Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.Introducere.........................................................................................................................................................................
1.1.Actualitate...............................................................................................................................
1.2.Scopul lucrarii..........................................................................................................................
1.4.Scurt rezumat..........................................................................................................................
4.2.2. PH-ul.................................................................................................................................
10.Analiza cazurilor..............................................................................................................................................................
11.Concluzii:..........................................................................................................................................................................
12.Bibliografie:......................................................................................................................................................................
1.Introducere
1.1.Actualitate
In viata de zi cu zi igiena dentara reprezinta pentru societatile civilizate o deprindere si totodata o necesitate
vitala.Dat fiind faptul ca omul civilizat este deprins cu obiceiul de a se hrani la o anumita ora,el stie ca dupa fiecare masa
trebuie sa-si curate dantura pentru a nu lasa loc de actiune cariei dentare.Asa cum caria dentara si complicatiile ei
cauzeaza oamenilor multe suferinte,tulbura activitatea aparatului digestiv,contribuie la aparitia unor afectiuni grele ale
inimii,rinichilor,articulatiilor,lupta impotriva ei trebuie sa devina din ce in ce mai rezultativa.Insa apare o alta problema
pentru cei interesati de propria dantura.Marele asortiment de paste de dinti care te pun in dificultate de alegere.Lucrarea in
cauza va va da unele sfaturi in legatura cu alegerea corecta a pastei de dinti plus unele ,,smecherii” in legatura cu
pastrarea dintilor d-voastra.
1.2.Scopul lucrarii
• Asigurarea sanatatii copiilor si maturilor prin intermediul informatiei pregatita pentru prevenirea afectiunilor
dentare.
• Propagarea unui mod sanatos de viata la copii.
• Realizarea educatiei pentru sanatate a generatiei in crestere.
• Formarea la copii a unor deprinderi corecte de ingrijire a dintilor orientate spre prevenirea afectiunilor dentare.
• Constientizarea importantei produselor lactate,a fructelor si a legumelor,dar si a daunei dulciurilor.
• Constientizarea necesitatii de a trata la timp dintii bolnavi.
• Identificarea obiectelor individuale a cavitatii bucale.
1.4.Scurt rezumat
Dieta omului contine un grup de 5 principii nutritive de baza: carbohidrati, lipide, proteine, vitamine si
minerale. Acestea impreuna cu apa sunt esentiale pentru viata. In plus, fibrele alimentare sunt considerate a fi foarte
importante pentru o stare buna de sanatate.
Bacteriile implicate in procesele carioase se hranesc cu carbohidrati. Carbohidratii sunt o sursa de
energie,deci sunt necesari. Totusi trebuie sa avem grija sa ne axam pe cei naturali. Zaharurile pot fi repede transformate in
acizi de bacteriile de la nivelul cavitatii bucale,deci aproape toate alimentele si bauturile care contin carbohidrati
fermentabili sunt o sursa de hrana pentru bacterii care pun in libertate acizi implicati in procesul de formare a cariilor.
Cu cat alimentele si bauturile ce contin zahar rafinat sunt consumate mai frecvent cu atat creste riscul de
aparitie a cariilor. Viteza cu care un aliment sau o bautura strabate cavitatea bucala a fost asociata cu cresterea riscului
de formare a cariilor: o perioada mai mare de stagnare la nivelul cavitatii bucale este asociata cu un potential cariogen mai
mare. Din acest motiv este atit de important periajul efectuat inainte de culcare.
Exista insa alimente ce contin o serie de elemente care ajuta la protejarea dintilor. Acesti componenti
actioneaza in moduri diferite. De exemplu,pot actiona ca un sistem tampon neutralizand PH-ul placii bacteriene, ajuta la
procesul de remineralizare sau au o actiune inhibitorie asupra bacteriilor din placa dentara.
De exemplu,cacaua din ciocolata inhiba bacteriile orale. Existenta proprietatilor cariostatice ale componentilor ciocolatei
arata complexitatea relatiei dintre alimente si carii. Alte alimente care contin diferite proteine si minerale cu efecte de
stopare a evolutiei cariilor sunt: branza, cerealele si laptele.
Caria dentara apare dupa eruptia dintilor in rezultatul contactului direct al alimentelor cu suprafata dintelui, rolul
principal revine hidratilor de carbon (zaharului) .Profilaxia cariei dentare urmareste asigurarea starii de sanatate a cavitatii
bucale si cuprinde un complex de metode care duc la cresterea rezistentei tesuturilor dure dentare si combaterea factorilor
agresori cariogeni.Un factor important in profilaxia cariei dentare are alimentatia rationala, care cuprinde masuri
profilactice prenatale (pina la nastere) si post natale (dupa nastere).
Profilaxia prenatala asigura o buna dezvoltare a organismului copilului, precum si a aparatului dento-maxilar,
printr-o alimentatie complexa rationala a gravidei cuprinzind proteine, hidrocarbonate, grasimi, vitamine si saruri
minerale cu o valoare calorica medie de circa 3000 calorii pe zi.
S-a determinat ca pentru un copil cu virsta nu mai mare de 2 luni,o cantitate alimentara timp de o 24 de ore
trebuie sa fie egala cu 1/5 parte din greutatea corpului,la 2-4 luni 1/6,la 4-6 luni 1/7,la 6-9 luni-1/8.Pentru copii in virsta
de la 3-5 ani trebuie sa fie 1500g,5-7 ani – 1800g,7-11 2000-2300g,Copii mai mari folosesc regim alimentar ca si
maturi,care trebuie sa contina in medie 80-100g proteine,400-500g glucide,80-100 g grasimi, 0,1g vitamine si diferite
saruri.Apa necesara timp de 24 de ore organismului este de 2,5-4,5 litri, 800-1000ml se contin in alimente, 300-400ml se
formeaza in organism,iar 1200-1300 ml o alcatuiesc apa,laptele,diferite sucuri care se intrebuinteaza.
Rationul alimentar al gravidei treguie sa fie bazat pe produsele lactate, produse din carne si peste,oua si,in
deosebi,legume si fructe.Femeia gravida trebuie sa duca control strict si asupra starii de sanatate a cavitatii bucale. Sa
viziteze medicul stomatolog in prima si a doua jumatate a graviditatii si in caz de necesitate, sa asaneze cavitatea
bucala.Dupa nastere ar fi foarte bine daca alimentatia copilului ar fi bazata pe laptele matern macar timp de 6 luni. In
cazul alimentatiei artificiale alaturi de laptele de vaca este necesar de a adauga zeama (sucurile) de fructe si legume.
Intre 1 - 14 ani este etapa in care se termina mineralizarea dintilor permanenti. La inceputul acestei etape se va
supraveghea ca masticatia sa se faca in bune conditii cu folosirea alimentelor mai dure. Efortul de masticatie a piinii tari,
fructelor si legumelor determina si o buna autocuratire-indepartare a depunerilor moi de pe suprafetele dentare. Trebuie
supravegheate si functiile de respiratie, fonatie, deglutitie. Necesarul de calorii in aceasta etapa ajunge pina la 2500-2600
calorii pe zi. Aportul considerabil apartine glucidelor si,partial,lipidelor si proteinelor. Dintre sarurile minerale cel mai
important este calciul. Se dezvolta si necesitatile de vitamina D, A, C si vitaminele din grupul B.
Alimentatia adolescentului cu virsta cuprinsa intre 14-20 de ani prezinta cresterea ratiei calorice ajungind la 3200-
4000 calorii pe zi, se asocieaza si cu cresterea cantitatii de legume si fructe consumate(13-17% din valoarea calorica a
ratiei alimentare) si de produse cerealiere(20-48% din valoarea calorica).
Alimentatia adultului constituie un consum energetic de 3000-5000 calorii pe zi si corespunde o crestere a
consumului de glucide, dar este necesar ca glucidele sa nu depaseasca de 5 ori cantitatea de lipide si proteine si sa fie
consumate sub forma de amidon, glicogen. Se recomanda restrictie la consumul de dulciuri in special cele lipicioase.
Acestea asociate cu lichioruri folosite intre mesele principale sau cind se da copilului o bomboana inainte de culcare,
numai la citeva minute dupa depunerea dulciurilor pe dinti se produc acizi organici capabili de a produce leziuni de
decalcifiere (distrugere) a dintelui in aproximativ 90 minute. Se recomanda consumul de dulciuri o singura data pe zi la
masa principala.
Una din metodele cele mai eficiente in profilaxie a cariei dentare reprezinta curatirea artificiala care se realizeaza
prin periaj dentar cu utilizarea pastelor, pulberilor, a apelor de gura.
Pastele de dinti sunt substante complexe care au rolul curatirii suprafetelor dentare, atit prin actiunea abraziva, cit si prin
actiunea detergenta.
Periajul dentar trebuie sa inceapa de la virsta de 3 ani. Pina la aceasta virsta copilul este invatat si urmarit sa-si
clateasca gura dupa fiecare masa. Periajul dentar trebuie sa se indeplineasca dupa fiecare masa in special dupa masa de
seara. In cazul singerarii gingivale periajul nu va fi intrerupt, dar se va efectua cu atentie fara lezarea mucoasei gingivale.
In apa potabila din zona raioanelor de centru concentratia fluorului este sporita, este necesar de a folosi mai mult
paste de dinti cu concentratie de calciu mai mare: Jemciug, Colgate, Silca s.a.
De asemenea se poate folosi pulberea de dinti, dar nu permanent deoarece contine substante abrazive. Nu se recomanda la
persoanele cu o mineralizare dentara slaba, la persoanele care au tendinta de depunere a tartului dentar.Mai putin se
folosesc apele de gura,deoarece ele au o actiune de curatire redusa. Ele mai mult au efect de dezodorizare, calmare, usor
antiseptic.
Se mai cunosc si mijloace secundare de igiena bucala cum ar fi: scobitorile si atele dentare, dar trebuie sa fim
foarte atenti caci la folosirea lor un timp mai indelungat provoaca si atrofii ale papilei (gingiei) interdentare cu formarea
spatiului respectiv care devine un loc de depozitare al resturilor alimentare.
Se mai folosesc gumele de mestecat care combat formarea placii bacteriene. E mai bine de a le folosi numai dupa
masa,deoarece multe dintre acestea contin zaharuri care poate afecta smaltul dentar.
Alimentele si bauturile pe care micutii le consuma zilnic afecteaza in mod direct sanatatea orala si pot duce la aparitia
cariilor dentare la o varsta foarte frageda.
Expertii sunt de parere ca acestia au nevoie de alimente diversificate, din grupele alimentare importante, pentru o
dezvoltare armonioasa si sanatoasa. Cand zaharul devine dominant in dieta copilului, riscul aparitiei cariilor devine foarte
mare. Asta pentru ca bacteriile din cavitatea bucala folosesc zaharul drept hrana. Aceste bacterii produc acid indeajuns de
puternic pentru "a dizolva" smaltul dintelui de lapte.
In timp ce majoritatea persoanelor stiu ca prajiturile sau bomboanele sunt bogate in zahar, continutul de zahar a
unor alte alimente nu este la fel de cunoscut. De exemplu, laptele contine un tip de zahar numit lactoza. Dar si alte
alimente care,desi nu au un gust foarte dulce (precum untul de arahide),contin zahar.
Insa dulciurile nu sunt singurele vinovate pentru aparitia cariilor. Gustarile bogate in amidon (covrigei sau
snacks-uri) pot cauza aparitia cariilor la fel ca dulciurile. Totul se reduce la cat de mult timp le este permis carbohidratilor
sa ramana pe dinti. Cat de des mananca copilul tau poate fi la fel de important ca tipul de alimente pe care le consuma.
Daca copilul tau are parte de foarte multe gustari bogate in carbohidrati in timpul zilei, inclusiv bauturi dulci, bacteriile
pot produce acid aproape in mod continuu si astfel creste si riscul aparitiei cariilor.
Cantitatea alimentelor depinde de mineralizarea apei si de continutul fluorului in ea.Fluorul este un element cu
proprietati unicale,facind parte din grupa biomicroelementelor.In natura fluorul se intilneste numai sub forma de compusi.
Majoritatea compuşilor fluorului în natură au o solubilitate joasă în apă. Aceasta are o
însemnătate biologică deosebită, deoarece organismele vii pot asimila numai compuşi solubili în
apă a fluorului. În condiţii naturale ei se depistează în apă, soluri şi aer (în cantităţi foarete mici).
Cantităţi mai mari se întâlnesc numai în unele regiuni ale globului pământesc .
Compuşii fluorului se asimilează
în diferite sectoare ale tractului digestiv. Însă cantitatea maximală este asimilată în intestinul
subţire. Căile de bază de pătrundere a compuşilor fluorului în organismul uman sunt: din apa
potabilă în tractul digestiv şi aerogenă, în cazul intoxicaţiilor industriale.
Ingestia fluorului este urmată de următoarele faze metabolice:
adsorbţie, distribuţia şi difuziunea în organism, excreţia. Cea mai mare parte a fluorului după ce
a fost ingerată este absorbită la nivelul tractului digestiv, de unde va trece în circulaţia sangvină
şi va fi distribuită în diverse ţesuturi. Cantitatea de fluor absorbită variază în funcţie de:
• momentul ingestiei;
Bilanţul fluorului la copii este pozitiv - organismul reţine circa 45% din fluorul ingerat şi
excretă circa 55%.La vârsta adultă există un bilanţ echilibrat, ceea ce face ca fluorul absorbit în
urma circuitului metabolic să fie excretat în totalitate. În condiţii patologice bilanţul poate fi
negativ, ceea ce înseamnă că rezervele de fluor din organism vor fi mobilizate.
Natura produsului
ingerat – compuşii foarte solubili (NaF, H2SiF, Na2PO3F) sunt absorbiţi rapid şi aproape total.Compuşii
foarte greu solubili (CaF2) sau puţin solubili (MgF2, AlF3) sunt mai puţin absorbiţi. In
localitatile cu continutul de fluor scazut in apa se fac fluorizari incepind cu virsta de 2-3 ani.Daca in apa fluorul este intr-o
cantitate mai mica decit norma(<1,5mg/l) atunci regimul alimentar timp de 24 de ore la maturi trebuie sa contina 120g
proteine,100g grasimi,400 g glucide,in total 3500kkal.In alimentatie trebuie sa se foloseasca adaugator
calciu,fosfor,fier,fluor,vitamine.In cazul cind,continutul de fluor in apa potabila depaseste normele admise,precum si
atunci cind se gaseste in cantitati mari in organismele vegetale si animale din regiunile respective,la populatia locuitoare
in aceste raioane poate aparea fluoroza dentara.
4.2.2. PH-ul
Aplicarea soluţiilor fluorate cu PH-ul redus provoacă disoluţia parţială a cristalelor la
suprafaţa smalţului, iar ionii de calciu eliberaţi reacţionează cu ionii de F, formând CaF2 şi în
consecinţă are loc majorarea cantităţii de F incorporat în smalţ. S-a constatat că concomitent cu
scăderea PH-ului remediului utilizat s-a majorat cantitatea ionilor de F, incorporaţi în smalţ. Dar
la reducerea PH-ului mai jos de 5,5, deşi continuă incorporarea F în smalţ, cantitatea de
fluorapatită formată rămâne neschimbată. La tratarea pulberii de smalţ cu FFA s-a depistat că
odată cu creşterea disoluţiei smalţului se majorează cantitatea de fluorapatită formată.
aceleeaşi fluoruri de temperatura camerei. Încălzirea soluţiei fluorate numai cu 1oC a majorat gradul de
incorporare a ionului de F în smalţ cu 1%.
4. Durata de contactare cu suprafaţa smalţului
Aceste caracteristici sunt determinate de proprietăţile
fizico-chimice ale substanţei de bază, care asigură aderarea, menţinerea remediului la suprafaţa
smalţului şi influenţează viteza de cedare a ionilor de F (238). 5. Vehicolele fluorurilor-soluţiile,
gelurile, pastele sau lacurile fluorate Metodele
fluorizării locale sunt reprezentate de :
Fluorura de sodiu neutrală a fost experimentată de Knutson (1942) prin badijonarea dinţilor
cu NaF 2% timp de 3-8 min, de 3 ori pe an. Reducerea DMFS după aplicarea topică a Na F
variază de la 9-58%, iar reducerea medie a incidenţei cariei constituie ≈ 29%. În prezent NaF
este mai puţin utilizată, comparativ cu alţi compuşi, care sunt mai simpli în utilizare, dar exercită
un efect cariopreventiv mai important. Combinaţia dintre fluorura de sodiu 75% şi glicerină 25%
este cunoscută sub denumirea de Nafestezină.
Fluorura de staniu în concentraţie de 1% , aplicată de 2 ori pe an, reduce caria cu 37 %,
efectul menţinîndu-se 5 ani de la încetarea aplicărilor. Dezavantajul acestor aplicaţii este că apar
pigmentaţii brune pe smalţul tratat.Pentru a mări eficienţa acestor geluri în prezent ele pot fi
aplicate în “gutiere” speciale. Astfel, prin evitarea contactului cu saliva concentraţia lor se
menţine constantă un timp îndelungat.
Aminofluorurile sunt compuşii obţinuţi prin legarea fluorului anorganic (HF) cu porţiunea
amină a compusului organic.Aminofluorurile diferă de alţi compuşi organici de tipul
[ hydrocarbons fluoridated] a cărei fluorură este direct ataşată de ionul de carbon.
Experienţele de laborator au confirmat
eficienţa aminofluorurilor: reducerea solubilităţii smalţului, majorarea cantităţii ionilor de fluor
depozitaţi în smalţ, reducerea vitezei de acumulare a plăcii bacteriene şi, în ultimă instanţă,
prevenirea cariei experimentale.
Eficienţa cariopreventivă a aminofluorurilor a fost testată în cursul
cercetărilor clinice: utilizarea pastelor de dinţi la periajul dentar, a apelor de gură şi a gelurilor
prin aplicări topice. Rezultatele numeroaselor studii de
aplicare topică a soluţiilor, gelurilor, pastelor sau lacurilor fluorate au demonstrat că vehicolele
fluorurilor influenţează eficienţa clinică a remediilor cariopreventive . Apele de gură fluorate se
utilizează pentru clătirea gurii.
Concentaţiile sunt următoarele:
• cariile
• afectunile gingivale
• bolile parodontale
• respiratia urat mirositoare
• modificarile de culoare ale dintilor
• hipersensibilitatea
Placa bacteriana este principala cauza a afectiunilor dentare. Placa se formeaza prin acumularea bacteriilor pe
suprafata dintilor, in primul rand datorita unui periaj dentar insuficient sau necorespunzator. Bacteriile componente ale
placii produc acizi care determina aparitia cariilor si a iritatiilor ce duc la inflamatii gingivale. De asemenea, ele produc
compusi volatili care contribuie la aparitia respiratiei urat mirositoare.
In momentul in care placa bacteriana se acumuleaza pe suprafata dintilor, incep etapele formarii cariei dentare:
.........
De aici si pana la aparitia complicatiilor (pulpite, abcese, iar in final pierderea dintelui) nu mai este decat un
pas.Periajul dentar si o igiena corecta si regulata contribuie la reducerea incidentei cariilor, placii bacteriene dentare si
afectiunilor gingivale cu peste 50 %.
O alta problema frecvent intalnita este prezenta tartrului. Tartrul se poate forma prin calcificarea placii dentare,
dar s-au observat si depozite de substante minerale direct pe dinti, fara ca stadiul preliminar de placa dentara sa fi existat
anterior. In afara de faptul ca este inestetic, tartrul poate afecta negativ sanatatea gingiilor. Mandel si Gaffar au
concluzionat in 1986 ca observatiile clinice din diverse studii arata ca prezenta tartrului supragingival limiteaza
mecanismele naturale de autocuratire, face igiena orala mai dificila pentru pacienti si reduce drenajul din zonele
creviculare. Conform bazei de date a OMS, marea majoritate a populatiei sufera de depuneri de tartru.
Printre produsii de metabolism ai placii bacteriene se numara si compusii sulfurati volatili. Acestia sunt
responsabili in proportie de 90% de aparitia respiratiei urat mirositoare, problema de care sufera multi dintre pacienti.
Alte cauze ale respiratiei urat mirositoare, cu care trebuie facut diagnosticul diferential, sunt: boli diverse (diabet,
afectiuni hepatice si renale,…), alimentatia, alcoolul si fumatul.
Complicatiile determinate de prezenta placii bacteriene pot, de asemenea, sa duca la expunerea dentinei si aparitia
hipersensibilitatii dentare, o afectiune dureroasa si extrem de neplacuta.
Majoritatea pacientilor zilelor noastre sunt preocupati de culoarea dintilor lor. Modificarile de culoare ale dintilor
au cauze diverse, care se cumuleaza de-a lungul timpului: alimentatia, fumatul, diverse noxe profesionale si multe altele.
Acumularea pigmentilor pe dinti determina colorarea smaltului, actiune ireversibila daca nu este urmata de un periaj
adecvat si regulat.
In concluzie, dintii pot suferi de multiple afectiuni, insa toate aceste afectiuni pot fi extrem de usor prevenite
printr-o igiena orala corecta si regulata si prin folosirea unei paste de dinti fluorurate de calitate. Inca din timpuri
stravechi, oamenii au cautat si descoperit mijloace diverse de curatare a dintilor si cavitatii bucale. Primele preocupari in
acest sens apar in Evul Mediu si Epoca Renasterii: extracte de fructe, scoici arse si pulberi diverse.Rolul fluorului in
protectia impotriva cariilor este astazi o certitudine. Acest efect se realizeaza prin mecanisme multiple:
• fluorura de sodiu
• monofluorfosfatul de sodiu
• NaF/NaMFP
• aminofluorurile
Crest, prima pasta de dinti cu fluor, produsa de Procter & Gamble, elibera acest element prin sistemul pe baza de
fluorura de staniu. In acelasi timp, P&G a utilizat si sistemul de eliberare a fluorului pe baza de monofluorfosfat de sodiu.
Aceste doua sisteme fluorurate au dominat piata producatorilor de pasta de dinti pentru o lunga perioada de timp.
Cercetatorii Procter & Gamble au continuat eforturile de imbunatatire a eficientei anti-carie a pastei de dinti
Blend-a-Med. Atentia lor s-a indreptat catre fluorura de sodiu. Insa, problema majora a fost reprezentata de mentinerea
nivelului activ si a biodisponibilitatii fluorului: fluorura de sodiu este incompatibila cu majoritatea sistemelor abrazive
folosite in pastele de dinti, datorita reactivitatii ei extrem de mari. Fluorura de sodiu este partial dezactivata de abrazivii
pe baza de calciu.Noul sistem NaF/silice a devenit patent Procter & Gamble si este utilizat astazi in toate pastele de dinti
Blend-a-Med si Crest.
Fluoristat Efectele clinice ale fluorului in protectia anti-carie se pot realiza doar
daca fluorul este eliberat la nivelul smaltului dentar in forma sa ionica. Diferenta dintre fluorul total si cel ionic este
semnificativ in defavoarea formei ionice pentru marea majoritate a sistemelor fluorurate. Sistemul Fluoristat prezinta
avantajul bio-disponibilitatii de 100 % a fluorului:
fluor fluor
total ionic
abraziv (ppm) (ppm)
placebo silice 0 12
MFP silice 1000 40
MFP calciu 1000 72
MFP/NaF calciu 1450 216
MFP/NaF silice 1450 480
NaF (Fluoristat) silice 1100 1100
White 1991
Bio-disponibilitatea fluorului din Fluoristat este demonstrata si prin masurarea aportului de fluor la nivelul
smaltului dentar prin diverse sisteme fluorurate. Studiul realizat in 1991 a aratat superioritatea Fluoristat-ului:
Fluoristat (NaF)
12 Aportul defluor
10
8 SMFP+NaF
6 SMFP
4 placebo
2
0
White1991
Acelasi studiu a realizat o comparatie intre aportul de fluor la nivelul smaltului dentar si procentul de reducere a
incidentei cariilor prin diverse sisteme fluorurate:
%reducerecarii
Fluoristat
45
40
35 SMFP/NaF
30 SMFP
25
20
15
10 placebo
5
0
1.51 3.24 7.18 13.95
A portul defluor
Deci, formula moderna a pastelor de dinti contine fluor ca principal ingredient cu rol de protectie impotriva
cariilor. Dar o pasta de dinti, pentru a fi eficienta, trebuie sa contina si alte tipuri de ingrediente, cu rol in prevenirea
celorlalte afectiuni orale. Aceste ingrediente “terapeutice” sunt:
*clorhexidina
*triclosan
*compusi cu zinc
Clorhexidina reprezinta de mult timp “Standardul de Aur” pentru actiunea ei impotriva placii si a afectiunilor
gingivale, fiind utilizata de peste 20 de ani. Totusi, ea este incompatibila cu ingredientii din pastele de dinti (arome,
coloranti, umectanti, agenti de legare, agenti de curatare si abrazivi. De aceea, s-a recurs la folosirea triclosanului si a
compusilor cu zinc ca agenti anti-bacterieni.
Triclosanul este un fenol cu spectru larg anti-microbian [Visher & Regos, 1974]. Eficacitatea sa impotriva
fungilor si a unui spectru larg de bacterii Gram pozitive si negative (inclusiv microorganisme implicate in gingivite) a fost
dovedita stiintific. S-a dovedit clinic ca Triclosanul este eficient, fara a avea efecte secundare [Scheie, 1989]. Triclosanul,
care a fost initial introdus in componenta apei de gura, s-a dovedit a fi eficace si in componenta pastelor de dinti.
Triclosanul are o actiune anti-bacteriana de lunga durata dupa periajul dentar:
(Hodson et al 1994)
B-agentii anti-tartru :
• pirofosfatii
• citrat de zinc
Sistemele anti-tartru din pastele de dinti functioneaza ca inhibitori de crestere a cristalelor, ce intrerup
transformarea fosfatului amorf de calciu in saruri de calciu mai bine organizate. Pirofosfatii leaga calciul si inhiba
formarea cristalelor, iar sarurile de zinc leaga fosfatii, avand acelasi efect.
C-agentii cu efect de albire:
• silice abraziva
Produsele moderne pot ajuta dintii sa-si mentina albul natural obtinut dupa o albire profesionala. Tratamentele
profesionale de albire au o eficienta mare, dar prezinta marele dezavantaj ca nu pot fi utilizate decat de max. 1-2 ori pe an,
datorita posibilului efect nociv asupra smaltului dentar. De aceea, este nevoie de o modalitate de a pastra efectul de albire
obtinut dupa albirea profesionala. Formula pastei de dinti Blend-a-med Medic White contine particule speciale de silice
abraziva, care curata mai bine dintii, fara a fi mai abrazive. Particulele de silice sunt acum sferice si in cantitate mult mai
mare decat in celelalte paste de dinti.
D-agentii cu rol in prevenirea respiratiei urat mirositoare:
• compusii cu zinc
• aromele
• agentii anti-bacterieni
Ionii de zinc inhiba cresterea bacteriilor, reducand astfel productia de compusi volatili sulfurati (CVS). Ionii de
zinc reactioneaza cu moleculele de CVS si previn respiratia urat mirositoare.
E-agentii cu rol in prevenirea hipersensibilitatii dentare:
• azotatul de potasiu
Azotatul de potasiu interfera transmisia nervoasa si reduce astfel hipersensibilitatea. Se reduce astfel durerea
resimtita de pacienti (in 14 zile).
In procedura de determinare a incidentei cariei dentare,in grupa copiilor cu carie dentara sunt inclusi atit copii ce au
nevoie de lecuire,cit si copii ce nu au nevoie de ea.
Intensitatea cariei-se caracterizeaza prin nivelul afectiunii dintelui cu proces cariat si se determina prin media
indicatorilor COE+co. COE reprezinta indexul pentru dintii permanenti,iar ,,co” reprezinta indexul pentru dentitia de
lapte.
COE:
C-dintii permanenti afectati de carie;
O-dintii permanenti cu obturatie;
E-dintii permanenti extrasi.
co:
c-dintii de lapte afectati de carie;
o-dintii de lapte obturati.
Indexul COE+co dentar-suma dintilor cariati si obturati,atit permanenti cit si de lapte,plus la acestia sunt adaugati si dintii
permanenti deja inlaturati.
La determinarea indexului COE dentar,dintele care are obturatie si carie se va lua in calcul drept dinte cariat.
Intensitatea cariei = Suma indexului COE+co la copii examinati/Nr copiilor examinati care au carie.
9.Descrierea metodei aplicata la cercetarea cariilor
Metoda Fiodor Volotchin
Consta in vopsirea partii vestibulare a sase dinti frontali de jos cu solutia Shiller-Piserev.Depunerile dentare se
coloreaza intr-o culoare cafenie inchisa.Starea igienica a cavitatii bucale se determina cu o scara de notare cu 5 grade.
--3/4 – IV – grade.
--1/4 – II – grade.
Ked=∑ Ki / n
Unde:
• 1.5-1.8 – satisfacator;
• 1.9-2.5 – nesatisfacator;
• 2.6-3.8 – rau;
Indicatorul igienic care atinge gradul 2,6 si mai mult demonstreaza lipsa unei ingrijiri regulate a cavitatii bucale.Norma
indicatorului igienic nu trebuie sa depaseasca gradientul 1.1-1.5 grade.
10.Analiza cazurilor
10.1Cazul 1(Examinarea copiilor de la 1,5 pina la 3 ani)
Au fost examinati un grup de copii in numar de 12 cu virsta 1,5-3 ani.S-a depistat ca la
toti au fost afectati dintii superiori frontali.Ca factor eteologic in cadrul acestor patologii este consumul frecvent de zahar
asociat cu secretia redusa de saliva,alaptarea prelungita la sin in special noaptea datorita lactozei din laptele matern sau
hranirii indelungate din beberon cu bauturi cu continut ridicat de zahar,imbogatite cu vitamina C.Aparitia afectiunilor se
datoreaza contactului substratului cariogen cu suprafetele vestibulare ale dintilor frontali timp indelungat,nivelul scazut de
salivatie in orele de noapte si micsorarii functiei de tampon a salivei.Grupul incisiv inferior nu este implicat in proces
datorita protejarii de limba si saliva.Dupa cercetarile efectuate asupra pacientilor indicatorul igienic a fost urmatorul:
---la 5 copii au fost depistate normele 1.1-1.4 (ingrijire buna);
---la un copil au fost depistate normele 1.4-1.8(satisfacator);
---la 4 copii au fost depistate normele 1.9-2.5(nesatisfacator);
---la 2 copii au fost depistate normele 2.6-3.8(rau);
---la 0 copii au fost depistate normele 3.9-5(foarte rau).
Dupa discutii cu parintii:s-a explicat de a micsora timpul de alimentatie nocturna cu bauturi dulci si sau
administrat microelementele necesare de fluor prin metodele descrise in lucrare pentru o protejare mai buna a dintilor
impotriva cariilor.S-a efectuat un control profilactic peste trei luni.Complicatii nu s-au depistat si de asemenea nici un fel
de defecte la toti pacientii evaluati anterior.
12.Bibliografie:
Axelsson & Lindhe- The distribution of plaque and gingivitis and the influence of tooth brushing hand in a
group of South Wales 11-12 year-old children, J. Clin. Periodontol., 14:64-572 (1987).
D.J.White, Reactivity of fluoride dentifrices with artificial caries. Quantitative aspects of aquired acid
resistance (AAR): Fluoride uptake, retention, surface hardening and remineralization, J. Clin. Dent., 3, 6-14,
1991.
Faller et al, Salivary Effects on in vitro Activity of Sodium Fluoride and Amine Fluoride dentifrices, Caries
Res., 25, 231, 1991.