Plan de lecţie

Clasa a V-a
Propunător: Iftime Simona Elena
Disciplina: Limba Română
Unitatea de conţinut: Autor. Narator. Personaj
Subiectul lecţiei: Regionalisme
Tipul lecţiei: lecţia mixtă
Timp: 50 minute

Obiective cadru
 Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală;
 Dezvoltarea capacităţii de receptere a mesajului scris;

Obiective operaţionale
La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili să:
 Să identifice regionalismele din text (O1)
 Să definească regionalismele (O2)
 Să clasifice regionalismele (O 3)
 Să dea exemple de regionalisme (O4)
 să aplice, în demersurile iniţiate de profesor,cunoştinţele dobândite (O5)
 să dovedească încredere în posibilităţile proprii de nuanţare a exprimării (O6)
 să respecte normele limbii române actuale în cadrul folosirii cuvintelor în enunţuri;
(O7)
Metode şi procedee: conversaţia, învăţarea prin descoperire, problematizarea, munca
independentă;
Forme de evaluare: orală (întărirea răspunsurilor, observaţia sistematică);

Bibliografie :
1. Manual de Limba Română, Editura Integral Humanitas;
2. Psihopedagogia pentru examenele definitivare şi grade didactice, Bogdan Balan,
Ştefan Boncu, Simona Butnaru, Ciprian Ceobanu, Teodor Cozma, Carmen Creţu,
Constantin Cucoş, Ion Dafinoiu, Georgeta Diac, Florin Frumos, Ovidiu Gavrilovici,
Alois Gherguţ, Luminiţa Iacob, Nicoleta Laura Popa, Dorina Sălăvăstru, Elena
Seghedin, Liliana Stan, Ediţia a II-a, Editura Polirom, 2008
3. Pedagogie, Constantin Cucoş, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Polirom,
2006.
4. Amintiri din copilărie, Ion Creangă
 Lecţia propriu-zisă
1.Captarea atentiei
Anunţarea noii lecţii –Regionalismele – ( în cadrul lecturii Amintiri din copilărie);
Scriere titlului pe tablă: Regionalisme
Motivarea elevilor prin prezentarea obiectivelor aperationale;
2.Pregatirea atmosferei : se discută liber cu elevii despre opera literară citită, în care au
sesizat câteva trăsături particulare a limbajului lui Ion Creangă. Elevii sunt solicitaţi,prin
sondaj, să dea exemple, sunt puşi să motiveze, antrenându-se, prin întrebări frontale, toată
clasa.
Răspun posibil: scriitorul realizează culoarea locală prin folosirea cuvintelor cuvintelor
specifice unei anumite regiuni.
Captarea atenţiei pentru predarea noii lecţiei, prin apelul la cunoştinţele deja acumulate
asupra vocabularului operei Amintiri din copilărie din ora anterioară, unde elevii au avut ca
temă extragerea cuvintelor neînţelese şi explicarea lor cu ajutorul dicţionarului.
 Daţi sinonime cuvintelor extrase din textul studiat: popuşoi, sărdac, bernevici, a se
şupuri.
Răspuns:
 popuşoi (varianta a lui păpuşoi), s.m.,porumb;
 bernevici, s.m. pl., pantaloni ţărăneşti largi, din stofă groasă;
 sărdac, s.n., haină ţărănească, scurtă până la brâu;
 a se şupuri, vb. IV (refl.), a (se) furişa, a (se) strecura.
 Sunt folosite cuvintele din această listă în zona geografică în care locuiţi?

3.Lectia propriu-zisa (aprofundarea termenului de regionalism)

 Definiţia regionalismelor „ .....” (elevii îşi notează în caiet definiţia regionalismelor)
 Clasificarea regionalismelor :
a) Regioanlisme fonetice (pronunţii diferenţiate în funcţie de aria dialectalǎ),
exemple: hier, hire, hierbe, chiatrǎ, ghine;
b) Regionalisme gramaticale (forme gramaticale, specifice anumitor arii
dialectale), exemple: forme de prezent specifice anumitor regiuni: îi, îs „este,
sunt” în Moldova, lucrǎ, mâncǎ „lucreazǎ, mǎnâncǎ” în Transilvania;
Regionalisme lexicale (cuvinte care cunosc o circulaţie limitatǎ, în principiu,
la o anumitǎ arie dialectală), exemple: pǎpuşoi „porumb”, oleacǎ „puţin”, ele „femeie,
mǎtuşǎ”; bai „necaz”;

2
 c) Regionalisme semantice (sensuri diferite ale aceluiaşi cuvânt, repartizate pe
arii dialectale), exemplu ginere are în aria nordicǎ sensul „ginere” iar în aria
sudicǎ şi sensul de „mire”

5. Obţinerea performanţei şi asigurarea feed-back-ului

Cu ajutorul fişei de lucru, elevii vor trebui să identifice regionalismele şi vor trebui să
dea sinonime.
5.Evaluarea : se fac aprecieri asupra activităţii elevilor şi se notează elevii care au
participat la lecţie.

3
Fişă de lucru

Regionalisme

Daţi câte un sinonim sau o definiţie, pentru termenii subliniaţi din textele următoare.
Termenii subliniaţi sunt fie regionalisme ,fie arhaisme.

„„Trei iezi cucuieţi

Uşa mamei descuieţi...””

“…Atunci mezinulse vîrî iute în horn şi,sprijinit cu picioarele de prichici şi cu nasul de

funingine ,tace ca peştele şi tremură ca varga de frică…”

“…Şi eram şi eu acolo de faţă,şi-ndată am în călecat iute pe o şea ş-am venit de v-am spus
povestea;şi-am încălecat pe-o roată şi v-am spus jitiaoată…”
(Ion Creangă Capra cu trei iezi)

“Moşneagul pofticios şi hapsân se ia după gura babei,şi de ciudă prinde iute şi degrabă
cocoşul.”

“Cucoşul său era ceva de spăriet: elefantul şi se parea purice pe lângă acest cucoş!Ş-apoi în
urma lui veneau cîrduri nenumărate de paseri,care de care mai frumoase,mai cucuiete şi mai
boghete moşneagul văzând pe cucoşul său aşa de mare şi de greoi şi înconjurat de atât de
multe galiţe i-a deschis poarta.”

(Ion Creangă Punguţa cu doi bani)

“D-apoi cu smîntînitul oalelor ce calamandros făceam! Cînd punea mama laptele la

prins,eu, fie post,fie cîşlegi de pe-a doua zi şi începeam a linchi şi tot aşa pînă ce dădeam
de chişleag.”
Ion Creangă Amintiri din copilărie