CIUREA DANIELA

PETRAŞ ADRIANA

HUŞTIUC NICOLETTA

BUNE PRACTICI ȊN DESFĂŞURAREA ACTIVITĂȚILOR ARTISTICO – PLASTICE ŞI PRACTICE

DEVA, 2013 ISBN 978-973-0-14116-0

1
AUTORI : CIUREA DANIELA

PETRAŞ ADRIANA HUŞTIUC NICOLETTA

TEHNOREDACTARE : CIUREA DANIELA COLABORATORI: Prof.înv.pr. Răduca Magdalena Ed.

Bodescu Mihaela Ed. Munteanu Gheorghiţa Prof. Gâț Elena Mertoiu Maria Ed. Anişoara
Filimon Prof. înv. primar Deteşan Mirela Camelia Ed. Silvia Bozdog Prof. Danc
Mihaela Elena Ed. Costea Agnes Ildico Ed. Stȋngă Ana Prof. Popa Adriana Prof. Dan
Sanda Prof. David Cristina Prof. Ioanes Ana-Maria Ed. Balteanu Mariana Prof.
Tomodan Maria

2
I. Referate pag. 4 - 38

II. Exemple de bune practici pag. 39 - 58

3
Afirmarea creativităţii copilului prin abilităţi practice

Prof.înv.pr. Răduca Magdalena Grădiniţa Berceşti, Novaci,jud.Gorj

Abilităţile practice contribuie nemijlocit la dezvoltarea, din toate punctele de

vedere, a personalităţii copiilor, împreună şi în strânsă legătură cu celelalte
activităţi ce se desfăşoară în grădiniţă. Preşcolarul manifestă interes spre nevoia
de mişcare, spre manipularea obiectelor şi el trebuie îndemnat spre creaţia
constructivă şi dezvoltarea capacităţilor de confecţionare a unor obiecte, jucării,
fapt ce va trezi stări afective pozitive. La vârsta copilăriei ,,luminile” şi
culorile umanului au multiple nuanţe şi ele dobândesc o mare expresivitate,
găsindu-şi ecou în revărsările de energie, de potenţialităţi şi virtuţi ale sale.
Ele se exprimă nu numai prin expansivitatea şi explozia de bucurie a copilului,
afirmată în jocurile sale, prin ucenicia primilor paşi şi afirmării independenţei
umane, ci şi prin implicarea sa în desfăşurarea unor activităţi elementare de
muncă. Abilităţile practice, prin caracterul lor recreativ-creativ-atractiv, vin să
canalizeze eforturile de învăţare ale copiilor, de la alte discipline, fiind ca un
„decantor” al tuturor cunoştinţelor acumulate. De exemplu, dacă s-a parcurs
perioada studierii animalelor sălbatice şi domestice de la noi şi din alte ţări,
copilul

4
va realiza un leu pentru o machetă-el va ştii că locul lui nu este lângă o gazelă,
dar nici în curtea omului sau în preajma animalelor polare sau a peştilor-deci îl
va aşeza în preajma maimuţelor şi a tigrilor. Abilităţile practice se îmbină
armonios cu toate celelalte domenii din grădiniţă, le sprijină în organizarea,
desfăşurarea şi evaluarea atractivă a rezultatelor obţinute de copii. În grădiniţă
preşcolarii desfăşoară o activitate variată; în cadrul activităţilor de observare
ei privesc cu multă curiozitate obiectele şi fenomenele realităţii, îşi lărgesc
treptat cercul de reprezentări şi participă în mod activ la viaţa care îi
înconjoară. În procesul abilităţilor practice cunoştinţele dobândite se adâncesc.
Astfel în procesul execuţiei unei flori de primăvară copilul îşi consolidează
cunoştinţele privind forma, mărimea, culoarea şi aşezarea petalelor, a codiţei, a
frunzei, mărimea şi proporţia lor. Întreaga activitate de învăţare a copiilor se
realizează în grădiniţă prin jocactivitate de bază concepută ştiinţific, ce trebuie
îmbinată cu un puternic sentiment de afectivitate, dar si cu exigenţe crescute
pentru dezvoltarea capacităţilor intelectuale, pentru cultivarea curajului de a
întreba, de a se exprima, de a gândi şi acţiona independent. În consecinţă,
instruirea trebuie să-l facă pe copil să trăiască, să crească, să se dezvolte, să
se exprime pe sine, de a-l învăţa să înveţe, de a-şi construi o perspectivă activă.
Activizarea copiilor este înţeleasă aici ca o acţiune de educare şi instruire, de
dezvoltare a personalităţii prin dirijarea metodică a activităţii, prin trezirea
interesului pentru cunoaştere şi acţiune, exercitarea simţurilor proprii şi a
inteligenţei prin activitate proprie, cultivarea

5
capacităţii de orientare autonomă atât prin activităţile organizate cât şi prin
activităţile liber alese din grădiniţă şi din afara ei. În momentul încheierii
lucrării, copilul analizează produsul finit realizat de el, îl compară cu modelul
oferit de educatoare şi cu realizările colegilor săi, poate să aprecieze critic
calitatea muncii sale chiar dacă nu reuşeşte de fiecare dată să verbalizeze acest
lucru. Cu timpul, copiii reuşesc să manifeste un spirit critic foarte dezvoltat,
reuşind să selecţioneze din mai multe obiecte pe cele care prezintă reale calităţi
artistice. Abilităţile practice asigură confecţionarea unor obiecte care pot fi
utilizate în aranjarea vitrinelor, în înfrumuseţarea sălilor de grupă, în expoziţii
pentru părinţi. Această utilitate măreşte interesul copiilor pentru realizarea
frumosului. Abilităţile practice au un loc bine precizat în cadrul procesului
instructiv-educativ, conţinutul fiind stabilit după criterii exacte, care îi
asigură un caracter ştiinţific, accesibil şi stabil. În activităţile în care se
realizează compoziţii aplicative se creează în rândul copiilor o stare febrilă de
lucru, de căutare, de încercări mai mult sau mai puţin reuşite, toate acestea
îmbrăţişate în buna dispoziţie şi plăcere. Prin activităţile practice – lucrările
realizate de către elevi în cadrul acestor ore, li se dezvoltă gândirea creatoare,
imaginaţia, interesul pentru a realiza ceva,dar şi o disciplină în formarea lor ca
viitori profesionişti în diferite domenii. În activităţile pe care le desfăşor cu
copiii în cadrul acestor ore, predomină confecţionarea de jucării, deoarece am
observat de nenumărate ori că majoritatea copiilor se bucură în mod deosebit atunci
când sunt anunţaţi că vor realiza jucării sau obiecte folositoare din diverse
materiale. La simplul auz al cuvântului ,,jucării”

6
zâmbetul larg le inundă feţele, iar ochii le strălucesc. Spre deosebire de jucăria
cumpărată din magazin, jucăriile confecţionate din materialele la îndemână, deloc
costisitoare, cu participarea educatoarei, oferă micului meşter, ocazia de a-şi
descoperi propriile calităţi, satisfacţia de a o vedea ieşind din propriile sale
mâini, ( un animăluţ, o păpuşă, o mască cu care apoi poate continua sau începe un
alt joc cu roluri). Dacă jucăria se poate realiza relativ uşor, putând fi terminată
până la încheierea activităţii şi copilul o poate lua imediat acasă ,, să se joace”
atunci va fi şi mai încântat. Având în vedere toate acestea, precum şi faptul că
materialele din care se pot confecţiona astfel de jucării nu costă nimic (sau costă
foarte puţin), am încercat şi am reuşit să realizăm cu copiii tot felul de obiecte,
folosind diferite tehnici. În funcţie de materialele utilizate, aş putea clasifica
jucăriile după cum urmează: 1. Jucării din hârtie sau carton ( hârtie albă,
glasată, din ziare sau reviste, staniol, carton duplex, carton colorat pe o parte
sau pe ambele părţi). 2. Jucării din materiale din natură (frunze, petale întregi,
coji, seminţe, conuri de brad, ghindă, castane, coji de nucă, boabe de porumb,
mărţişori de salcie etc). 3. Jucării din materiale refolosibile (fire de aţă, lână,
PNA, fâşii de material textil, blăniţe, nasturi etc.). Tot din astfel de materiale
se pot realiza tablouri decorative, felicitări cu ocazia sărbătorilor - 1 Martie, 8
Martie, sărbătorile de Paşti, Crăciun, invitaţii, podoabe etc.

7
Bibliografie: Herseni, I. - Curs: Strategii de învăţare prin cooperare, modulul I,
II, IIIStep by Step Grama, F., Pletea, M., Sesovici, A. - Aplicaţii ale noului
curriculum pentru învăţământul preşcolar, Ed.DPH, 2009

EXEMPLE DE BUNE PRACTICI PENTRU ABILITĂŢI PRACTICE

EDUCATOARE: BODESCU MIHAELA GRĂDINIŢA P.P., NR.3, PETROŞANI

,,TOT

CEEA

CE

NU

AVEM

LA

NAŞTERE

ŞI

NE

VA

TREBUI

CÂND VOM FI MARI, NE ESTE DAT PRIN EDUCAŢIE’’ ( J.J.ROUSSEAU ) Aceasta preşcolarul
se poate realiza de la fragedă vârstă datorită de un potenţial creativ faptului
că :

dispune

susţinut în manifestarea

pregnantă a trebuinţelor de relaţii cu ceilalţi ( copii

cunoaştere, de autoafirmare şi independenţă de şi adulţi ) , stimularea acestora

tot conduc la unitar , al

întreţinerea

şi potenţarea

manifestărilor creative , într- un

8
acestuia. Un exemplu de bune practici pentru abilitaţi practice este cultivarea
creativităţii. Locul activităţilor practice în formarea personalităţii copiilor
rezultă în mod obiectiv din adevărul: ,,Aud – uit, văd – ţin minte, acţionez –
înţeleg’’. Activităţile practice desfăşurate cu copiii au constituit una dintre
modalităţile de cunoaştere a copilului, a individualităţii fiecăruia şi promovează
independenţa în gândire, în creaţie şi acţiune, în raport cu interesele şi
aptitudinile fiecăruia . Stimularea potenţialului creativ prin activităţile
practice se bazează pe următoarele principii: asigurarea conexiunii între
diferitele categorii de activităţi în cursul zilei; stimularea potenţialului
creativ al copiilor în realizarea unor lucrări, utilizănd cu precădere materiale
din natură; interdisciplinaritatea în cadrul activitaţilor practice.

Activităţile practice trebuie corelate cu celelalte activităţi din grădiniţă pentru

a contribui la stimularea potenţialului creativ, iar natura şi materialul bogat de
care dispunem constituie un punct de plecare în activitatea de creaţie.  TEHNICI
şi MODALITĂŢI de lucru – exemple practice .  Metode şi procedee utilizate de către
educatoare pentru a avea un rezultat scontat al activităţilor practice . 
Creativitatea în  la vârsta preşcolară - elementul specific şi definitoriu

munca practică a preşcolarului .

Activităţile practice – concluzii .

GRĂDINIŢA -,, FACULTATE A COPILĂRIEI ’’ CONTRIBUIE LA :     lărgirea

experienţei cognitive ; apariţia şi dezvoltarea unor deprinderi şi priceperi ;
diversificarea trăirilor afective; dezvoltarea imaginaţiei ;

9
   

dezvoltarea competenţei şi performanţei lingvistice; apariţia limbajului intern ;

constituirea formelor voluntare ale unor procese psihice ; manifestarea unei
atitudini cognitive ; Pe baza realităţii înconjorătoare, copilulîţi crează un
univers imaginarcare îi

satisfacenevoia de ordine, armonie, frumuseţeşi coerenţă. Acţiunile cu obiecteleţi

oferă copilului informaţii mai multeşi mai exacte despre lumea înconjurătoare.
Trebuinţele de mişcare, de afecţiune, de independenţă stau la baza dezvoltării
motricităţii. Relaţia dintre gândire ţi limbaj favorizează dezvoltarea gândirii şi
fluiditatea exprimării. Sub influenţa mediului socio-cultural şi artistic,
achizitiile psihice, copilul este capabil: să opereze cu obiectele/lucrurile, să le
descompună, să le organizeze în structuri, să le construiască sau să creeze
diferite imagini ale unor obiecte, lucruri sau fenomene, Achizitiile din planul
motricităţii determină modificări în planul cunoaşterii şi în cel al autonomiei.
Este perioada formării iniţiale a personalităţii. ACTIVITĂŢILE PRACTICE :  
Cultivă interesul şi dragostea copilului pentru munca fizică. Educă o atitudine
pozitivă de respect faţă de produsele obţinute.

10
 

Favorizează o intensă exersare senzorio- motrică . Solicită toate procesele psihice

în proiectarea , efectuarea şi

evaluarea lucrărilor proprii sau ale altor copii .  Angajează pe ,,micul meşter’’
la realizarea celor mai simple acte, tehnici şi modalităţi , formându - şi
reprezentări : de formă , de mărime , de

culoare , de spaţiu şi la mişcări precise .  Contribuie la exersarea muşchilor

mici ai palmelor, la formarea a

preciziei în mânuire şi a acuităţii vizuale şi la dezvoltarea creativităţii,

capacităţii de abstractizare , a sociabilităţii copilului . 

Se dau o multitudine de soluţii de a crea un obiect / lucru care să-l satisfacă

curiozitatea în toată puterea sa .

Oferă largi

posibilităţi pentru

fixarea, sistematizarea

şi aplicarea în

practică a cunoştinţelor însuşite .  Intergrează copilul , în mod treptat , în

întregul spectrul de valori, pentru a asimila valorile civilizaţiei , ale tehnicii
şi tehnologiilor . În cadrul activităţilor practice, materia primă de bază cu care
lucrează copiii o constituie materialul din natură. Natura oferă copiilor materiale
variate şi interesante, a căror observare, colecţionare, sortare, conservare şi
prelucrare contribuie la lărgirea orizontului de cunoştinţe, la perfecţionarea
priceperilor şi deprinderilor, la stimularea creativităţii. Pentru a stimula
potenţialul creativ al copiilor prin activităţilae practice utilizănd materiale din
natură, am parcurs cu aceştia mai multe etape: Etapa I - etape de pregătire a
activitaţilor practice în care copiii participă direct la strângerea materialelor
din natură în cadrul unor activităţi şi plimbări. Profunda lor concentrare în
activitatea de a aduna cele mai reuşite materiale din natură a

11
însemnat pentru ei o intensă activitate de observare, de analiză, de selecţie a
materialelor. Copiii au adunat frunze de diferite forme, culori şi mărimi, castane,
conuri de brad, ghindă, crenguţe uscate, pietre, etc. Analizând frunzele castanului
şi-au imaginat că ar semăna cu palma unei mâini cu degetele răsfirate, cu creasta
cocoşului din ,, Punguţa cu doi bani’’, cu rochiţa păpuşii. Castanele în învelişul
lor ţepos ar putea fi buzdugane pentru zmei, arici, etc. În natură copiii se
manifestă deosebit, sunt mai activi, cu o permanentă bună dispoziţie şi cu un imens
neastâmpăr specific vârstei. Etapa a II a este etapa în care am efectuat intuirea
materialului confecţionat de către copii prin manipulare, pentru antrenarea
analizatorilor şi formarea reprezentărilor prin jocuri senzoriale. Primul mijloc
prin care copilul descoperă lumea îl constituie organele de simţ. El vede, apucă,
miroase, gustă. Astfel acumulează experienţă, iar cunoaşterea reală a materialelor
din natură e condiţionată de claritatea şi precizia senzaţiilor şi percepţiilor. De
aici reiese necesitatea organizării unor jocuri senzoriale specifice vârstei: ,,
Săculeţul fermecat’’, ,, Ce ştii despre mine?’’, ,, Să facem ordine’’, etc. Aceste
jocuri senzoriale pot fi utilizate cu succes pentru trezirea, stimularea şi
dezvoltarea interesului de a cunoaşte, interes ce devine o ,, pârghie’’ psihologică
pentru stimularea creativităţii. Etapa aIII a constă în perfecţionarea
deprinderilor practice şi stimularea potenţialului creativ al copiilor. Experienţa
a dovedit că lucrându-se prea des după şablon, copiilor li se limitează
posibilitatea dezvoltării imaginaţiei şi gândirii. Prin diversitatea formelor, a
coloritului şi a posibilităţilor de îmbinare a materialelor din natură se deschide
câmp larg manifestării imaginaţiei. Permanent i-am stimulat pe copii să
confecţioneze jucării din materialele colecţionate de ei sau pe care le puneam eu
la dispoziţie. Valorificând castane, ghindă, nuci, frunze uscate, seminţe,

12
sâmburi, pene, pietricele, etc. copiii au confecţionat în manieră proprie multe
obiecte. Etape a IV a constă în efectuarea de către copii a unor lucrări în grup.
Activitatea pe bază de cooperare, constituie un mod de învaţare cu deosebite
valenţe educative în ceea ce priveşte creativitatea. Copiii descoperă o nouă
experienţă relaţionând în grupuri de învăţare activă, aceea de a studia, investiga
şi căpăta încredere în capacităţile individuale şi ale grupului. Superioritatea
grupului se vădeşte atât prin soluţii originale şi lucrările realizate, cât şi pe
plan educativ. În această etapă accentul se pune pe realizarea creativă a temelor
date, copiii având libertatea alegerii materialelor şi a tehnicilor de realizare.
Ei au redat original teme cum ar fi:,, Coş cu ghiocei’’, ,, Copacul înflorit’’, ,,
Vaza cu tufănele’’, ,, Tablou de primăvară (vară, toamnă, iarnă)’’, etc.
ACTIVITĂŢILE PRACTICE - JOCURI TEHNICO – ARTISTICE  Tehnicile de lucru sunt
multiple şi eficiente .  Caracterul ludic se menţine şi în aceste activităţi ,
datorită faptului că tehnica, pentru copil este o joacă în care el este ,, ucenicul
’’, iar

educatoarea este ,,maistrul’’ / ,, şeful   Jocul este dirijat , dar plăcut .

Jucăriile sunt simple, care şi importanţa lor . Copilul se naşte cu capacitatea de
a învăţa, dar şansa supravieţuirii, a umanizării şi socializării lui depinde de
contactul cu adultul, de mediul educaţional. Tot ceea ce poate realiza o fiinţă
umană depinde de învăţare, exerciţiu, muncă si creaţie. Niciodată nu este prea
târziu pentru cunoaşterea , stimularea, educarea şi dezvoltarea creativităţii. îi
dau copilului primele noţiuni de tehnică

13
Grădiniţa devine primul mediu organizat de maximă valorificare a resurselor
multiple ale copiilor, de stimulare a acestora. Copilul este prin natura sa un
spirit creativ, datorită imensei sale curiozităţi, a freamătului permanent pentru a
cunoaşte ceea ce se petrece în jurul său. Preşcolaritatea este apreciată tot mai
mult, ca vârsta care cuprinde cea mai importantă experienţă educaţională din viaţa
unei persoane, pe parcursul ei înregistrându-se ritmurile cele mai pregnante în
dezvoltarea personalităţii umane şi una din cele mai semnificative achiziţii cu
ecou evident pentru etapele ulterioare ale dezvoltării sale. De aceea nu putem face
abstracţie de una din dimensiunile esenţiale pentru întreaga dezvoltare şi afirmare
a personalităţii – creativitatea. Văzută prin prisma personalităţii, creativitatea
capătă sensul de potenţial creativ, de sumă de însuşiri sau factori psihici ai unor
viitoare performanţe. Educatoarei îi revine misiunea de a depista de timpuriu
posibilităţile creative ale copiilor şi de a crea condiţii optime de dezvoltare.
Aşa cum muzica ne învaţă să ascultăm iar pictura ne învaţă să privim, activitatile
practice ne învaţă să acţionăm, să găsim calea spre rezolvarea problemelor
practice. CREATIVITATEA ,,capacitatea psihică a indivizilor umani de a genera noul,
de a aspecte deosebite, necunoscute ale realităţii, de a elabora căi releva

şi soluţii

originale de rezolvare a problemelor şi de a se exprima în forme personale, inedite

.’’ ,INTELIGENŢĂ FLUIDĂ’’ ( R. B. Cattell) ,, IMAGINAŢIE CREATOARE’’( Th. Ribot
,,IMAGINAŢIE CONSTRUCTIVĂ’’ ( A. Osborn)

CREATIVITATEA

ESTE

ABORDATĂ

CA

ŞI :

14
   

PROCES PRODUS POTENŢIAL DIMENSIUNE STRUCTURALĂ A PERSONALITĂŢII - obiective -

CRE ATIVTATEA    

Îmbogăţirea reprezentărilor despre obiecte , fenomene , situaţii ; Formarea

receptivităţii faţă de probleme ; Însuşirea unor modalităţi de operare a gâdirii;
însuşirea principalelor procedee imaginative ;

 Dezvoltarea imaginaţiei reproductive şi a imaginaţiei anticipative ;  Cultivarea

spontaneităţii şi independenţei ;  Formarea capacităţii de exprimare a propriilor
idei şi soluţii ; Caracterul practic al activităţilor practice permite îmbinarea
muncii

fizice cu cea intelectuală, fapt ce contribuie la integrarea şi stimularea

,,eului’’ cu care se defineşte preşcolarul la ieşirea sa din grădiniţă, spre un

alt tărâm al educaţiei şi ştiinţei – şcoala.

Bibliografie: Monica Lespezeanu, „Tradiţii şi modern în învăţământul preşcolar”,

editura Omfal Esenţial, 2007 „Programa activităţilor instructiv-educative din
grădiniţă”, editura Integral, 2001 „Revista Învăţământului Preşcolar”, nr.1-2/2008

15
Activităţile artistico-plastice în grădiniţă

Educatoare: Munteanu Gheorghiţa Grădiniţa Broşteni, Judeţul Mehedinţi

Eficienţa preşcolarului depinde nu numai de capacitatea de asimilare a

cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor, dar şi de anumite trăsături de
personalitate, în particular de imaginaţia lui. Fără de imaginaţie este imposibilă
acumularea aceloraşi cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, este cu neputinţă
formarea personalităţii în ansamblu a preşcolarului . Considerăm că creativitatea
copiilor preşcolari va evalua la o nouă treaptă: Dacă vom forma şi dezvolta
priceperi şi deprinderi, capacităţi creative de alcătuire şi redare a obiectelor.
Dacă vom dezvolta priceperi, de redare corectă a formelor, de a aplica independent
elemente, forme, obiecte, deprinderea de a lucra cu acuarela, creioane, carioca şi
paleta de culori. Dacă în activităţile copiilor de artă plastică va fi o
consecutivitate. Dezvoltarea capacităţilor creative la preşcolarii dezvoltarea
potenţialului creativ. Cu cât capacităţile creative vor fi mai dezvoltate cu atât
potenţialul creativ al preşcolarilor va fi mai înalt. ar produce progrese în

16
-

Potenţialul copiilor cu imaginaţie creatoare dezvoltată se va deosebi de

potenţialul copiilor cu fantezie mai puţin dezvoltată prin valorile indicilor de:
expresivitate, coerenţă, originalitate, variabilitate, flexibilitate, fluenţă. Arta
plastică prevede câteva obiective majore: 1. Elaborarea noilor sisteme ştiinţifice
de organizare a activităţii plastice. 2. Elaborarea tehnicilor (metodelor,
procedeelor de lucru), în cadrul activităţii de artă plastică. 3. Elaborarea
formelor şi strategiilor de lucru în domeniul artei plastice. 4. De a forma un
volum de cunoştinţe, priceperi, deprinderi la preşcolari, de a aplica în practică
acele metode, procedee, forme. 5. Formarea abilităţilor practice la copii. 6.
Formarea deprinderilor tehnice şi grafice de lucru cu diverse materiale (creioane,
acuarele, carioca). Arta plastică este strâns legată de ştiinţe, de biologie,
anatomie, pedagogie,

psihologie, matematică. Rolul artei plastice în dezvoltarea personalităţii dezvoltă

perceperea eu-lui, auzului, văzului, gustului estetic. Creativitatea include
memoria, imaginaţia, aplică toate cunoştinţele, combină cunoştinţele, este
producerea a ceva original, irepetabil, unic. Creativitatea este lucrul creierului
şi este o structură specifică pentru psihicul omului. Omul trebuie să-şi facă un
plan, un proiect pentru a realiza o acţiune, să poată să facă o analiză critică.
Creativitatea este o extremă care face posibilă realizarea

17
unor producţii sau opere noi. Originalitatea acestui produs sau opere este variată,
în dependenţă de persoană, vârstă, intelectul acelei cunoştinţe, interese ale
persoanei date. Oamenii de ştiinţă din pedagogie, psihologie studiază ce este
creativitatea, toţi o tratează-n mod diferit, dar când se analizează ne dă un
produs, un tot întreg. Fără efort, nici pregătirea şi nici creativitatea nu pot
ajunge la nivele ridicate de performanţă. Mobilurile intrinsece, în deosebi -
spiritul de născocire, pasiunea pentru un domeniu etc. şi motivele extrinsece,
recompensele dinamizează creativitatea. Nu în ultimul plan se plasează şi factorii
aptitudinali fără de care omul nu poate ajunge la nivele ridicate de performanţă.
Factorii temperamentali şi caracteriali au o influenţă deosebită în dezvoltarea
creativităţii. Predispoziţiile şi capacităţile nu sunt suficiente pentru ca cineva
să devină inventator sau creator de artă. Pentru aceasta este nevoie să existe o
motivaţie, o dorinţă, o aspiraţie creatoare. Adevăraţii creatori devin animaţi de
sentimente trainice, chiar de veritabile pasiuni care le domină preocupările,
aspiraţiile de fiecare zi. Succesele le cauzează emoţii puternice intensificând
obsesiile lor creatoare. Pentru a crea se cere o voinţă fermă, perseverenţă,
depunerea îndelungatelor eforturi. Cine se descurajează uşor şi nu e capabil să dea
piept cu greutăţile nu poate ajunge la realizări notabile. Nici în artă, nimeni,
chiar marile talente, n-au creat nimic remarcabil fără o luptă îndârjită pentru
îmbogăţirea mijlocului de expresie, armonia culorilor etc. Este cunoscută
importanţa desenului şi picturii în vederea pregătirii copilului pentru scris,cu
scopul de a stimula interesul copiilor, de a trezi emoţii estetice de a le dezvolta
gustul pentru frumos, culoare, armonie, compoziţie şi acurateţe. Am

18
căutat să îmbogăţim cunoştinţele copiilor, folosind diferite tehnici de decorare a
suprafeţelor pentru o mai buna atractivitate a activităţilor artistico-plastice.
Astfel, s-au folosit ca ustensile de lucru obiecte şi materiale variate şi simple
precum ştampile din pluta, din gumă de şters, din cartof, pieptene, site, pensula
aplicată, şabloane decupate, tehnica simetriei, desenul cu ceară. Pictură cu
lipici, paie, chiar şi amprente ale degetelor şi mâinilor copiilor. Din dopuri de
pluta se pot confecţiona ştampile de diferite mărimi pentru realizarea unor modele
decorative.Se crestează cu un cuţit modelul dorit, iar pentru ştampilare se
foloseşte tuşiera sau Mai multe tuşiere cu mai multe culori.Cu ajutorul aceastor
ştampile prin repetare, alternare şi simetrie se pot crea modele noi cu efecte
deosebite, motive care dezvoltă orientarea în spaţiu a copilului( aproape, departe,
sus, jos, stânga, dreapta, deasupra, lânga, etc) Gumele de şters sunt un material
ideal pentru realizarea unor ştampile. Astfel, se pot realiza motive mai
pretenţioase ca animale sau plante stilizate, cifre, figuri geometrice. Pentru a
realiza ştampile din cartof, se taie cartoful în două jumătăţi, cu un cuţit se
scoate în relief modelul dorit, apoi se aplică o culoare sau două chiar şi se
ştampilează suprafaţa dorită. Cu aceste ştampile se pot crea chiar peisaje.Sunt
foarte atractive pentru copii. Desenul decorativ cu ajutorul pieptenului-se
pregăteste pe o plăcuţă de faianţă, tempera sau goaşă nedizolvată. Cu ajutorul unei
periuţe de dinţii se ung dinţii pieptenului care se trag pe suprafaţa de decorat,
realizând astfel dungi ( orizontale, verticale, oblice, paralele, valuri, spirale,
etc) după inspiraţia fiecăruia şi după felul cum este mânuit pieptenele.

19
Şabloanele aplicate prin folosirea sitei se confecţionează de preferinţă dintr-un
material plastic, care nu absoarbe vopseaua, se aplică materialul dorit apoi se
aşează sita de sârmă peste care cu ajutorul unei periuţe de dinţi se trece
vopseaua, în prealabil pregătită, pe toată suprafaţa materialului rămasă liberă
prin aplicarea şablonului. Apoi se ridică uşor sita şi şablonul de pe material,
rămânând asfel silueta, modelul dorit. Altă variantă este tehnica stropirii prin
sită şi şabloane. Pe suprafaţa de decorat se aplică şablonul decupat din hârtie
simplă sau alte obiecte. Prin mutare repetată se obţin efecte de umbră,
îndepărtarea sau apropierea obiectelor. De asemenea se poate aşeza şablonul şi se
stropeşte suprafaţa ramasă cu mai multe culori, obţinând asfel un efect deosebit
din amestec de culori. Tehnica pensulei aplicate presupune aplicarea unor pete,
amprente cu o pensulă groasă, realizând peisaje sau elemente florale. Tehnica
simetriei (foarte îndrăgită de copii) se execută începând cu îndoirea foii de lucru
în două jumătăţi egale. Pe una din ele se aplică culoare în forma şi modelul dorit
apoi, înainte de a se usca se îndoaie foaia astfel încât culoarea să se imprime şi
pe cealaltă jumătate. Imprimeurile vor căpăta o altă formă, apropiată de modelul
iniţial, culorile se întrepătrund, însă vor fi identice pe ambele jumătăţi, spre
satisfacţia copiilor.Sugerând copiilor să deseneze contururi in jurul acestor pete
de culori se obţin siluete fantastice. Tehnica desenului cu ceară presupune
desenarea cu resturi de lumânari a modeluilui dorit peste care se aplica uniform
acuarela bine diluată pe întraga suprafaţă. Se poate repeta dupa ce s-a uscat
desenând din nou cu ceară şi repetând aplicarea acuarelei cu o nuanţă din ce în ce
mai intensă.

20
Tehnica picturii pe lipici-se aplică pe foaia de decorat un strat subţire de lipici
peste care- cu ajutorul unei pensule groase- se pune vopseaua în culoarea dorită.
Apoi cu ajutorul unui beţişor sau cu degetul se gravează ornamente ca linii,
cercuri sau alte desene. Tehnica amprentei sau dactilopictura are o deosebită
valoare în realizarea unor lucrări deoarece fiecare deget are o altă amprentă.
Aplicând aceste amprente pentru a executa un model sau liber pe o suprafaţă,
tabloul va fi cât mai reuşit. Tehnica picturii cu palma- se unge palma cu un strat
de vopsea mai concentrată şi aplicând-o apoi apăsat pe suprafaţa de decorat se
obţine o pată care sugerează un model oarecare ce poate fi completat cu ajutorul
dactilopicturii sau cu pensula, obţinându-se astfel difetite imagini. Aplicând
palma de mai multe ori în acelaşi loc şi învârtindu-se în acelaşi timp foaia de
hârtie, se obţin efecte în formă de floare, soare sau alte imagini. Tehnica
suflării cu paiul se foloseşte la grupele de copii cu o vârstă mai mare deoarece
presupune folosirea unui pai de plastic pentru a soarbe şi sufla culoarea pe hârtie
cu sau fără şablon. Există şi am experimentat şi alte tehnici prin care se combină
pictura cu activitatea practică, realizând lucrări deosebite prin

suprapunerea picturii unui colaj, unei siluete decupate sau chiar la colorarea
materialului pentru colaj. Toate acestea şi nu numai, conduc la dezvoltarea
gustului pentru frumos la sporirea încrederii în forţele proprii, la dezvoltarea
percepţiei despre frumuseţea naturii şi a mediului din jurul nostru şi de ce nu, la
iniţierea unor viitori artişti.

21
Bibliografie: ,,Tehnici de desen şi pictură aplicate în grădiniţă” D.Lungu ,, Rolul
desenului în dezvoltarea capacităţilor creative la vârsta preşcolară mare” Tamara
Gore

PROIECT

DIDACTIC

Profesor Gâț Elena Grădinița P.P.3 Petroșani GRUPA Mare TEMA DE STUDIU:”Ce şi cum
vreau să fiu?” SUBTEMA:Meserii DOMENIUL DE ACTIVITATE:DEC TEMA ACTIVITĂŢII: Micii
decoratori TIPUL DE ACTIVITATE: Consolidare de priceperi si deprinderi FORMA DE
REALIZARE: scriere,ştampilarea cu buretele,tufuirea petelor de
culoare,pictură,dactilopictură FORMA DE ORGANIZARE: pe grupe

22
SCOPUL: -dezvoltarea atenţiei voluntare,a spititului de creaţie,independenţă în

acţiune,încrederea în forţele proprii; -cultivarea gustului estetic,a dragostei

pentru munca. OBIECTIVE OPERATIONALE COGNITIV OPERATIONALE -să răspundă
întrebărilor adresate de educatoare în propoziţii corecte din punct de vedere
gramatical,scurte şi dezvoltate; -să reţina tema activitatii şi obiectivele
propuse; -să urmareasca cu atenţie explicarea si demonstrarea modului de lucru.
PSIHO MOTORII -să respecte poziţia corecta a corpului faţă de suportul de lucru
pentru o buna coordonare oculo-motorie; -să lucreze independent; -să pastreze
curăţenia şi ordinea la masa de lucru; -să decoreze tortul cu elemente grafice pe
baza indicaţiilor date; -să aplice culoarea cu diferite
instrumente(degete,burete),pentru a decora siluete decupate; -să folosească punctul
în diferite forme,mărimi şi culori; -să se folosească de acuarele pentru a reda
tema propusă.

23
AFECTIV MOTIVATIONALE -să recepteze afectiv tema propusa; -să manifeste
independenţă şi perseverenţă în acţiune; -să-şi exprime opinia faţă de lucrarea
proprie şi faţă de lucrarea

celorlalţi,motivându-şi părerile. STRATEGII DIDACTICE METODE SI PROCEDEE:

conversatia,explicatia,demonstratia,munca independenta,pânza de
paianjen,analiza,turul galeriei. MATERIAL DIDACTIC: modelele educatoarei, creioane
colorate,acuarele,bucăţi de burete,ghem,pensule,jetoane ,plic RESURSE TEMPORALE:35
minute MATERIAL BIBLIOGRAFIC: - ”Programa activităţilor instructiv educative în
grădiniţa de copii” - „Revista învăţământului prescolar”3-4/200

24
1.Momentul organizatoric

-asigurarea

climatului

psihopedagogic

favorabil desfasurarii activitatii; -distribui materialele necesare realizarii

temei propuse;

2.Desfasurarea activitatii a)Captarea atenţiei reactualizarea cunoştinţelor

b)Anuntarea temei şi a obiectivelor c)Dirijarea învăţării şi

Introducerea în activitate o voi realiza cu ajutorul unor ghicitori despre meserii

şi intuirea jetoanelor. Anunţ tema,enumăr obiectivele

clar,concis, pe intelesul copiilor. Împart copiii în cinci echipe.Împărţirea

copiilor pe echipe o voi face cu ajutorul unor jetoane :torturi pentru

cofetari,pantofi pentru pantofari,bidinea pentru zugravi,foarfece pentru

croitori,cărămizi pentru zidari.În funcţie de jetonul ales se va aşeza la masa

meşterului căruia îi corespunde unealta. -echipa COFETARILOR,va decora un tort cu
elemente grafice pe baza explicaţiilor date de educatoare;

25
-echipa pantofi acuarele;

PANTOFARILOR folosindu-se de

,va

decora şi

burete

-echipa ZUGRAVILOR,va decora camera prin tehnica tufuirii petelor de culoare pe o

suprafaţă uscată.Copilul loveşte uşor cu Conversatia vârful pensulei suprafaţa
hârtiei folosind o culoare.Obţine puncte,apoi repetă Explicatia

procedeul cu altă culoare peste prima.Se Demonstratia spală pensula,se “sterge”

uşor cu vârful ei întro direcţie punctele suprapuse. -echipa CROITORILOR,vor decora
Răspund întrebărilor adresate educatoare de

rochiţele prin tehnica dactilopicturii. -echipa ZIDARILOR va construi un zid

prin tehnica plierii hârtiei.Peste petele de culoare puse cu pensule groase pe

jumătate din suprafaţa hârtiei se îndoaie hârtia pe jumătate şi se netezeşte cu

mâna pentru a presa culorile aflate între foi. Copiii intuiesc materialele de pe
masa. Explic si demonstrez modul de lucru. Înainte de a începe activitatea ,copiii
vor

26
executa cateva exerciţii pentru încălzirea muşchilor d)Obţinerea performanţei mici
ai mâinii:

morişca,foarfeca,etc Un copil va primi un ghem de aţă,va trebui să spună ce meşter

a fost el azi,de ce unelte s-a folosit pentru a realiza tema propusă, ce a
decorat.El va da ghemul unui alt copil dintro altă grupă care va răspunde la
aceleaşi întrebări. e)Evaluarea activitatii Produsele activităţii grupelor de copii
se expun într-un loc special amenajat,care se transformă într-o galerie
expozitională. La semnalul dat de educatoare,grupurile de copii,aflaţi în calitate
de vizitatori şi Pânza critici,trec pe la fiecare exponat pentru paianjen al
examina. Dupa ce se încheie turul Turul galeriei de Recunoasc materialel si le
denumesc Realizează temele propuse.

galeriei,grupurile revin la locul iniţial şi fac comentarii cu privire la Analiza

Argumenteaza alegerea facuta.

lucrările observate. Se acorda recompense pentru implicarea activă şi pentru

originalitatea îndeplinirii sarcinilor.

27
Dupa ce se încheie turul galeriei,grupurile revin la locul iniţial şi fac
comentarii cu privire la 3)Încheierea activităţii lucrările observate.

Se acorda recompense pentru implicarea activă şi pentru originalitatea îndeplinirii

sarcinilor.

28
ATELIER

DE

LUCRU

Manute dibace , manute fericite !

Prof. Ciurea Daniela Prof. Petras Adriana

“PENTRU A ÎNFLORI O INIMĂ DE ARTIST ARE NEAPĂRAT NEVOIE DE CĂLDURA APROBĂRII ŞI

APRECIERII ŞI CHIAR DE STRĂLUCIREA ADMIRATIEI”.

ARGUMENT : Copiii privesc cu plăcere desenele ,picturile ,imaginile din cărti

,albume ,reviste,etc . Sunt fascinaţi de acestea şi imediat işi exprima dorinţa de
a le avea şi ei dar dacă le propui să realizeze şi ei ceva asemănător datorită
faptului că nu şi-au însuşit toate priceperile şi deprinderile sau nu sunt
îndeajuns de dezvoltate copii refuză să picteze pe motiv că nu ştiu. Prin
organizarea acestui atelier ne propunem stimularea creativităţii copiilor si
exprimarea acesteia prin realizarea unor lucrări artistice si practice dar si
dobândirea de către copii a unor noi tehnici de lucru precum şi consolidarea
priceperilor şi deprinderilor deja însuşite.

29
ECHIPA DE LUCRU: - cadrele didactice din unitate DURATA : un an şcolar GRUP ŢINTĂ :
preşcolari , cadre didactice, părinţi , conducerea unităţii . SCOPUL ATELIERULUI :
Stimularea şi exprimarea creativităţii ; Însuşirea şi consolidarea unor tehnici de
lucru specifice activităţii artisticoplastice si activitatilor practice ; OBIECTIVE
URMĂRITE : Să işi insuşeacă si să utilizeze tehnici de lucru specifice
activităţilor artistico-plastice si activitatilor practice ; Să isi exprime prin
activităţile plastice trăirile şi părerile personale ; Să işi însuşească şi să işi
consolideze priceperile şi deprinderile .

ACTIVITĂŢI PROPUSE : “ Peisaje de iarnă “ – dactilopictura şi pictura “ Acvariul “

– macheta “ Mărțişoare “ – colaj

30
“ Ziua copilului .” –desene pe asfalt . EVALUAREA ATELIERULUI : Expoziţie cu
lucrările realizate ; Participarea la concursuri naţionale şi internaţionale cu
lucrările realizate .

DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII LA PREŞCOLARI PRIN ACTIVITĂŢI PLASTICE ŞI PRACTICE

MERTOIU MARIA GRĂDINIȚA NR.1 ISLAZ

„Un

popor

nu

trăieşte

numai

din

ce

moşteneşte, ci şi din ce adaugă pe fiecare zi în sufletul lui.” (folclor)

Cercetările în domeniul creativităţii iau amploare datorită complexităţii
procesului creativ prin care se poate realiza. În sens larg, creativitatea se
referă la găsirea unor situaţii, idei, procedee la care s-a ajuns în mod
independent.

31
Conceptul de creativitate admite o mare contribuţie a influenţelor de mediu, dar şi
a educaţiei în formaţia creativă a fiecăruia. Specialişti de valoare în domeniu
asociază creativitatea cu trei factori:  Fluiditatea – componentă a gândirii
reproductive; constă în bogăţia şi viteza realizării asociaţiilor verbale,
dependentă de influenţele educative.  Flexibilitatea – constituie principalul
factor al creativităţii, principala

componentă ce presupune restructurarea informaţiei şi a sistemului de cunoştinţe

acumulat.  Originalitate – presupune o interpretare personală, o noutate fiind
considerată factor fundamental al creativităţii. Aceşti trei factori menţionaţi
sunt factori intelectuali şi acţionează în strânsă interdependenţă cu
personalitatea copilului. Alţi factori ai creativităţii: - sensibilitatea -
aptitudinea - capacitatea de a abstractiza - imaginaţia creatoare - motive
cognitive şi atitudini nonconformiste În pedagogia contemporană perioada
preşcolarităţii constituie perioada de maximă receptivitate, sensibilitate,
mobilitate şi flexibilitate psihică. Vârsta preşcolarităţii este vârsta
imaginaţiei, a fanteziei şi jocului, în care copilul are posibilitatea de a-şi
exterioriza sentimentele şi trăirile în mod imaginativ-creativ.

32
Preşcolarul devine participant activ la propria sa formare, se accentuează astfel
caracterul formativ al învăţământului actual modern. La vârsta preşcolară copilul
are tendinţa de a se exprima în lucrările lui, bazându-se pe experienţa personală.
De aceea este bine să se acorde copilului libertatea de idei, de a găsi mijloace şi
forme de cedare a propriilor impresii despre lume, în care să se relecte emoţiile
şi sentimentele trăite. Activităţile artistico-plastice constituie un mijloc de
dinamizare şi exprimare a vieţii copilului, a achiziţiilor sale intelectuale,
afective, voliţionale şi motivaţionale. Motivaţia copilului pentru activităţile
artistico-plastice şi practice este nevoia de exprimare a propriilor trăiri, nevoia
de a reda imaginea într-un mod artistic sau plăcerea de a povesti în imagini.
Reprezentările plastice ale copilului evoluează treptat spre o redare cât mai
realistă, alteori intervine imaginaţia creatoare şi trece spre fabulaţie, spre
ireal. În vederea dezvoltării imaginaţiei creatoare în cadrul activităţilor
artistico-plastice am valorificat cunoştinţele acumulate prin activităţi diverse
(aspecte ale naturii, viaţa socială, evenimente şi sărbători). În cadrul
activităţilor artistico-plastice şi practice copiii au o paletă bogată de culori pe
care să le îmbine în realizarea spaţiului artistic. Copiii au fost interesaţi şi
motivaţi să-şi exprime ideile şi trăirile în lucrări personale/colective pentru a
fi valorificate cu diferite ocazii – expoziţii în unitate („Culorile toamnei”,
„Poveste de iarnă”, „Mamei-primăvara-n dar”, „Primăvara în suflet de copil”).
Expoziţii colective („Toamna în oraşul meu”, „Culorile primăverii”) Tradiţiile
româneşti constituie una dintre valorile inegalabile ale poporului nostru. Avem
datoria morală de a le păstra şi a le transmite generaţiilor viitoare. Ca

33
dascăli, ştim că, pe lângă nestematele literaturii române, arta populară ocupă un
loc de seamă şi îşi are locul ei în educaţia tinerii generaţii. Făcând-o cunoscută
copiilor, ei fac cunoştinţă cu tradiţiile şi obiceiurile specifice poporului căruia
îi aparţin, trăiesc sentimente de dragoste, respect, admiraţie şi mândrie faţă de
tradiţiile populare, faţă de creaţiile diferiţilor meşteşugari. Participarea
afectiv-voliţională la Sărbătorirea marelor evenimente şi obiceiuri tradiţionale s-
a realizat prin activităţi ca: „Ghetuţa lui Moş Nicolae”, „Sărbătorile de iarnă la
români”, „Vine, vine Moş Crăciun”. În cadrul acestor acţiuni am valorificat
cunoştinţele legate de aceste evenimente şi obiceiuri din străbuni: spectacole
adecvate temei, colinde, pluguşor, sorcova, dansul caprei, dansul căiuţilor,
primirea lui Moş Crăciun, împărţirea darurilor (plata urătorilor cu daruri
tradiţionale – colaci, nuci, mere) au condus la cultivarea virtuţilor creştine şi
comportamentului moral-religios, cunoaşterea unor obiceiuri creştineşti, specifice
sărbătorilor religioase. S-au organizat expoziţii pe teme variate: „Noi suntem
români”, „Mamelor din lumea-ntreagă”, „Dar pentru prietenul meu”, lucrările
copiilor fiind însoţite şi de spectacole adecvate temelor. Copiii au dat dovadă de
multă creativitate şi imaginaţie, folosind diferite materiale din natură sau
materiale reciclabile la care le-au găsit diferite utilităţi (pahare din plastic au
devenit clopoţei sau diferite ornamente pentru pomul de iarnă, farfuria de unică
folosinţă a devenit cap de pitic, cutia de bomboane a devenit ramă pentru un tablou
etc.). În cadrul temei „Noi suntem români” au fost prezentate diferite obiecte de
artă populară (măşti cu material textil, sorcove, podoabe pentru pomul de

34
Crăciun), precum şi spectacol cu obiceiuri tradiţionale – dans popular, dansul
caprei, ursul, colinde, pluguşor, sorcova. Locul activităţilor practice în formarea
personalităţii copiilor rezultă în mod obiectiv din adevărul: ,,Aud – uit, văd –
ţin minte, acţionez – înţeleg’’. Activităţile practice desfăşurate cu copiii au
constituit una dintre modalităţile de cunoaştere a copilului, a individualităţii
fiecăruia şi am reuşit să promovez independenţa în gândire, în creaţie şi acţiune,
în raport cu interesele şi aptitudinile fiecăruia . Stimularea potenţialului
creativ prin activităţile practice se bazează pe următoarele principii: asigurarea
conexiunii între diferitele categorii de activităţi în cursul zilei; stimularea
potenţialului creativ al copiilor în realizarea unor lucrări, utilizănd cu
precădere materiale din natură; interdisciplinaritatea în cadrul activitaţilor
practice. Activităţile practice trebuie corelate cu celelalte activităţi din
grădiniţă pentru a contribui la stimularea potenţialului creativ, iar natura şi
materialul bogat de care dispunem constituie un punct de plecare în activitatea de
creaţie. În cadrul activităţilor practice, materia primă de bază cu care lucrează
copiii o constituie materialul din natură. Natura oferă copiilor materiale variate
şi interesante, a căror observare, colecţionare, sortare, conservare şi prelucrare
contribuie la lărgirea orizontului de cunoştinţe, la perfecţionarea priceperilor şi
deprinderilor, la stimularea creativităţii. Pentru a stimula potenţialul creativ al
copiilor prin activităţilae practice utilizănd materiale din natură, am parcurs cu
aceştia mai multe etape:

35
Etapa I - etape de pregătire a activitaţilor practice în care copiii participă
direct la strângerea materialelor din natură în cadrul unor activităţi şi plimbări.
Profunda lor concentrare în activitatea de a aduna cele mai reuşite materiale din
natură a însemnat pentru ei o intensă activitate de observare, de analiză, de
selecţie a materialelor. Copiii au adunat frunze de diferite forme, culori şi
mărimi, castane, conuri de brad, ghindă, crenguţe uscate, pietre, etc. Analizând
frunzele castanului şi-au imaginat că ar semăna cu palma unei mâini cu degetele
răsfirate, cu creasta cocoşului din ,, Punguţa cu doi bani’’, cu rochiţa păpuşii.
Castanele în învelişul lor ţepos ar putea fi buzdugane pentru zmei, arici, etc. În
natură copiii se manifestă deosebit, sunt mai activi, cu o permanentă bună
dispoziţie şi cu un imens neastâmpăr specific vârstei. Etapa a II a este etapa în
care am efectuat intuirea materialului confecţionat de către copii prin manipulare,
pentru antrenarea analizatorilor şi formarea reprezentărilor prin jocuri
senzoriale. Primul mijloc prin care copilul descoperă lumea îl constituie organele
de simţ. El vede, apucă, miroase, gustă. Astfel acumulează experienţă, iar
cunoaşterea reală a materialelor din natură e condiţionată de claritatea şi
precizia senzaţiilor şi percepţiilor. De aici reiese necesitatea organizării unor
jocuri senzoriale specifice vârstei: ,, Săculeţul fermecat’’, ,, Ce ştii despre
mine?’’, ,, Să facem ordine’’, etc. Aceste jocuri senzoriale pot fi utilizate cu
succes pentru trezirea, stimularea şi dezvoltarea interesului de a cunoaşte,
interes ce devine o ,, pârghie’’ psihologică pentru stimularea creativităţii.

36
Etapa aIII a constă în perfecţionarea deprinderilor practice şi stimularea
potenţialului creativ al copiilor. Experienţa a dovedit că lucrându-se prea des
după şablon, copiilor li se limitează posibilitatea dezvoltării imaginaţiei şi
gândirii. Prin diversitatea formelor, a coloritului şi a posibilităţilor de
îmbinare a materialelor din natură se deschide câmp larg manifestării imaginaţiei.
Permanent i-am stimulat pe copii să confecţioneze jucării din materialele
colecţionate de ei sau pe care le puneam eu la dispoziţie. Valorificând castane,
ghindă, nuci, frunze uscate, seminţe, sâmburi, pene, pietricele, etc. copiii au
confecţionat în manieră proprie multe obiecte. Etape a IV a constă în efectuarea de
către copii a unor lucrări în grup. Activitatea pe bază de cooperare, constituie un
mod de învaţare cu deosebite valenţe educative în ceea ce priveşte creativitatea.
Copiii descoperă o nouă experienţă relaţionând în grupuri de învăţare activă, aceea
de a studia, investiga şi căpăta încredere în capacităţile individuale şi ale
grupului. Superioritatea grupului se vădeşte atât prin soluţii originale şi
lucrările realizate, cât şi pe plan educativ. În această etapă accentul se pune pe
realizarea creativă a temelor date, copiii având libertatea alegerii materialelor
şi a tehnicilor de realizare. Ei au redat original teme cum ar fi:,, Coş cu
ghiocei’’, ,, Copacul înflorit’’, ,, Vaza cu tufănele’’, ,, Tablou de primăvară
(vară, toamnă, iarnă)’’, etc. Activitaţile practice desfăşurate cu copiii, având ca
material de lucru ,, produsele naturii’’ oferă reale posibilităţi de stimulare a
creativităţii în funcţie de cunoştinţe, de înclinaţii, de interese şi de
aptitudini. S-a constatat existenţa fenomenului creativităţii în stare potenţială
la toţi copiii, manifestarea lui înregistrând grade diferite, iar în acest sens se
impune lăsarea unui ,,câmp liber’’ de manifestare pe linia imaginaţiei, a
fanteziei, a creativităţii. În stimularea

37
creativităţii, importante sunt deopotrivă metodele, relaţia educatoare – copil,
atitudinea educatoarei şi atmosfera instaurată de aceasta în sala de grupă. În
munca fiecărei educatoare trebuie să existe elementul creator, deoarece ea este cea
care îl stimulează, îl ajută şi îl încurajează pe copil în micile sale ,,
creaţii’’. Bibliografie: Monica Lespezeanu, „Tradiţii şi modern în învăţământul
preşcolar”, editura Omfal Esenţial, 2007 „Programa activităţilor instructiv-
educative din grădiniţă”, editura Integral, 2001

38
Iarna la noi - 2012/2013

GPN Vinerea ed. Nicoletta Huştiuc ed. Anişoara Filimon

Suntem noi cam mititei Dar suntem năzdrăvenei Asteptăm Moşul să vină Cadouri să se
adune Nu prea ştim noi să vorbim Dar aşa, vă arătăm Poezii am invățat Colinde noi
am cantat Şi pe toți i-a bucurat!

Activitățile grupei mici şi mijlocii , pregătiri de serbare, felicitări pentru

Concursul Județean “Crăciun fericit”, zȋna iarnă, realizarea expoziției, activitate
comună.

39
40
41
42
Prof. înv. primar Deteşan Mirela Camelia Gimnaziul de Stat ,,Traian”, Târnăveni,
jud. Mureş Structură: Gimnaziul de Stat ,,Decebal”, Bobohalma, jud. Mureş

TOAMNA

43
IARNA

PRIMAVARA

44
FLORI DIN PAHARE PLASTIC

Educatoare: Silvia Bozdog Grădiniţa ”Bucuria Copiilor” Medias, jud.Sibiu

45
MATERIALE NECESARE:

pahare plastic diverse culori, paie sau beţe frigărui pentru tulpină,

lipici, capsator, - role de la hârtia igienică sau şerveţele bucătărie, hârtie

creponată verde pentru vază.

46
FRUNZA GIGANT ŞI FLOAREA GIGANT Prof. Danc Mihaela Elena Grădiniţa P.N.SÎRBI

47
Metode de lucru: Pasul 1 Decuparea din polistiren a unei frunze gigant şi a unei
flori cu tulpină şi frunză Pasul 2 Pictarea lor de către copii Pasul 3 Buburuzele
confecţionate din coajă de nucă pictată cu roşu,iar după ce se usucă, se pictează
şapte bulinuţe negre. Se lipesc cu aracet pe frunze decupate din carton verde. Se
prind, apoi, cu ace pe frunza gigant

Pentru floare se pregătesc fluturaşi, astfel:

48
Se decupează fluturaşi din carton colorat,partea de jos mai mare iar cea de sus mai
mică, astfel vor fi dubli. Se lipesc la mijloc şi se ridică aripioarele. Se
decorează aripioarele cu lipici cu sclipici si se fac ochişorii cu negru. Se prind,
apoi, pe floarea gigant cu ace.

49
Următoarele lucrări le-au realizat preşcolarii din grupa pregătitoare de la Scoala
de Arte si Meserii Tarnava,jud.Sibiu Educatoare COSTEA AGNES ILDICO

Materiale folosite: hârtie autocolantă (culori diferite), hârtie glasată , lipici,

foarfecă.

50
Aspecte din timpul unui atelier de lucru Grădinița P.P.Nr.7 Deva Ed. Stȋngă Ana
Prof. Ciurea Daniela

Doamnele educatoare ne-au vorbit despre peşti , meduze , căluți de mare , stele de
mare , caracatițe şi alte minunății şi le-am observat in diferite cărți şi atlase .
Apoi ne-am apucat de treabă ... Ne-am ales fiecare cate o viețuitoare a mării şi am
colorat-o foarte frumos . Fiecare ființă minunat colorată a primit un loc in
“marea” ȋn miniatură pe care o pregătisem . A fost super distractiv !

51
52
Expoziție cu lucrări

Cadrele didactice: Popa Adriana, Ciurea Daniela, Dan Sanda, David Cristina, Ioaneş
Ana-Maria, Balteanu Mariana de la Grădinița P.P.Nr.7 Deva, Structura Grădinița
P.P.Nr.6 Deva

SCOPUL : dezvoltarea unor abilităţi antreprenoriale şi tehnice specifice nivelului

motric; OBIECTIVE URMĂRITE: - să-şi îmbogăţească cunoştinţele despre însuşirile
caracteristice ale materialelor şi despre modificările în prelucrarea acestora; -
să respecte cerinţele şi regulile de folosire a mijloacelor puse la îndemâna
copiilor( carton , hartie A4, modele turnate ipsos, sfoara , markere , chibrite ,
acuarele, carioci ,creioane colorate, etc.); - să-şi perfecţioneze deprinderile de
lucru manual însuşite în grupele anterioare: tăierea, lipirea, îndoirea, bobinarea,
răsucirea, şnuruirea, îmbinarea, prin

amplificarea acestora în conţinut şi în complexitate; - să manifeste creativitate

în realizarea unor lucrări originale, variate, valorificând experienţa acumulată
anterior; - să dezvolte relaţii de colaborare în activitatea de grup cooperând cu
partenerii de joc pentru realizarea sarcinii comune.

53
FORME DE REALIZARE: activitate practica, desen, pictură, colaj; RESURSE IMPLICATE:
umane:preşcolarii grupelor partenere, cadrele didactice, părinţi şi alţi factori
educaţionali; de timp: o saptamana; materiale: sfoara ,markere , creioane colorate,
acuarele, foarfeci, lipici, carton colorat,forme de turnat ipsos, etc.;

EVALUAREA: expoziţie de lucrări;

54
55
56
La joacă !

Prof.Tomodan Maria

Ne folosim imaginația şi cu lucrările realizate la activități inventăm jocuri. E

distractiv !

1. “Cărți…cu fluturi”

57
2.“Ruleta animalelor”

3. “Cursa melcilor”

58