ONESTITATE ȘI MINCIUNĂ

ÎN
COMPORTAMENTUL MILITARILOR
Robert DRĂGHICIU
Academia Forțelor Terestre ”Nicolae Bălcescu”, Sibiu
draghiciurobert@yahoo.com
Coordonator științific : Conf. Univ. Ștefania BUMBUC

ABSTRACT
Lucrarea prezintă caracteristicile a două atitudini opuse, onestitatea și
minciuna, precum și importanța acestora în viața și activitatea profesională a
militarilor. Caracteristicile sunt prezentate în general și,in particular,
urmăriind conducătorii și urmașii lor în domeniul militar, contribuind la
înțelegerea comportamentului etic. Lucrarea menționează situații militare în
care sunt exemplificate cele două atitudini și modul în care acestea
influențează activitatea și relațiile dintre colegi. Se adresează felului în care
onoarea continuă să aibă un rol important în armata de astăzi. Partea practică
este compusă dintr-o investigație a opiniilor studenților militari cu privire la
comportamentul etic. Rezultatele chestionarului sunt reprezentate grafic și în
procente.

Cuvinte cheie: onestitate, lider, minciună, onoare,military.

1. Elemente descriptive ale caracterului

Aristotel considera caracterul ca fiind bun sau rău în mod obiectiv, în funcție de faptul
că valorile, alegerile și practica cuiva sunt bune sau rele. Un număr de cercetători moderni au
oferit detalii suplimentare despre caracter și virtute. Park și colaboratorii săi [1] a explicat cum
caracterul este cel mai bine definit ca o construcție multidimensional determinat de factori
personali și sociali. Berkowitz și Bier [2] au sugerat despre caracter ca implică capacitatea
unui individ de a considera drept sau rău, de a experimenta emoții morale, de a se angaja în
comportamente morale și de a crede în binele moral. În esență, caracterul arată modul în care
oamenii gândesc, simt, cred și acționează.

2. Onestitatea – caracteristică a liderilor

“Honesty is such a lonely word; everyone is so untrue. Honesty is hardly ever heard and
mostly what I need from you." [3]
Onestitatea este o parte integrantă a caracterului uman și unul dintre elementele cele mai
de bază necesare unei relații sociale pozitive. Toate relațiile de succes depind de persoane
autentice, deschise, oneste. În ceea ce privește onestitatea, în armată este o caracteristică
fundamentală a marilor lideri cunoscuți ca lideri de caracter. Acești lideri își asumă
responsabilitatea pentru acțiunile lor, sunt conștienți de sine și se comportă în mod consecvent
cu valorile, credințele, gândurile și emoțiile lor, în conformitate cu adevăratul lor sine.
Comportamentul lor verbal și non-verbal se potrivește cu sentimentele lor adevărate și evită
afirmațiile false sau înșelătoare. Făcând astfel, acești lideri nu numai că au capacitatea de a fi
cinstiți pentru ei înșiși, dar și ei sunt cinstiți față de rolurile și responsabilitățile lor ca lideri.
Persoanele care sunt oneste față de ei înșiși și față de ceilalți sunt persoane morale. Persoanele
morale devin lideri morali atunci când își asumă responsabilitatea pentru impactul acțiunilor
lor și acțiunile adepților lor.
Pentru liderii eficienți ai caracterului, a fi moral este o caracteristică fundamentală ce
urmează după cum gândesc, îngrijesc și acționează cu această noțiune centrală de a fi bun.
Liderii pot fi pusi în situații cand trebuie să aleagă între a face "lucrul corect" și "cel mai bun"
pentru oamenii lor. În astfel de situații, trebuie să fie cinstiți și să aleagă soluția pe care o
consideră cea mai bună pentru el și pentru oamenii sai. Liderii eficienți sunt modele puternice
și îi determină pe adepți să vrea să le imite. Acești lideri au stabilit și așteptări mari pentru a
inspira motivația și angajamentul față de o viziune comună. În plus, liderii eficienți au
capacitatea funcțională de a stimula creativitatea și inovația adepților.
De asemenea, liderii își consolidează relațiile cu adepții, demonstrând onestitatea și
cooperarea. Ei ascultă în mod activ adepții și le oferă sprijin și îndrumare, bazându-se pe
nevoile individuale ale fiecărui participant. Relația dintre conducător și urmași se bazează, în
mod evident, pe onestitate în primul rand, deoarece formează o echipă de oameni care trebuie
să fie gata mereu să meargă pe câmpul de luptă și să învingă inamicul. Pentru a face acest
lucru, trebuie să se cunoască foarte bine, să fie cinstiți cu ei înșiși și cu colegii. În armată,
colegii devin a doua familie și relațiile dintre ei sunt foarte adânci.
În prezent, liderii militari nu pot fi ghidați doar de cunoștințe, ci și de un set de principii
fundamentale legate de sentimentele lor față de sine și de ființă. Membrii serviciului cu starea
corectă de a crea o capacitate de creștere și de aplicare față de un set de competențe care ar
putea eșua atunci când situația se schimbă în jurul lor. În mod specific, acest lucru implică
faptul de a fi, simți, gândițiââ și comporta etic și eficient chiar și în situații critice, comune
profesiei militare. În concluzie, onestitatea este o caracteristică a marilor lideri militari,
deoarece trebuie să fie cinstiți față de ei înșiși și față de adepți pentru că au capacitatea de a
conduce oamenii care îi urmează și de a inspira încrederea și au un character care trebuie
urmat.
3. Minciuna – caracteristică a oamenilor
Minciuna este folosită în toate mediile și are un permanent rol în viața și societatea
noastră. De asemenea, nu este exclusă din viața și din activitatea profesională a militarilor, în
ciuda integrității sau onoarei militare. La Academia Forțelor Aeriene ale Statelor Unite ale
Americii (USAFA), codul de onoare spune: "Nu vom minți, fura, nu vom înșela și nici nu
vom tolera între noi pe oricine o face". Acest cod este dat cadeților atunci când intră în
USAFA și este standardul prin care acțiunile lor sunt măsurate. Ca și în cazul multor militari,
cadeții provin din populație în general și, prin urmare, au variat medii și sisteme de credință.
Pentru unii, codul de onoare este sinonim cu starea lor actuală de a fi. Pentru alții, Codul de
Onoare este un ghid pe care trebuie să îl obțină înainte de a absolvi și a deveni ofițeri.
În ciuda acestui cod, militarii încă mint în anumite situații, deoarece minciuna este
adesea o metodă ușoară de a îndeplini obiectivul. Minciuna apare peste tot, nu numai în
armată, ci în societate, din mai multe motive cum ar fi: atacarea cuiva, evidențierea,
ascunderea timidității, nevoia de protecție, ascunderea unui adevăr urât, apărarea cuiva sau
rezistența la presiunea și regulile armatei. Mințim să rezistăm. Înșelăm alte persoane și ne
înșelăm și pe noi înșine. Mințim conștient și, uneori, inconștient. Suntem vinovați sau
nevinovați. Minciuna pare a fi o contramăsură a greșelilor pe care oamenii le fac și nu doresc
să fie pedepsiți pentru ele. Trebuie să știm că minciuna nu este la îndemana tuturor. Minciuna
are nevoie de inteligență, uneori de geniu. Dificultatea mincinosului este să păstreze logica
universului său ireal.
Se spune că o minciună bună trebuie să fie crezută și de cel care o spune. În armată este
interzis de reguli să minti, iar cei care mint sunt pedepsiți sever sau în unele cazuri pleacă din
armată. Armata crede că, dacă nu poți spune adevărul o singură dată, nu ai fi putea să spui
adevărul nici în alte situații. Un proverb spune că liderii buni respectă un set de reguli, dar
liderii grozavi știu cand să le încalce. O minciună nu este întotdeauna un lucru rău, ar putea fi
foarte constructiv, într-adevăr nu este onorabil să mințiți, dar în unele cazuri o minciună ar
putea fi mai eficientă decât adevărul. Minciuna are și un efect medicamentos, prin minciună și
neadevăr, omul poate sfida cu ușurință realitatea și timpul. Omul își creează minciuni când
nimeni nu-l minte. Oamenilor le place să se mintă și să fie mințiți, și când nimeni și nimic nu-i
minte, încep să se descompună. "Avem nevoie de minciuni pentru a depăși această realitate,
acest adevăr, avem nevoie de minciuni pentru a trăi." [4] Minciunile ne dau putere. Pentru a
deveni puternici, toată lumea are nevoie de o imagine socială construită inteligentă. Uneori
oamenii pot deveni puternici fără să merite, doar pe baza minciunilor. Puterea este dată de
context, mediu și alte persoane.
În armată, povestea puterii este similară celei anterioare. Armata despre care se spune o
mulțime de povești este cine are puterea în pluton, companie etc. Un mincinos nu va fi
niciodată tolerat de comandanți, deoarece mincinoșii nu respectă codul de onoare care se
opune minciunilor sau înșelătoriilor.
În concluzie, minciuna nu este ceva care aduce respectul în armată, dar în unele cazuri o
minciună este mai binevenită decât adevărul pentru că le dă oamenilor comfort și nu au nevoie
să susțină adevărul aspru și pedeapsa. O minciună nu va aduce niciodată onoare cuiva și o
persoană caracterizată ca un mincinos nu este o persoană de încredere.
Rezultatele unui sondaj realizat în rândul studenților militari sunt prezentate în figura
de mai jos:

Onestitate și minciună în comportamentul studenților

7% Students who think military

shouldn't lie but they lied
before
20% Students who admitted of lying

Students who never broke the

55% rules

18% Students who didn't want to

answer

4. Concluzii
Datele arată că unii militari admit prezența minciunilor în comportamentul lor, în trecut
și în prezent, în ciuda prevederilor codului de onoare. În opinia noastră, conștientizarea și
recunoașterea slăbiciunilor este o dovadă a onestității în cele din urmă. Acesta este primul pas
pentru ca militarii să devină oameni mai buni și să-și sporească trăsăturile de caracter pozitive.
Procentul destul de ridicat al studenților care spun că nu încalcă niciodată regulile provoacă
perplexitate. Unii dintre ei ar putea fi suspectați că ar fi mințit în răspunsul la investigație.Este
mai rău dacă mint pentru ei înșiși și nu recunosc greșelile lor, pentru că atunci nu își vor
îmbunătăți comportamentul.
 REFERENCES

[1] Nansook Park, Christopher Peterson, Martin E.P. Seligman, Strenghts of character and
well-being, (Journal of Social and Clinical Psychology, Vol. 23, No. 5, 2004), 603-619
[2] Marvin W. Berkowitz, Melinda C. Bier, Effective Features and Practices that Support
Character Development,
https://sites.nationalacademies.org/cs/groups/dbassesite/documents/webpage/dbasse_173493.
pdf
[3] Billy Joel, Honesty, (song 1978)
[4] Friedrich Nietzsche, Voința de putere, (Antet Revolution, 2010)

BIBLIOGRAPHY

Cucoș Constantin, Minciună, contrafacere, simulare, Iași: Polirom, 1997.

Ficeac Bogdan, Tehnici de manipulare, Nemira, 1997.
Robinson Paul, Ethics Training and Development in the Military, 2007.
Olsthoorn Peter, Honour and the Military, Royal Netherlands Defense Academy, 2006.
Olsthoorn Peter, Military Ethics and Virtues, Routledge, 2011.
Stouffer Jeff, Seiler Stefan, Military ethics : international perspectives, Canadian Defence
Academy, 2011.