Osmoza in celulele vegetale

In cele mai multe cazuri transportul apei in celulele vegetale este unul pasiv. In
schimb, apa are proprietatea de a traversa membrana celulara semipermeabila
printr-un process analog difuziunii (miscarea pasiva a substantelor chimice dintr-
o zona de concentrare mai mare intr-o zona de concentrare mai mica). Aceasta
micare a apei se numeste OSMOZA. Deoarece osmoza nu necesita consum de
energie, aceasta trebuie sa fie un process energetic “descendent”. Masura
energiei implicate in procesul de osmoza se numeste POTENTIALUL APEI () si
este exprimat in mai multe unitati (atm, bar, MPa). In acest exercitiu vom folosi
MPa ca unitate comuna. Avand in vedera ca apa trebuie sa parda din energie pe
masura ce se misca prin osmoza, apa trebuie sa se miste dintr-o zona cu
potential mai mare inspre o zona cu potential mai scazut.
 Daca potentialul apei este mai mare in interiorul celulei decat in afara ei,
atunci va exista o miscare neta a apei de iesire din celula.
 Daca potentialul apei este mai mare in exteriorul celulei decat in interiorul
ei, atunci osmoza va deveni o miscare spontana neta a apei de
patrundere in celula.
 Daca potentialul apei este identic de o parte si de alta a menbranei
celulare, atunci nu are loc nici o traversare neta a membranei de catre
apa.
Aceasta ultima conditie se numeste ECHILIBRU. In timp ce moleculele
individuale pot migra prin menbrana in starea de echilibru, miscarile de
patrundere in celula sunt contrabalansate de miscari de iesire din celula.
Asadarn nu exista nici o miscare neta a apei in starea de echilibru.
Doi parametric importanti influenteaza potentialul apei: concentratia
solventilor (potentialul de solventi s) si presiunea hidrostatica (potentialul
presiuniip). In principal au un efect aditiv:
= s + p

1
EFECTUL SOLVENTILOR
Prezenta solventilor dizolvati in apa scade potentialul apei. In mod
firesc, apa se misca din zonele unde concentratia solventilor este mai
scazuta, spre zonele unde concentratia este mai ridicata, Apa distilata
are puritatea cea mai mare (valoarea maxima posibila s!=!0 MPa), iar
apa care contine saruri dizolvate are potentialul cel mai scazut (s!<!
0, care este negativa).
Potentialul exact de solvent dintr-o solutie este determinat de ecuatia
van’t Hoff:s=CiRT.
Aici, C reprezinta concentratia molara a solventilor, I este coeficientul
osmotic, R este constanta gazoasa, iar T este temperature absoluta. Rt
are valoarea de 2,27 litri MPa mol-1 la 0º C si este 2,48 litri MPA MOL-1
la 25° C. valoarea lui i este 1 pentru moleculele care nu se dizolva in
solutie si poate fi 2 sau mai mult pentru moleculele care se dizolva
complet (sarurile). Termenul Ci reprezinta CONCENTRATIA OSMOLARA a
solutiei. Osmolaritatea unei solutii complexe este suma osmolaritatii
fiecarui component al solventului. Ca tema, calculati osmolaritatea
solventilor din solutia completa de nutrienti din proiectul de Nutritie
Minerala.
EFECTUL PRESIUNII
Apa tinde sa se indeparteze de presiune. Asadar, presiunea mareste
potentialul apei. La nivelul marii, presiunea atmosferica se defineste
prin 0MPa. Presiunile negative (p!< 0) indica faptul ca este present un
vid partial (o tensiune); acest lucru este rareori intalnit in celulele sau
tesuturile plantelor vii, dar pot fi comune in celulele moarte ale xylem.
Atunci cand este present un vid, apa il va invada provenind din zona cu
presiune normala (0MPa). Deoarece celulele plantelor vii au perete
celular, miscarea apei intr-o celula deja plina poate produce o presiune
pozitiva (p > 0). Aceasta este denimita PRESIUNE TURGOR. Celulele
sunt de obicei pline cu citoplasma (volum celular ! 1.0), majoritatea

2
modificarilor trebuie sa ajunga la o stare de echilibru cu o presiune
externa potentiala a apei.
In acest exercitiu veti observa evenimentele osmotice la felii de cartof
prin
1) determinarea maririi sau micsorarii volumului celulelor atunci
cand intra in echilibru cu diferite concentratii dintr-un solvent
cum ar fi sorbitolul;
2) masurarea ratei de miscare a apei pe masura ce celulele se
apropie de echilibru cu diferitele concentratii de sorbitol si
3) determinarea concentratiei de solvent in sucul de cartof.

I. EFECTELE ECHILIBRULUI OSMOTIC

Datorita faptului ca membrana celulei este in general impermeabila
la sorbitol, in comparatie cu permeabilitetea la apa, celulele
introduse in solutii HIPEROSMOTICE (concentratia solventilor este
mai ridicata in solutie decat in interiorul celulei), vor pierde apa care
va intra in solutie. Celulele introduse in solutii HIPOSMOTICE de
sorbitol (concentratia solventilor este mai scazuta in solutie decat in
interiorul celulei), primesc apa din solutie. Celulele introduse in
solventii ISOSMOTICE de sorbitol (concentratia de solventi fiind
egala in interiorul si in afara celulei) nici nu pierd, nici nu primesc
apa. Castigul, sau pierderea de apa, masurand greutatea, vor fi un
indicator al osmozei nete la nivelul feliilor de cartof.
1. Utilizati solutia de sorbitol 1M si apa distilata pentru a prepara
cate 50 ml de solutie de sorbitol 0.0, 0.1, 0.2, 0.3, 0.5, 0.5, 0.6, in
sapte recipiente. Etichetati fiecare recipient. Acoperiti cu capac
de plastic fiecare recipient.
2. instructorul va taia cu ajutorul unei razatori baghete uniforme de
tubercul de cartof. Veti primi 21 de baghete uniforme dintr-un
singur cartof. Ce a mai ramas din cartof va fi invelit in plastic si
pus de o parte pentru o utilizare ulterioara.

3
3. taiati baghetele in bucati de lungimi egale (aprox. 3 cm),
stergeti-le cu un servet si cantariti fiecare grup de trei baghete la
0,01 g. grupul ar trebui sa aiba aprox. 3 grame. Notati greutatea
in fisa de laborator, intr-un tabel conform solutiei fiecaruia. Aveti
grija sa tineti cont care baghete intra in care solutie si sa
inregistrati datele cu multa atentie.
4. puneti baghetele de cartof in solutia potrivita timp de 20 min.
Din cand in cand, la intervale regulate agitati recipientele
acoperite in aceasta perioada de incubare.
5. la finalul perioadei de incubare, inlaturati fiecare grup de
baghete, stergeti-le cu un servet si cantariti-le la 0,01 g. Lucrati
rapid si cu grija. Inregistrati greutatea fecarui grup in tabel.
Introduceti repede baghetele in solutia corespunzatoare din nou.
6. repetati pasii 4 si 5 pana nu se mai inregistreaza nicio schimbare
a greutatii.
7. la faza de echilibru, observati care dintre baghete par ‘crocante’
si care par ‘ofilite’ si inregistrati observatiile generale in fisa de
laborator.
8. faceti calculele in functie de datele din fisa de laborator.
9. pastrati baghetele de cartof in solutiile 0.0 M si 0.5 M de sorbitol.
Lasati la o parte celelalte solutii, puteti incepe partea a doua.

II. CINETICA OSMOTICA

Acum vom analiza mai in de-aproape parcursul in timp (cinetica)
miscarii apei. Veti utiliza pentru aceasta batoanele pastrate de la
sectiunea anterioara. Acestea au atins echilibrul cu solutia in care
au stat. in prima faza veti muta baghetele echilibrate in solutia 0.0M
in solutia 0.5M si vice-versa. Apoi veti repeat colecatrea de date la
intervale de 5 minute.

4
1. repede, dar cu grija, stergeti si cantariti baghetele din fiecare
solutie de echilibrare. Inregistrati aceasta greutate initiala in fisa
de laborator in categoria Alte solutii.
2. puneti baghetele in NOUA solutie (cea cu care s-a inregistrat
greutatea initiala). Incubati, agitand timp de 5 minute.
3. scoateti baghetele, stergeti-le si cantariti-le. Puneti inapoi
baghetele timp de 5 min.
Nota: nu includeti timpul cand baghetele sunt scoase din lichid in
timpul de incubare.
4. repetati pasul 3 pana ce greutatea nu se mai modifica la nici unul
din cele doua grupuri de baghete.
5. faceti calculele in functie de datele din fisa de laborator.

III. DETERMINAREA POTENTIALULUI OSMOTIC

Osmometrul Osmette™ masoara osmolalitatea unei solutii prin
determinarea reducerii punctului de inghet a unei mostre. O
cantitate mica de lichid intr-un tub de centrifuga Eppendorff este
racit rapid in timp ce i se inregistreaza temperatura. Atunci cand
temperature scade sub punctul de inghet (super-racire) vibreaza o
mica tija in interiorul mostrei pentru a permite cristalelor de gheata
sa se formeze.
Temperature lichidului se stabilizeaza la punctual de inghet. Punctul
de inghet masurat este transformat electronic in osmolalitate care
apare ca o serie de cifre pe afisajul instrumentului. Factorul de
conversie utilizat de catre instrument este 0,54 mol °C-1. Am fi
putut determina acest lucru manual printr-o manipulare
asemanatoare intr-o baie de gheata si prin observarea unui
termometru ASTM 52C BUTA BPR (de la -10 la +5° C) osmometrul
Wescot pentru masurarea presiunii vaporilor, masoara osmolalitatea
unei solutii prin masurarea presiunii vaporilor prin
higrometrie……………… Camera mostra este racita rapid la o

5
 temperatura sub punctual de roua/condensare a mostrei. Pe masura
ce apa se condenseaza pe termocuplu, temperatura acestuia se
stabilizeaza la punctual de roua/condensare. Reducerea acestui
punct de condensare este utilizat pentru a determina osmolalitatea
mostrei. O mostra de 1 milimol kg-1 ar avea o scadere de
0,00031°C. Instrumentul de masurare trebuie sa fie foarte precis.
1. Taiati o parte buna din cartoful ramas, faceti-l piure intr-un mujar
si stoarceti o cantitate mica de suc intr-un tub de centrifuga
Eppendorff, fara a adauga apa in acest lichid.
2. lichidul ar trebui tinut in centrifuga timp de doua minute.
3. utilizati micropipeta pentru a transfera volumul dorit in
osmometru. Treceti in fisa rezultatele osmolaritatii.
4. folositi aceste informatii pentru a efectua calculele necesare in
fisa de laborator.
Fisa de laborator pentru osmoza celulelor vegetale
PARTEA 1. CONDITII DE ECHILIBRU OSMOTIC
Inregistrati masa initiala pentru fiecare set de baghete de cartof pe
care l-ati studiat in coloana 4 din tabelul 1. tinand cont de fiecare
set de baghete si solutia aferenta, inregistrati masele urmatoare pe
fisa.

Tabel 1. Efectul diferitelor concentratii de sorbitol asupra absortiei de apa a

baghetelor de cartof
Volumul 1M Volumul apei Concentratia Greutatea baghetelor
Sorbitol (ml) (ml) finala(M) la
0 20 40 60
min. Min. Min. Min.
(g) (g) (g) (g)

ACASA, efectuati calculele necesare pentru a completa tabelul 2.

6
 a. potentialul apei cu sorbitol se calculeaza pornind de la ecuatia van’t Hoff:
s = - CiRT. Retineti ca RT = 2.48 litri MPa mol-1 at 25 C. Pentru
sorbitol i = 1. potentialul presiunii intr-o solutie deschisa este 0 MPa prin
definitie.
b. Volumul relativ al celulei este calculat impartind masa de echilibru la masa
initiala a fiecarei baghete cu datele din tabelul 1.
c. Deoarece sorbitolul nu poate traversa membrane celulei, corectam
potentialul solubil la echilibrului prin impartirea potentialului solubil initial la
volumul relativ al celulei. De aceea are loc marirea sau micsorarea
volumului celulelor si efectele asupra osmolaritatii citoplasmei. Potentialul
solubil initial este determinat prin utilizarea datelor inregistrate de
osmometru. Osmolaritatea..................se imparte la 0,85
(=.....................)pentru a lua in considerare lichidul extracelular care are o
osmolaritate neglijabila. Acest lichid constituie aprox. 15% din volumul
total al sucului de cartof. Osmolaritatea corectata este apoi inmultita cu
-2,48 (=................MPa) pentru a determina potentialul solvent initial al
tesutului. Aceasta cifra poate fi acum impartita volumelor corespunzatoare
celulelor pentru a le transforma in potential de echilibru in solvent al
tesutului.
d. Potentialul de presiune in starea de echilibru se calculeaza aplicand
formula potentialului apei:= s + p. Deoarece calculam conditiile de
echilibru, putem presupune ca potentialul apos al celulelor este identic cu
cel al baii de solutie de sorbitol. Am calculat mai devreme, la punctul c,
potentialul solvent in stare de echilibru, acum rezolvam potentialul de
presiune.
e. Obeservat ca in cazul in care potentialul solubil initial al tesutului este mai
mare decat potentialul solventului de sorbitol, potentialul presiunii ar trebui
sa fie 0MPa. Reiese acest lucru din calculele dumneavoastra? In ce raport
a fost rigiditatea baghetelor cu potentialul de presiune?
Tabelul 2. calcule ale conditiilor de osmoza in echilibru

7
Concentrat Potentialul Volumul Potentialul Potentialul
ia Apei relativ al solventului presiunii
Sorbitol Sorbitol celulei in in tesut in tesutului
(M) (MPa) echilibru echilibru(M in echilibru
Pa) (MPa)

0,6
0,5
0,4
0,3
0,2
0,1
0,0

f. faceti urmatoarele grupari din tebelul 2:

(1) Volumul relativ al celulei in echilibru versus concentratia de sorbitol
(2) Potentialul apei in tesutul in echilibru vs. Volumul relativ al celulei
(3) Potentialul solventului din tesut in echilibru vs. Volumul relativ al celulei
(4) Potentialul presiunii tesutului in echilibru vs. Volumul relativ al celulei
Suprapunerea gruparilor 2, 3 si 4 se numeste...................................................
Partea 2 RATA OSMOZEI LA ECHILIBRU
Inregistrati noua serie de greutati initiale si finale ale baghetelor pentru
seturile de baghete schimbate din solutiile de echilibru din tabelul 3.
Tabel 3 Rezumatul datelor pentru modificarile de greutate dupa mutarea
baghetelor de cartof din mediul de echilibru intr-un alt mediu

Intrebari:
1. In ce masura pot fi aplicate rezultatele obtinute cu baghetele de tesut la
plantele intacte?
2. prea mult ingrasamant in sol poate reduce drastic dezvoltarea plantelor.
Pe langa toxicitatea chimica, ce alt factor ar mai potea contribui la aceasta
reducere?
3. multe plante nu ar putea supravietui in pamant mlastinos salin. Unele
specii s-au acomodat bine. Cum va explicati?
4. multe seminte au un invelis impermeabil. Cum ajuta acesta in perioada de
hibernare si cum este posibila germinatia?

8
5. daca o frunza este ofilita, care este potentialul de presiune al unei celule?
In ce stare se afla citoplasma?
6. daca ar fi sa incercati sa cultivati protoplasti vegetali (celule care nu au
perete celular) in vitro, ce molaritate ar trebui sa aiba mediul de incubare
pentru a evita explozia celulelor sau micsorarea lor?

Investigarea nutritiei la plantele cu crestere rapida din Wisconsin

In cadrul acestei investigatii studentii fac un experiment pentru a gasi

raspunsul la intrebarea: „mai mult ingrasamat este benefic pentru plante?”
Mai bun, desigur depinde de perspectiva, care este punctul crucial al cautarii.
In cadrul acestei cercetari studentii urmeaza o procedura data pentru a
strange dovezi in legatura cu efectele nutritiei asupra cresterii, dezvoltarii
si/sau a inmultirii plantelor.
Studentii cultiva si observa plante care au primit diferite cantitati de granule
de ingrasamant.
Informatii necesare
Ce inseamna hrana? Hrana inseamna combustibil, alimentare. Hrana este
necesara supravietuirii oricarui organism viu. Mai multa hrana este buna?
Oamenii, cat si alte animale au nevoie sa consume hrana, insa, uneori
oamenii fac cure pentru a reduce cantitatea de hrana ingerata. Dar la
plantele? Plantele isi produc singure hrana prin procesul de fotosinteza,
folosind energia solara si substante provenite din aer si apa. Si plantele
folosesc substante nutritive pe care le iau din sol pentru a supravietui. Daca
ati adaugat vreodata ingrasaminte unei plante de apartament sau gradina
practic ati adaugat substante nutritive pentru a o ajuta sa creasca. Daca
substantele nutritive sunt intrebuintate de plante si ingrasamintele sunt
folosite pentru a ajuta plantele sa fie mai sanatoase, mai mullte substante
nutritive fac mai mult bine? Daca doresti ca o planta sa fie cu adevarat
sanatoasa, adaugi cat mai mult ingrasamant in sol? Fermierii se confrunta in
fiecare sezon cu aceasta problema. Daca fermierii dubleaza cantitatea de
ingrasaminte pe care de obicei o folosesc pentru culturi, recolta si rezultatele

9
vor fi pe masura pentru a putea acoperi costurile aditionale? Ingrasamintele
sunt scumpe iar o utilizare exagerata ar putea fi ineficienta financiar. In plus,
exista pericole potentiale la adresa mediului cauzate de folosirea exagerata a
ingrasamintelor. Pe de alta parte, plantele slab hranite pot sa dea productii
mici, iar recoltele mici ar putea fi lipsite de randament. Alagerea cantitatii
optime de ingrasaminte este o decizie critica pe care trebuie sa o ia fermierii
si gradinarii.
Plantele Wisconsin Fast au fost selectionate pentru a fi cultivate in conditii
specifice de nutritie, cat si la o anumita lumina, umiditate, sol si conditii de
spatiu. Ele se dezvolta cel mai bine la lumina fluorescenta continua de o
anumita intensitate, o irigare constanta, un amestec de pamant sterilizat si
intre 4 si 5 granule de ingrasamant pe celula. Cele 4 sau 5 granule asigura
cantitatea optima de nitrogen (N), fosfor (P) si potasiu (K). O cantitate mai
mica de granule fac plantele sa ramana mai scunde cu frunze galbene sau
rosiatice si mai putine flori. O adaugare de granule, intre 6 si 8 face ca
plantele sa fie mai inalte cu un frunzis mai bogar, ramuri laterale si o
productie usor intarziata de flori. Un numar de 16 granule sau mai mult pot da
nastere la plante nedezvoltate sau care mor datorita acumularii de
concentratii toxice de saruri in sol. Plantele au un randament maxim in conditii
optime ale nivelului de ingrasaminte.
Observatii asupra ingrasmintelor si a nutrientilor
Plantele au nevoie de o gama de substante nutritive pentru a creste, a se
vindeca sau a functiona normal. O substanta nutritiva este considerata
necesara in cazul in care planta nu poate creste fara aceasta, iar hrana
constituie o parte din orice molecula esentiala sau constituent al plantei. Desi
micronutrientii sunt necesari in cresterea si functionarea plantelor sanatoase,
principalele componente fiind nitrogenul, fosforul si potasiul.
Nitrogenul este un compus al amino acizilor, proteinelor, acizilor nucleici si
clorofilei.
Optim: plantele sunt de un verde puternic, iar continutul proteic creste

10
Deficienta: plantele raman pitice, au culoare verde deschisa, frunzisul din
partea inferioara este galben, tulpina este firava.
Exces: plantele au un frunzis bogat cu tulpini suculente si moi, inflorirea este
intarziata
Fosforul face parte din compusii ADP si ATP care mediaza energia, acizii
nucleici si fosfolipidele.
Optim: P stimuleaza formarea si cresterea radacinii, oferind un punct de
plecare puternic plantelor; de asemenea P stimuleaza inflorirea si ajuta in
formarea semintelor.
Deficienta: plantele au o crestere incetinita, inflorire si formare intarziate a
pastailor. Frunzele sunt de un verde inchis si lipsit de luciu, radacina este
mica si putin ramificata, tulpina este firava
Exces: plantele au un frunzis bogat cu tulpini suculente si moi, inflorirea este
intarziata.
Potasiu este implicat in sinteza proteinelor, in inchidertea si deschiderea
stomatelor; esential in formarea si translocarea amidonului si a zaharurilor.
Optim: K confera o vigoare mai mare si sporeste rezistenta la boli.
Deficienta: frunzele pot fi patate sau clorotice; intre nervuri pot aparea mici
puncte necrotice sau pe varful si marginile frunzelor; frunzele nu au culori
puternice, tulpina este firava.
Exces: plantele au frunzele inchise la culoare, tulpini rigide si ramuri
frunzoase.
Granulele de ingrasamant Osmocote
Osmocote (granule NPK)este o hrana cu eliberare treptata pe care multi
cultivatori profesionisti il utilizeaza pentru flori, legume, plante de interior si
plante de rond. Substantele nutritive sunt combinate in granule mici si
compacte, potrivite pentru a fi amestecate cu pamant. Substantele nutritive
eliberate de catre Osmocote sunt afectate de schimbari in temperatura si
umiditatea solului. Cand intra in contact cu umezeala, granulele incep sa se
dizolve. Rata de eliberare a fiecarei granule creste odata cu temperatura
solului, cand plantele cresc rapid. Rata de eliberare scade pe masura ce solul

11
 se raceste, cand are loc o crestere mai mica. Atunci cand se intrebuinteaza
conform indicatiilor nu exista practic nici un pericol de supra-fertilizare sau
„ardere” a plantelor din cauza prea multor substante nutritive. Granulele de
Osmocote au un raport N-P-K de 14-14-14 sau de 20-20-20, inclusiv alte
elemente. Avantajul Osmocote este ca elimina nevoia fertilizarii pe perioada
ciclului de viata al plantelor.
Osmocote trebuie adaugat la umplerea cu pamant a recipientului. Ar trebui sa
fie pozitionate la aproximativ jumatatea distantei sistemului de plantare.
Numarul granulelor folosite depinde de volumul solului. Daca folositi un
(quad)................................standard, puneti 3-4 granule.

Intrebari
 care este cantitatea ideala de granule de ingrasamant care trebuie
adaugata plantelor Wisconsin Fast?
 Plantele Wisconsin Fast vor produce seminte cand se adauga un
numar mare de granule de ingrasamant?
 PlanteleWisconsin Fast vor produce seminte daca nu se adauga de
loc granule de ingrasamant?
Termeni cheie
 Sunt necesare cantitati anume de nutrienti (nitrogen, fosfor, potasiu)
pentru o crestere optima a plantelor
 Absenta sau excesul de nutrienti esentiali pot impiedica cresterea si
dezvoltarea plantelor, sau de a-si incehia ciclul de viata (formarea ed
seminte).
Rezumatul activitatii:
In cadrul acestei activitati studentii testeaza efectul diferitelor cantitati de
ingrasamant la Wisconsin Fast Plants. La experiment ia parte intreaga clasa,
elevilor pe perechi cerandu-li-se sa cultive cate un .......................(quad) de
plante cu patru nivele diferite de fertilizare. Se folosesc sisteme de crestere in
conditii de iluminat normal, punadu-se granule Osmocote NPK in fiecare
unitate.

12
Partenerii planteaza ......ingrasamantul distribuindu-l conform tabelului de mai
jos. (numar de granule de ingraamant la celula). Indrumati-i pe studenti sa
cunoasca faptul ca cultivarea unei celule cu Wisconsin Fast Plants la
standardul recomandat de 3-4 granule de ingrasamant este important
deoarece aceasta este conditia recomandata pentru a compara cu nivelele
externe. Aveti grija ca studentii sa eticheteze fiecare celula cu un marker.
Impreuna cu clasa, incercati sa aflati ce masuratori si observatii a inregistrat
fiecare grup, observatii inregistrate de trei ori pe saptamana. De exemplu, unii
studenti ar putea considera punctul forte ca fiind productia de seminte, altii ar
putea decide sa numere florile sau sa masoare aria frunzelor.
Observatiile si masuratorile pe care le alege clasa sunt criterii bune pentru a
determina care plante o duc cel mai bine. Recomandam ca studentii sa
observe si sa masoare inaltimea plantelor si numarul de zile pana la inflorire,
cat si numarul minim de seminte produse de planta.
Dupa ce plantele au crescut si observarea s-a incheiat, adunati informatiile de
la fiecare grup din clasa. Apoi, studentii pot compara mult mai multe dovezi
pentru a sustine explicatia pentru o cantitate optima de ingrasamant.
Concluziile pot fi apoi aplicate pe situatii agricole concrete pentru a
demonstra cat de importanta este intelegerea psihologiei din spatele fertilizarii
in productia agricola, in horticultura si in ingrijirea rondurilor. Studentii pot
urmari o planta de-a lungul ciclului de viata cat doresc pentru a aduna datele
alese de ei sau cerute de profesor (de exemplu, numarul de flori poate fi o
masuratoare la care plantele sa dea rezultatele cele mai bune, sau numarul
de seminte produse pot constitui criteriul de masurare).
Atentie: Nu uitati sa polenizati la 14-17 zile si sa nu mai udati plantele la 20
de zile dupa ultima polenizare pentru a le permite sa se usuce, daca studentii
doresc sa colecteze seminte pentru cercetare.
Veti putea observa urmatoarele lucruri atunci cand variaza nivelul de nutritie:

Materiale de care va avea nevoie fiecare pereche de studenti:

 Un (quad) ................pentru cultivare si amestec de pamant

13
  Granule de ingrasamant Osmocote

Procedura
1. Lucrati cu un patrener pentru a anticipa care credeti ca ar fi raspunsul la
urmatoarele intrebari. Explicati raspunsul
a. Daca substantele nutritive (sub forma de granule) sunt importante pentru
cresterea, dezvoltarea si reproducerea acestor plante, exista o cantitate
optima de ingrasamant pentru ele?
b. Considerati ca exista o cantitate minima de ingrasamant care trebuie
asigurata plantelor pentru a creste, dezvolta, inflori si produce samanta
sanatoasa si capabila de germinare?
 Cum ati afla acea cantitate?
c. Daca ingrasamantul este bun pentru aceste plante, o cantitate mai mare
este mai potrivita?
 Cum puteti afla?
2. Discutati cu partenerul si cu clasa ce anume veti masura si observa la
plante pentru a stabili care plante din grup o duc cel mai bine.
Discutati idei despre care masuratori pot fi efectuate in preioada de crestere a
plantelor. Includeti in observatii inaltimea, numarul de zile pana la inflorire si
numarul de seminte produse de planta.
3. creati un tabel de date pentru a inregistra observatiile pe care le veti face in
timpul cresterii plantelor.
Includeti in tabelul de date masuratorile si observatiile pe care le faceti
referitoare la inaltimea, numarul de flori, numarul de seminte si orice alte
observatii considera clasa ca sunt necesare pentru a stabili care plante o duc
cel mai bine.
4. Pentru a stabili cum afecteaza cantitatea de ingrasamant plantele, veti face
un experiment in clasa. Fiecare pereche de studenti va cultiva plante cu
diferite cantitati de ingrasamant si vor compara rezultatele.
5. urmati instructiunile oferite de profesor.

14
 Lucrati cu partenerul pentru a adauga cantitatea exacte de ingrasamant in
sol.
Etichetati celulele ca sa le puteti identifica usor.
6. inregistrati observatiile in tabelul de date dupa instructiunile profesorului.
Ffti pregatiti sa impartasiti colegilor rezultatele.
7. Folositi dovezile adunate de clasa pentru a raspunde din nou la intrebarile in
legatura cu care ati facut speculatii la inceputul experimentului.
a. Daca substantele nutritive (sub forma de granule) sunt importante pentru
cresterea, dezvoltarea si reproducerea acestor plante, exista o cantitate
optima de ingrasamant pentru ele?
b. Considerati ca exista o cantitate minima de ingrasamant care trebuie
asigurata plantelor pentru a creste, dezvolta, inflori si produce samanta
sanatoasa si capabila de germinare?
Cum ati afla acea cantitate?
8. In ce fel s-au schimbat raspunsurile voastre ca rezultat al dovezilor
experimentale pe care le-ati adunat in clasa? Ce noi intrebari aveti in
legatura cu nutritia si cresterea plantelor?

15