“Povestea lui Harap-Alb”

Cuprins

1. Lista de Personaje
2. Semnificatii si simboluri (spanul, omul ros, apa moarta, Fata Imparatului Ros)
3. Naratorul
4. Opinii critice

______________________________________________________________________________

1. Lista de Personaje

o Craiul – tatal lui Harap-Alb – tipologie: o Calul

intelept, isi pune fii la incercare – o Ursul
probabil un Harap-Alb la randul lui, o Cerbul
ajuns la maturitate, trecut de probe o Gerila/Buzila
o Fiul cel Mare o Flamanzila
o Fiul Mijlociu o Setila
o Fiul cel Mic – Harap-Alb o Ochila
o Spanul – viclenie, rautate o Pasar-lat-lungila/Pasarila
o Imparatul Verde – Fratele Craiului o Imparatul Ros
o Fiicele sale – verisoarele lui Harap-Alb o Fata Imparatului Ros
o Sfanta Duminica

2. Semnficatii si simboluri, (mitologie romaneasca)

SPANUL:

Lipsa parului ca semn al unui caracter deficitar provine din mitologia romaneasca, sursa de
inspiratie a basmelor culte scrise de Ion Creanga, din credinta ca parul abundent insemna
vitalitate, putere, bogatie de toate felurile. Lipsa parului nu putea semnala pentru personajul
de basm decat contrariul. La nivelul mitologiei universale, exista credinta ca puterea omului sta
in parul de pe cap sau barba, iar lipsirea de acesta ar duce la pierderea puterii, (exemplu:
Samson si Dalila). In mod evident, Spanul avea nevoie sa isi procure puterile altfel, folosindu-se
de latura sa malefica pentru a inrobi pe naivul Harap Alb, cu care se comporta tiranic.

“Pentru că Harap-Alb să devină om. Spânul trebuie sa fie «rău». El va dispărea doar când
rostul i se va fi împlinit” (Fl. Ionita)
OMUL ROS:

”Se crede că oamenii cu părul creț sunt mari mincinoși; acei cu părul roșu, sunt răi”
(Bucovina, după Artur Gorovei, ”Credințe și superstiții ale poporului român”)

Într-un basm cules de Petre Ispirescu, ”Măzărel Împărat”, se sugerează că Oamenii Roşii ar fi
draci şi, de aceea, crapă!

In mitologia romaneasca se crede ca Omul Roşu este responsabil de provocarea tuturor bolilor

HARAP-ALB:

În “Povestea lui Harap-Alb”, numele personajului central ar putea sa aibă mai multe
semnificaţii:
Primul termen – “Harap” înseamnă slugă, rob şi caracterizează “faţa” cunoscută, vizibilă a
personajului, care, după jurământul din fântână, devine sluga Spânului.
Al doilea termen – “Alb” desemnează “faţa” ascunsă a eroului şi ar putea indica nemurirea (în
unele tradiţii, Insula Albă fiind un sălas de nemurire)

Numele personajului reflectă condiția duală de slugă (Harap) de origine nobilă (Alb), dar și o
sugestie cromatică de alb/negru care sugerează starea intermediară dintre naivitate și
maturitate

FATA IMPARATULUI ROS:

Misterioasă ca orice femeie, este înzestrată cu puteri supranaturale

In dezvoltarea lui Harap-Alb: „Ajuns în faza ultimã a ascezei, eroul n-ar fi o entitate completã
fãrã iubire – dimensiunea fundamentalã a fiinţei care va absorbi lãuntric voinţa (figuratã de
Spân) şi ascultarea (Harap Alb în ipostaza slujitorului), dându-le o orientare ascendentã.”

APA MOARTA:

„Apa moarta daruieste defunctului moartea definitiva. Apa moarta îl ucide [pe erou] pâna la
capat, îl transforma într-un mort definitiv. Eroului îi este anulata existenta în planul prezentului,
ciclul vietii lui fiind încheiat.”
3. Naratorul

Perspectiva narativa este una de tip obiectiv pentru ca se nareaza la persoana a treia, iar
naratorul este omniscient, omniprezent, dar NU si obiectiv pentru ca intervine adesea prin
comentarii si reflectii.

4. Opinii Critice

“…e însăşi sinteza basmului românesc. Toată filosofia noastră populară, între fatalitatea răului şi
ideala căutare a binelui, se lămureşte în încercările grele ale fiului de împărat, robit diavolului
cu chip de om, preschimbat în Spân şi mântuit de bunătatea şi curăţia lui prin colaborarea
uriaşilor întruchipând principiul puterii cosmice şi al eticului popular.”

Pompiliu Constantinescu, Scrieri

„… animalele şi fiinţele supranaturale sunt la Creangă ţărani de ai lui, încât în cadrul

extraordinar al basmului se constituie scenele unui realism poporal.”

Tudor Vianu, Studii de literatură română modernă