităţi de flexionare corectă
a substantivelor după gen, număr, caz, iar a verbelor după persoană, număr şi timp.
Totodată, în grădiniţă, este asigurată însuşirea elementelor grafice, necesare mai
târziu însuşirii scrisului în şcoală. Preşcolarul poate comunica uşor tot ceea ce doreşte şi
poate construi propoziţii mai complexe, mai bogate.
Ca structurare de ansamblu, constatăm încă dominanţa limbajului situativ la
preşcolarii mici şi mijlocii. Copiii amestecă gesturi, acţiuni, onomatopee.
Începând cu 4 ani şi ½ către 5 ani, copilului îi este specific limbajul contextual,
care presupune o utilizare adecvată şi suficientă a mijloacelor verbale pentru a comunica
şi a se face înţeles, independent de situaţia de comunicare. Preşcolarul realizează legături
logice între propoziţii şi fraze, unitate generală a discursului verbal. Atunci când
povesteşte ceva, preşcolarul poate vorbi alternativ în locul eroilor acelor întâmplări şi
poate folosi adecvat şi mijloace neverbale de comunicare (gesturi, mimică, mişcări,
intonaţia vocii etc.).
Piaget vorbeşte despre limbajul egocentric, întrucât copilul, desenând sau jucându-
se, vorbeşte fără să-i pese de interlocutor şi fără să verifice dacă acesta a înţeles sau nu.
La preşcolar sunt prezente două dintre formele sale, şi anume: monologul
propriu-zis (copilul se joacă şi vorbeşte) şi monologul colectiv (cea mai socială
formă a limbajului egocentric, care se desfăşoară, totuşi, în faţa cuiva), (Piaget, 1923,
apud Creţu, 2009, p.155).
Un alt eveniment important în acest stadiu este apariţia limbajului interior. El este
precedat de limbajul egocentric. Pe baza limbajului interior, copilul are posibilitatea de
a-şi urmări mintal acţiunile desfăşurate, de a introduce ajustări şi de a-şi regla conduitele
în funcţie de scopurile propuse şi de situaţiile ivite (Verza, 2000, p.107).
Nu în ultimul rând, cea mai mare parte a problemelor de pronunţie dispar. Pot să
mai existe, la unii copii, dificultăţi de pronunţare al lui „r” sau „s”. Este bine să se ceară
ajutorul logopedului.

19
Memoria

Numeroasele achiziţii ale acestui stadiu sunt condiţionate şi de transformările

memoriei.
Prima schimbare vizibilă este creşterea volumului ei.
Memorarea involuntară este încă foarte amplă. Tot ceea ce le suscită interesul şi
plăcerea este repede întipărit. Ritmicitatea şi sonoritatea facilitează de asemenea
memorarea la această vârstă, adesea cu neglijarea înţelesului, şi deci rămânând pe
seama memoriei mecanice.
Conţinuturile memoriei sunt:
– rezultatele observaţiilor directe, din ceea ce face efectiv, din dialogul cu adultul,
– poveşti, povestioare, cântece şi poezii,
– experienţa personală,
– date legate de sine şi familia lui.
Tot bagajul informaţiilor memorate este de natură concretă. Copilul nu poate
memora idei abstracte şi relaţii logice complexe.
Păstrarea începe să fie mai întinsă în timp. Până la 4-5 ani, păstrarea unor
evenimente mai deosebite este de câteva luni. După 5 ani, se constituie amintirile, adică
se reţin acele evenimente deosebite, cu mare încărcătură afectivă, cu multe detalii
situative, însă raportările spaţio-temporale sunt relativ vagi şi cu goluri care le dau un
caracter fragmentar. Chiar şi aşa, ele contribuie la realizarea identităţii de sine.
Actualizarea se face prin recunoaştere. Recunoaşterea este relativ dificilă pentru
preşcolarii mici, fapt explicat de limitele păstrării şi de caracterul global al percepţiilor şi
reprezentărilor la acea vârstă.
Reproducerea are multe asemănări cu întipărirea. Copiii reproduc uşor ceea ce i-a
impresionat, ceea ce are ritm, rimă, ceea ce este legat de universul lor. Reproducerea
poveştilor este uşurată dacă actualizează mai întâi sintagme de tipul “A fost odată ca
niciodată...”. Preşcolarii mici au nevoie de un mai mare ajutor, fie sub forma
începuturilor de frază, fie în forma întrebărilor succesive. Cei mari au rezultate mai
bune. Ei reuşesc să redea, fără greş, succesiunea evenimentelor şi să restabilească
ordinea imaginilor care le ilustrează, folosind epitete adecvate cu care creionează
expresiv personajele şi memorează textual exprimările lor caracteristice. Dacă
dramatizează personajele, atunci dovedesc o mare adaptare la rolul jucat.
20
 Un fenomen specific în acest stadiu este reminiscenţa, mai ales la preşcolarii mici
şi mijlocii. Dacă au asistat la un eveniment cu totul deosebit, în etapa imediat următoare,
nu pot relata nimic, dar a doua zi, pot reproduce chiar aspecte de detaliu. Fenomenul se
explică prin inducţia negativă generată de impresia puternică provocată de acel
eveniment.
În jurul vârstei de 5 ani apare memorarea voluntară. Iniţial se produce în joc, apoi
se extinde şi la altă activitate. Inclusiv reproducerea va fi manifestată voluntar.

Imaginaţia

Imaginaţia la preşcolar apare, prin contrast cu stadiul anterior, într-un avânt

deosebit. Premisele ei cele mai importante sunt: dezvoltarea memoriei, care conservă
experienţa personală şi cunoştinţele, oferind material spre combinare, creşterea rolului
limbajului în activitatea mentală în ansamblul ei. Imaginaţia reproductivă este antrenată
în ascultarea poveştilor şi legendelor şi însuşirea unor cunoştinţe.
Cercetările făcute asupra produselor imaginative creatoare ale preşcolarului au dus
la următoarea concluzie: „Fantezia îngăduită şi cultivată la preşcolaritate, va genera
forţele creatoare de mai târziu”. Imaginaţia creatoare se manifestă la copilul preşcolar în
desen, modelaj, construcţii, colaje. Plăcerea pentru aceste activităţi stimulează
combinaţiile imaginative. Construieşte cu pasiune întrecându-se cu cel de alături.
Desenele sunt pline de spontaneitate, culorile sunt folosite cu sinceritate şi fără
prejudecăţi şi totodată cu un interesant simţ al culorii.

Atenţia

Ca o condiţie energizantă de bază, mai ales pentru desfăşurarea proceselor

cognitive, atenţia dobândeşte la preşcolaritate câteva proprietăţi diferenţiatoare:
Atenţia involuntară este
– amplu manifestată şi permanent susţinută de marea curiozitate a preşcolarului,
– deosebit de activă, atât în contactul direct cu ceea ce îl înconjoară, cât şi faţă de alte
surse care îi satisfac curiozitatea (diafilme, diapozitive, cărţi ilustrate, filme, poveşti,
etc.),
– eficientă în activităţile de la grădiniţă, deoarece posibilităţile de înţelegere au crescut.
21
 Se remarcă creşterea volumului atenţiei, preşcolarul fiind capabil să urmărească
propria activitate, dar şi unele aspecte din ambianţă.
Mobilitatea atenţiei îi permite să se integreze bine în desfăşurarea dinamică a
activităţilor (de exemplu, copilul observa ceva, în timp ce ascultă indicaţiile
educatoarei).
Stabilitatea şi concentrarea atenţiei este de 15 minute la 3-4 ani, 20 minute la 4-5
ani, 25-30 minute la 5-6 ani.
Cea mai importantă schimbare este apariţia atenţiei voluntare. Ea apre mai întâi în
cadrul jocului şi apoi în celelalte activităţi. Ea se instalează treptat, pe măsură ce se
dezvoltă funcţiile reglatoare ale limbajului. La 3 ani, copilul poate răspunde pentru scurt
timp la comanda adultului de a fi atent, dar este vorba despre atenţie involuntară. După
4-5 ani, nu numai că răspunde comenzilor exterioare, dar îşi poate fixa un scop şi se
poate autoregla în vederea atingerii lui.

Voinţa

Dezvoltarea voinţei este o latură importantă a pregătirii copilului pentru şcoală.

Motricitatea este terenul pe care se manifestă cele dintâi reglaje voluntare, pentru
că scopurile atinse prin acţiuni reale sunt cele mai accesibile copiilor.
Jocul este cadrul în care se constituie aceste mecanisme voluntare, întrucât el face
accesibilă înţelegerea legăturii dintre motiv, scop, mijloace, dând astfel un sens fiecărei
mişcări, fiecărei mobilizări şi încordări. Dezvoltarea voinţei este legată de dezvoltarea
funcţiei reglatoare a cuvântului şi aceasta se petrece după 4-5 ani, ea fiind uşor întârziată
faţă de cea de comunicare sau cea cognitivă. Copilul înţelege ceea ce i se cere, dar nu
poate executa la simple indicaţii verbale, având nevoie de modele.
Începând cu preşcolaritatea mijlocie, reglajul voluntar se face şi în raport cu
anumite comandamente morale de tipul “e voie”, “nu e voie”.
Cercetările au constatat următoarele (Creţu, 2009, p.173):
1. preşcolarul mic nu diferenţiază momentul pregătitor de faza de execuţie, realizând
acţiunea fără nici o pregătire prealabilă (dacă i se cere să sară, sare imediat, chiar şi
cu degetul în gură sau cu mâna în buzunar),

22
 2. preşcolarul mijlociu diferenţiază momentul pregătitor de cel executiv şi realizează o
anumită continuitate între ele, care este însă fragilă şi se dezorganizează uşor la
apariţia unui eveniment neprevăut,
3. preşcolarul mare se autoreglează bine în activităţi, cele 3 faze implicate în realizarea
sarcinii fiind implicate. Adică, de exemplu, pregătire, săritura propriu-zisă şi
aterizarea.

Afectivitatea

Viaţa afectivă a preşcolarului apare mult mai bogată şi diversificată în comparaţie

cu stadiul anterior. El interrelaţionează mai complex cu ambianţa (familia, grădiniţa,
jocul, întâlnirea cu covârstnicii, temele de învăţare din grădiniţă, sunt surse de variate
emoţii şi sentimente).
Depăşirea crizei afective din finalul stadiului anterior şi creşterea generală a
capacităţilor adaptative permit un echilibru mai bun cu ambianţa şi astfel, se petrece o
pozitivare progresivă şi amplă a vieţii afective.
Bucuriile şi satisfacţiile sunt mai frecvente, copilul este mai tolerant, mai stăpân
pe reacţiile sale şi apare astfel acea notă de seninătate caracteristică acestei vârste.
Viaţa afectivă a preşcolarului este în mare măsură situativă. Este legată de prezent,
de “aici şi acum”, de aceea se spune că, în general, copilăria este lipsită de griji.
O altă caracteristică este creşterea complexităţii afectivităţii preşcolarului.
Trăirile afective ale copilului încep să fie influenţate de o anumită memorie
afectivă prin care se depăşeşte prezentul şi se anticipează faptele. La 3 ani apare
sentimentul de vinovăţie, generat de încălcarea cerinţelor adultului. La 4 ani copilul
trăieşte mândria prin implicarea mai vagă sau mai clară a eului în reuşita unei activităţi
sau în obţinerea unei recompense.la 6 ani apare trăirea crizei de prestigiu, provocată de
mustrarea în public.
În acest sens, trebuie interpretat şi ceea ce s-a denumit ca “sindromul bomboanei
amare”, adică trăirea contradicţiei dintre dorinţa obţinerii recompensei şi acordarea ei pe
nemeritate.
O altă caracteristică a afectivităţii este impresionabilitatea afectivă şi rezonanţa
emoţională imediată şi intensă, la toate tipurile de solicitări şi evenimente care se
instalează treptat, de-a lungul stadiului. La 3 ani copilul poate fi puţin impresionat dacă
23
 un altul plânge lângă el, la 5 ani manifestă compasiune, vrea să-i aline durerea, să-l
mângâie, eventual începe şi el să plângă, iar la sfârşitul stadiului e capabil să-şi
stăpânească mai bine propria reacţie şi să amplifice acţiunile consolatoare.
Preşcolaritatea este stadiul în care se realizează o evidentă învăţare afectivă, prin
observarea conduitelor celorlalţi, prin imitare şi asimilare a unor cerinţe şi norme. Învaţă
ce pericole există şi cum să le evite, învaţă să reacţioneze corect în împrejurări cu
semnificaţie pozitivă (sărbătorirea unor evenimente familiale, etc.).
Cel mai important eveniment din viaţa afectivă este cristalizarea
sentimentelor generată de relaţii de durată şi de generalizarea emoţiilor trăite la
întâlnirea cu obiectul acestora. Ataşamentele afective se transformă în relaţii afective
stabile, consistente şi de durată.
Către sfârşitul stadiului, copiii reuşesc să-şi regleze într-o anumită măsură
comportamentele emoţional expresive. Nu mai plâng totdeauna când cad şi se lovesc,
refuză gesturile de alint manifestate de părinţii săi, atunci când sunt de faţă colegii de
grădiniţă.
Complexe care se pot produce în stadiul preşcolarităţii sunt:
– complexul de castrare – datorită interdicţiilor părinţilor de a pune întrebări sau de a
manifesta interes pentru zonele sexuale,
– complexul Oedip – se rezolvă prin identificarea cu tatăl şi păstrarea dragostei mamei,
– complexul Cain – atitudinile agresive ale copilului faţă de fraţii săi, pe care îi vede ca
rivali în dobândirea dragostei părinţilor.

Motivația

Alături de trebuinţele biologice, îşi fac loc trebuinţele sociale şi spirituale.

Preşcolarul amână de multe ori satisfacerea trebuinţei de hrană sau de odihnă, datorită
curiozităţii şi plăcerii pe care i-o produc jucăriile, filmele, calculatorul, etc.
Interesul pentru joc se află în plină expansiune şi se satisface pe deplin în acest
stadiu.
Interesul pentru ceea ce îl înconjoară se exprimă prin atitudinea
deschis
exploratoare manifestată oriunde ar fi, prin observarea atentă a plantelor, animalelor,
activităţilor oamenilor, prin punerea permanentă de întrebări.
24
 Într-o formă incipientă se manifestă şi interesele artistice. Ele se cultivă la
grădiniţă şi se manifestă prin sensibilitate şi receptivitate faţă de frumos, ca tendinţă de
a răspunde exigenţelor artistice în ceea ce fac, şi ca exprimare sinceră a propriilor
aprecieri.
Interesul pentru învăţare se manifestă în plăcerea cu care copiii se joacă de-a
şcoala, preferând în acest joc rolurile de elev, nu de învăţător.

I.3. COMUNICAREA

Primul instrument spiritual al omului, în procesul socializării sale, este

comunicarea. Prin acesta oamenii reușesc să pătrundă procesul cunoașterii de sine, să
creadă, să acționeze, să participe la viata socială sub toate aspectele sale. Ea constituie un
liant social, îi uneşte pe oameni şi îi angajează în acţiune, contribuie la fiinţarea şi
dezvoltarea comunităţii, la dezvoltarea şi întreţinerea relaţiilor sociale.
Etimologic, cuvântul comunicare provine atât din latinescul comunis, însemnând
stăpânit în comun, a face ca un lucru să fie comun, cât şi, aşa cum preciza Constantin
Noica, din latinescul comunico, însemnând a uni, a împărtăşi, de unde şi cuvântul
bisericesc cuminecare/împărtăşire.
În sens general , prin comunicare se întelege procesul interactiv de transmitere și
recepționare a mesajelor , proces care implică un emițător , un mesaj , un canal de
comunicare , un receptor și un răspuns.
Comunicarea, prin definiție, reprezintă modalitatea fundamentală de interacţiune
psihosocială a persoanelor, interacţiune ce presupune realizarea unor schimburi
informaţionale prin intermediul unor simboluri şi semnificaţii sociale generalizate, în
vederea conservării stabilităţii sau, după caz, a obţinerii unor modificări la nivelul unui
individ sau a unui grup.
Fiind un concept prezent în toate domeniile societății actuale, sociologi renumiți
afirmă:
• “comunicarea reprezintă o interacţiune socială prin sistemul de simboluri şi mesaje”
George Gerbner
• “comunicarea se petrece în clipa în care persoanele atribuie semnificaţie unui mesaj”
David Mortensen

25
• “comunicarea este dobândirea, transmiterea şi ataşarea unui înţeles informaţiei” Paul
Roberts
• “comunicarea este un proces de vehiculare a informaţiei în vederea reducerii
incertitudinii” Peter L. Berger
Comunicarea educațională este cea care mijlocește realizarea fenomenului
educațional în asamblul său, iar comunicarea didactică apare ca o formă particulară,
obligatorie în vehicularea unor conținuturi determinate, specifice unui act de
învățare sistematic.
Comunicarea didactică se poate structura pe ideea că este un tip de comunicare
intrumentală, direct implicată în susținerea unui proces sistematic de învatare în care nu
apar reacții de conținut (centrată pe dobândire de cunoștințe sau deprinderi, abilități, etc.)
de cadru instituțional (poate exista comunicare didactică în afara procesului de
învățământ) sau privitoare la parteneri.
Deci, comunicarea este procesul de transmitere a informației de la emițător la
receptor, este un proces informațional. Dar pentru că procesul educațional nu este unul
simplist, pentru că numeroase componente ale sale au structuri complexe, actul predării
presupune o serie de acțiuni specifice. După alegerea materialului didactic, educatoarea
trebuie să se concentreze asupra modului în care va prezenta noțiunile, asupra
comunicării, care în aceste conditii nu este una obișnuită, ci o formă specifică. Prin ea
trebuie să conducă la îndeplinirea unor obiective, să vehiculeze un conținut care să fie
receptat de copii, să producă modificări ale personalității acestora la nivel cognitiv,
afectiv, atitudinal, acțional.
Caracterul didactic al comunicării este dat de respectarea legităților presupuse de
un act sistematic de învatare cu condiția ca ,,personajul- resursă” să depășească statutul de
informator.
Schema oricărei comunicări cuprinde: factorii comunicării, distanța dintre aceștia
și dispoziția așezării lor (ambele importante pentru particularitățile canalului de
transmitere a mesajului), cadrul și contextul instituționalizat, tipul de cod, situația
enunțiativă, repertoriile active sau latente ale emițătorului-receptor, retroacțiunile
practicate, elementele de bruiaj.
Formele comunicării didactice sunt: verbală, nonverbală, paraverbală
(paralingvistică); după natura partenerilor poate fi o comunicare interpersonală, în grupuri
mici sau publică; statutul poate fi formal, informal, pe verticala, subiectiv, întâmplător;
26
după natura conținuturilor, comunicarea didactică poate fi stiințifică, atitudinală,
operațional-metodologică.

Comunicarea verbală

Cele două mari categorii ale procesului de comunicare sunt cea verbală şi cea
nonverbală. Este foarte greu de spus care dintre cele două forme a apărut prima în
evoluţia fiinţei umane, cert este faptul că ambele au un rol fundamental în organizarea şi
structurarea societăţii actuale. Comunicarea verbală foloseşte drept unitate de bază
cuvântul, care poate fi rostit sau poate fi scris şi ulterior verbalizat. Pentru a se realiza
înţelegere între două entităţi acestea trebuia să comunice în aceeaşi limbă şi să folosească
şi un limbaj asemănător. Comunicarea verbală a fost denumită şi comunicare codată. Ea
poate fi folosită intrapersonal şi interpersonal de la diadă şi până la grupurile mari.
Comunicarea verbală se realizează şi cu ajutorul funcţiei semiotice.

Comunicarea nonverbal

Specialiştii comunicării denumesc comunicarea nonverbală şi limbajul trupului. Cele

două forme de comunicare verbală şi nonverbală au stârnit polemici aprinse în ceea ce
priveşte conţinuturile mesajelor transmise. Majoritatea cercetătorilor consideră că forma
nonverbală are o pondere mai mare în conţinutul unui mesaj decât cea verbală, datorită
faptului că se sprijină pe mai mulţi analizatori cum ar fi: cel vizual, cel olfactiv, cel
tactilo-chinestezic etc. mai puţin cel auditiv.

Comunicarea paralingvistică

Comunicarea paralingvistică este foarte puţin sesizabilă în transferul şi

contratransferul informaţional. Această formă de comunicare se referă la tonalităţile vocii,
timbrul vocal, pauzele dintre cuvinte sau dintre cuvinte şi gesturi, frecvenţa cuvintelor pe
o unitate de timp, tremurul vocii etc. Sunt cazuri în care starea interioară a unui individ
este trădată de comunicarea paralingvistică, chiar dacă celelalte forme ale manifestărilor
sale externe sunt ţinute foarte bine sub control. De asemenea, şi felul de a fi al unui

27
anumit individ poate fi perceput şi decodificat analizând cu atenţie modalităţile sale de
exprimare paralingvistică.

Comunicarea interpersonală

Această formă de comunicare poate fi considerată ca fiind un produs rezultat din

combinarea formelor verbale, nonverbale şi paralingvistice ale limbii şi limbajelor. Unii
autori consideră că procesul de comunicare interpersonală se suprapune, până la
identificare totală, cu relaţiile interpersonale. Comunicarea interpersonală se poate realiza
între doi sau mai mulţi indivizi şi e influenţată de mai muţi factori, atât individuali cât şi
sociali. Cea mai utilizată formă de comunicare interpersonală este dialogul.

Comunicarea didactică

În cadrul comunicării didactice au loc schimburi de mesaje semantice

(informatii, cunoștințe) și ectosemantice (atitudini, convingeri); schimbul de mesaje se
realizează între educator și copil, între personalitatea formată a educatorului și
personalitatea educatului. De aceea, comunicarea didactică stă la baza procesului de
predare - asimilare a cunoștințelor și cere o selecție documentată și justificată a
conținuturilor educaționale. Emițătorul și receptorul sunt copilul și cadrul didactic, aflați
în permanentă schimbare a statutului ; între ei se interpune canalul de comunicare, pe
care circulă un mesaj transpus într-un cod comun, interiorizat (limba) la care se adaugă
elementele paraverbale și nonverbale. Mesajul este supus unor procese de codare și
decodare prin care se asigură înscrierea lui în vocabularul preșcolarului. Dificultatea
constă chiar în această traducere a mesajului în limbajul operațiilor concrete, sau
preformale care-l poate depărta pe copil de cadrul didactic. Codul folosit (sistemul de
semne lingvistice) cunoaște o triplă situare: prima la nivelul codului lingvistic, a doua la
cel didactic, al treilea la nivelul codului specific. Mesajul oral este purtat pe undele
sonore, iar mesajul iconic (scris) este reprezentat de imagini (text tipărit), mesajul afectiv
este transmis de gestică, mimică, subtextul emotiv al vorbirii. Calea de comunicare este
multimodală: auditivă, vizuală, tactilă, olfactivă.
Așa cum am mai arătat, comunicarea didactică este un act informațional.
Transmiterea informației este un schimb simbolic. Comunicarea verbală conduce actul
28
învățării. Ea faciliteaza achiziționarea de cunoștințe, informații din diferite domenii, cu
scopul dobândirii culturii generale, de specialitate, a atitudinilor și convingerilor
intelectuale, morale, se formează și se consolidează trăsături pozitive de caracter, are un
finalism accentuat în scopuri și obiective educaționale.
Perioada preșcolară este perioada care se caracterizează prin cele mai profunde și
productive însușiri psihice ale individualității, este perioada unei intense
receptivități, sensibilități și flexibilități psihice divergente. De aici necesitatea de a exersa
și fructifica potențialul creativ al preșcolarului, de a-i forma și dezvolta eul cognitiv,
afectiv, socio-acțional în devenire.

I.4.MODALITĂȚI DE REALIZARE A COMUNICĂRII ÎN GRĂDINIȚĂ

În creşterea calitǎţii actului educaţional o mare importanţǎ revine modului în care

dascǎlul reuşeşte sǎ comunice cu copiii, modului cum acesta faciliteazǎ comunicarea între
copii.
Comunicarea didactică are rol hotărâtor în derularea şi eficientizarea actului
educaţional. Constituie o premisă a reuşitei actelor pedagogice, dar şi o finalitate a
acestora, deoarece, un obiectiv general al învăţământului îl constituie formarea şi
dezvoltarea competenţei comunicative a preşcolarilor.
Întregul proces de educație înseamnă limbaj, comunicare, noţiuni. Pe lângă
metodele care contribuie în mod expres la dezvoltarea limbajului, toate celelalte
contribuie la îmbogăţirea vocabularului, la dezvoltarea capacităţii de comunicare.
Anumite activităţi sunt folosite pentru dezvoltarea vorbirii şi îmbogăţirea
limbajului: activităţile pe bază de ilustraţii, jocurile didactice, convorbirile, memorizările,
povestirile create de copii. Deasemenea sunt anumite jocuri didactice care contribuie la
dezvoltarea vorbirii: ,,Ştii să spui la fel ca mine?”, ,,Ce este şi cum este?”, ,,Bate vântul”,
,,Povesteşte cum ţi-ai petrecut vacanţa”, ,,Ce a uitat pictorul să deseneze?”.
Convorbirile după imagini aduc o contribuţie însemnată la fixarea şi precizarea
cunştinţelor copiilor, în activizarea vocabularului şi în formarea unei exprimări orale
corecte şi coerente: ”Cum avem grijă de flori?”. Prin convorbiri se realizează verificarea
cunoştinţelor, sistematizarea lor, perfecţionarea exprimării într-o formă gramaticală
corectă.

29
 Povestirea – Copilul poate dobândi informaţii din întâmplări veridice sau
verosimile prezentate în povestiri, poveşti, basme sau balade.
La grupa mică se utilizează o povestire simplă, neîncărcată de comentarii, fără
multe episoade. Treptat se trece la povestiri mai ample. Copilul trebuie să cunoască toate
cuvintele şi expresiile folosite în povestire sau să i se explice cuvintele necunoscute pe
parcursul povestirii, altfel existând riscul de a memora cuvinte al căror sens nu îl cunoaşte
şi de a le atribui semnificaţii eronate. Prin povestire se realizează îmbogăţirea
vocabularului copiilor cu unele expresii literare, cu expresii din folclor.
Jocurile didactice pot fi folosite pentru deprinderea unei pronunţii corecte, pentru
îmbogăţirea sau consolidarea vocabularului, pentru formarea vorbirii corecte şi coerente.
Aceste metode se utilizează în grădiniţă şi ca activităţi de sine stătătoare cu un
tipic de desfăşurare adecvat fiecăreia .
În procesul instructiv-educativ din grădiniţă vorbim mai puţin despre dialog, dar
mai mult despre conversaţie, utilizată în cadrul convorbirii. În grădiniţă, dialogul
întrebărilor şi răspunsurilor poate fi realizat sub formă de exerciţiu ludic, prin intermediul
unor personaje, prin intermediul unor simulări. Copiii sunt puşi astfel în situaţia ,,jocurilor
de rol’’, ca mijloace de educare a limbajului spontan. Nu trebuie neglijată contribuţia
convorbirilor la formarea deprinderilor de comunicare socială, la dialog respectuos între
parteneri, la schimbul reciproc de mesaje. Jocurile de rol sunt jocuri de simulare în care
copiii devin actori ai vieţii sociale, sunt jocuri ale replicilor după un scenariu propus, dar
cu efecte lingvistice evidente din punct de vedere al dialogului între ,,micii actori’’. Un
aspect particular al jocurilor de rol este dramatizarea. Ea are un caracter activizant,
preluând o parte din efectele spectaculoase ale scenei. Se poate organiza pe replici exacte,
textuale, pe baza unor replici creatoare sau pe stimularea spontaneităţii ,,actorilor”.
Dispunem de texte care se pretează la interpretări ,,artistice’’ : ,,Ursul păcălit de vulpe”,
,,Capra cu trei iezi” , ,,Ridichea uriaşă”, precum şi alte texte cu dialog asumat sau
improvizabil.
De mic, copilul este atras de imagini. La grădiniţă , copilul preşcolar întâlneşte
diferite tipuri de imagini prezentate sub formă de jetoane, tablouri, desene realizate de
copii şi adulţi, albume, diafilme. Fondul de reprezentări format în urma activităţilor de
observare şi lecturi după imagini trebuie valorificat. După prezentarea materialului vizual
în activităţile dirijate urmează o muncă de prelucrare, sistematizare, consolidare a

30
cunoştinţelor receptate. Prin dialog euristic, educatoarea cunoaşte nivelul la care copiii au
receptat conţinutul imaginilor utilizate.
După o scurtă convorbire cu tema : “Cum este toamna?” pe baza de imagini ,
preşcolarii sunt lăsaţi să povestească sau să facă comentarii libere în legătură cu cele
văzute: aspecte caracteristice acestui anotimp, denumirea fructelor si a legumelor de
toamnă, munci specifice acestui anotimp. Pot fi încurajaţi să adreseze întrebări pentru a-şi
clarifica unele neînţelegeri, ceea ce conduce la întărirea operaţiilor de analiză, sinteză,
comparaţie şi interpretare şi la stimularea productivităţii gândirii. O întrebare adresată de
către un copil nu este semnul necunoaşterii, ci al interesului, al curiozităţii, fapt pentru
care, mai mult timp adresează întrebarea care i-a reţinut atenţia. Uneori, datorită sărăciei
vocabularului, copilul preşcolar nu se poate situa pe punctul de vedere al interlocutorului
dacă acesta este adultul. În relaţiile cu ceilalţi copii, preşcolarul poate coopera, poate
dialoga ca partener egal având drept consecinţă socializarea inteligenţei şi a limbajului,
înţelegerea utilităţii schimbului de idei. Pentru a stimula conversaţia dintre copii trebuie
să creăm condiţii care să permită reuniunea liberă a copiilor în grupuri, să antrenăm copiii
la activităţi care stimulează interesul pentru dialog.
Copilul comunică în permanenţă cu educatoarea şi invers, îmbogăţindu-şi
vocabularul, devenind mai rafinat în exprimare şi în comunicare de aceea consider ca
educatoarea trebuie să lucreze interdisciplinar de fiecare dată pentru realizarea acestui
obiectiv - comunicare.
Importante în realizarea sarcinilor şi a obiectivelor învăţământului preşcolar sunt
calităţile şi competenţele educatoarei. Prin tot ce înteprinde, prin personalitatea sa ,
educatoarea reprezintă un model pentru copil, un sprijin pentru familie, un factor de
cultură în comunitate. Pentru a-şi îndeplini rolul cât mai potrivit partenerilor de dialog,
educatoarea trebuie să comunice.
O adevărată educatoare trebuie să aibă o vorbire expresivă, gestică potrivită
situaţiei respective, capacitatea de demonstra logic şi să folosească un vocabular accesibil
copiilor, să aibă capacitatea de a antrena copiii într-un dialog ori de câte ori este nevoie.

31
CAPITOLUL II
ACTIVITATEA LUDICĂ

II.1. ACTIVITATEA LUDICĂ. EVOLUȚII

Activitatea ludică reprezintă un stil de viață pentru cea dintâi vârstă a omului și
trece în plan secund pe măsură ce acesta înaintează în vârstă. Prin activitățile ludice
copilul crește, se dezvoltă, explorează universul, se înțelege pe sine, îsi comunică
convingerile și învață cum funcționează societatea găsindu-și un loc al său în viață.
Termenul ludic provine din limba franceză și este definit ca adjectiv ce face
referire la joc (DOOM, 2005).
“ Activitățile ludice contribuie la însușirea și educarea copiilor atunci când se
corelează armonios între ele, când se influențează reciproc , când fiecare vine în sprijinul
celeilalte.” (Ed. Claparède, 1975, p.38)
Dar nu la toate popoarele noţiunea de joc are aceeaşi semnificaţie - în limba rusă
cuvintele joc, a se juca au multiple sensuri, astfel cuvântul joc are sensul de amuzament;
verbul a se juca este folosit în sensul de amuzament, de execuţie a unei lucrări muzicale
sau de interpretare a rolului într-o piesă. La vechii greci cuvântul joc desemna acţiuni
proprii copiilor, şi anume a face copilării. La evrei joc înseamnă glumă, haz, iar la romani
ludo înseamnă bucurie, veselie.
“Activitatea ludică se deosebește de alte activități instructiv -educative prin aceea
că situează în prim plan plăcerea copiilor de a efectua ceva și de a nu raporta acțiunea
întreprinsă la o finalitate prestabilită.” (Ed. Claparède, 1975, p.38).
Noțiunea de activitate ludică nu este total identică cu jocul, ci cu categoria de
activitate instructiv-educativă, specifică învățământului preșcolar, centrată pe promovarea
spiritului jocului. Componenta instructiv-educativă este determinată de obiectivele
urmărite sistematic, iar componenta joc constă în modul de desfășurare, în elementele-
surpriză, elementele de mișcare și de relaxare, în prticiparea activă, dinamică a tuturor
copiilor în ritmul lor propriu.
În grădinița de copii, activitățile ludice iau forma de:
-activități la alegere (ALA);
-activități de învățare (ADE);
-alte tipuri de activități (ex: activități de după-amiază).
32
Evoluția activității ludice la copiii preșcolari

Vârsta preşcolară este o perioadă de evoluţie impresionantă a conduitei ludice,

deoarece acum are loc o diversificare şi aprofundare a categoriilor de joc abordate, care
nu se mai regăseşte în nici o altă perioadă de vârstă. Direcţia de evoluţie a activităţilor
ludice la preşcolari sunt:
-Diversitatea formelor de joc;
-Evoluţia elementelor structurale ale jocului şi modificarea structurii jocului
în ansamblu prin apariţia de noi elemente: subiectul, scopul, regulile, rolurile;
-Evoluţia comportamentului de relaţionare pe parcursul activităţii ludice;
-Evoluţia capacităţilor copilului de a disocia între planul real şi cel
imaginar pe parcursul jocului.
Voi analiza în continuare evoluţia activităţii ludice pe perioada preşcolară luând
drept criterii natura principalelor elemente ale jocului: relaţionarea, scopul, subiectul,
regulile, rolurile şi atitudinea faţă de jucărie.

Specificul activităţii ludice la 3-4 ani

-Angajarea copilului în jocul solitar, observativ şi chiar paralel când acesta se

joacă singur în apropierea altor copii şi deşi au jucării asemănătoare nu interacţionează în
joc;
-Copilul nu-şi propune un scop al jocului. Conduitele de joc îşi găsesc împlinirile
în ele însele.
-Sursa de selecţie a temelor fiind mediul familial şi al grădiniţei, copiii reflectă
impresiile puternice pe care le-a dobândit în aceste medii de viaţă.
Temele reflectă acţiuni izolate (ex: leagănă păpuşa, merg cu maşina etc.) copilul
prezentând acţiuni între care nu se creează o legătură firească.
-Jocuri cu roluri nu este o dominantă. Rolurile sunt puţine, de cele mai multe ori
singular într-o activitate ludică
-Nu există preocupare pentru regulile jocului.
-În alegerea jucăriilor, copiii ţin cont de colorit, formă, sunetul emis. Jocul este
determinat de jucăriile pe care copilul le are la îndemână. Ţinând în mână o păpuşă o

33
fetiţă este mama, iar un băieţel cu o maşină este şofer. Jocul la această vârstă este un joc
simbolic deoarece copiii îşi aleg un rol fără a-l îmbogăţii pe parcursul jocului.
Specificul activităţii ludice la 4 - 5 ani

-Jocul devine sociativ, copiii se joacă unii cu alţii, schimbă jucăriile, relaţionează;
-Scopurile sunt implicite, latente sau nse conturează pe parcursul jocului.
Aşa se explică în acest interval de vârstă instabilitatea asupra unui subiect de joc şi
lipsa de coordonare a acţiunilor de joc în vederea atingerii unei finalităţi.
-Temele de joc reflectă acţiuni complexe şi de mai mare întindere în timp ce nu ţin
doar de experienţa directă trăită ci şi de impresii şi sugestii oferite de programele
TV, relatările celorlalţi sau lecturile ascultate. Ex: „De-a magazinul”, „De-a
cosmonauții”etc.
-Rolurile pe care şi le atribuie sunt roluri cu sarcini monotone, pe care uneori
reuşesc, prin iniţiative personale, să le facă mai interesante. Astfel „mama” în timp ce
pregăteşte mâncarea fredonează un cântec, „şoferul”, curăţă şi repară maşina, etc.
-Preocuparea copiilor pentru concordanţa jocului cu realitatea transpusă în joc, a
acţiunilor ludice şi a succesiunii acestora, pentru desfăşurarea jocului în ordine fără
manifestări precum: acapararea jucăriilor sau rolurilor de către un singur participant.
„Ziceam că tu eşti câinele, iar eu sunt vânătorul….”
-Un progres în evoluţia raportării la jucărie este făcut odată cu achiziţia de către
copii a deprinderii de a se juca organizat şi de a urmării o desfăşurare a jocului.

Specificul activităţii ludice la 5 – 6 ani

-Jocul devine cooperativ, copiii cooperează pentru îndeplinirea unor sarcini

stabilite de comun acord. Apar relaţiile între grupele de joc pentru procurarea unor
materiale necesare, relaţii cerute de organizarea jocului şi de coordonarea lui pe parcurs.
-Copiii devin treptat capabili să prefigureze o finalitate a jocului şi chiar să
stabilească un plan în vederea atingerii acesteia ceea ce implică un demers coerent a
activităţii ludice.
-Este evidentă detaşarea rolului de temă, aceasta din urmă fiind indicată de locul
unde este plasată acţiunea ( ”De-a şcoala”, ”De-a magazinul”, ”De-a grădiniţa”’)

34
 -Distribuţia rolurilor şi responsabilităţile în grupul de joacă se realizează nu doar
la începerea sau pe parcursul jocului ci şi în perioada de pregătire a sa (amenajarea
spaţiului de joacă, confecţionarea de jucării). Ex: aranjarea scăunelelor sub forma unui
autobuz, confecţionarea unor flori pentru jocul ”De-a florăria”.
-Conştientizează sensul regulilor, respectarea acestora este percepută drept
obligatorie ceea ce duce la sancţionarea sau eliminarea din joc a celor care le încalcă.
-Există o preocupare pentru confecţionarea unor jucării în funcţie de jocul ales (un
coş pentru a fi cumpărător, o casă de marcat pentru vânzător, etc.). Sunt capabili să
renunţe la o jucărie în favoarea altor copii sau să folosească o jucărie pe rând într-un grup
de joacă.

II.2. JOCUL-DEFINIŢII ŞI CLASIFICĂRI

Definiții

Jocul este modalitatea naturală prin care copiii exprimă ceea ce gândesc, ceea ce
trăiesc sau simt la un moment dat. Este metoda pe care majoritatea copiilor o folosesc
pentru a înţelege lumea, pentru a înţelege trecutul şi a se pregăti pentru viitor. Jocul este
limbajul universal al copilăriei, atât al celor care întâmpină dificultăţi, cât şi al celor cărora
dezvoltarea e armonioasă.

“Jocul este singura atmosferă în care fiinţa sa psihologică poate să respire şi în

consecinţă poate să acţioneze. A ne întreba de ce se joacă copilul înseamnă a ne întreba
de ce este copil, nu ne putem imagina copilăria fără râsetele şi jocurile sale”, spune
Eduard Claparède în Psihologia copilului şi pedagogia experimentală.

Pentru copil, jocul este, în esenţă, o modalitate de investigaţie şi cunoaştere a lumii

reale, o pre-învăţare, un spaţiu de satisfacere a dorinţei fireşti de manifestare şi
independenţă, un mijloc de comunicare. Copilul se implica în joc total. El îşi antrenează
spontan şi voluntar în joc toate posibilităţile fizice, intelectuale, afective, jocul
reprezentând astfel un mijloc de realizare de sine şi de formare a eu-lui.

Dincolo de acestea, pentru copil, jocul este o sursă de plăcere, deoarece el

presupune eliberarea de realitatea constrângătoare şi libertatea de reflectare şi transformare
în manieră personală a acesteia.

35
 Jocul începe şi se încheie, el este limitat în timp şi spaţiu, ceea ce conferă copilului,
un sentiment de securitate.

La copii jocul este o realitate permanentă. Copilul se joacă cea mai mare parte a
timpului şi pe măsura creşterii şi dezvoltării sale, jocul devine tot mai complex şi mai
divers, influenţând şi subordonând toate celelalte acţiuni de viaţă, interese şi preocupări.

Ceea ce caracterizează jocul sub aspectul conţinutului său nu este flexibilitatea,

rigiditatea ci, mai degrabă, valabilitatea. Pentru copil jocul apare ca o disponibilitate, o
activitate lipsită de utilitate practică, gratuită. Exersarea disponibilităţilor ludice, pentru
copil, prezintă un interes vital.

Jocul este o formă de ”activitate specifică pentru copil și hotărâtoare pentru

dezvoltarea lui psihică”, (U. Schiopu,Dictionar de psihologie, 1997). Studiind jocul
copilului în perioada preșcolară, autoarea precizează în lucrarea Probleme psihologice ale
jocului și distracțiilor (1970) că, prin intermediul jocului, copilul pune în acțiune
posibilitățile care decurg din structura sa particulară, și semnifică potențele virtuale care
apar succesiv la suprafața ființei sale, le asimilează și le dezvoltă.

În Dicționarul de psihologie (1978), P. Popescu-Neveanu precizează : jocul este un

mod de dobândire și precizare a cunoștințelor prin acțiune. Prin joc se dezvoltă procesele
psihice de reflectare directă și nemijlocită a realității – percepțiile (mânuind diferite obiecte
și materiale, copilului i se dezvoltă percepțiile de mărime, formă, culoare, greutate, distanță
etc.) și reprezentările, dar și procesele psihice intelectuale, memoria, gândirea, imaginația.
Jocul este o activitate de gândire, arată Paul Popescu-Neveanu, întrucât este orientat spre
rezolvarea de probleme, spre găsirea căilor în vederea depășirii unor obstacole, acțiunea și
cuvântul constituind principalele mijloace ale jocului.

Caracteristicile jocului

-Caracter universal si permanent. Jocul este o realitate prezenta in viaţa omului,

indiferent de vârsta acestuia, regiunea geografica sau etapa istorică.

-Caracter polivalent. S. Iliov afirma că jocul are un caracter polivalent, in sensul in

care el este pentru copil si munca si arta si realitate si fantezie. Pe de alta parte, jocul
inseamna si o varietate de semnificatii de la sensul pozitiv pana la cel negativ. El poate

36
numi o activitate cu caracter constructiv, distractiva, placuta sau dimpotriva (jocuri de
noroc). De asemenea, jocul prezinta o gama diversa de domenii in care se aplica :
medicina, psihologie, pedagogie, asistenta sociala, teatru s.a.m.d..

-Caracter complex. Jocul este o activitate determinanta pentru formarea si

dezvoltarea personalitatii umane. In lucrarea Copilul si jocul (1967, p.19), Jean Château
afirmă că, prin joc, copilul traduce potențele virtuale care apar succesiv la suprafața ființei
sale ; lumea jocului este o anticipare a lumii preocupărilor serioase, este o exersare, în plan
imaginar, a viitorului personal. ”Un copil care nu vrea să se joace este un copil a cărui
personalitate nu se afirmă, care se mulțumește să fie mic și slab, o ființă fără mândrie, o
ființă fără viitor ”( 1967, pp.19-34).

Referindu-ne la ceea ce reprezintă jocul în viaţa copiilor de vârstă preşcolară,

putem desprinde cu uşurinţă anumite caracteristici:

-Jocul este o activitate specific umană. Numai oamenii îl practică în adevăratul

înţeles al cuvântului. Similitudinea cu comportamentul numit „joc” al animalelor este
neconcludentă.

-Jocul este determinat de celelalte activităţi şi le determină pe toate acestea.

Învăţarea, munca şi creaţia nu s-ar realiza în afara jocului, după cum acesta nu poate să nu
fie purtătorul principalelor elemente psihologice de esenţă neludică ale oricărei ocupaţii
specific umane.

-Jocul este o activitate conştientă, copilul preşcolar, îl conştientizează ca atare şi nu-

l confundă cu nici una dintre celelalte activităţi umane.

-Jocul introduce copilul în specificitatea lumii imaginare pe care şi-o creează.

-Scopul jocului este acţiunea însăşi, capabilă să-i satisfacă copilului imediat
dorinţele sau aspiraţiile proprii.

Clasificări

Clasificarea jocurilor după Eduard Claparède

E.Claparède elaborează o clasificare din perspectiva funcţiei formative a jocurilor.

37
 Conform teoriei sale, jocurile se împart în două categorii, cele ce exersează funcţii
generale sau numai unele funcţii speciale. Din prima categorie fac parte jocurile
senzoriale, motrice şi psihice (intelectuale şi afective). Din a doua categorie: jocuri de
luptă, vânătoare, sociale, familiale, de imitaţie.

Analizând diverse categorii de jocuri, Claparède conchide că fiecare din aceste

jocuri exersează o funcţie psihologică sau fiziologică.

Jocuri cu funcţii generale - cu următoarele subcategorii:

Jocurile senzoriale în acest cadru a grupat toate jocurile care antrenează

capacităţile senzoriale; exemple: jocurile cu trâmbiţe, fluiere, zbârnâitori, cutii de muzică,
caleidoscoape, mâzgăleală cu creioane colorate sau cu alte instrumente de colorat. cu
degetele cu vopsea etc.

Jocurile senzoriale sunt tipice copiilor mici care, explorând realitatea, gustă
substanţele cele mai diverse, produc sunete cu diferite jucării, examinează culorile.

Jocurile motrice antrenează îndemânarea, coordonarea mişcărilor, agilitatea.

Exemple de astfel de jocuri sunt: jocul cu mingea, cu elasticul, cu coarda, gimnastică,
aruncatul cu praştia, etc.

Jocurile motrice sunt specifice tot vârstei mici, ajungând la coordonarea mişcărilor,
dezvoltarea forţei, a promptitudinii şi chiar a vorbirii (apreciază Claparede).

Jocurile psihice sunt, la rândul lor de două feluri:

-intelectuale, care solicită o activitate intelectuală complexă, antrenează strategii

ale gândirii cu grade diferite de complexitate; ex: loto, domino, şah, asociaţii verbale,
jocuri ghicitoare, enigme etc.

Jocurile intelectuale se bazează pe comparaţie şi recunoaştere, pe asociaţie prin

asonanţă, prin raţionament şi imaginaţie creatoare. Oprindu-se asupra jocurilor în care
imaginaţia este procesul de bază, afirmă că „copilul dovedeşte o neînchipuită bogăţie a
fanteziei când atribuie unui obiect neînsemnat cu care se joacă toate calităţile dorite de
el.”

38
 Jocurile intelectuale se sprijină pe curiozitate şi apar din dorinţa de cunoaştere, de
pătrundere a copilului în realitatea unde încă nu s-a integrat.

-afective: antreneaza o gamă variată de emoţii cu conotaţii negative sau pozitive

(suportarea apei foarte reci, jocuri ce antrenează emoţii estetice în desen, pictură, de pildă,
jocurile tip farsă etc.).

Autorul trece autostăpânirea jocurilor de inhibiţie în categoria aceasta, deşi în acest

caz apar elemente volitive.

Jocuri cu funcţii speciale care cuprind următoarele cinci subcategorii:

o jocuri de luptă exersează forţa fizică şi îndemânarea;

o jocuri de vânătoare îmbracă în copilărie forma jocului de urmărire, cum ar fi „De-a

v-aţi ascunselea”;

o jocuri sociale - dezvolta instinctele sociale prin imitarea unor comportamente

sociale: plimbările, organizarea taberelor, raporturile collective;

o jocurile familiale – jocuri de imitaţie dar a comportamentelor specifice cadrului

social familial; se bazează pe instinctul matern sau pe instinctul de familie (jocul
cu păpuşa,„de-a mama şi de-a tata” etc.).

o jocuri de imitaţie

Claparède distinge două tipuri de imitaţie:

- imitaţia ca atare şi care ar avea mai ales scopul de a procura elemente pentru
îndeplinirea jocului
- imitaţia-joc în care copilul imită pentru simpla plăcere de a imita.

Se nasc următoarele întrebări: de ce imită copilul? Ce imită el? Cum imită?

Claparède respinge ideea instinctului de imitare, afirmând că, în timp ce instinctul

este un act bine determinat, actele imitate sau pe care le imităm sunt nedefinite.

Copilul nu imită totul. Puterea sa de imitaţie este limitată de structura anatomică,

structură care predispune la reproducerea anumitor fenomene într-o măsură mai mare
decât a altora.
39
 Alegerea modelului de imitat prin joc variază după vârstă, după nevoile
momentului. Copilul imită ceea ce prezintă interes pentru el.

Claparede consideră că imitaţia apare la copilul mic din două motive:

- pentru a învăţa să imite; acesta este chiar jocul instinctului conformării.

- Copilul imită pentru a dobândi alte cunoştinţe cu ajutorul imitaţiei. Funcţia

imitaţiei este astfel, în acelaşi timp, şi scop şi mijloc.

„Jocul – spune Claparède – este cea mai bună introducere în arta de a munci”.
Teoria despre joc la Claparède rămâne ca una dintre cele mai cuprinzătoare.

Clasificare jocurilor după Jean Piaget

După criteriul psihologic.

 a) jocuri exerciţii

 b) jocuri simbolice

 c) jocuri cu reguli

Jocurile exerciţii sunt divizate de către J. Piaget în alte două categorii :

1)jocuri senzorio- motorii sau de mânuire (manipulare)

- jocuri exerciţiu simple care facilitează însuşirea unei conduite ludice, în

care se trage, se împinge, se târăşte, se divide, se manevrează butoane etc.;
adesea ele au la bază reacţii circulare terţiare, experienţe proprii inteligenţei
senzorio-motorii

- jocuri de combinaţii fără scop, caracterizate prin faptul că recurg la

dezmembrarea şi reconstituirea de obiecte, adesea fortuită: sunt mai mult
exerciţii funcţionale. În această categorie autorul integrează jocurile de
distrugere care adesea sunt animate de curiozitatea ce stă la baza
inteligenţei.

- jocuri de combinaţii de obiecte şi acţiuni cu scopuri

40
 Toate se caracterizează prin plăcerea acţiunii, prin dorinţa de manifestare activă şi de
stăpânire a activităţii. Acest gen de jocuri se dezvoltă ulterior în cel puţin trei direcţii: 1. fie
că se încorporează în acţiune, reprezentări ale imaginatiei şi se transformă în jocuri
simbolice; 2. fie căse socializează angajându-se în direcţia jocurilor cu reguli; 3. fie că duc
la formarea de mişcări utile în adaptarea la viaţa cotidiană, desprinzându-se de conduita
ludică.

2)jocuri de exersare a gândirii (de tip calamburi, anagramări, discuţii spirituale

realizate în forma ludică) se clasifică după o schemă asemănătoare.

-autorul afirmă că întrebările exasperante de tipul "Ce este asta?" "De ce?" ce apar în
conduita verbală a copilului antepreşcolar şi preşcolar fac parte din astfel de manifestări
ludice destinate exersării în plan intelectual, dacă ele sunt însoţite de tending de
amuzament.

-Fabulaţiile sunt şi ele astfel de jocuri

 jocuri simbolice pot fi divizate astfel:

1) jocuri cu o simbolistică conştientă; ele sunt legate de aspecte multiple ale vieţii
ce se asimilează

2) jocuri cu o simbolistică inconştientă (cu o anume valoare chatartică şi

compensatorie uneori: de exemplu, copilul neglijat de mama care are un
bebeluş se joacă cu două păpuşi inegale: cea mai mică este trimisă în călătorie
iar cea mare rămâne cu mama)

 jocuri cu reguli

Şi aceste tipuri de joc cunosc o interesantă evoluţie ontogenetică. Ele apar odată cu
preşcolaritatea şi se dezvoltă plenar în şcolaritatea mică. Cuprind următoarele subgrupe: cu
reguli spontane, respectiv cu reguli transmise de la o generaţie la alta.

De asemenea, după sfera antrenată pot fi: senzoriale (cu mingea, cu bile) simple sau
mai complexe, respectiv intelectuale (jocuri cu cărţi, jocuri cu jetoane etc.) simple sau mai
complexe.

41
Alte criterii de clasificare:

▪ rolului formativ al jocului

▪ caracterul de complexitate

▪ numărul partenerilor

▪ natura activităţilor antrenate:

-jocuri de creaţie, ca o creaţie cu materiale şi obiecte, inclusiv vizând construcţiile,

sau ca o creaţie cu roluri; în acest din urma caz apar jocuri cu subiecte diversificate: cu
subiecte din viaţa cotidiană, respectiv cu subiecte din basme şi povestiri, în ambele
simbolistica ludică putând să fie plenar antrenată;

-jocul cu reguli: în care se află pe primul plan mişcarea însoţită sau nu de text şi
muzică sau sub forma de competiţie sportivă / desfăşurate doar pe plan mental cu exersare
a memoriei, gândirii, imaginaţiei.

Jocul didactic

Jocul didactic apare sub trei aspecte:

-ca formă de organizare specifică activităţii de învăţare cu toată grupa, clasa de copii, cu
grupuri mici sau individual.

-ca parte a unei activităţi de învăţare, în special în partea aplicativă, de verificare sau
evaluare.

-ca procedeu în activităţile de învăţare cu caracter de predare sau consolidare.

Îndrumarea educatoarei este prezentă şi necesară în măsura în care îl antrenează pe

copil într-un joc plăcut şi util.

Conţinutul jocurilor didactice este dependent de sfera cunoştinţelor şi de

particularităţile de vârstă şi individuale. În majoritatea cazurilor fiind necesară cunoaşterea,
căutarea şi descoperirea unor rezolvări de situaţii, jocurile didactice deschid perspective de
învăţare prin mobilizarea eforturilor proprii în căutarea şi descoperirea unor rezolvări de
situaţie.

42
 După conţinutul lor, jocurile didactice pot fi grupate în câteva categorii largi : jocuri
didactice pentru cunoaşterea mediului înconjurător, jocurile didactice pentru dezvoltarea
vorbirii, jocurile didactice cu conţinut matematic şi jocurile didactice pentru dezvoltarea
unor procese şi funcţii social – civice şi morale.

Jocurile didactice pot fi clasificate şi după criteriul folosirii materialului didactic.

Deosebim astfel jocuri didactice orale şi jocuri didactice cu material.

Deoarece scopul şi sarcina didactică sunt diferite de la grupă la alta, jocul didactic
ocupă primul loc printre activităţile desfăşurate la grupa mică. La această grupă fiind
necesară cunoaşterea unor obiecte de îmbrăcăminte, de uz personal, veselă, mobilier, a
culorilor de bază, a noţiunilor de timp, am utilizat cu succes jocurile didactice. “Să
îmbrăcăm păpuşa; Cine venit la noi; Spune cum face; La cine s-a oprit roata; Animalele şi
puii lor; etc.”.

La grupa mijlocie, scopul jocurilor didactice este atât de învăţare cât şi de

consolidare şi verificare a cunoştinţelor, deprinderilor: “Ce este?; E ziua păpuşii; Cine stă
cu mine şi de ce?; Ghici, ghici (pe cine, ce, unde)?; Încărcăm camionul!; Cum tăiem
portocala?; Fluturii vin la flori!”

La grupa mare ponderea jocului didactic este completată de alte forme de activităţi
specifice (observări, lecturări de imagini, povestiri, memorizări). Jocurile didactice orale
ocupă un rol important fiind utilizate în vederea soluţionării problemelor legate de
formarea unei vorbiri corecte.

Jocurile didactice matematice le utilizăm cu multă eficienţă în programul

activităţilor din grădiniţă. Pentru a explica poziţiile spaţiale, a face corespondenţa între
număr şi cifră, jocurile didactice matematice se pot desfăşura sub formă de concursuri,
întreceri, cu ajutorul materialelor didactice corespunzătoare “Să facem un tabel cu cifre”;
“Să împodobim bradul”; ”Unde a zburat?”; “Unde am aşezat?”; “verificarea unor poezii
şi ghicitori” utilizate în cadrul jocurilor didactice matematice, înviorează atmosfera, produc
hazul şi dezvoltă judecata copiilor şi rapiditatea în rezolvarea micilor probleme.

Ex: “Cine ştie să numere mai bine?; Câţi porumbei sunt?; A câta jucărie lipseşte?;
Cine are acelaşi număr?”. Pentru stimularea copiilor în vederea participării active la joc, şi
pentru asigurarea unei atmosfere prielnice de joc este necesară o pregătire atentă a
43
condiţiilor de desfăşurare a jocului şi organizare judicioasă a lui. Astfel, se impune
aranjarea sălii, a materialelor şi a copiilor în funcţie de acţiunea jocului, distribuirea
materialelor necesare desfăşurării jocului, intuirea materialului didactic ş.a.

Desfăşurarea jocului cuprinde, mai multe momente:

Introducerea în joc se poate realiza printr-o scurtă convorbire pentru

familiarizarea copiilor cu unele aspecte ale jocului şi cu regulile care trebuie respectate,
prin intuirea materialului ca şi printr-o expunere care să stârnească interesul copiilor sau
chiar printr-o ghicitoare.

Introducerea în joc nu este totdeauna un moment obligatoriu, uneori activitatea

putând începe direct cu anunţarea titlului jocului.

Anunţarea jocului urmăreşte cunoaşterea de către copii a felului activităţii şi a

titlului jocului. In cadrul anunţării jocului se poate da şi o explicare a titlului acestuia.
Uneori anunţarea titlului jocului se poate face într-o formă interogativă.

Explicarea jocului cuprinde prezentarea de către educatoare a principalelor etape

ale acţiunii jocului, precizarea regulilor jocului, indicaţii asupra modului de folosire a
materialului didactic, comunicarea sarciivilor conducătorului jocului şi a cerinţelor pentru
câştigătorul individual sau pentru echipa câştigătoare.

Explicarea trebuie să fie insoţită de demonstrare. Fie că se explică şi, în timpul

explicaţiei, se demonstrează, fie că se dă explicaţia, integrală şi apoi se demonstrează.

Fixarea regulilor se realizează fie printr-o scurtă convorbire în care se precizează

ce va trebui să facă copiii în momentele importante ale acţiunii, sau executarea jocului de
probă sub conducerea şi îndrumarea directă a educatoarei. Când este vorba de un joc cu o
acţiune mai complexă, regulile jocului pot fi atenţionate fie imediat după explicaţie, fie
după semnalul de începere a jocului. De exemplu:

"Începem jocul! Nu uitaţi, nu aveţi voie să deschideţi ochii înainte de a bate eu

(educatoarea) din palme. După ce aţi deschis ochii, va trebui să observaţi imaginea
expusă”.

44
 Executarea jocului. Jocul începe la semnalul educatoarei care, la început, intervine
mai des amintindu-le copiilor regulile, dând indicaţii asupra folosirii materialului ş.a. Pe
măsură ce jocul se repetă, ea acordă copiilor mai multă independenţă lăsându-i să acţioneze
liber.

Încheierea jocului. În încheierea jocului se declară câştigătorul/câştigătorii

(echipa câştigătoare) şi se fac aprecieri asupra modului cum s-a desfăşurat jocul, dând
cuvinte de laudă asupra copiilor care au respectat regulile şi nominalizându-i şi
atenţionându-i pe cei care au făcut greşeli şi s-au descurcat mai greu.

O încheiere plăcută, prin bucuria succesului şi prin satisfacţia imediată pe care o dă

copilului, sporeşte interesul preşcolarului pentru jocurile didactice.

Ghicitorile, întrecerile, dialogurile dintre copii, tonul educatoarei vesel, misterios,

limbajul non-verbal (gestica, mimica), sunt elemente esenţiale prin care se antrenează
copiii din învăţământul preşcolar/primar, care transformă jocul didactic într-o activitate
foarte plăcută şi preferată.

II.3. JOCUL -MIJLOC DE FORMARE A CAPACITĂŢILOR DE COMUNICARE

Jocul este un important mijloc de educaţie care pune în valoare şi antrenează

capacităţile creatoare ale preşcolarului. El este folosit pentru cunoaşterea realităţii pe o cale
mai accesibilă, deoarece copiii descoperă unele adevăruri noi pentru ei, angajându-se în
eforturi de gândire ce le oferă satisfacţii.

Preșcolarii sunt participanţi nemijlociţi la propria formare şi, antrenaţi în joc, ei sunt
capabili să depună eforturi mari pentru îndeplinirea sarcinilor date. Totodată, jocul didactic
contribuie la dezvoltarea judecăţii, memoriei, atenţiei, spiritului de observaţie, la cultivarea
obişnuinței cu munca intelectuală şi cea independentă. El constituie un mijloc şi un
procedeu deosebit de valoros de acumulare de noi cunoştinţe, de echilibrare a procesului de
învăţare şi a activităţii de joc, putându-se desfăşura atât în cadrul activităţilor liber-alese cât
şi în cele pe domenii experiențiale. Este un prilej de a completa unele lacune, de a asimila
şi de a folosi cunoştinţe noi, de a-şi dezvolta comunicarea sub toate aspectele sale.

45
 “Jocul didactic are şi o vădită valoare educativă, influenţând comportamentul
copiilor, mai ales prin intermediul regulilor, realizând o formă de socializare a relaţiilor
în care copiii trebuie să dovedească puterea de stăpânire, spirit disciplinat, spirit critic şi
cooperant, respectarea partenerilor.” (L.Casangiu, 2015, p.43)

Din perspectiva conţinuturilor procesului didactic, relaţiile de comunicare se

concretizează în efectuarea unor operaţii precum: emiterea de mesaje, informaţii, idei,
însuşiri, acţiuni; transmiterea; explicarea; demonstrarea; convingerea; adaptarea la
receptori.

Comunicarea este o relaţie , un proces , iar relaţia se defineşte ca o legătură şi

interacţiune între doi termeni : emiţător şi receptor sau destinatar.

Comunicare înseamnă transmiterea de informaţii dintre două persoane şi presupune

următoarele componente: “1.emiţător , 2.codul , 3. canalul de comunicare , 4. mesajul ,
5.receptorul sau destinatarul , 6.conexiunea inversă de la destinatar la emiţător”(Gherghina
și colaboratorii , 2005, p.18).

Ca vorbitor (emiţător ) şi ca receptor având scopul de a înţelege după auz , copilul

codifică şi decodifică în mod creator , în sensul realizării comunicării , utilizând toate
funcţiile esenţiale ale acesteia. Alexandra Mateiaş susţine faptul că ” încercând să
înţeleagă după auz , receptotul face efortul complementar de decodificare , de
reprezentare a referentului pe baza celor comunicate , de autocontrol pentru a menţine şi
a derula , pentru a raporta mesajul la situaţie , cu toate componentele sale” (Mateiaş,
2003, 82).

Comunicarea înseamnă interacțiune și se regăsește într-o masură foarte mare în

viaţa reală: prin mimică, gesturi, atitudinile corporale, prin ţinută, vestimentaţie, prin ceea
ce scriem, desenăm, prin limbaj noi comunicăm ceva. Nu mereu facem acest lucru
intenţionat, voluntar, dar comunicăm ceva.

Comunicarea presupune o interacţiune cooperantă : acţiune didactică, preocupată de

ceea ce se transmite şi de cum se transmite, ţinând seama de particularităţile copiilor.
Interpretarea acestui concept presupune interacţiunea prin care subiecţii schimbă mesaje,
îndeplinesc obiective , dirijează şi controlează activitatea unei persoane sau a unui grup , se
influenţează reciproc şi aşteaptă reacţii de răspuns fie pozitive sau negative.
46
 În ”Didactica activităţilor instructiv –educative pentru învăţământul preșcolar“
comunicarea are ca scop activarea competenţei comunicative –aptitudinală şi dobândită,
desemnând ”actul prin care una sau mai multe persoane transmit şi primesc mesaje
(posibil a fi distorsionate de zgomote diverse ), care se întâmplă într-un anumit context,
are anumite efecte şi creează anumite oportunităţii de feed-back”( Gherghina și
colaboratorii, 2005, p.25).

Deoarece activitatea fundamentală prin care se realizează toate activităţile din

grădiniţă este jocul, acesta este mijlocul principal prin care se stimulează dezvoltarea
capacităţilor de comunicare.

Jocul este cea mai eficientă cale pentru dezvoltarea vorbirii, a comunicării şi a
gândirii logice . Eficienţa acestuia constă în faptul că la desfăşurarea lui participă toţi
copiii, ei depunând eforturi de gândire, de exprimare, fără a conştientiza acest lucru ,
considerând că se joacă .

Ca activitate, jocul contribuie la dezvoltarea atitudinii pozitive faţă de muncă şi faţă

de învăţare. Este un mijloc eficient care contribuie la dezvoltarea limbajului , activitate
prin care realizăm comunicarea didactică.

Jocul impune o stare de destindere, bună dispoziţie, ajutându-i pe preşcolari să-şi

formeze capacitatea de a crea, de exprimare utilizând un limbaj cât mai corect , frumos şi
nuanţat.

”Limbajul reprezintă principalul instrument de informare şi formare a omului .”

(Zlate, 2006, p.238) . Prin intermediul jocului didactic se activează vocabularul copiilor,
fiind principalul mijloc utilizat în corectarea pronunţiei şi a însuşirii anumitor cstructuri
gramaticale.

Capacităţile de dezvoltare a limbajului şi a comunicării orale vizează dezvoltarea

tuturor aspectelor ce ţin de :

-auzul fonematic pentru a percepe corect sunetele limbii române;

-pronunţarea corectă şi articularea clară a cuvintelor ;

47
-îmbogăţirea vocabularului copiilor cu anumite cuvinte din mediul de joacă , cuvinte ,
însuşirile acestora;

-perceperea cuvintelor şi utilizarea corespunzătoare a acestora în situaţii concrete;

-educarea copiilor cu anumite aspecte ale limbajului artistic : recitarea corectă şi coerentă a
anumitor poezii, redarea sub forma dialogului a unor replici ale personajelor.

Educarea limbajului copiilor reprezintă o principală sarcină a învăţământului

preşcolar, ştiind faptul că vorbirea are o importanţă deosebită în dezvoltarea intelectuală a
acestora. Limbajul constituie principalul mijloc de comunicare şi înţelegere între
persoanele care îl utilizează, fiind o realitate vie, complexă ce evoluează continuu în
strânsă legătură cu dezvoltarea societăţii ale cărei acţiuni, aspiraţii şi realizări le reflectă.

Limbajul trebuie înţeles ca un important mijloc de realizare al învăţării, al

acumulării unor noi cunoştinţe, al realizării sarcinilor instructiv-educative ale
învăţământului.

Jocul didactic este mijlocul cel mai eficient de dezvoltare a capacităţilor de

comunicare verbală, deoarece el asigură participarea activă, atractivă şi deconectată
contribuind prin aceasta la dezvoltarea gândirii preşcolarilor.

Printre jocurile care au ca scop dezvoltarea capacităţilor de comunicare enumăr:

“Ghiceşte câte cuvinte am spus” este unul din jocurile didactice prin intermediul căruia am
stimulat formarea deprinderilor de a efectua operaţii de analiză şi sinteză delimitând
propoziţiile enunţate. Operaţia de analiză a fost efectuată în partea introductivă a jocului
când copiii au folosit material didactic pe care l-au separat în funcţie de numărul cuvintelor
rostite, după care a urmat formularea unor propoziţii cu aceasta. Pe baza imaginilor
prezentate (copil, cal, iepure) jocul didactic a urmărit formarea propoziţiilor din două
cuvinte şi analizarea lor.

Pentru gradarea sarcinii didactice, copiii au formulat propoziţii din două cuvinte
pornind de la un cuvânt dat.

“Jocul cuvintelor” contribuie la dezvoltarea gândirii, a gândirii logice şi divergente

şi a limbajului în acelaşi timp, copilul va trebui ca în funcţie de cuvântul spus de
educatoare să găsească un altul a cărei semnificaţie este opusă.
48
Exemple: cald – frig; repede – încet; subţire – gros; tare – moale; frumos – urât; harnic –
leneş; curat – murdar.

Jocul “Este adevărat?” urmăreşte să dezvolte la copii în baza cunoştinţelor

acumulate, capacitatea de a sesiza şi formula realul dintr-o situaţie dată cu ajutorul,
cuvintelor, propoziţiilor. Jocul se desfăşoară sub forma unui concurs între două grupe.
Fiecărei grupe i se adresează întrebări de tipul: Este adevărat că autoturismul are şase roţi?;
Vulpea trăiecte lângă casa omului. Ce spuneţi?.

Un alt joc prin care se urmăreşte dezvoltarea capacităţii de analiză, sinteză,

generalizare, gândire divergentă este jocul “Cine este meşterul?”. Jocul facilitează
realizarea interacţiunii dintre limbaj şi gândire. Copilul va trebui în baza achiziţiilor sale
anterioare să spună ce profesie are persoana care produce obiectul respectiv.

Comunicarea este procedeul prin care un individ transmite impresii, idei, de la o

persoană la alta, sau de la un grup la altul. În toate activităţile, de la activităţile de rutină,
pe care le trăim fiecare dintre noi, zilnic, până la activităţi complexe desfăşurate la nivelul
societăţilor, nu pot fi concepute în afara procesului de comunicare.

49
CAPITOLUL III.

“ROLUL ACTIVITĂȚILOR LUDICE ÎN DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR DE

COMUNICARE LA PREȘCOLARI”

CERCETAREA PEDAGOGICĂ

III.1. IPOTEZĂ

Se prezumă că prin intermediul programului experimental centrat pe activități

ludice, se vor îmbunătăți capacitățile preșcolarilor de comunicare sub toate aspectele sale.

III.2. OBIECTIVELE CERCETĂRII

Obiectiv general:

 Dezvoltarea capacităților de comunicare prin activități ludice la copiii preșcolari.

Obiective specifice:

 Stabilirea nivelului de dezvoltare a capacităților de comunicare ale preşcolarilor din

lotul investigat;
 Utilizarea unor activități ludice și jocuri didactice adecvate copiilor de 4-5 ani în
vederea îmbunătățirii comunicării;
 Înregistrarea, monitorizarea şi compararea rezultatelor obţinute de preşcolarii
grupei;
 Stabilirea evoluţiei copiilor şi a măsurilor ameliorative pentru perioada următoare;

III.3. METODE DE CERCETARE

 Metoda observației
 Experimentul pedagogic

III.3.1. Descrierea metodelor cercetării

Observația este o metodă descriptivă de culegere a datelor cercetării. Are un

caracter constatativ ce urmărește înregistrarea sistematică și organizată a unor fapte sau
fenomene, în condiții obișnuite de existență și manifestare, cu scopul de a le surprinde cât

50
mai exact și de a le descoperi trăsăturile esențiale. Aceasta se realizează cu ajutorul unui
instrument numit protocol, fișă sau grilă de observație.

Ca metodă de cunoaştere şi cercetare psihopedagogică, observaţia constă în

urmărirea intenţionată şi înregistrarea exactă, sistematică a diferitelor manifestări
comportamentale ale preșcolarului aşa cum se prezintă ele în mod natural. Între observarea
spontană, ocazională, pasivă şi observaţia ştiinţifică există diferenţe privind scopul, modul
de organizare, prelucrare şi interpretarea datelor obţinute. “… observaţia ştiinţifică în
cercetarea pedagogică înseamnă urmărirea atentă şi sistematică a fenomenelor şi faptelor
fără intenţia de a le modifica, cu scopul de a degaja relaţii cauzale referitoare la procesul
instructiv – educativ, pe baza cărora se pot formula generalizări predictive” (A.
Gugiuman şi colab., 1993, p. 54).

Observaţia este metoda cel mai des utilizată în cunoaşterea manifestărilor

comportamentale ale preşcolarilor, furnizând informaţii bogate şi variate. Aplicarea
riguroasă şi eficientă a observaţiei presupune parcurgerea următoarelor etape:

 pregătirea cercetătorului în vederea realizării observaţiei; (documentarea,

selectarea instrumentelor, tehnicilor etc.);

 observarea propriu-zisă;

 analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor obţinute.

Din punct de vedere psihopedagogic ne reţin atenţia câteva probleme

privind conţinutul observaţiei, formele şi condiţiile acesteia. Trebuie subliniat şi faptul că
în activitatea curentă la grupă, educatoarea este interesată în primul rând de realizarea
obiectivelor pedagogice; paralel, în procesul de predare – învăţare, aceasta realizează
observarea spontană a conduitelor de comunicare, de învăţare ale preșcolarilor. Strânse de-
a lungul unor intervale mai mari de timp şi prelucrate corect aceste observaţii devin ipoteze
ce sunt urmărite apoi prin observaţii sistematice.

Referitor la conţinutul observaţiei, M. Zlate (1994) consideră că acesta este

reprezentat de „simptomatica stabilă” (trăsăturile bioconstituţionale ale individului şi
trăsăturile fizionomice) şi „simptomatica labilă” (conduitele flexibile, mobile cum ar fi
conduita motorie, verbală, mnezică etc.). Este bine ştiut faptul că procesele, stările,

51
însuşirile psihice nu pot fi studiate, cunoscute în mod direct, ci prin modalităţile lor de
manifestare în conduită. (Exemplu, manifestările de conduită implicate în diferite activităţi
de joc, învăţare, muncă, comunicare, manifestările neurovegetative).

Avantajele utilizării acestei metode constau în faptul că ea permite surprinderea

manifestărilor comportamentale naturale („pe viu”) în condiţiile fireşti de activitate; oferă
date de ordin calitativ, fiind folosită cu multă eficienţă în studiul longitudinal al evoluţiei
copilului. Există însă şi limite ale acestei metode. Astfel, fenomenul cuprins în observaţie
poate fi greu de desprins şi de analizat, deoarece rareori apare izolat; necesită timp mai
îndelungat, deoarece fenomenul urmărit nu apare când dorim şi nici nu putem provoca
declanşarea acestuia.

Experimentul pedagogic este o metodă principală de investigație directă. Îl mai

putem numi “observație provocată”, însă dispune de o rigoare și precizie mai mare decât
observația, presupunând producerea sau schimbarea deliberată a unor fenomene
educaționale în vederea studierii lor aprofundate și a identificării, observării, cuantificării,
evaluării factorilor care le influențează sau le determină.

În literatura de specialitate sunt prezentate mai multe tipuri sau forme de

experiment: experiment de laborator, experiment natural şi experiment psihopedagogic, o
variantă a celui natural.

O formă particulară a experimentului natural, utilizată în condiţiile procesului

instructiv - educativ, este experimentul psihopedagogic. El poate fi de două feluri:
constatativ şi formativ. Cel constatativ vizează măsurarea şi consemnarea unei situaţii,
fenomen etc., existente la un anumit moment dat. De exemplu, se poate urmări în ce
măsură volumul limbajului sau structura sa gramaticală depind de vârsta subiecţilor, de
experienţa lor cognitivă, de condiţiile culturale din familie.

Experimentul formativ presupune intervenţia în grupul şcolar în vederea

determinării anumitor schimbări prin introducerea unor „factori de progres”.

Utilizat de obicei de către cadrele didactice, experimentul psihopedagogic

furnizează date de ordin cantitativ şi calitativ, cu grad sporit de precizie și rigurozitate,
fiind concludente, uşor de prelucrat şi interpretat.

52
 Experimentul nostru s-a desfășurat respectându-se următoarele etape:

 Etapa inițială (preexperimentală) în care am derulat următoarele acțiuni:

- realizarea unei documentări din literatura de specialitate pe marginea
subiectului pentru conceperea sistemelor de acționare;

- studierea condițiilor de desfăşurare a experimentului;

 Etapa de experimentare a debutat cu observarea preșcolarilor în vederea

întocmirii fișelor de observație (evaluarea inițială). În cadrul implementării
experimentului au fost derulate diverse activități utilizând metode și
mijloace care să conducă spre dezvoltarea capacităților de comunicare ale
preșcolarilor.

 Etapa finală (postexperimentală) s-a desfășurat în luna mai 2017 și a vizat

interpretarea și compararea datelor în vederea stabilirii evoluției
preșcolarilor.

III.4. VARIABILELE CERCETĂRII

1. Variabilă independentă:
- valorificarea mijloacelor educaţionale ale unor activități ludice.

2. Variabile dependente:

-nivelul de dezvoltare a capacităților de comunicare ale preșcolarilor;

- calitatea capacităţilor de comunicare a lotului de subiecți.

III.5. COORDONATELE MAJORE ALE CERCETĂRII

 Locul de desfășurare a cercetării:

Cercetarea s-a desfășurat la Grădinița cu program normal “Luminița”, din comuna

Lumina, județul Constanța.

 Perioada cercetării: octombrie 2016- mai 2017

53
  Eșantionul de subiecți:
Lotul de subiecți este alcătuit din 23 preşcolari ( 12 fete şi 11 băieți), cu vârste
cuprinse între 4-5 ani, ce frecventează grădinița în regim de program prelungit.

III.6. ACTIVITĂȚI SPECIFICE CERCETĂRII

III.6.1.EVALUAREA INIȚIALĂ. REZULTATE OBȚINUTE

„În concepția evaluării moderne se insistă pe necesitatea de a pune în funcțiune

dispozitive complexe menite să ofere elevilor, profesorilor și părinților instrumente de
dialog pentru a ameliora performanța sistemului. În plus, informațiile înregistrate pot să
faciliteze activitatea de evaluare a factorilor responsabili din cardul sistemului. Mai mult,
totul trebuie să fie explicit. Comunicarea între parteneri, cooperarea, colaborarea devin
caracteristici ale unei evaluări care are la bază un <contract social>, un <contract
pedagogic> între parteneri cu drepturi și responsabilități asumate.” ( C.Petre,2014, p.99)

Etapa experimentală a debutat cu evaluarea inițială a preșcolarilor. Aceasta s-a

realizat prin observarea comportamentelor copiilor în cadrul activităților desfășurate la
grupă în luna octombrie 2016. În această perioadă, la grupa mijlocie s-a derulat proiectul
tematic “ Eu, noi și lumea înconjurătoare”(ANEXA1).
Evaluarea inițială a vizat stabilirea nivelului de dezvoltare a capacităților de
comunicare ale preşcolarilor din lotul investigat. (ANEXA 2)
Fișa de observație a preșcolarului reprezintă un instrument util prin care se obțin
date privind nivelul de dezvoltare al fiecărui preșcolar, din punct de vedere
comunicațional. Aceasta este realizată într-o manieră sintetică şi prezintă avantajul că
poate fi completată în mod operativ. Structurată pe trei rubrici, aceasta oferă cadrul
optim de sistematizare şi clasificare a datelor. Totodată, acest instrument oferă
oportunitatea de a aprecia gradul de intensitate (frecvenţa) cu care se manifestă
comportamentele comunicaționale ale preșcolarilor.
În elaborarea sa, am abordat patru forme ale comunicării (comunicarea verbală,
comunicarea paraverbală, comunicarea nonverbală și cea interpersonală), stabilind
pentru fiecare dintre acestea, câte trei comportamente observabile.

54
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială- etapa preexperimentală)

Data completării fișei de observație : 28. X. 2016

Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: Sex M/F Vârsta:
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris : niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului
1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut.
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica.
Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii.
interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor.

55
 Preșcolarii au fost observați pe tot parcursul întregului program, atât în cadrul
activităților pe domenii experiențiale, cât și în cadrul celor de dezvoltare personală și
celor liber-alese.
În urma completării și interpretării datelor obținute, am centralizat punctajele, într-
un grafic centralizator.

CENTRALIZATORUL DATELOR CONFORM FIȘELOR DE OBSERVAȚIE

EVALUARE INIȚIALĂ

Nume Comunicare Comunicare Comunicare Comunicare Total

Preșcolari verbală paraverbală nonverbală interpersonală punctaj
A.D.D 7 6 9 9 31
A.I.M. 6 6 5 6 23
B.G.S. 5 6 5 6 22
C.A.V.A. 6 3 4 6 19
C.D.A-M. 6 6 6 6 24
C.E.I. 9 8 10 9 36
C.M.S. 3 3 7 3 16
C.S.M. 7 5 5 7 24
D.C. 9 9 7 9 34
D.D.Ș. 8 6 9 8 31
D.L.M. 8 6 8 9 31
H.V.M. 7 6 6 8 27
I.C.T. 8 9 8 10 35
I.E.N. 3 3 9 5 20
L.A.I. 4 4 9 5 22
L.C.Ș. 8 8 8 9 33
L.M. 10 9 7 10 36
M.D.M. 8 7 7 9 31
O.A.A. 9 9 7 9 34
S.V.M.R. 6 6 7 8 27
T.D. 11 10 9 11 41

56
Z.E.A. 9 7 8 9 33
Z.V.A. 6 5 7 7 25

TOTAL 163 147 167 178 655

PUNCTAJ

Pentru o viziune clară asupra datelor obținute, am stabilit, conform punctajului, trei
niveluri de dezvoltare a capacităților de comunicare după cum urmează:

- Între 12 și 23 puncte s-au încadrat preșcolarii cu nivel minim de dezvoltare.

Conform datelor obținute în urma evaluării inițiale, un număr de 6 copii se situau la
acest nivel (A.I.M., B.G.S., C.A.V.A., C.M.S., I.E.N., L.A.I.).

- Între 24 și 35 puncte s-au încadrat preșcolarii cu nivel mediu de dezvoltare. În

această categorie s-au aflat cei mai mulți dintre aceștia, în număr de 14 (A.D.D,
C.D.A-M., C.S.M., D.C., D.D.Ș., D.L.M., H.V.M., I.C.T., L.C.Ș., M.D.M., O.A.A.,
S.V.M.R., Z.E.A., Z.V.A.).

- Între 36 și 48 puncte au obținut preșcolarii ce se încadrau la nivelul maxim de

dezvoltare, conform fișei de observație aplicate. La acest nivel se situau trei copii
(C.E.I., L.M. și T.D.)

57
 Deasemenea, se poate observa că la nivel colectiv, pentru fiecare dintre tipurile de
comunicare supuse observației, s-au obținut punctaje medii având în vedere faptul că
numărul maxim de puncte ce se putea obține la o singură formă de comunicare era de
276.

Procentual datele arătau astfel:

58
 RAPORT ASUPRA REZULTATELOR OBȚINUTE LA EVALUAREA INIȚIALĂ

Evaluarea iniţială reprezintă o componentă esenţială a procesului instructiv -

educativ din grădiniţă, fără de care cadrele didactice nu ar putea constata progresele
fiecărui copil în parte şi ale grupei în ansamblu. Pe lângă funcţiile de măsurare , de
diagnosticare şi de prognozare, un rol important al evaluării iniţiale este stabilirea
demersului didactic din perioada următoare, care urmăreşte în primul rând socializarea
copiilor.

Consider că prin intermediul evaluării iniţiale se pot identifica lacunele existente la

fiecare copil şi putem stabili în ce măsură trebuie abordat un anumit aspect al activtăţii
instuctiv-educative. Menţionăm că vom avea în vedere faptul că jocul este activitatea
fundamentală şi de aceea activităţile vor fi prezentate şi desfăşurate sub formă de joc, astfel
încât copiii să nu sesizeze efortul intelectual, ci să se simtă motivaţi în realizarea cât mai
eficientă a sarcinilor. De asemenea, este necesar să respectăm particularităţile de vârstă şi
individuale, motiv pentru care mǎ voi raporta la fiecare copil în parte şi nu-l vom raporta
pe el la colectiv.

Grupa mijlocie “Gărgăriţele” cuprinde un număr de 23 copii, dintre care 11 băieţi

şi 12 fete.

Toţi copiii sunt de naţionalitate română, de religie ortodoxă 22, iar o fetiță este de
religie musulmanǎ, majoritatea provin din familii biparentale, existând două fetițe și un
băiat care sunt în grija bunicilor, părinţii copiilor au studii medii.

Niveluri de performanță pentru tipurile de comunicare urmărite:

Comunicare verbală:

- 10 - 12 puncte – nivel maxim de dezvoltare;

- 7 – 9 puncte – nivel mediu de dezvoltare;

- 3 – 6 puncte – nivel minim de dezvoltare;

Pentru acest tip de comunicare s-au înregistrat următoarele rezultate:

-Nivelul maxim de dezvoltare a fost atins de un număr de 2 preșcolari (L.M., T.D.);

59
 -Nivelul mediu de dezvoltare a fost atins de 12 preșcolari (A.D.D, C.E.I., C.S.M.,
D.C., D.D.Ș., D.L.M., H.V.M., I.C.T., L.C.Ș., M.D.M., O.A.A., Z.E.A.);

- Nivelul minim de dezvoltare a fost atins de 9 preșcolari (A.I.M., B.G.S.,

C.A.V.A., C.D.A-M., C.M.S., I.E.N., L.A.I., S.V.M.R. și Z.V.A.).

Comunicare paraverbală:

- 10 - 12 puncte – nivel maxim de dezvoltare;

- 7 – 9 puncte – nivel mediu de dezvoltare;

- 3 – 6 puncte – nivel minim de dezvoltare;

-Nivelul maxim de dezvoltare a fost atins de un preșcolar (T.D.);

-Nivelul mediu de dezvoltare a fost atins de 8 preșcolari ( C.E.I., D.C., I.C.T.,

L.C.Ș., L.M., M.D.M., O.A.A., Z.E.A.);

- Nivelul minim de dezvoltare a fost atins de 14 preșcolari ( A.D.D., A.I.M.,

B.G.S., C.A.V.A., C.D.A-M., C.M.S.,C.S.M., D.D.Ș., D.L.M., H.V.M., I.E.N., L.A.I.,
S.V.M.R. și Z.V.A.).

Comunicare nonverbală:

- 10 - 12 puncte – nivel maxim de dezvoltare;

- 7 – 9 puncte – nivel mediu de dezvoltare;

- 3 – 6 puncte – nivel minim de dezvoltare;

-Nivelul maxim de dezvoltare a fost atins de un preșcolar (C.E.I.);

-Nivelul mediu de dezvoltare a fost atins de un număr de 16 preșcolari (A.D.D ,

C.M.S., D.C., D.D.Ș., D.L.M., I.C.T., I.E.N., L.A.I., L.C.Ș., L.M., M.D.M., O.A.A.,
S.V.M.R., T.D., Z.E.A., Z.V.A.);

- Nivelul minim de dezvoltare a fost atins de 6 preșcolari (A.I.M., B.G.S.,

C.A.V.A., C.D.A-M., C.S.M., H.V.M).

60
Comunicare interpersonală:

- 10 - 12 puncte – nivel maxim de dezvoltare;

- 7 – 9 puncte – nivel mediu de dezvoltare;

- 3 – 6 puncte – nivel minim de dezvoltare;

-Nivelul maxim de dezvoltare a fost atins de 3 preșcolari (I.C.T., L.M., T.D);

-Nivelul mediu de dezvoltare a fost atins de un număr de 13 preșcolari (A.D.D ,

D.C., D.D.Ș., D.L.M., C.E.I., C.S.M., H.V.M., L.C.Ș., M.D.M., O.A.A., S.V.M.R.,
Z.E.A., Z.V.A.);

- Nivelul minim de dezvoltare a fost atins de 7 preșcolari (A.I.M., B.G.S.,

C.A.V.A., C.D.A-M., C.M.S., I.E.N., L.A.I., ).

În urma studierii și interpretării datelor obținute am stabilit activitățile ce se vor

desfășura în perioada imediat următoare, cea a implementării programului experimental.

Așadar, modul cel mai evident ce duce la dezvoltarea capacităților de comunicare

ale preșcolarilor, îl constituie jocul, în toate formele sale.

Deasemenea, am considerat că încheierea unui parteneriat de colaborare cu trupa de

teatru Aktual Fantasyo Show din Constanța, va aduce un aport important asupra
dezvoltării capacităților de comunicare ale preșcolarilor, deoarece prin natura domeniului
de activitate și prin programele interactive pe care le desfășoară în grădinițe, vor aduce
reale beneficii pe plan comunicațional copiilor.

Preșcolarii grupei mijlocii au fost implicați pe parcursul întregului an școlar în

diverse activități extracurriculare, menite să stimuleze dezvoltarea unor capacități de
comunicare.

La această gupă de preșcolari, s-a aplicat în acest an școlar Planul Dalton, un

concept educațional ce “creează cele mai bune condiții posibile pentru dezvoltare
personală, intelectuală și socială a preșcolarilor”, cuvintele definitorii ale acestui concept
fiind “Responsabilitate. Încredere în sine. Cooperare”.

61
III.6.2.DESCRIEREA PROGRAMULUI EXPERIMENTAL

PERIOADA TIPUL DE ACTIVITĂȚI LUDICE PROPUSE

COMUNICARE

07.11.2016- Comunicare “La telefon”- joc didactic

30.11.2016 verbală
“Spectacol de magie”- program artistic pentru copii

Comunicare “ De-a Carnavalul Toamnei” – program artistic și

paraverbală distractiv

“Teatru de păpuși”- spectacol susținut de trupa Aktual

Fantasyo.

Comunicare „Supa de zarzavat”- joc mim

nonverbală

Comunicare „Ghici cine te-a strigat?”- joc de atenție

interpersonală

05.12.2016- Comunicare „După mine, cine vine?” (despre anotimpuri) – joc

22.12.2016 verbală exercițiu

Comunicare „Recită o poezie!” - concurs

paraverbală
“Atelierul lui Moș Crăciun”- program artistic

Comunicare „Cum ne îmbrăcăm iarna?”- pantomimă

nonverbală

Comunicare „Moș Crăciun pentru o zi!” – acțiune voluntariat la

interpersonală G.P.N.Castelu

09.01.2017- Comunicare „Ghicitori şi versuri cu drag să rostim/ E iarnă, copii,

24.02.2017 verbală să ne veselim”- joc

Comunicare „ Unirea Principatelor la grădiniță” – program artistic

paraverbală

62
 Comunicare „Parada costumelor populare” –joc de rol
nonverbală

Comunicare „Hai să dăm mână cu mână” – joc muzical

interpersonală
Concursul Internațional Discovery- participarea
preșcolarilor la concurs

1.03.2017- Comunicare „Răspunde repede și bine”- joc didactic

31.03.2017 verbală

Comunicare “Cine știe mai multe versuri?”- joc senzorial

paraverbală

Comunicare „De-a mama” –joc de rol

nonverbală

Comunicare “Mamă, azi e ziua ta!”- activitate interactivă cu

interpersonală preșcolarii și mămicile/bunicile

„Albinuța a plecat să culeagă miere” – joc muzical

03.04.2017- Comunicare “Mama își caută puiul”- joc didactic

28.04.2017 verbală

Comunicare “Ridichea uriașă” – dramatizare

paraverbală
“Ne jucăm”- joc didactic

Comunicare “Mimează și pasează” – joc de atenție

nonverbală

Comunicare “Un copil politicos”- joc didactic

interpersonală
“Vine iepurașul de Paști!”- acțiune de voluntariat la
Centrul de plasament “Micul Rotterdam”

02.05.2017- Comunicare “Zăpăcim poveștile!”-joc didactic

25.05.2017 verbală

63
 Comunicare “La spectacol”- excursie cu vizionarea unei piese de
paraverbală teatru pentru copii- Teatrul pentru Copii și Tineret
“Căluțul de mare” Constanța

Comunicare „De-a clovnii” – activitate ludică cu un clovn

nonverbală

Comunicare “Bucătari pentru o zi”

interpersonală

Am selectat din noul curriculum aprobat prin OM nr. 5233 din data de 1.09.2008,
comportamente specifice, importante pentru copilul de 4-5 ani în dezvoltarea capacităților
și abilităților de comunicare, din cadrul Domeniului Limbă și Comunicare.

Domeniul Limbă și Comunicare:

 folosește corect formule de salut;

 ia parte la discuţii în mici grupuri informale;

 ia parte la activităţile de joc, de învăţare în grup, sugerează ce este de făcut mai

departe într-un joc, o activitate, continuând secvenţe de acţiuni;

 discută cu colegii şi cu profesorul despre subiecte cunoscute, povesteşte întâmplări

din viaţa personală (persoana proprie, familie, prieteni etc.);

 întreabă şi răspunde la întrebări;

 ştie să se prezinte;

 învaţă cuvinte noi şi le utilizează în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare.

 transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităţilor de învăţare (ex.: prin
telefon de jucărie sau real);

 primeşte mesaje, îndeplineşte instrucţiuni simple;

 compune, treptat, propoziţii din două, trei sau mai multe cuvinte;
64
 răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune;

 solicită ajutorul adultului atunci când nu înţelege un mesaj.

 urmăreşte linia unei poveşti, concomitent cu imaginile din carte, ori ascultând
povestea spusă de profesor;

 răspunde la întrebări privind conţinutul unui text, a unei povestiri scurte.

 reţine expresii ritmate şi rimate; recită poezii cu respectarea intonaţiei, ritmului,

pauzei, în concordanţă cu mesajul transmis;

 utilizează calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în transmiterea
unor idei şi sentimente;

 realizează mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei povestiri sau
poezii, utilizând vorbirea dialogată, nuanţarera vocii, intonaţia, cu sprijinul
educatoarei şi folosind indicaţiile sugerate de text.

 îşi recunoaşte numele propriu oriunde îl întâlneşte şi, eventual, îl scrie cu

majuscule;

 „citeşte” succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor;

 învaţă să „citească” imaginile dintr-o pagină de la stânga la dreapta şi de sus în jos.

Exemple de jocuri desfășurate:

LA TELEFON

Scopuri:

• Dezvoltarea capacităţii de a crea un dialog pe o temă dată.

• Exersarea formulelor de adresare cunoscute (de salut, prezentare, mulţumiri).

Sarcina didactică:

• Realizarea unei convorbiri telefonice coerente între doi copii.

Desfăşurarea jocului:

65
Telefonul este luat de un copil din grupă care poate chema orice coleg doreşte pentru a
purta o discuţie. Tema convorbirii telefonice este aleasă de copil sau sugerată de
educatoare.

Exemple de teme:

- O zi la grădiniţă/O zi acasă/Jucăria preferată/Emisiunea preferată/La teatru.

Varianta I - Jocul La telefon constituie prilej de exersare a formulelor de adresare (de

salut, de prezentare, de felicitare, de prezentare a unor scuze, mulţumiri etc.).
Educatoarea poate sugera o situaţie, iar copiii la telefon stabilesc convorbirea pe tema
respectivă.

Exemplu:

- Se pot face invitaţii la serbări, spectacole, aniversări.

- Se mulţumeşte pentru un ajutor, un sprijin acordat etc.

Varianta a Il-a - Joc distractiv: Telefonul fără fir

Se transmite un cuvânt sau o propoziţie primului copil din şir, iar acesta transmite mai
departe tot şoptit la ureche. Ultimul copil spune ce a înţeles. Se antrenează întreaga
grupă.

ZĂPĂCIM POVEȘTILE

Scopuri:

• Verificarea conţinutului poveştilor învăţate.

• Consolidarea deprinderii de exprimare orală corectă.

Sarcina didactică:

• Identificarea poveştilor după imaginile prezentate şi povestirea coerentă a

conţinutului fiecărei imagini.

Material didactic:

• Imagini cu secvenţe din poveşti.

66
 Desfăşurarea jocului:

• Educatoarea amestecă ilustraţii din două-trei poveşti cunoscute (maximum patru-

cinci imagini din fiecare poveste) şi le cere copiilor să separe imaginile
corespunzătoare fiecărei poveşti, apoi să aşeze în ordine cronologică acţiunile. Copiii
vor verbaliza, prin propoziţii bine formulate, cele intuite în fiecare imagine.

Exemple:

„Punguţa cu doi bani“, „Ursul păcălit de vulpe“.

CINE ŞTIE MAI MULTE VERSURI?

Scopuri:

• Consolidarea deprinderii de a recita clar, expresiv, coerent poeziile învăţate.

• Exersarea memorării voluntare.

Sarcina didactică:

• Recitarea expresivă a poeziilor învăţate.

Desfăşurarea jocului:

• Se organizează un concurs între două echipe. Tematica versurilor poate fi variată:

despre animale, plante, obiceiuri tradiţionale. Echipa care recită expresiv cele mai multe
versuri va fi declarată învingătoare.

UN COPIL POLITICOS!

Scopuri

• dezvoltarea imaginaţiei creatoare în susţinerea unei vorbiri monologate sau

dialogate;

• dezvoltarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut.

• dezvoltarea capacităţii de a aprecia situaţiile concrete din punct de vedere moral şi

civic;

67
Obiective operaţionale

Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii, copiii vor fi capabili:

• să grupeze imaginile care reprezintă acţiuni, în funcţie de un criteriu dat (fapte bune
- fapte rele) motivând gruparea acestora;

• să creeze un dialog cu un alt copil, pornind de la o imagine concretă;

• să aprecieze faptele bune ale personajelor din poveste/povestire, ale colegilor sau
prietenilor.

Sarcini didactice

• aprobarea sau dezaprobarea faptelor şi a acţiunilor care sunt sau nu în concordanţă

cu normele morale şi civice;

• crearea unui dialog sau a unui comentariu despre situaţiile concrete prezentate.

Regulile jocului

Tabla este împărţită în două: o parte albă, una neagră. Pe partea albă se vor aşeza imaginile
ce reprezintă un comportament pozitiv, corect, iar pe partea neagră imaginile ce reprezintă
un comportament negativ, greşit.

Copiii trebuie să motiveze aşezarea făcută.

Copiii îşi aleg un rol pe care doresc să-l interpreteze, spunând ce ar face ei în situaţia
personajului sau ce cred că a gândit acel personaj.

Elemente de joc

• joc de rol, mişcare, aplauze.

Material didactic

• imagini reprezentând comportamente corecte şi comportamente greşite;

EXEMPLE: un copil stă pe scaun în timp ce un bătrân stă în picioare/un copil oferă locul
unui bătrân; un copil traversează pe culoarea roşie a semaforului/altul traversează pe

68
culoarea verde; un copil circulă în autobuz, altul pe scara autobuzului; un copil se
joacă cu jucării, altul cu focul; un copil vânează păsările, altul dă de mâncare animalelor.

• un panou pentru afişaj.

Desfăşurarea jocului

Copiii îşi aleg o imagine, spun ce reprezintă ea, apoi trebuie să o aşeze pe un panou
în partea albă, dacă reprezintă o faptă bună, sau în partea neagră, dacă prezintă o faptă rea.
Motivează alegerea făcută.

Variantă: Copiii sunt puşi în situaţia de a fi ei înşişi personajele din imagini şi de a crea un
monolog sau un dialog între aceste personaje, din care să reiasă ce pot gândi şi spune ele.
Astfel, se exersează limbajul copiilor, activizând vocabularul şi vorbirea expresivă.

Variantă: Copiii pot recita poezii care prezintă fapte bune (de exemplu: Să nu minţi de I.
Munteanu, Mulţumesc de Gh. Zarafu, Obiceiuri bune de Virgil Carianopol, Fapte bune de
Victor Tulbure; proverbe şi zicători).

Ei pot exemplifica cu personaje din poveşti, prin a căror acţiune sunt scoase în
evidenţă fapte bune.

Variantă: Copiilor li se cere să interpreteze cântece în care sunt prezentate fapte bune.

În încheierea jocului, copiii sunt solicitaţi să îşi reamintească culorile şi semnificaţiile

semaforului şi să-l reprezinte într-un desen.

SPUNE NUMELE FIECĂRUIA

Scopuri:

• Consolidarea deprinderii de exprimare orală, corectă, în structuri gramaticale cât

mai ample.

• Formarea deprinderii de a formula răspunsuri ample la întrebările educatoarei.

Sarcina didactică:

• Formularea corectă a răspunsurilor la întrebările educatoarei, respectând acordul

părţilor de vorbire din propoziţii.

69
Desfăşurarea jocului:

Educatoarea pune o serie de întrebări, iar copiii răspund prin propoziţii dezvoltate.

Exemple:

- Care animal fură găini? (Vulpea fură găini, raţe şi alte păsări.)

- Care pasăre îşi cântă numele? (Cucul este pasărea care îşi cântă numele: cu-cu, cu-
cu.)

- Cine este tatăl tatălui tău? etc.

NE JUCĂM

Scop:

• Consolidarea deprinderii de a alcătui propoziţii dezvoltate, în care să se folosească

comparaţia ca figură de stil.

Sarcina didactică:

• Aprecierea prin comparaţii a însuşirilor unor obiecte, fiinţe, fenomene.

Desfăşurarea jocului:

• Pe masă sunt aşezate jetoane cu imagini diferite, după care se vor formula
propoziţii. Educatoarea solicită copiilor să precizeze în propoziţie o însuşire a obiectului, a
fiinţei sau a fenomenului respectiv, dar şi o comparaţie (o asemănare) cu un alt obiect,
fiinţă sau fenomen.

Exemple:

- Rochiţa păpuşii este albă ca zăpada.

- Mingea este rotundă ca soarele.

- Fetiţa este frumoasă ca o floare.

70
DULĂPIORUL PĂPUȘII

Scop: Verificarea reprezentărilor copiilor despre obiecte de îmbrăcăminte.

Dezvoltarea sensibilităţii tactile.

Formarea deprinderii de a descrie un obiect prin redarea elementelor şi însuşirilor sale

principale.

Sarcina didactică: Denumirea însuşirilor obiectului şi plasarea lui în poziţia indicată.

Executarea operaţiilor de împăturire a obiectelor de îmbrăcăminte.

Regula jocului: Copiii vor face ordine în dulăpiorul păpuşii şi o vor ajuta să se îmbrace,
recunoscând şi denumind obiectele de îmbrăcăminte.

Elemente de joc: Mânuirea materialelor, aplauze.

Material didactic: Dulăpior compartimentat cu mai multe rafturi, obiecte de îmbrăcăminte

în miniatură, o păpuşă, jetoane reprezentând articole de îmbrăcăminte.

Desfăşurare: Educatoarea prezintă o păpuşă care nu ştie să se îmbrace, este prea mică, nu
ajunge la dulap şi nu ştie ce haine îi trebuie în diferite situaţii.

• „Să facem ordine în dulap. Se scot toate obiectele de îmbrăcăminte şi se aşază pe

masă. Pe rând, copiii chemaţi aleg un obiect de îmbrăcăminte, îl numesc, denumesc
culoarea şi eventual grosimea şi felul materialului (reiat, stofă, catifea, mătase, lână,etc).
Apoi împăturesc obiectul respectiv şi îl aşază pe raftul indicat de educatoare. De ex.:
„Aşază rochiţa pe raftul din mijloc", „Pune căciula pe raftul de sus" etc.

• „Să îmbrăcăm păpuşa . Copiii solicitaţi trebuie să aleagă obiectele de îmbrăcăminte

în funcţie de anotimp (este cald - o îmbrăcăm cu haine subţiri, este frig - cu haine groase)
sau ocazie (plimbare, vizită, merge la grădiniţă sau la plajă, etc).

• „Ce-mi trebuie!" Păpuşa, prin intermediul educatoarei, cere copiilor diferite articole
de îmbrăcăminte: „Mi-e frig la mâini. Ce-mi trebuie?", „Mi-e somn! Vreau să merg la
culcare. Ce-mi trebuie?" etc. Copiii răspund prin ridicarea jetonului cu imaginea
corespunzatoare: mănuşi, pijama,etc. sau vin şi plasează jetoanele lângă păpuşă în dreptul
fulgului- mănuşile, căciula, etc; în dreptul stelelor/lunii, pijamaua. Răspunsurile corecte
vor fi aplaudate.
71
III.6.3.EVALUAREA FINALĂ. ANALIZA COMPARATIVĂ A REZULTATELOR

Prin realizarea evaluării finale am îndeplinit obiectivul cercetării ce se referă la

înregistrarea, monitorizarea şi compararea rezultatelor obţinute de preşcolarii grupei.
Prin analiza comparativă a rezultatelor celor două principale forme de evaluare, am
vizat obiectivul cercetării ce face referire la stabilirea evoluţiei copiilor şi a măsurilor
ameliorative.
Evaluarea finală s-a realizat prin intermediul Fișei de observație a preșcolarului, cu
ajutorul căreia am putut stabili în mod individual progresul fiecărui preșcolar. (ANEXA 3)
Rezultatele obținute în urma efectuării evaluării finale au fost înregistrate într-un
centralizator.

CENTRALIZATORUL DATELOR CONFORM FIȘELOR DE OBSERVAȚIE

EVALUARE FINALĂ

Nume Comunicare Comunicare Comunicare Comunicare Total

Preșcolari verbală paraverbală nonverbală interpersonală punctaj
A.D.D 10 9 9 12 40
A.I.M. 9 9 7 11 36
B.G.S. 7 9 8 9 33
C.A.V.A. 9 7 7 9 32
C.D.A-M. 10 10 10 9 39
C.E.I. 12 9 10 12 43
C.M.S. 8 6 8 6 28
C.S.M. 12 10 9 10 41
D.C. 11 11 10 12 44
D.D.Ș. 10 10 10 12 42
D.L.M. 10 9 11 9 39
H.V.M. 9 7 8 9 33
I.C.T. 11 9 9 12 41
I.E.N. 5 4 9 8 26
L.A.I. 9 9 10 7 35

72
L.C.Ș. 10 9 9 12 40
L.M. 12 9 9 12 42
M.D.M. 11 9 9 11 40
O.A.A. 12 9 9 11 41
S.V.M.R. 9 7 9 9 34
T.D. 12 11 12 12 47
Z.E.A. 12 9 8 12 41
Z.V.A. 9 8 9 9 35
TOTAL
PUNCTAJ 229 199 209 235 872

Pentru o viziune clară asupra datelor obținute, am constatat evoluția semnificativă a

preșcolarilor, conform punctajului, pe cele trei niveluri de dezvoltare a capacităților de
comunicare stabilite:

- Între 12 și 23 puncte s-au încadrat preșcolarii cu nivel minim de dezvoltare.

Conform datelor obținute în urma evaluării inițiale, un număr de 6 copii se situau la
acest nivel (A.I.M., B.G.S., C.A.V.A., C.M.S., I.E.N., L.A.I.).

În urma datelor obținute la evaluarea finală, constatăm că niciun preșcolar nu se

mai încadrează la acest nivel.

- Între 24 și 35 puncte s-au încadrat preșcolarii cu nivel mediu de dezvoltare. În

această categorie s-au aflat în urma evaluării inițiale un număr de 14 preșcolari
(A.D.D, C.D.A-M., C.S.M., D.C., D.D.Ș., D.L.M., H.V.M., I.C.T., L.C.Ș., M.D.M.,
O.A.A., S.V.M.R., Z.E.A., Z.V.A.).

Analizând centralizatorul datelor evaluării finale, constatăm că la acest nivel se

încadrează, conform punctajelor obținute , un număr de 8 preșcolari (B.G.S.,
C.A.V.A., C.M.S., H.V.M., I.E.N., L.A.I., S.V.M.R., Z.V.A.), majoritatea aflându-
se la acest nivel evoluând de la cel inferior.

- Între 36 și 48 puncte au obținut preșcolarii ce se încadrau la nivelul maxim de

dezvoltare, conform fișei de observație aplicate la evaluarea inițială. La acest nivel
se situau trei copii (C.E.I., L.M. și T.D.)

73
 Este vizibilă evoluția, constatând că în această categorie se încadrează acum, un
număr de 15 preșcolari (A.D.D, A.I.M., C.E.I.,C.D.A-M., C.S.M., D.C., D.D.Ș.,
D.L.M., I.C.T., L.C.Ș., L.M., M.D.M., O.A.A., T.D. și Z.E.A.).

Vizualizând figurile de mai jos, se poate observa progresul preșcolarilor.

74
Niveluri de performanță înregistrate individual, în urma aplicării programului
experimental:

Comunicare verbală:

- 10 - 12 puncte – nivel maxim de dezvoltare;

- 7 – 9 puncte – nivel mediu de dezvoltare;

- 3 – 6 puncte – nivel minim de dezvoltare;

Pentru acest tip de comunicare s-au înregistrat următoarele rezultate:

-Nivelul maxim de dezvoltare a fost atins de un număr de 14 preșcolari (A.D.D,

C.D.A-M., C.E.I., C.S.M., D.C., D.D.Ș., D.L.M., L.M., I.C.T., L.C.Ș., M.D.M., O.A.A.,
T.D., Z.E.A.);

-Nivelul mediu de dezvoltare a fost atins de 8 preșcolari (A.I.M., B.G.S., C.A.V.A.,

C.M.S., H.V.M., L.A.I., S.V.M.R. și Z.V.A.);

- Nivelul minim de dezvoltare a fost atins de un preșcolar (I.E.N.).

Comunicare paraverbală:

- 10 - 12 puncte – nivel maxim de dezvoltare;

- 7 – 9 puncte – nivel mediu de dezvoltare;

- 3 – 6 puncte – nivel minim de dezvoltare;

-Nivelul maxim de dezvoltare a fost atins de un număr de 5 preșcolari ( C.D.A-M.,

C.S.M., D.C., D.D.Ș., T.D.);

-Nivelul mediu de dezvoltare a fost atins de 16 preșcolari (A.D.D., A.I.M., B.G.S.,

C.A.V.A., C.E.I., D.L.M., H.V.M., I.C.T., L.C.Ș., L.M., L.A.I., M.D.M., O.A.A.,
S.V.M.R., Z.E.A. și Z.V.A.);

- Nivelul minim de dezvoltare a fost atins de 2 preșcolari (C.M.S., I.E.N.).

75
Comunicare nonverbală:

- 10 - 12 puncte – nivel maxim de dezvoltare;

- 7 – 9 puncte – nivel mediu de dezvoltare;

- 3 – 6 puncte – nivel minim de dezvoltare;

-Nivelul maxim de dezvoltare a fost atins de 7 preșcolari (C.D.A-M., C.E.I., D.C.,

D.D.Ș., D.L.M., L.A.I., T.D.);

-Nivelul mediu de dezvoltare a fost atins de un număr de 16 preșcolari (A.D.D ,

A.I.M., B.G.S., C.A.V.A., C.S.M., H.V.M .,C.M.S., I.C.T., I.E.N., L.C.Ș., L.M., M.D.M.,
O.A.A., S.V.M.R., Z.E.A. și Z.V.A.);

- Nivelul minim de dezvoltare – niciun preșcolar.

Comunicare interpersonală:

- 10 - 12 puncte – nivel maxim de dezvoltare;

- 7 – 9 puncte – nivel mediu de dezvoltare;

- 3 – 6 puncte – nivel minim de dezvoltare;

-Nivelul maxim de dezvoltare a fost atins de 13 preșcolari (A.D.D , A.I.M., C.E.I.,

C.S.M., D.C., D.D.Ș., I.C.T., L.M., L.C.Ș., M.D.M., O.A.A., T.D., Z.E.A.);

-Nivelul mediu de dezvoltare a fost atins de un număr de 9 preșcolari (B.G.S.,

C.A.V.A., C.D.A-M., I.E.N., L.A.I., D.L.M., H.V.M., S.V.M.R., Z.V.A.);

- Nivelul minim de dezvoltare a fost atins de 1 preșcolar (C.M.S.).

Analizând îndividual fiecare preșcolar, am observat o evoluție spectaculoasă a doi

copii (C.S.M și C.D.A-M.), care în urma evaluării inițiale se regăseau în nivelul minim de
dezvoltare a capacităților de comunicare, iar acum, la evaluarea finală, se regăsesc în
cadrul nivelului maxim de dezvoltare la majoritatea tipurilor de comunicare.

76
 Deasemenea, se poate observa că la nivel colectiv, pentru fiecare dintre tipurile de
comunicare, s-au obținut punctaje după cum urmează:

77
 Analizând comparativ datele, se poate observa evoluția înregistrată la nivelul
tuturor tipurilor de comunicare:

ANALIZA COMPARATIVĂ

ANALIZĂ COMPARATIVĂ A PUNCTAJULUI TOTAL

78
Procentajul ne indică un progres de 20%:

ANALIZĂ COMPARATIVĂ PROCENTUALĂ

A PUNCTAJULUI TOTAL

79
III.7.CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Pregătirea preşcolarului pentru viaţă rămâne un obiectiv major al grădiniței, care

trebuie să asigure condiții optime pentru dezvoltarea diverselor capacități și abilități
necesare pentru integrarea cu succes în societate.

Activitatea didactică din învăţământul preşcolar este complexă şi necesită

desfășurarea unor activități, adaptate la specificul vârstei, jocul și activitățile ludice fiind
principalele forme de activitate prin care preșcolarul are oportunitatea de a se cunoaște pe
sine și mediul înconjurător. Sesizarea înclinaţiilor şi sensibilităţilor copilului sunt strict
necesare în vederea emiterii de predicţii privind evoluţia sa ulterioară şi a deschiderii
drumurilor formative potrivit înclinaţiilor individuale.

Corelând datele prezentei cercetări cu cele din literatura de specialitate pe care am

consultat-o, pot susține că ipoteza a fost verificată, și că, într-adevăr, activitățile ludice și
jocurile desfășurate în grădiniță au un rol deosebit de important în dezvoltarea capacităților
de comunicare la copiii preșcolari.

În urma activității de cercetare desfășurate, am constatat că activitățile ludice și

jocurile desfășurate, au fost pentru preșcolari, momente de totală implicare afectivă, ceea
ce conduce facil către dezvoltarea comunicării acestora.

Copiii învaţă comunicarea atât din ceea ce aud și văd, cât şi din ceea ce
experimentează. Aceasta se dezvoltă prin joc, iar jocul se perfecţionează pe măsură ce
comunicarea copiilor câştigă în calitate, iar ambele sunt, deopotrivă, motorul socializării
timpurii a copilului.

În concluzie putem spune că implicaţiile pe care le inregistrează comunicarea atât

în sfera cunoaşterii cât şi în plan social explică, în mare parte, preocuparea susţinută a
specialiștilor în domeniu faţă de această problematică .

„Jocul este o şcoală, o şcoală deschisă, un program tot aşa de bogat, precum este
viaţa.”(P. Popescu - Neveanu)

80
BIBLIOGRAFIE:

***Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, (2008)- “Curriculum pentru

învățământul preşcolar”.
Adina Glava, Maria Pocol, Lolica-Lenuta Tataru (2009), Educatia timpurie:ghid metodic
pentru aplicarea curriculumului prescolar, Editura Paralela 45,
Bocoş, Muşata., (2003), Cercetarea pedagogică. Suporturi teoretice şi metodologice. Ed.
Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca,
Breben,S.,Gongea,E., Ruiu, G., Fulga, M. (2002), Metode interactive de grup. Ghid
metodic, Ed. Arves
Casangiu, Larisa Ileana., (2007) Literatură română şi literatură pentru copii. Note de curs
şi sugestii de lecturi plurale ale unor opere. Editura NAUTICA, Constanţa,
Cerghit, Ioan., (1997), Metode de învăţământ. Ediţia a IV-a, revăzută şi adăugită, Ed.
Polirom, Iaşi,
Chateau, J., „Copilul şi jocul”, EDP., Bucureşti, 1970
Colceriu,Laura.Metodica predării activității instructiv educative în grădinițe.2010
Creţu, T., (2005)-„Psihologia copilului”, Editura Polirom, Iaşi
Cristea , Sorin. Psihologie și pedagogie școlară ( în colaborare cu Anca Dragu), ed. a II-a,
revizuită și adăugită, Constanța, Editura Ovidius University Press, 2003
Cristea, S., (2008)-„Curriculum pedagogic”, Editura didactică şi pedagogică, R.A.,
Bucureşti, 2008.
Cristea, Sorin. Curriculum pedagogic. Editura didactică şi pedagogică, R.A., Bucureşti,
2008
Cucoș, Constantin. Pedagogie. Ediția a III-a, Ed. Polirom, Iași, 2014
Cucoş, Constantin. Teoria şi metodologia evaluării. Ed. Polirom, Iaşi, 2008
Dragu, A., Cristea, S., (2002)-„Psihologie şi pedagogie şcolară”, Editura University Press,
Constanța.
Dragu, Anca; Cristea, Sorin. Psihologie şi pedagogie şcolară. ediţia a II-a revizuită şi
adăugită, Ed. Ovidius University Press, Constanţa, 2003, 2006
Drăgan, I., Nicola, I. Cercetarea psihopedagogică. Editura Tipomur, Târgu-Mureş, 1995
Dumitrana,M.,(2002) Educarea limbajului în învăţământul preşcolar.Comunicarea
orală, Editura Compania, Bucureşti,

81
Frunză, V., (2013)-„Probleme de pedagogie contemporană”, Ed.Universitară, Bucureşti
Gherghina , D., Novac, C., Mitrache, A., Ilie , V., (2005),Didactica activităţilor
instructiv-educative pentru învăţământul preprimar, Craiova:Editura Didactica Nova
Golu, P., Verza, E., Zlate, M., (1995)-,,Psihologia copilului’’,manual pentru clasa a XI-a-
şcoli normale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Jean J.Rosseau. Emil sau despre educație. Ed. Didactică și pedagogică, București, 1973
Mateiaş ,A. (2003), Pedagogie pentru învăţământul preprimar – Program de dezvoltare
generală prin tratare diferenţiată , Bucureşti: Ed.Didactică şi Pedagogică , R.A
Montessori M., „Descoperirea copilului”, Bucureşti, EDP, 1984
Muntean, A. Psihologia dezvoltării umane. Ediţia a III-a revăzută şi adăugită, Iaşi, Ed.
Polirom, 2009
Muster, Dumitru. Metodologia cercetării în educaţie şi învăţământ. Ed. Litera, Bucureşti,
1985
Neacșu, I., Căprioară, D. (2015), Cercetarea în științele educației. Ghid metodologic-
operațional.Aplicații, Ed. Universitară, București
Nicola, I., (2002)- “Tratat de pedagogie şcolară”, Editura Aramis, Bucureşti.
Nicola, L., Drăgan, I., (1995)-“Cercetare psihopedagogică”, Editura Tipomur, Tg. Mureş.
Radu I. Jinga I., Istrate Elena. Manual de pedagogie. Editura ALL Educaţional S.A.,
Bucureşti, 1998
Savu-Cristescu, M.,Petrovici , M., (2010) , Comunicarea educaţională-suport de curs,
FOREDU
Şchiopu U., Verza E.,( 1976)„Psihologia Jocului”, EDP Bucureşti,
Şchiopu, U., Verza, E., (1995)- “Psihologia vârstelor- ciclurile vieții”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti.
Vâsan T., Pintilie E.,( 1994)„Jocuri didactice pentru însuşirea corectă a limbii române de
către preşcolari”, EDP, Bucureşti,
Verza E.,( 1985) „Omul, Jocul şi Distracţia”, ESE, Bucureşti,
Verza, E., (1984), „Jocuri didactice pentru cunoaşterea mediului şi dezvoltarea vorbirii”,
EDP, Bucureşti,
Verza, E., (2000)-„Psihologia vârstelor”, Editura Pro Humanitas, Bucureşti.

82
ANEXA 1

PROIECT TEMATIC: ,,EU/NOI ȘI LUMEA ÎNCONJURĂTOARE”

TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ,,Cine sunt/suntem”

NIVELUL I (4-5 ANI)

DURATA: 4 săptămâni

PERIOADA: 03.10.2016 - 28.10.2016

SUBTEME: 1) „În familie”;

2) „La grădiniță”;

3) ,,Corpul meu”;

4) ,,Localitatea mea”.

ARGUMENT

„Exist, și sunt sigur de asta ! Dar știu atât de puține despre corpul meu și locul în
această lume. Sunt conștient că am primit în dar viată și vreau să aflu secretele ei.
Fiecare dintre noi, se naște într-o familie! Avem atât de multe întrebari. ”

Sunt afirmații pe care le spune orice copil. Pornind de la aceste premise și de la

principiile de bază ale drepturilor copilului, am dezvoltat proiectul ,, EU/ NOI ȘI
LUMEA ÎNCONJURĂTOARE” în cadrul căruia ne propunem să transmitem copiilor,
într-o manieră atractivă, informații accesibile despre corpul uman, familie, grădiniță și
comunitate.

RESURSE:

UMANE: - preșcolarii grupei mijlocii, cadre didactice, părinți, alte grupe de

preșcolari din unitatea noastră.

MATERIALE: - enciclopedie generală pentru copii, atlas anatomic, mulaje,

albume cu fotografii, vederi, aparat foto, cărți, reviste, imagini PPT, CD player.

83
SUBTEME ALE PROIECTULUI

ÎN FAMLIE

LA
EU / NOI ȘI LUMEA
GRĂDINIȚĂ
CORPUL ÎNCONJURĂTOARE
MEU

LOCALITATEA
MEA

OBIECTIVE CADRU VIZATE:

 Domeniul Limbă și Comunicare

- Dezvoltarea capacității de exprimare orală, de întelegere și utilizare corectă a
seminificațiilor structurilor verbale orale.
 Domeniul Științe
- Dezvoltarea operațiilor intelectuale prematematice;
- Stimularea curiozității privind explicarea și întelegerea lumii inconjuratoare.
 Domeniul Om și Societate
- Educarea trasăturilor pozitive de voință și caracter și formarea unei atitudini
pozitive fată de sine și față de ceilalti;

- Cunoașterea și respectarea normelor de comportare în societate, educarea

abilității de a intra în relație cu ceilalți.

 Domeniul Estetic și Creativ

- Formarea capacităților de exprimare prin muzică;
- Stimularea expresivității și creativității prin desen, pictură, modelaj.
 Domeniul Psihomotric
- Formarea deprinderilor motrice de bază și utilitar-aplicative.
-
84
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ VIZATE

 Domeniul Limbă și Comunicare

- Să participe la activitățiile de grup, inclusiv la activitățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate de auditor;
- Să audieze cu atenție un text, să rețină ideile acestuia și să demonstreze că
l-a înțeles;
- Să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite o semnificație.
 Domeniul Științe
- Să-și îmbogățească experiența senzorială, ca bază a cunoștințelor
matematice referitoare la recunoașterea, denumirea obiectelor, cantitatea
lor, clasificarea, constituirea de grupuri/mulțimi, pe baza unor însușiri
comune luate în considerare separat sau simultan;
- Să recunoască, să denumească, să construiască și să utilizeze forma
geometrică cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi în jocuri;
- Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătății și protecției
omului și a naturii.
- Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate.
 Domeniul Om și Societate
- Să-și adapteze comportamentul propriu la cerințele grupului în care trăiește
(familie, grădiniță, grupul de joacă);
- Să cunoască și să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei
activități practice;
- Să capete abilitatea de a intra în relație cu cei din jur, respectând normele de
comportament corect și util celorlalți;
- Să se comporte adecvat în diferite contexte sociale.
 Domeniul Estetic și Creativ
- Să redea teme plastice specifice desenului;
- Să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme
plastice;
- Să compună în mod original și personal spațiul plastic, utilizând materiale și
tehnici diverse alese de el;
- Să intoneze cântece pentru copii;

85
  Domeniul Psihomotric
- Să cunoască și să aplice regulile de igienă referitoare la igiena
echipamentului;
- Să-și formeze o ținută corporală corectă (în poziția stând, șezând și în
deplasare);
- Să fie apt sa utilizeze deprinderile motrice însușite în diferite contexte.
CENTRE DE INTERES deschise și materiale puse la dispozitia copiilor:

Bibliotecă: Artă:
- Caiete de lucru - Carioca, acuarele, pensule
- Fișe suport - Plastilină, planșete
- Coli de scris, creioane - Coli de desen
- Albume, imagini - Carton colorat
- Cărți, reviste, planșe - Foarfece
- Imagini PPT - Lipici
Știință: Joc de rol:
- Enciclopedie, album - Costume
- Jetoane reprezentând organele de - Jocuri creative fetițe, băieței.
simț - Set bucătărie
- Jocuri - Trusă doctor
- CD, DVD, TV, radio - Păpusi, haine bebe.

Construcții: Nisip si apă:

- Cuburi de lemn - Forme din plastic
- Mozaic - Unelte pentru nisip
- Lego - Lada support
- Nisip kinetic

Joc de masă
- Puzzle
- Tăblițe magnetice
- Cuburi cu imagini

86
CENTRUL TEMATIC - atlas anatomic, enciclopedie, vederi cu localități, albume de
familie.

Inventar de probleme:

Ce știu copiii despre temă:

 Suntem oameni;
 Știm cum arătăm:
 Avem o familie;
 Avem frați și surori...
 Mergem la grădiniță
 Ne-am născut și trăim în satul/ orașul.....
Ce nu știu copiii despre temă și vor să afle:
 De ce creștem?
 Cum se nasc copiii?
 Ce înseamnă viața sănătoasă?
 Cum arată corpul nostru în interior?
 De ce suntem diferiți?

SCRISOARE DE INTENȚIE CĂTRE PĂRINȚI:

Stimați părinți,

Din dorința de a afla cât mai multe lucruri despre ei înșiși, copiii grupei
,,Gărgărițele” au propus derularea proiectului „Eu/noi și lumea înconjurătoare”. În
acest sens vă rugăm să ne sprijiniți cu atlase anatomice, fotografii, albume, filmulețe
realizate în momente importante din viața dumneavoastră sau orice alte mteriale ce
credeți că ne-ar putea fi de folos.

Vă multumim pentru ajutor și vă invităm alături de noi.

Copiii grupei și doamnele educatoare.

87
 SUBTEMA 1: ,,ÎN FAMILIE”

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE - TURA I

Ziua/Data ADP ALA ADE

LUNI BIBLIOTECĂ: DȘ; „Week-end în familie”
3.10.2016 Întâlnirea de dmineață: Citim imagini cu familia -convorbire
,,Cum ai petrecut ARTĂ:
week-end-ul” Casa în care locuiesc-desen DPM:,,Cu familia în excursie”
Rutină: Învățăm să CONSTRUCTII: -diferite forme de mers
salutăm ,,Casa mea”
MARȚI STIINȚĂ: DLC:
4.10.2016 Întâlnirea de dmineață: Norme de comportare la „Sarea in bucate”
,, Cum ne comportam cumpărături -lectura educatoarei
la...” JOC DE ROL:
(cumpărături) ,,De-a magazinul” DEC :„Familia mea”
Rutină: Învățăm să ARTĂ: -auditie
salutăm ,,Desenează și colorează ce ai
cumpărat”
MIERCURI BIBLIOTECA: DOS;DS:
5.10.2016 Întâlnirea de dmineață: Citim si selectam imagini cu „Cu familia la cumparaturi”
,,Ce vreau eu și ce vor locuința mea -reguli de comportare
ei?” JOC DE MASA: civilizată
Rutină:Învățăm să Sortare de imagini „Sorteaza ce ai cumparat dupa
salutăm NISIP ȘI APĂ: cerinte”
,,Casa mea” -formă, marime
JOI DLC;DEC
6.10.2016 Întâlnirea de dmineață: ȘTIINȚĂ: ,,Doi frați cuminți”
,,Cine stă mai mult cu ,,Pregătirea rețetelor pentru -memorizare
tine” prăjituri” „Deseneaza cadourile primite
Rutină:Învățăm să JOC DE ROL: de la familia ta”
salutăm ,,De-a gospodinele – facem -desen
prăjituri”

88
VINERI Întâlnirea de dmineață: BIBLIOTECĂ: DS;DOS:
7.10.2016 ,,Casa mea„ – Completeaza corect-fise de lucru „Construiește locuința folosind
prezentarea locuinței JOC DE MASA: figurile geometrice, dupa cum
Rutină:Învățăm să ,,Suntem harnci” iti spun”
salutăm -Aseazăm mobilierul -joc didactic
„Cartierul meu”
-machetă

.ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE – TURA a II –a

ZIUA DATA ADP ALA ADE

LUNI 3.10.2016 Rutine:Învățăm să Citire de imagini cu familia. ,,Week-end de familie” -
salutăm; ,,Grupează membrii familei, după discutii libere
Învăț să-mi așez cernțe” „Cu familia in excursie”
lucrurile. ,, casa de vis” - desen

MARȚI Rutine:Învățăm să Norme de comportare și formule „Sarea in bucate”

4.10.2016 salutăm; de adresare la cumpărături- -repovestire
Învăț să-mi așez observare, imagini suport, analiză. Auditii cantece
lucrurile.
MIERCURI Rutine:Învățăm să Semne grafice-personalizarea „Cu familia la cumparaturi”
5.10.2016 salutăm; albumului - reguli de comportare
Învăț să-mi așez ,,Locuinta mea” „Sorteaza ce ai cumparat dupa
lucrurile. ,,Construiește căsuța bunicilor”- cerinte”
material divers - forma, marime, culoare.
JOI Rutine:Învățăm să ,,De ce avem nevoie pentru a ,, Doi frați cuminți”- de E.
6.10.2016 salutăm; prepara...?” Farago-memorizare,repetare
Învăț să-mi așez ,,De-a gospodinele”
lucrurile.
VINERI Rutine:Învățăm să Ghicitori despre ce ne trebuie in „Construieste locuinta folosind
7.10.2016 salutăm; casa:,,casa mea”-decupare figuri figurile geometrice, dupa cum

89
 Învăț să-mi așez geometrice iti spun”-fișă de lucru
lucrurile. ,,Suntem harnici, facem ordine în „Cartierul meu”
sala de grupă” -finalizarea lucrarii

SUBTEMA 2: ,,LA GRĂDINIȚĂ”

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE-TURA 1

Ziua/Data ADP ALA ADE

LUNI Întâlnirea de BIBLIOTECA: DS;DPM:
10.10.2016 dmineață: ,,Citire de imagini cu grădiniță” ,,În lumea fermecată”-lectură
,,Bine ați venit la ȘTIINȚĂ: după imagini
grădiniță!” Grupează jucăriile după cerințe ,,Cu colegii la plimbare”
Rutine:Cum ne CONSTRUCTII: -diferite forme de mers
comportăm în sala de ,,Rafturi pentru jucării”
grupă?
MARTI Întâlnirea de STIINTA: DLC;DEC
11.10.2016 dmineață: Roluri si responsabilitați în ,,Grădinița”
,,De vorbă cu un grădiniță -memorizare
preșcolar” JOC DE ROL: ,,Bună dimineața dragă
Rutine:Cum ne ,,De-a grădnița” grădiniță”
comportăm în sala de CONSTRUCTII: -auditie cantec
grupă? Blocuri mari si mici

MIERCURI Întâlnirea de BIBLIOTECA: DOS;DS:

12.10.2016 dmineață: Citim si selectam imagini cu reguli „În vizită la grupa mică”
,,Ce avem voie și ce de comportare - reguli de comportare
nu” ARTA: „Sorteaza jucăriile celor mici
Rutine:Cum ne Grădinița mea dupa cerinte”
comportăm în sala de JOC DE MASA: -forma, marime,utilitate
grupă? Sortare de imagini
JOI Întâlnirea de ȘTIINȚĂ: DLC;DEC

90
13.10.2016 dmineață: ,,Așează-l la locul potrivit” ,,Iedul cu trei capre”-
,,Și eu am un loc în JOC DE ROL: O. Pancu-lectura educatoarei
această grupă?” ,,De-a educatoarea” „Deseneaza mijlocul de
Rutine:Cum ne transport cu care a calătorit
comportăm în sala de Goe”
grupă?
VINERI Întâlnirea de BIBLIOTECĂ: DS;DOS:
14.10.2016 dmineață: ,,Completeaza corect” „Decorează sala de grupă dupa
,,Clasa mea” -fise de lucru cum iti spun”
Rutine:Cum ne JOC DE ROL: -joc didactic
comportăm în sala de Suntem ordonate „Tablouri pentru sala de
grupă? ARTĂ: grupă”
,,Clasa mea” -lucrare colectivă decorativă

Ziua/Data ADP ALA ADE

LUNI Rutine:Cum ne Citire de imagini cu grădinița: ,,În lumea fermecată”-
10.10.2016 comportăm în sala de ,,Grupează jucăriile după cerințe” reprezentarea imaginii prin
grupă? ,,Rafturi pentru jucării cu desen
Cum ne comportăm la materiale la alegere” ,,Cu colegii la plimbare”
masă? -diferite forme de mers

MARTI Rutine:Cum ne ,,Grădinița”

11.10.2016 comportăm în sala de Norme de comportare –observare repetare
grupă? ,,Desenează și colorează jucăria ,,Bună dimineața dragă
Cum ne comportăm la preferată” grădiniță”
masă? -auditie cantec

91
 MIERCURI Rutine:Cum ne Poster cu reguli de „În vizită la grupa mică”
12.10.2016 comportăm în sala de comportare:,,Așa da, așa - discuții în grup restrâns
grupă? nu!”;,,Construiește căsuța „Sorteaza jucăriile celor mici
Cum ne comportăm la păpușilor” dupa cerinte”
masă? -forma, marime,utilitate
JOI Rutine:Cum ne ,,Spune ce obiect ai pipăit?” ,,Iedul cu trei capre”-
13.10.2016 comportăm în sala de -joc senzorial O. Pancu-repovestire
grupă? ,,De-a educatoarea”-jocuri inițiate „Deseneaza mijlocul de
Cum ne comportăm la de copii transport cu care a calătorit
masă? Goe”-finalizare
VINERI Rutine:Cum ne ,,Îmi scriu numele”-scriere pe „Decorează sala de grupă”
14.10.2016 comportăm în sala de spații punctate -lucrare colectivă cu tablourile
grupă? ,,Suntem ordonați”-facem ordine realizate de dimineață
Cum ne comportăm la în sala de grupă
masă?

SUBTEMA 3: ,,CORPUL MEU”

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE - TURA I

Ziua/Data ADP ALA ADE

LUNI Întâlnirea de dmineață: BIBLIOTECA: DS;DPM
17.10.2016 ,,Eu sunt...tu cine ești” Citim imagini din carti despre „Cine sunt eu”
Rutine:,,Singurel mă corpul uman -Observare
îngrijesc” STIINTA: „Primul si ultimul”
,,Grupeaza jetoane dupa cerinte” -mers in coloană
-joc de miscare
MARTI Întâlnirea de dmineață: ARTA: DLC;DEC
18.10.2016 ,,Ce culoare au ochii ,,Deseneaza si coloreaza prietenul „Prietenii” de Dan Faur
mei” tau” -lectura educatoarei
Rutine:,,Singurel mă JOC DE ROL: „Un copil politicos”
îngrijesc” ,,De-a doctorul” -predare cantec
ȘTIINȚĂ:

92
 Studiem cu lupa
MIERCURI Întâlnirea de dmineață: BIBLIOTECA: DOS;DS
19.10.2016 ,,De vorbă cu medicul” Citim si selectam imagini cu reguli „Sunt un copil ordonat”
Rutine:,,Singurel mă de igienă personală -exercitii cu mat. individual
îngrijesc” CONSTRUCTII: -activitate practica
,,Construieste ce dorești” gospodareasca
NISIP ȘI APĂ:
,,Amprenta”
JOI Întâlnirea de dmineață: STIINTA: DLC;DEC
20.10.2016 ,,Portretul mamei- ,,Așează-l la locul potrivit” –fișe „Sfatul degetelor” de Elena
tatalui-fratelui...meu” de lucru Farago
Rutine:,,Singurel mă BIBLIOTECA: -memorizare
îngrijesc” Exercitiu grafic „Deseneaza si coloreaza
JOC DE ROL: obiecte de uz personal”
,,De-a farmaciștii” -desen
VINERI Întâlnirea de dmineață: STIINTA: DS;DOS
21.10.2016 ,,Știu cine sunt” ,,Am si eu drepturi, chiar dacă sunt „Completeaza ce lipseste”
Rutine:,,Singurel mă doar un copil” -părtile corpului
îngrijesc” ARTA: „Albumul clasei”
,,Autoportret”-pictura -aplicatie

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE – TURA a II –a

ZIUA ADP ALA ADE

/DATA
LUNI Rutine:,,Singurel mă ,,Citire de imagini cu corpul „Cine sunt eu?”
17.10.2016 îngrijesc” uman” -discuții libere
Mă pregătesc de Puzzle- corpul meu „Ce pot face cu mâinile și cu
plecare picioarele”
-exercitii de gimnastică

93
 MARTI Rutine:,,Singurel mă ,,Desenează și colorează prietenul „Prietenii” de Dan Faur
18.10.2016 îngrijesc” tău” -consolidare
Mă pregătesc de ,,De-a dispensarul” „Un copil politicos”
plecare -repetare

MIERCURI Rutine:,,Singurel mă ,,Corpul omenesc- din jumătați, „În vizită la dispensar”

19.10.2016 îngrijesc” intreg” -discuții libere
Mă pregătesc de ,,Asemanări si deosebiri” „Sorteaza jetoane si alcătuiește
plecare grupe după cerințe”

JOI Rutine:,,Singurel mă ,,Așază-l la locul potrivit!” „Sfatul degetelor” de Elena

20.10.2016 îngrijesc” ,,Țăranul e pe câmp” Farago
Mă pregătesc de ,,Batistuța”- jocuri de mișcare -repetare
plecare „Desenează si colorează
obiecte de uz personal”
-finalizarea lucrarilor

VINERI Rutine:,,Singurel mă ,,Completează corect grafismele” „Completeaza ce lipseste”

21.10.2016 îngrijesc” Sunt o mica vedeta - interpretare -ex. cu material individual
Mă pregătesc de cantece „Albumul clasei”
plecare -finalizarea lucrărilor

UNITATEA 4 : ,,LOCALITATEA MEA”

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE- TURA 1

Ziua/Data ADP ALA ADE

LUNI Întâlnirea de dmineață: BIBLIOTECA: DS;DPM
24.10.2016 ,,Știu unde locuiesc?” Citim imagini din carți despre „Unde locuim?”
Rutine:,,Cum mă localtatea mea/ noastră -Observare
comport pe stradă?” STIINȚA: ,,Drumeție prin oraș”
,,Grupează jetoane după cerințe” -diferite tipuri de mers
CONSTRUCȚII:

94
 ,,Localitatea mea”

MARTI Întâlnirea de dmineață: ARTA: DLC;DEC

25.10.2016 ,,Localitatea mea” ,,Desenează și colorează ,,Pe stradă”-memorizare
Rutine:,,Cum mă localitatea ta” ,,Frumoasă-i strada noastră”
comport pe stradă?” JOC DE ROL: - cantec
,,De-a grădinarii”
ȘTIINȚĂ:
Ferestre și geamuri-puzzle
MIERCURI Întâlnirea de dmineață: BIBLIOTECA: DOS;DS
26.10.2016 ,,De vorbă cu primarul” Scriu numele localității mele- ,,În vizită la primărie”- reguli
Rutine:,,Cum mă copiere după model de comportare
comport pe stradă?” CONSTRUCȚII: ,,Sortează piesele și
,,Construieste orașul tău” construiește cu ele primăria
-machetă după cerințe”-cantitate, formă,
NISIP ȘI APĂ: culoare
,,Casa mea”
JOI Întâlnirea de dmineață: ȘTIINȚĂ: DLC;DEC
27.10.2016 ,,Harta localității mele” ,,Așează-l la locul potrivit” –fișe ,,Darul lui Mihai” de Zenobia
Rutine:,,Cum mă de lucru Niculiță – lectura educatoarei
comport pe stradă?” JOC DE ROL: „Desenează si colorează
,,De-a turiștii” localitatea ta”
-desen
VINERI Întâlnirea de dmineață: ARTĂ: DS;DOS
28.10.2016 ,,Eu sunt ghidul” ,,Casele de pe strada mea”-pictură „Copacii de pe strada mea”-
Rutine:,,Cum mă JOC DE ROL: pictură
comport pe stradă?” ,,De-a primarul” ,,Îngrijim parcul grădiniței”
-activitate gospodărească

95
 ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE- TURA II

ZIUA ADP ALA ADE

/DATA
LUNI ,,Cum mă comport pe
24.10.2016 stradă” ,,Citire de imagini cu localitatea ,,Unde locuim?”
Rutine:,,Cum ne mea” -prezentare PPT
purtăm cu personalul ,, Grupează piesele după cerințe” ,,Ia-te după mine!”- joc de
de îngrijire” mișcare
MARTI ,,Cum mă comport pe ,
25.10.2016 stradă” ,,Desenează și colorează ,Pe stradă”- reprezentarea
Rutine:,,Cum ne localitatea ta” poeziei prin desen
purtăm cu personalul ,,De-a grădinarii” ,,Frumoasa-i strada noastră”-
de îngrijire” ,,Blocuri”-puzzle repetare

MIERCURI ,,Cum mă comport pe

26.10.2016 stradă” Scriu numele localității mele „În vizită la primărie”
Rutine:,,Cum ne -lipirea literelor corespunzătoare -discuții libere
purtăm cu personalul Vizionare-localitatea mea „Sortează piesele și
de îngrijire” alcătuiește cu ele primăria
după cerințe”

JOI ,,Cum mă comport pe

27.10.2016 stradă” ,,De-a turiștii„ „Darul lui Mihai” -repovestire
Rutine:,,Cum ne ,,Așază-l la locul potrivit”! „Desenează si colorează
purtăm cu personalul satul/orașul tău”
de îngrijire” -finalizarea lucrărilor
VINERI ,,Cum mă comport pe
28.10.2016 stradă” ,,Completează corect grafismele” ,,Copacii de pe strada mea”-
Rutine:,,Cum ne ,, Casele de pe strada mea” fișe de lucru
purtăm cu personalul ,,Parcul„-discuții libere
de îngrijire”

96
ANEXA2

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI

(evaluare inițială- etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: A.D.D. Sex: M Vârsta: 4ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.
Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației
comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

97
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială- etapa preexperimentală)

Data completării fișei de observație : 28. X. 2016

Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: A. I. M. Sex: M Vârsta: 4ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.
98
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială- etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: B.G.S. Sex: M Vârsta: 4ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

99
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială- etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 27. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: C.M.S. Sex: M Vârsta: 4ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.
100
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială- etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 27. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: C.D.A-M Sex: F Vârsta: 4ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

101
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială- etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: C.A.V.A. Sex: M Vârsta: 4ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.
102
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială- etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: C.S.M. Sex: F Vârsta: 4ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.
103
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială- etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: C.E.I. Sex: F Vârsta: 4ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.
104
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială- etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: D.C. Sex: F Vârsta: 4ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.
105
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială- etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: D.D.Ș. Sex: F Vârsta: 4ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

106
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială- etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 27. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: D.L.M. Sex: M Vârsta: 4ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

107
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială- etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 27. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: H.V.M. Sex: F Vârsta: 4ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.
108
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială- etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 27. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: I.C.T. Sex: F Vârsta: 4ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.
109
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială- etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 27. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: I.E.N.. Sex: F Vârsta: 4ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.
110
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială- etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 27. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: L.A.I. Sex: M Vârsta: 4ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.
111
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială- etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: L.C.Ș. Sex: M Vârsta: 4ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

112
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială- etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: L.M. Sex: F Vârsta: 4ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.
113
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială- etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: M.D.M. Sex: M Vârsta: 4ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

114
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială- etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: O.A.A. Sex: F Vârsta: 4ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

115
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială- etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: S.V.M.R. Sex: M Vârsta: 4ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.
116
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială- etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: T.D. Sex: F Vârsta: 4ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.
117
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială- etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: Z.E.A. Sex: F Vârsta: 4ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.
118
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială- etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 27. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: Z.V.A. Sex: F Vârsta: 4ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

119
 CENTRALIZATORUL DATELOR CONFORM FIȘELOR DE OBSERVAȚIE

EVALUARE INIȚIALĂ

Nume Comunicare Comunicare Comunicare Comunicare Total

Preșcolari verbală paraverbală nonverbală interpersonală punctaj
A.D.D 7 6 9 9 31
A.I.M. 6 6 5 6 23
B.G.S. 5 6 5 6 22
C.A.V.A. 6 3 4 6 19
C.D.A-M. 6 6 6 6 24
C.E.I. 9 8 10 9 36
C.M.S. 3 3 7 3 16
C.S.M. 7 5 5 7 24
D.C. 9 9 7 9 34
D.D.Ș. 8 6 9 8 31
D.L.M. 8 6 8 9 31
H.V.M. 7 6 6 8 27
I.C.T. 8 9 8 10 35
I.E.N. 3 3 9 5 20
L.A.I. 4 4 9 5 22
L.C.Ș. 8 8 8 9 33
L.M. 10 9 7 10 36
M.D.M. 8 7 7 9 31
O.A.A. 9 9 7 9 34
S.V.M.R. 6 6 7 8 27
T.D. 11 10 9 11 41
Z.E.A. 9 7 8 9 33
Z.V.A. 6 5 7 7 25

TOTAL PUNCTAJ 655

120
 ANEXA3
FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală- etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: A.D.D. Sex: M Vârsta: 5ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris : niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.
121
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală- etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: A.I.M. Sex: M Vârsta: 4 ani și 6 luni
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris : niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.
122
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală- etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: B.G.S. Sex: M Vârsta: 5 ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris : niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.
Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației
comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

123
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală- etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: C.A.V.A. Sex: M Vârsta: 4 ani si 6 luni
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris : niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

124
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală- etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: C.D.A-M. Sex: F Vârsta: 5 ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris : niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

125
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală- etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: C.E.I. Sex: F Vârsta: 5 ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris : niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

126
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală- etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: C.M.S. Sex: M Vârsta: 4 ani si 6 luni
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris : niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.
Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației
comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

127
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală- etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: C.S.M. Sex: F Vârsta: 5 ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris : niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

128
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală- etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: D.C. Sex: F Vârsta: 5 ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris : niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

129
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală- etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: D.D.Ș. Sex: F Vârsta: 5 ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

130
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală- etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: D.L.M. Sex: M Vârsta: 4 ani si 6 luni
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris : niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

131
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală- etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: H.V.M. Sex: F Vârsta: 4 ani si 6 luni
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris : niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

132
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală- etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: I.C.T. Sex: F Vârsta: 5 ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris :niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

133
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală- etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: I.E.N. Sex: F Vârsta: 4 ani si 6 luni
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris : niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

134
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală- etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: L.A.I. Sex: M Vârsta: 5ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris : niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

135
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală- etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: L.C.Ș. Sex: M Vârsta: 5ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris : niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

136
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală- etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: L. M. Sex: F Vârsta: 5 ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris :niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

137
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală- etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: O.A.A. Sex: F Vârsta: 5 ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris :niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

138
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală- etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: S.V.M.R. Sex: M Vârsta: 4 ani si 6 luni
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris : niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

139
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală- etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: T.D. Sex: F Vârsta: 5 ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris :niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

140
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală- etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: Z.E.A. Sex: F Vârsta: 5 ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris :niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

141
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală- etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: Z.V.A. Sex: M Vârsta: 5 ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris :niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

142
 FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală- etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana-Andreea
Numele copilului: M.D. M Sex: M Vârsta: 5 ani
Grădinița: G.P.N. “Luminița” com. Lumina
Grupa: mijlocie “Gărgărițele”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris :niciodată - 1 , rar - 2, des - 3, întotdeauna - 4.

Forma de Descrierea comportamentului Rezultatul observației

comunicare preșcolarului 1 2 3 4
Comunicare Utilizează formele de salut. X
verbală
Rezolvă sarcini de joc, utilizând X
comunicarea orală.
Îşi exprimă gânduri, idei formulând X
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare Folosește intensitatea vocii pentru a întări X
paraverbală mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor X
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță X
cu mesajul transmis.
Comunicare Folosește postura corpului în transmiterea X
nonverbală unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind X
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica. X

Comunicare Iniţiază conversaţii cu colegii. X

interpersonală
Solicită explicaţii cu privire la cuvinte X
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur, X
atât în situații de joc cât și în afara lor.

143
 CENTRALIZATORUL DATELOR CONFORM FIȘELOR DE OBSERVAȚIE

EVALUARE FINALĂ

Nume Comunicare Comunicare Comunicare Comunicare Total

Preșcolari verbală paraverbală nonverbală interpersonală punctaj
A.D.D 10 9 9 12 40
A.I.M. 9 9 7 11 36
B.G.S. 7 9 8 9 33
C.A.V.A. 9 7 7 9 32
C.D.A-M. 10 10 10 9 39
C.E.I. 12 9 10 12 43
C.M.S. 8 6 8 6 28
C.S.M. 12 10 9 10 41
D.C. 11 11 10 12 44
D.D.Ș. 10 10 10 12 42
D.L.M. 10 9 11 9 39
H.V.M. 9 7 8 9 33
I.C.T. 11 9 9 12 41
I.E.N. 5 4 9 8 26
L.A.I. 9 9 10 7 35
L.C.Ș. 10 9 9 12 40
L.M. 12 9 9 12 42
M.D.M. 11 9 9 11 40
O.A.A. 12 9 9 11 41
S.V.M.R. 9 7 9 9 34
T.D. 12 11 12 12 47
Z.E.A. 12 9 8 12 41
Z.V.A. 9 8 9 9 35
TOTAL
PUNCTAJ 229 199 209 235 872

144