Capitolul XIII

CONTRACTUL DE CONCESIUNE

1. Notiunea şi caracterele juridice ale contractului de concesiune

Institutia concesiunii este considerată una dintre primele moduri de proiec-

tare a relatiilor contractuale in ceea ce priveşte utilizarea sub solului" in primul

etat atenian7. Subsolurile au fost în proprietatea statului şi toată populația do-

ritoare a avut ocazia de explorare a zăcămintelor minerale, precum şi efectuarea

altor investigatții ştiintifice. In acea perioadă au fost formulate anumite principii

de utilizare a subsolului ca aşa-numita ,,libertatea muntilor" principiul de sepa-

rare a drepturilor, adică cele ce oferă dreptul de a utiliza tot ce se află pe supra-

fata solului şi drepturile de utilizare a tot ceea ce se află in subsol, nu în ultimul

ránd, principiile de plată pentru utilizarea resurselor minerale şi stabilirea drep-

turilor celui ce descoperă sau investighează.

In statul roman, impreună cu sistemul de concesionare, a existat şi aşa-zisul

sistem al neconcesionării solului şi subsolului. Juriştii romani considerau că

dreptul de proprietate asupra terenului se extinde la adâncimile sale, sustinând

ci toate zäcămintele minerale sunt aceleaşi roade ale pământului,

tul obtinut ca atare aparține in intregime proprietarului. Cu toate acestea, in

provinciile romane depozite de zåcăminte minerale valoroase sau ce prezentau

utilitate publică au ramas in proprietatea statului: statul, printr-un intermediar

oferea teren de explorare persoanelor fizice contra unei taxe. Astfel, in cazul in

care existau decrete imperiale prin care un subsol trebuia så fie explorat pen-

tru descoperirea zacamintelor, statul fåra acordul proprietarului terenului avea

dreptul så ofere contra plată utilizarea subsolului. De aceea, in acea perioadă

acest sistem avea un caracter dualist existând atât principii de concesionare, cat

şi cele de neconcesionare.

Deşi pânà la adoptarea noului Cod civil al Republicii Moldova in legislatia

noastra concesiunea nu a fost definità expres, existența fenomenului dat nu il

poate neglija nimeni.

Astfel, In prezent situația acestei instituții este una fermá, fiind clar stabilit

cà aceastà instituție are un caracter multifunctional atat in plan politic-statal,

cát şi social.
Pentru o Intelegere mai profundá şi pentru a face mai accesibilá notiunea de

concesiune ne-am simtit obligați, sa limpezim sensul şi particularitäpile acesteia,

frá a evita sá ne expunem şi opina proprie asupra lor.

Astfel, in doctrina juridica au fost date mai multe definiții acestei instituții

de drept. Pierre Delvolve defineyte concesiunea ca fiind o conventie prin care o

persoaná publica Insärcineazá cu prestarea unui serviciu public o intreprindere

privată care asigura finantarea lucrarilor, exploatarea lor şi care este remunerată

din redeventele percepute de la mesageri Gilles Lebreton considerá concesiu-

nea serviciului public" un act administrativ prin care o persoaná publica, numita

concedent Incredintează unei persoane private, numita concesionar, gestiunea

serviciului public pe riscul sau, recunoscándu-i dreptul de a percepe redeventa

de la beneficiarii serviciului.

In doctrina románeascá actuala,, Antonie lorgovan mentionează că, prin

contractul de concesiune, o parte cedentul transmite altei părți concesionarul

spre administrare rentabila, pe un termen determinat, in schimbul unei redeve.

nte, o activitate economică, un serviciu public, o subunitate productivă sau un

teren proprietate de stat. Cu alte cuvinte, esenta concesiunii reprezintă adminis-

trarea, folosirea, explorarea etc., de către o persoană fizică sau juridică ( inclusiv

sträina), pe propriul risc şi pe propria răspundere, a unui serviciu public, bun

public sau executarea unei lucrări intru sporirea sau eficientizarea economică a

acestora, in limitele stabilite de legislație.

Raporturile juridice de concesiune sunt reglementate de legislatorul autoh-

ton prin Legea RM nr.121 din 05.07.2018 cu privire la concesiunile de lucrări

şi concesiunile de serviciil2. De asemenea, contractului de concesiune ii sunt

aplicabile şi dispozitiile Codului administrativ referitoare la contractele admi-

nistrative7

Potrivit art.1 Legea nr.121/2018, concesiunea este un contract prin care sta-

tul sau unitatile administrativ teritoriale cesionează (transmite) unui investitor

(persoană fizică sau juridică, inclusiv straină), in schimbul unei redevente, drep-

tul de a desfăşura activitate de prospectare, explorare, valorificare sau restabilire

a resurselor naturale pe teritoriul Republicii Moldova, de a presta servicii publi-

ce, de a exploata bunurile mobile şi imobile proprietate publică a statului sau a

unitătilor administrativ-teritoriale care conform legislatiei sunt scoase integral

sau parțial din circuitul civil, precum și dreptul de a desfăşura anumite genuri de

activitate, inclusiv cele care constituie monopolul statului, preluând gestiunea

obiectului concesiunii, riscul prezumtiv şi răspunderea patrimonială.

Reglementarea contractului de concesiune este o chestiune pe care auto-

ritatile publice au privit-o cu mare seriozitate, datorită importantei institutiei

şi datorită consecințelor pe care le are această operatiune juridică într-un stat.

Atentionam in acest context că din moment ce concesiunea este un contract şi

determină statutul juridic al participantilor la circuitul civil, ar fi bine-venita

introducerea acestuia de către legiuitor in Codul civil.

12 In: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 309-320 (In continuare

nr.121/2018).

1 In: Monitorul Oficial al Republicil Moldova, nr.309-320 din 17.08.2018.

Legea

Unii autori sustin ca natura sa juridica nu este usor de conturat, fiind definita

drept o ocupare temporară a domeniului public, o operatiune de instrainare,

caracterizată prin faptul cå este revocabila, rascumpårabila şi nu este perpetua.

Referindu-ne la natura juridica a contractului de concesiune, consideram

ca aceasta este dubla, de drept administrativ şi de drept civil, Se mai impune

o precizare in legaturá cu opiniile expuse de mai mulți autori In literatura de

specialitate care consideră că, datorită naturii acestuia, dar mal ales datorità sta

tutului juridic al concedentilor (statul reprezentat de administratia publica cen-

trala şi locala), contractul de concesiune ar apartine mai mult dreptului public şi

nu dreptului privat (acest contract are un caracter mixt)

Unii autori califică contractul de concesiune mai intai ca un act administrativ

de gestiune şi apoi ca

franceză, Insă analizând acest contract detaliat, nu putem nega natura de act de

gestiune cu privire la patrimoniul public ori privat al statului şi a componentelor

acestuia infăptuit de autoritățile publice care administrează bunurile, serviciile

date in concesiune. Calificarea precum că este un act sau contract administrativ

nu ni se pare cea mai corectă din urmåtoarele considerente: contractul de con-

cesiune este de natura reglementarà, atunci când conditiile acestui contract sunt
stabilite unilateral de concedent şi pot fi modificate de către acesta în orice mo-

ment, ca exemplu: prestarea unui serviciu public, conditile de exploatare a unui

bun public concesionat ş.a., dar orice act administrativ este unilateral şi presupune

subordonarea voinței și comportamentul subiectului căruia i se adresează față de

cerintele celui ce le emite. Nu există dreptul de control ierarhic, de sanctionare,

de suspendare şi de anulare a actelor încheiate de concesionar, precum şi alte pre-

rogative specifice raporturilor de drept administrativ. Clauzele contractuale sunt

cele care se stabilesc in urma acordului de vointă dintre concedent şi concesionar,

drept exemplu ar fi: dreptul de a desfăşura anumite genuri de activitate, condiții

de gestiune a unui bun public, şi alte cazuri care il deosebeşte de actul adminis-

trativ. Odată cu adoptarea Codului administrativ al Republicii Moldova, proble-

ma naturii juridice a contractului de concesiune a fost în mare parte clarificată

chiar de către legiuitor. Titlu V din Titlu III al Codului administrativ este dedi-

cat contractului administrativ. De asemenea, potrivit art. 13 din Cod, contractul

administrativ a fost definit ca acel contract care poate da naştere, modifica sau

contract administrativ, calificare inspirată din doctrina

stinge un raport juridic de drept public, dacă legea nu prevede altfel. In literatu-

ra de specialitate au fost conturate particularitățile contractului administrativ:

1Chibac, Gh., Baieşu, A., Rotari, A., Efrim, O., op.cit., p.214.

In acest sens, a se vedea: Pop, L. Dreptul de proprietate şi dezmembråmintele sale. Bucureşti:

Lumina Lex, 1997, p.81

In acest sens, a se vedea: Chiriac L. Activitatea autoritatilor administrației publice. Cluj-Napoca:

Accent, 2002, p.215.

Dogaru I., Olteanu E.G., Säuleanu L.B., Bazele dreptului civil, vol. IV. Contracte speciale.

Bucureşti: C.H. Beck 2009, p. 1262-1263.

15

141

administratiei publice și un particular (persoană fizică sau persoană juridică);

presupune efectuarea de lucrări, prestarea de servicii de către particular In

reprezintá un acord de vointă intre autoritatea dintr-o instituție

schimbul unei remuneratii, obiectul contractului fiind determinat;

parțile contractante nu se bucură de egalitate juridică, astfel că subiectul

determinant- care intotdeauna este o alcătuire socială care acționeazá in rea-

lizarea puterii publice - are o pozitie de superioritate fată de celălalt subiect al

contractului (particularul cocontractant);

pårtile contractante trebuie să accepte unele clauze care sunt stabilite

of

fie

prin lege, fie prin acte administrative normative, fie pe cale convențională:

in situatia in care particularul nu işi îndeplineşte, din culpa sa exclusivă

obligatiile din contract, celalalt subiect al contractului poate modifica sau rezilia

unilateral contractul, fără a mai recurge la justiție;

forma scrisă a contractului administrativ78;

- solutionarea litigiilor este de competenta instanțelor de contencios admi.

nistrativ, dacă legea nu dispune altfel9

Deci, pornind de la trăsăturile caracteristice ale contractelor administrative

putem cu certitudine să afirmăm că contractele de concesiune sunt contracte

administrative guvernate atât de legislatia specială în materie de concesiuni, cât

şi de legislația administrativă şi cea civilă in partea stabilită de lege.

Cureferire la caracterele juridice ale contractului de concesiune, menționăm

următoarele: este un contract sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, cu execu-

tare succesivă, este incheiat intuitu personae şi este solemn.

Dacă e să ne referim la caracterul solemn al acestui contract, atunci ar exista

unele indoieli în acest sens, întrucât cerinta formei scrise sub sanctiunea nuli-

tății absolute nu este prevăzută în Legea cu privire la concesiuni din 13.07.1995.

Hotărárea Guvernului despre măsurile pentru executarea Legii cu privire la con-

cesiuni din 27.02.1996, care prevedea în anexa nr.2 modelul contractului de con-

cesiune, a fost abrogată. Astfel ne rămâne să pornim doar de la prevederile legale

existente că acest contract nu este unul solemn, ci doar consensual, forma scrisă

impunándu-se ad probationem şi nu ad validitatem (acea conditie de validitate,

17 Definind contractul de concesiune in formele pe care acesta le poate îmbrăca, legiuitorul

prevede expres la art. 3 din Legea cu privire la concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii

cá contractele de concesiune se vor incheia ,in scris. Mai mult ca atât, potrivit alin.(2) art.154

din Codul administrativ, un contract administrativ se incheie in scris, sub sanctiunea nulitatii,
dacă prin lege nu sunt preväzute alte cerințe de forma.

Potrivit art. 37 din Legea cu privire la concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii,

contestațiile formulate in cadrul procedurilor de atribuire a concesiunilor vor fi examinate

de cåtre Agentia Națională pentru Soluționarea Contestațiilor. De asemenea, potrivit art. 43

din legea mentionată, cererile privind executarea, nulitatea, anularea, rezolutiunea, rezilie-

rea sau denuntarea unilaterală a contractelor de concesiune se examinează de instantele de

contencios administrativ.

142

esentiala şi speciala,

bilite de lege, in lipsa carora actul juridic civil nu s-ar putea naşte In mod valabil).

Contractul de concesiune este unul sinalagmatic, deoarece pårtile lsi asuma

drepturi şi obligații reciproce. De exemplu, concedentul este obligat sa-i acorde

concesionarului, in termenele prevazute de contract, drepturile asupra obiectu

lui concesiunii, så puna la dispozitia concesionarului bunul, activitatea sau ser-

viciul concesionat, iar concesionarul, la råndul såu, are obligatia de a exploata

si valorifica obiectul concesiunii conform prevederilor contractului, de a pläti

redeventa, de a restitui la sfårșitul concesiunii obiectul concesiunii etc.

Caracterul comutativ al contractului de concesiune presupune faptul ca in

momentul incheierii contractului de concesiune pårțile işi cunosc deja Intinde-

care constà in necesitatea Indeplinirii formalitatilor presta

rea prestațiilor la care se obligă.

Contractul de concesiune este cu titlu oneros, deoarece ambele părți urmă-

resc obfinerea unui profit. Astfel, datorită acestui contract este realizat atat in-

teresul public al statului, cât şi interesul personal al celeilalte pårți contractante.

Contractul de concesiune este un contract cu executare succesivá, aceasta

se datorează faptului că concesionarul își execută prestațiile prevăzute de con-

tract in mod continuu, pe toată durata concesiunii, iar concedentului ii revine

obligația ca pe parcursul concesiunii så nu intervină in activitatea economică a

concesionarului.

Şi nu in ultimul rând, contractul de concesiune este un contract intuitu per-

sonae, adică partea contractantă in calitate de concesionar trebuie să-şi execute

personal obligațiile reieşite din contract. Acest fapt este reglementat in art.17
al Legii nr.121/2018, potrivit căruia transmite rea integrală sau partială de către

concesionar a obiectului concesiunii unor terti este interzisă.

Din definitia care rezultă din Legea mai sus-mentionată, contractul de con-

cesiune poate fi clasificat în trei categorii:

-contracte de concesiune de lucrări;

contracte de concesiune de servicii;

contract de concesiune mixt.

Contractul de concesiune de lucrări este un contract cu titlu oneros, incheiat in

scris, prin care una sau mai multe autorități contractante încredințează executa-

rea lucrărilor unuia sau mai multor operatori economici, precum şi exploatarea

bunurilor accesorii lucrărilor ce fac obiectul concesiunii, în care contraprestația

pentru lucrări este reprezentată fie exclusiv de dreptul de a exploata lucrările ce

fac obiectul concesiunii, fie de dreptul respectiv insotit de o plată. Scopul unei

astfel de concesiuni este acela de obtinere a unor venituri pentru bugetul public

național, sub forma redeventei calculate ca şi cotă procentuală din profitul ce va

n obținut de concesionar, precum şi acela de a realiza interesul public, de a pune

In valoare bunurile avute în vedere. În fapt, pot fi şi situații în care un contract

143

de concesiune de servicii necesitá şi fncheierea unui contract de concesiuhe

bunuri, pentru realizarea scopului acestui tip de conceslune. In aceste situati,

relatiile dintre contractul de concesiune de servicil şi cel de concesiune de bu

nuri vor fi cele specifice contractului principal şi contractului accesoriu

Contractul de concesiune de servicii este un contract cu titlu oneros, inche

iat in scris, prin care una sau mai multe autoritäti contractante incredintează

prestarea şi gestionarea serviciilor, altele decát executarea lucrárilor prevázute

la notiunea,»contract de concesiune de lucrari" unuia sau mai multor operatori

economici, precum şi exploatarea bunurilor accesorii serviciilor ce fac obiectul

concesiunii, in care contraprestația pentru servicii este reprezentată fie exclusiv de

dreptul de a exploata serviciile ce fac obiectul concesiunii, fie de dreptul respec-

tiv insotit de o plată. Noțiunea de serviciu public poate fi utilizată într-o dubla

acceptiune: ca structura statală (în sens organic), care este stabilită de autorita-

tea publică competentă să gestioneze un anumit interes public. In sens material,

prin serviciu public trebuie inteleasă activitatea concretă desfășurată de structura

abilitată să realizeze interesul public. Scopul serviciului public este satisfacerea

unui interes general. Unica autoritate care este in drept să stabilească existenta

unui interes general şi să dispună organizarea, prestarea serviciilor publice este

statul. Doar acesta poate concesiona serviciul public unei persoane particulare.

Contractul de concesiune mixt este un contract care are ca obiect atât con-

cesiunea de lucrări, cât şi concesiunea de servicii, avand elemente pentru care

se aplică dispozițiile prezentei legi, precum şi alte elemente pentru care se

aplica dispozitiile altor acte normative, cu excepția Legii nr. 131/2015 privind

achizitiile publice

Ceea ce tine de scopul contractului de concesiune, acesta se deduce din cele

expuse şi prezintă un interes general pentru statul nostru întru eficientizarea şi

creşterea economică, pentru oferirea unei şanse de aşa-zisa revenire sau sporire

a unui serviciu public in cazul in care statul nu poate face față din considerente

financiare, un investitor străin poate oferi o calitate mai bună ,,de ce nu?". Şi multe

alte beneficii şi garanțtii care pot fi aplicate asupra obiectelor proprietate a statului

care conform legislației sunt retrase parțial sau chiar integral din circuitul civil.

In această ordine de idei, ne vom referi, cu titlu de exemplu, la contractul

de concesionare a Aeroportului International Chişinău. Există diverse opinii in

ceea ce priveşte scopul pe care il urmăreşte statul încheind acest contract. Unii

jurişti consideră că acest contract nu urmăreşte interesele statului, ci, dimpo-

trivă, le prejudiciază, adică conditiile stabilite sunt imposibile de realizat, mai

mult ca atât, profitul obtinut de stat va fi unul mic, iar întreprinderea va deservi

interesele celeilalte părti ale contractului. Contractul de concesionare are 68 de

pagini şi prevede că SRL ,Avia Invest", intreprindere asociată cu SRLUK Ko-

180 Sebeni, A. Notiunea contractului de concesiune și încheierea acestuia. In: Dreptul, nr.8,

1999, p.10.

144

maks, cea care a caştigat concursul de transmitere in concesiane a Aariportula

International Chişinau, urmeazà sa fack investit totale de 244 mil. de Earo,

piná in anul 2026. Potrivit contractulul, perioada de concesionare Incepe pe

I noiembrie 2013 şi se va Incheia pe I noiembrie 2062. In total, vor fi inves

tite 244 mil. de Euro, in trei etape. In primii doi ani, este vorba de investip-

45 de mil. de Euro pentru extinderea terminalului, constructia unei parcári auto,

modernizarea pistei de decolare, dar şi a peronului. Compania care administrea

zá Aeroportul este obligatà så asigure ca 80 la suta din angajati sa fie cetäteni ai

Republicii Moldova. Mai concret, este vorba de 1500 de locuri de munca noi

oferite moldovenilor. De asemenea, Compania trebuie så asigure cresterea flu

xului de pasageri până la 3,2 mil. anual. Un alt punct al contractului stabileste ca

intreprinderea care administrează Aeroportul de la Chisinau nu va avea voie så

mai opereze pe o rază de 700 de kilometri.

Potrivit unui raport, prezentat de vicepremierul Valeriu Lazar, Compania a

Indeplinit toate conditiile puse de Republica Moldova la semnarea contractu-

lui de concesiune. Cu toate acestea, concesionarea Aeroportului International

Chişinau a fost atacată in instanța de judecată. Reclamantii (deputatii liberali re

formatori) au inaintat o cerere de chemare in judecatáin procedură de contencios

administrativ impotriva Guvernului, Agentiei Proprietatii Publice şi a Societátii

Comerciale»Avia Invest" SRL. Reclamantii a solicitat anularea tuturor actelor

decizionale care au permis concesionarea activelor ISAeroportul International

Chisinau". Potrivit avocatului reclamantului, toate actele administrative in baza

carora s-a efectuat concesionarea au fost aprobate cu grave incalcări de proce-

dura. Urmeazä de precizat că magistratii de la Curtea Constitutionalá a RM au

decis să nu mai verifice constituționalitatea procedurii de concesionare a Aero-

portului Internațional Chişinău, lăsând-o instantelor de drept comun. Ceea

ce ar fi rezonabil acum să fie redeschis concursul de concesionare, pentru că

Aeroportul chiar are nevoie de o concesionare adecvată, pentru atragerea acto

rilor europeni, care au şi o experiență bogată, dar şi resursele necesare pentrua

investi in infrastructura aeroportuară.

2. Elementele contractului de concesiune

elemente sunt şi componente ale raportului juridic de concesiune. In continua-

re, va propunem analiza elementelor raportului juridic de concesiune.

Părtile contractului de concesiune sunt autoritatea contractantă şi conce-

sionarul. Conform art.3 al Legii nr.121/2018, concesionarul este un operator

Dat fiind faptul că fiecare raport juridic are obiect, subiect şi conținut, aceste
economic căruia i-a fost atribuită o concesiune, concomitent fiindu-i transfe-

IN Påna in prezent litigiul dat incă nu e soluționat definitiv şi se află la Curtea Supremă de

Justitie

145

rat riscul de operare aferent contractului de concesiune. Calitatea de autoritate

contractantă, conform art.3 al Legii nr. 121/2018, o are autoritatea publicá; per-

soana juridic de drept public; asociatie a autoritaților/persoanelor respective,

membrii careia desemneaza din råndul acestora, prin act juridic civil. o per-

soana juridica care så-i reprezinte in calitate de autoritate contractantá unica In

Noua lege privind concesiunile de lucräri şi concesiunile de servicii a renuntat

la notiunea de concedent şi opereazá cu cea de ,autoritate contractanta. Mo-

dificarea legislativă a venit in urma criticilor aduse. Astfel, in doctrina juridica

raport cu orice operator economic.

S-a mentionat ca această formulare a calității concedentului ar fi confuză, de-

oarece ar fi mai oportun ca in cazul concesionarii bunurilor publice ale statului

sau a activităților şi servíciilor de interes național in calitate de concedent så

participe autoritațile administrației publice centrale, iar in cazul concesionarii

bunurilor proprietate publică ale unităților administrativ-teritoriale sau pentru

activitătile şi serviciile publice de interes local in calitate de concedent să parti-

cipe autoritätile administrației publice locales2

Obiectul contractului de concesiune nu este specificat expres in noua lege.

Acesta insă poate fi dedus din prevederile art.3 al Legii nr.121/2018.

In cazul concesiunii de lucrări, obiectul acesteia poate fh executarea lucrări

lor, precum şi exploatarea bunurilor accesorii lucrărilor ce fac obiectul concesi

unii. Prin bunuri accesorii lucrărilor şi serviciilor ce fac obiectul concesiunii se

inteleg bunuri mobile şi imobile, proprietate publică a statului sau a unităților

administrativ-teritoriale, inclusiv cele scoase, conform legislației, integral sau

partial, din circuitul civil, care sunt puse la dispoziția concesionarului de către

autoritațile contractante cu condiția ca acestea să fie necesare pentru executarea

lucrärilor şi/sau prestarea serviciilor.

In cazul concesiunii de servicii, obiectul acesteia poate fi prestarea şi gestio-

narea serviciilor, altele decât executarea lucrărilor prevăzute la notiunea ,,con-

tract de concesiune de lucrări", precum și exploatarea bunurilor accesorii servi-

ciilor ce fac obiectul concesiunii.

In cazul contractului mixt de concesiune, obiectul acestuia il constituie atât

executarea de lucrări, cât şi prestarea de servicii.

Este important de specificat că nu toate serviciile publice, bunurile sau ac-

tivitățile publice pot fi concesionate. Astfel, potrivit alin. (3) art. 4 din Legea

nr.121/2018, nu pot constitui obiectul concesiunii serviciilor de interes gene-

ral fără caracter economic, care reprezintă servicii prestate fåră contraprestatie,

precum cele care constituie prerogativele exclusive ale statului, respectiv politia,

justitia şi sistemul public de asigurări sociale şi alte servicii ce pot fi calificate

ca fiind fără caracter economic. Se admite concesionarea concomitentă a mai

multor obiecte in scopul exploatării lor in complex. Caracteristicile de bază

Blosenco, A. Drept civil. Partea specială. Note de curs. Chişinău: Cartdidact, 2003, p. 86

146

(juridice, ecologice, tehnice şi arhitectural-urbanistice) ale obiectelor concesiu-

si se aduc la cunoştinta concesionarilor.

In categoria de servicii publice pot fi: transporturile publice; autostrăzile,

padurile publice; infrastructurile rutiere, feroviare şi aeroportuare civile; servi-

clile poştale; spectrul de frecvente şi retele de transport şi de distributie pentru

telecomunicatii, serviciile de colectare, depozitare şi valorificare a deşeurilor ş.a.

Activitățile publice sunt cele legate de cursurile de apă naturale şi artificiale,

lucrarile de gospodarire a apelor aferente acestora, statiile și instalatiile de mă-

surări hidrologice, meteorologice şi de calitatea apelor şi a amenajărilor piscico-

le;activitățile economice legate de punerea in valoare a monumentelor istorice.

In categoria de bunuri care pot constitui obiectul concesiunii pot fi terenuri

de toate categoriile şi alte resurse naturale, bunurile mobile şi imobile. Terenu-

rile destinate ocrotirii naturii, terenurile cu patrimoniu arheologic, terenurile de

valoare istorico-culturala şi terenurile fondului silvic pot fi concesionate în con-

ditiile prezentei legi și cu respectarea prevederilor legilor speciale care reglemen-

tează regimul juridic al acestor terenuri. Majoritatea bunurilor se concesionează

concomitent cu concesionarea serviciului public și ca un accesoriu al acesteia.

Controlul asupra activitații de exploatare a terenurilor şi a altor resurse na-

turale mentionate este exercitat de autoritatea contractantă, de concesionar şi

de organele de supraveghere şi control de stat în domeniul protectiei mediului.

Durata contractului de concesiune poate fi stabilită de către autoritatea con-

tractantă sau de către ambele părți de comun acord tinând cont de prevederile

legale. Noua lege în materie de concesiuni prevede un termen maxim de 35 ani.

Conform alin.(1)art. 10 al Legii nr.121/2018 durata concesiunii este limitată în

scopul evitării denaturării concurentei. Autoritatea contractantă estimează du-

rata concesiunii în baza lucrărilor şi/sau serviciilor solicitate, durata maximă

find de 35 de ani. Pentru concesiunile a căror durată estimată este mai mare de

5 ani, durata maximă a concesiunii nu poate depăşi termenul estimat necesar

concesionarului pentru a obtine un venit minim care să permită recuperarea

costurilor investitiilor efectuate, a costurilor in legătură cu executarea lucrărilor

şi/sau prestarea serviciilor şi pentru a obtine un profit rezonabil. La expirarea

termenului concesionarul are dreptul preferentțial de a prelungi contractul dacă

au fost respectate clauzele lui.

Redeventa concesiunii reprezintă suma de bani pe care concesionarul o

achită autorității contractante în schimbul dreptului de a gestiona un serviciu

public, un bun public sau de a executa o activitate publică.

Potrivit alin.(1) art. 7 din Legea nr.121/2018, redevența concesiunii fie se

stabileşte în natură, în bani sau în ambele forme, cu modul de plată intr-o sin-

gura tranşă sau în plăti periodice pe toată durata contractului de concesiune,

he reprezintă valoarea investitiilor necesare pentru realizarea imbunătătirilor

ce urmează a fi aduse obiectului concesiunii şi bunurilor accesorii lucrărilor şi

serviciilor ce fac obiectul concesiunii. Redevența se stabileşte pentru exploata-

rea tuturor obiectelor concesiunii in ansamblu sau pentru fiecare obiect in parte.

147

Prin pläti de o singura dată se Inteleg sumele fixe, egale cu valoarea estimata

a obiectului concesiunil. Acestea sunt primele pläti, efectuate dupa inregistrarea

de stat a Intreprinderii concesionale, ce anticipează inceputul activitatii investi

tionale a concesionarului şi nu i se restituie, dacă contractul de concesiune nu

prevede altfel.

Plațile pentru extractia resurselor naturale sau fabricarea producției repre-

zinta pläti periodice pentru dreptul de explorare a resurselor naturale. Ele

achită din momentul inceperil extracției resurselor naturale sau fabricarii pro

ducției până la expirarea contractului de concesiune, sub formă de defalcări din

costul productiei (in procente din volumul de desfacere (venit, beneficiu), sa

sub formă de taxe pe unitate de produs. Plătile aferente concesiunii nu cad sub

incidența sistemulut de facilităti fiscale. Cuantumul şi formele plătilor menti-

onate, precum şi modul şi termenele achitării lor se stabilesc in contractul de

concesiune. Redeventa poate fi stabilită pentru exploatarea tuturor obiectelor

concesiunii in ansamblu sau pentru fiecare obiect aparte.

Încheierea contractelor de concesiune.

In conformitate cu alin.(2) art. 12 din Legea nr.121/2018, autoritătile

administratiei publice centrale elaborează propunerile de concesiune şi le pre-

zintă, in ordinea stabilită, Guvernului spre aprobare. Autoritățile executive ale

administratiei publice locale elaborează propunerile de concesiune şi le prezintă

spre examinare autorităților deliberative ale administrației publice locale care,

in termen de 20 de zile de la data prezentarii propunerilor, adoptă decizia cores-

punzatoare. Autoritatea contractantă are obligatia, in baza studiului de fezabili-

tate, de a fundamenta decizia de concesiune în situația în care intentionează să

atribuie un contract de concesiune. In cazul în care propunerile de concesionare

nu sunt pregătite conform cerințelor, ele se restituie pentru definitivare.

Listele lucrărilor şi serviciilor propuse pentru concesiune se publică în Mo-

nitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web oficială a Agentiei. Auto-

ritatea contractantă are obligația de a stabili termenul minim in funcție de com-

plexitatea contractului de concesiune şi de cerintele specifice, astfel incât ope-

ratorii economici interesati să beneficieze de timp suficient pentru elaborarea

ofertelor şi pentru pregătirea documentelor de calificare şi de selecție, prevăzute

in documentatia de atribuire. In situatia in care ofertele nu pot fi elaborate de-

cât după vizitarea amplasamentului sau după consultarea la fata locului a unor

documente aferente obiectului concesiunii, termenul pentru depunerea oferte-

lor este stabilit astfel incât operatorii economici interesati să aibă posibilitatea

reală de a obtine toate informațiile necesare pentru pregatirea corespunzătoare

a ofertelor, dar nu poate depăşi termenul de 90 de zile. Autoritatea contractantă

are obligatia de a publica anunțul de atribuire in Buletinul Achizițiilor Publice,

pe paginile web oficiale ale Agenției şi a autorității contractante în termen de cel

mult 30 de zile de la data semnării contractului de concesiune de lucrări si/sau a

contractului de concesiune de servicii.

148

acordà dreptul:

Potrivit alin.(2) art. 16 din Legea nr.121/2018, solicitantilor concesiunii li se

så solicite autoritätilor administratiei publice centrale i locale concesiu

nea unor lucrari şi/sau a unor servicii neincluse in listele publicate. In cazul in

care sollcitarile de concesiune sunt sustinute de catre autoritátile publice centra

le şi locale, lucrarile şi/sau serviciile sunt incluse In listele respective conform

lin (2) art. 12 din Legeanr.121/2018

sa participe concomitent la mai multe proceduri de atribuire a concesiunil.

Autoritatea contractantă atribule concesiunea, in modul stabilit prin regula

ment aprobat de catre Guvern, prin una dintre urmätoarele proceduri de atribu-

ire: concurs public sau dialog competitive.

Contractul de concesiune se atribuie celei mai avantajoase oferte din punct

de vedere economic, stabilità in baza unor criterii obiective, respectându-se

principiile egalitații de tratarment, nediscriminaril, transparentel şi garantandu-

se evaluarea ofertelor in conditii de concurenta reală. In cazul In care obiec-

tul concesiunii este solicitat de un singur ofertant, a carui ofertà corespunde

conditiilor stabilite de cåtre autoritatea contractantă, Incheierea contractului de

concesiune se negociază cu acesta. Concursul de selectare a concesionarului se

organizează de către

Legea cu privire la concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii.

toritatea contractantă in modul stabilit de art. 28-29 din

3. Continutul contractului de concesiune

Datorită naturii sale duble, contractual de concesiune produce efecte spe-

cifice in raport cu regulile de drept comun. Aceste particularităti se rezuma la

posibilitatea autoritații contractante unilateral a modifica şi rezilia contractul.

Drepturile şi obligațiile autorității contractante

In mod specific contractului de concesiune, autoritatea contractantă are in

baza legii un drept de control asupra modului de respectare a obligațiilor asu-

mate de către concesionar. Un astfel de drept de control vizează modul de utili-

zare a bunurilor ce vor fi intoarse la expirarea contractului, stadiul de realizare

a investitiilor, precum şi modul în care este satisfăcut interesul public prin re-

alizarea serviciului public sau a activității publice. Insă urmează de remarcat

faptul că acest drept este limitat, prin faptul că orice actiune făcută nu trebuie

să intimideze sau så limiteze dreptul concesionarului care reiese din contract.

Conform Legii nr.121/2018, autoritatea contractantă are dreptul:

să exercite controlul asupra respectării de către concesionar a legislatiei

Republicii Moldova şi a contractului de concesiune;

-să impună operatorilor economici conditii care vizează protectia infor-

mațiilor cu caracter confidential pe care le pune la dispozitie acestora pe durata

intregii proceduri de atribuire a concesiunii;

să procure in mod prioritar bunurile concesionarului după incetarea efec.

tului contractului de concesiune;

så ceard, in caz de expirare a contractului de concesiune sau de reziliere

a lui, să i se transmită gratuit imbunătătirile care nu pot fi separate de obiectul

concesiunii fåră a-i cauza prejudicii, aduse de către concesionar acestui obiect

precum şi construcțiile executate pe sectorul concesionat fără consimfamantul

autoritătii contractante;

să efectueze controlul asupra activității economico-financiare a concesio-

narului prin antrenarea unui serviciu de audit independent. Şi alte drepturi care

Autoritatea contractantă are dreptul så modifice în mod unilateral clauze

pot recurge din contractul incheiat.

le contractului de concesiune, în cazul în care apar circumstanțe deosebite de

cele existente la data incheierii contractului (art.35 al Legii RM nr.121/2018)

Această posibilitate a autorității contractante se fundamentează pe dreptul său

exclusiv de a constata modificarea interesului general și de adaptare a servi.

ciului public. Deşi legea nu specifică, credem ca concedentul are dreptul si

modifice in mod unilateral partea reglementară a contractului de concesiune

Partea reglementară a contractului de concesiune cuprinde prevederile

se referă la organizarea, funcționarea și condițiile de exploatare a servicins

public. Numai în acest caz poate fi justificată modificarea unilaterală a c

tractului de către autoritatea contractantă, bazată pe modificarea interesul

general. Clauzele financiare, referitoare la termen, la dreptul de rascumpi

rare nu se referă la partea reglementară a contractului şi se modifică potrivi

regulilor de drept comun. Deşi modificarea unilaterală a clauzelor contr

tului cauzează prejudicii concesionar ului, el are dreptul să ceară acoperirea

acestor prejudicii.

Dintre obligatiile autorității contractante fac parte următoarele:

- acordarea concesionarului, la timp şi in volum deplin, a drepturilor asu-

pra obiectelor concesiunii, prevăzute de contractul de concesiune;

- de predare concesionarului a obiectelor concesiunii in starea şi termenele

prevăzute de contractul de concesiune;

- de a solicita operatorilor economici cărora le-a fost atribuit contractul de con

cesiune să constituie o anumită forma juridică de organizare, cu conditia că acest

lucru a fost mentionat in anuntul de concesiune şi în documentația de atribuire

de a nu dezvälui informatiile transmise de către operatorii economic

specificate de aceștia ca fiind confidentiale, inclusiv secrete tehnice sau comerd-

ale ori elemente confidențiale ale ofertelor;

- să nu intervină in activitatea economică şi operativă a concesionarul

precum şi alte obligații care vor reieşi din contract.

IGherghina, S., Sebeni, A. Efectele şi incetarea contractului de concesiune. In: Dreptul,

nr.11, p.4.

10

Drepturile şi obligatiile concesionarului

Noua Lege cu privire la concesiunile de lucrari şi servicil In general nu pre-

vede reglementari exprese referitor la continutul contractului de concesiune la

fel ca vechea Lege cu privire la concesiuni. De aceea,pentru a putea identifica şi

analiza efectele principale şi esentiale ale acestui tip de contract, este oportun a

analiza prevederile legale in ansamblul lor. De asemenea, trebuie de tinut cont

de faptul ca datorita caracterului bilateral al acestul contract, ceea ce este obliga-

fie pentru una din pårti este drept pentru cealalta.

Unul din drepturile esențiale ale concesionarului este exploatarea bunului, a

serviciului public sau executarea unei activitați publice. Pentru realizarea aces-

tui drept, legiuitorul ii oferă posibilitatea concesionarului de a-şi stabili de sine

stätător principalele directii de activitate, precum şi de a lua hotäråri in ceea ce

tine de organizarea activitatii intreprinderii concesionale.

Printre drepturile concesionarului (operatorului economic) pot fi mentionate

stabili structura organelor de conducere, statul de functii, a angaja lucra-

tori, inclusiv cetațeni straini şi apatrizi;

- numirea şefului intreprinderii concesionale, a adjunctilor lui, a conducăto-

rilor subdiviziunilor structurale, dacă contractul de concesiune nu prevede altfel;

desfăşurare a activității extraconcesionale in corespundere cu legislatia şi

contractul de concesiune sau cu acordul autoritătii contractante;

-să execute personal sarcinile care ii revin din contractul de concesiune, cu

nosibilitatea de a subconcesiona, integral sau parțial, obiectul contractului in

conditiile legii;

- a sesiza Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor in privinta

actelor autorității contractante a vatămat un drept al său recunoscut de lege, in

urma cărui fapt a suportat sau poate suporta prejudicii;

- a sesiza instanța de contencios administrativ cu cererea privind execu-

tarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a

contractelor de concesiune.

De asemenea un alt drept este cel asupra fructelor bunurilor ce fac obiectul

concesiunii, potrivit naturii bunului și scopului stabilit de către pårti in contrac-

tul de concesiune.

Un alt drept este cel preferențial, adică la expirarea contractului de concesi-

une, dacă au fost respectate clauzele contractuale, concesionarul are dreptul de

a prelungi contractul.

Totodată, la expirarea sau rezilierea contractului, concesionarul are dreptul

la recuperarea costului îmbunătățirilor aduse obiectului concesiunii cu permi-

siunea concedentului, dacă contractul nu prevede altfel, precum și alte drepturi

pe care părțile le pot stabili în contract.

Din obligațiile concesionarului (operatorului economic) fac parte următoarele:

- să asigure funcționarea serviciului public, exploatării bunurilor sau activi-

tai publice cu respectarea prevederilor contractuale;

151

gure continuitatea servicialui, fiind exonerat numai prin forta majnes

respecte clauzele contractulul de concesiune

desflgoare activitate de intreprinzator şi så tinà separat evidenta c

bila aferentà activitäților respective:

s prezinte, la Incetarea contractului de concesiune, documentele

dovedesc ca obiectele concesiunil sunt libere de orice sarcini;

sl restituie autoritäții contractante, la expirarea contractului de conces

une sau in cazul rezilierii lui, bunurile in starea in care le-a preluat, ținandu-se

cont de uzura naturalà a acestora;

så pläteascá redeventa la valoarea prevázută in ofertă, in modul și in ter.

menele prevazute In contract şi alte obligații care pot fi stabilite in contract.

4. Incetarea contractului de concesiune

Conform alin.(I) art.36 din Legea nr.121/2018, contractul de concesiu

ne inceteazá in condițiile dreptului comun privind incetarea contractelor sau

a dreptului autorității contractante de a solicita constatarea nulitătii absolute

a contractului de concesiune. Astfel, contractual de concesiune poate înceta la

expirarea termenului stabilit, in cazul rezilierii lui inainte de termen, lichidari

intreprinderii concesionale, prejudicierii obiectului concesiunii sau in situatia

când acesta devine inutilizabil până la expirarea contractului. La expirarea con-

tractului de concesiune, dacă au fost respectate clauzele lui, concesionarul bene.

ficiază de dreptul preferențial de a prelungi contractul.

In cazul prelungirii contractului de concesiune, clauzele lui pot fi modificate

cu acordul parților.

Autoritatea contractantă are dreptul de a rezilia unilateral contractul de con-

cesiune in perioada de valabilitate a acestuia in cazul in care:

a avut loc o modificare a contractului de concesiune care impune o nouă

procedură de atribuire a concesiunii în conformitate cu art. 35;

concesionarul se afla, in momentul atribuirii contractului, în una dintre

situatiile prevăzute la alin. (1)-(3) art. 29, care presupun excluderea acestuia din

procedura de atribuire a concesiunii.

Reorganizarea concedentului nu atrage după sine modificarea clauzelor con-

tractului de concesiune sau rezilierea lui. In acest caz, Guvernul (organul cen-

tral de specialitate al administrației publice sau autoritatea administrației publi-

ce locale) işi asumă răspunderea pentru respectarea contractului.

De mentionat că potrivit alin.(2) art. 36 din Legea nr.121/2018, autoritatea

contractantă introduce dreptul de reziliere unilaterală prevăzut la alin. (1) în

conditiile contractuale cuprinse în documentatia de atribuire.

152