Sunteți pe pagina 1din 6

Stilurile de atasament

din viata de adult sunt


generate de exeperientele
de atasament ale copilului
cu ingrijitorul sau, iar
acestea sunt: evitant,
anxios-ambivalent,
securizant si dezorganizat.
Cel dezorganizat presupune
atat atasament evitant cat si
atasament anxios. Continui
cu o scurta descriere a
fiecarui tip de atasament
pentru o intelegere si mai
profunda a acestora.
1. Atasamentul de tip
evitant
Un copil cu un atasament
evitant evita figura de
atasament atunci cand
aceasta se intoarce in urma
unei parasiri percepute de
catre acesta. Nu este cautat
contactul, dar nici nu este
evitat in mod neaparat. Sunt
cazuri in care copilul
respinge figura de
atasament atunci cand
aceasta incearca sa reia
contactul.
In viata de adult, acest tip de
atasament se manifesta prin
lucruri similare. Cel mai
pregnant atasamentul se
vede in relatia de cuplu,
aceasta fiind cel mai intim tip
de relatie dupa cea cu
parintii. Poate evita
intimitatea, se retrage atunci
cand lucrurile nu merg bine,
evita discutiile pentru o
perioada mai lunga de timp,
nu cauta contactul decat in
masuri mici si nu poate
stabili o conexiune profunda
si cu adevarat intima dand
senzatia ca oricand
este gata sa plece. Prefera
sa petreaca mult timp pe
cont propriu si nu are
incredere suficienta in
oameni pentru a se atasa
complet, drept pentru care
mereu exista sentimentul de
“spatiu” intre el si partenerul
de cuplu.
2. Atasamentul de tip
anxios-ambivalent
Copilul sufera atunci cand
percepe un act pe care il
considera o parasire, un
abandon si incearca sa
restabileasca un contact,
insa nu reuseste. Atunci
cand figura de atasament
incearca sa restabileasca
legatura, apar semne de
evitare, de protest, insa
acesta poate protesta si
cand este luat in brate, dar si
daca este lasat jos, lucrurile
fiind ambivalente.
In viata de adult acest lucru
se manifesta prin
dependenta de partenerul
de cuplu, prin stari de
anxietate atunci cand
partenerul este plecat, lipsa
de incredere ca un partener
va ramane. Poate
experimenta stari de
anxietate si abandon chiar si
daca partenerul pleaca
pentru o saptamana intr-un
loc indepartat in scopuri
profesionale, avand
convingerea ca sigur nu se
va mai intoarce deoarece va
gasi pe altcineva in locul in
care este plecat. Acesta este
strict un exemplu care poate
aparea si nicidecum o regula
sau un semn distinctiv.
3. Atasamentul securizant
Acest tip de atasament este
cel mai sanatos si echilibrat
dintre toate. Copilul este
deschis sa reia contactul cu
figura de atasament, nu a
perceput plecarea acesteia
ca pe un abandon, nu exista
urme de ambivalenta, iar
conexiunea poate fi formata
chiar si la distanta prin
simpla privire, nefiind
necesara luarea copilului in
brate si explicarea a ceea ce
s-a intamplat.
Insa este important de
inteles ca explicarea are loc
inainte ca figura de
atasament sa plece de langa
copil si asa acesta intelege
ca nu este parasit si ca este
vorba despre o perioada
determinata in urma careia
figura de atasament se va
intoarce. Tocmai din acest
motiv, parintii sunt sfatuiti sa
le explice copiilor cand
pleaca, pentru cat timp
pleaca si ca se vor intoarce,
deoarece copilul are
capacitatea de a intelege.
Asta, desigur, daca nu i-a
fost deja tradata increderea
si s-a simtit abandonat
inainte. In acest caz, este
posibil ca atasamentul sa se
fi format deja.
4. Atasamentul
dezorganizat
In acest tip de atasament
domina confuzia, iar
semnele care apar sunt
specifice si atasamentului de
tip anxios, cat si celui de tip
evitant. Copilul poate avea o
stare preponderent
depresiva. In viata de adult,
lucrurile vor continua in
aceeasi maniera
confuzionala, iar
predispozitia catre diverse
tulburari psihice este destul
de mare.
[ad#co-2] Ceea ce se mai
stie pana in momentul
prezent, cu o certitudine
destul de mare, conform
studiilor, este ca
atasamentele de tip anxios,
evitant si dezorganizat sunt
corelate in mod direct cu
aparitia tulburarilor anxioase,
depresive si de personalitate
(in mod special cea de tip
Borderline). Mai multe studii
inca se fac, insa este
recomandata atentia
parintilor la relatia de
atasament si informarea
corespunzatoare.

S-ar putea să vă placă și