Memoria

• Etapa encodarii- cand informatia din mediu este transpusa si stocata ca o

entitate cu sens (INPUT)

• Etapa stocarii- cand informatiile stocate se pastreaza in timp

• Etapa reactualizarii- se extrage din memorie informatia codificata si

stocata anterior

Encodare – Stocare – Reactualizare

Memoriile senzoriale

7942

3869

5273

• deteriorare rapidă a imaginii vizuale stocate

 • persistenţa reprezentării stimulului după încetarea acţiunii sale asupra
receptorilor

• automat şi preatenţional

• angajare mecanisme atenţionale, perceptive şi amnezice

• stimulii urmează a fi recunoscuţi şi interpretaţi ( “şirul de litere ..este un

cuvânt”, “melodia pe care o ascult ... menuet”)

Diferenţe MSD şi MLD

Memoria de scurta durata (MSD)

• caracteristici:

– constienti de ea

– direct accesibila

– Se degradează si va fi uitata (<20 sec)

– Degradarea poate fi impiedicata prin repetitie

– Elaborare - transfer MSD in MLD

Capacitatea MSD

• prezentarea succesivă serii de itemi (cifre, imagini, litere), subiecţii să-şi

reamintească în ordine inversă (performanta de reamintire medie 7 itemi)
 • chunk - cea mai înaltă modalitate de organizare a informaţiei de care
dispune un subiect la un moment dat

Durata MSD

• rata uitării maximă în primele 6 secunde (peste 50% din materialul

memorat), după 15 secunde 90%, apoi se aplatizează

• itemii reproduşi după acest interval, aparţin MLD

• durata MSD 15-20 secunde

Memoria de lucru (ML)

• partea activă şi flexibilă a memoriei de lungă durată (inf pe care le

activăm şi cu care operăm, la un moment dat, pentru a rezolva diferite
sarcini mentale

Cine poate fi bunicul nepotului mamei surorii fiului?

Cine poate fi fiul bunicului surorii copiilor unchiului?

a. Nepotul meu

b. Tatăl meu

c. Eu

d. Unchiul meu

e. Nepoata mea

Memoria de lucru (ML=MSD)

• Tipuri de encodare

– Encodare fonologica

• Cod vizual-imagine mentala (ex. Nr. de telefon)

• Experiment RLBKSJ vs TBCGVE

– Encodare vizuala

• Imaginea edietica

• Sisteme ale ML
 – Buffering fonologic- inf ramane foarte

putin timp stocata in acustic

– Tabla vizuala spatiala- stocheaza pt scurt timp informatiile intr-un

cod vizual sau spatial (Baddeley, 1986).

• Stocarea- nr magic 7 itemi cu o eroare de +/- 2 (Miller, 1956).

– Experiment: Banda cu itemi (Rapiditate)

ML

• Extinderea memoriei de scurta durata

– CHUNKING- Organizarea noilor materiale in unitati cu sens de

dimensiuni mai mari si stocarea lor in ML.

Cititi si memorati: AEMAGARDCSEBUITE !!!

– Capacitatea ML: 7 +/- 2 Chunk-uri.

– Pont: A invata informatia sub forma de chunk-uri!!!

• Uitarea- Pastrarea celor 7 itemi+ degradarea lor in timp

– Trecerea timpului

– Cuvinte mai grele: Harpoane si tornada vs Popa si Vas.

Memoria de lunga durata (MLD)

• mentinem cunostiinte despre toate tipurile de informatii care ne sunt in

general accesibile.

• caracteristici:

– Inf intra prin intermediul diferitelor procese de

elaborare

– nelimitata

– Recuperare- prin intermediul procesului de

reactualizare si reintrodusa in MSD, unde poate fi
manipulata si folosita pt a rezolva o sarcina curenta.

• Tipuri de situatie mnezica:

 – Memoria explicita- o persoana isi aminteste constient
un eveniment ca avand loc intr-un anumit loc si
moment.

– Memoria implicita- o persoana isi aminteste

inconstient informatii de diferite tipuri (ex. sa
manance, sa arunce la cos etc.)

Memoria de lucru (ML)

Organizarea materialului în unităţi cu sens

• organizarea ierarhică – clasificarea pe bază de concepte supra- şi

subordonate relaţia parte / întreg

• organizarea secvenţial-cronologică (cauză – efect) „dacă....atunci”

• organizarea în funcţie de relevanţă / criteriu

• organizarea tranzacţională (prin intermediul unor conective) cuvinte /

expresii relaţionale

Implicaţii educaţionale ale ML în învăţare

• capacitatea limitată a ML

• modul de organizare a conţinuturilor în ML (organizare în structuri

coerente stabile (hărţi cognitive, scheme, diagrame, grafice etc.)

• durata menţinerii activate a cunoştinţelor

• diferenţe interindividuale ale capacităţii ML

ML
 • capacitate limitată

– expunere într-o lecţie volum prea mare de idei insuficient org / rel,
dificil de rel cu cunoştinţe - depăşeşte resurse de procesare

– fraze prea lungi într-o expunere orală / încărcare explicaţii cu prea

multe detalii

• mod de org conţinuturi în ML - structuri coerente stabile

– inf nerelaţionate între ele / cu inf. din MLD - rapid uitate

• durata menţinerii activate a cunoştinţelor

– alocarea unui timp mai lung pt a opera cu inf. la niv. ML - mai

probabilă retenţia (procesare activă: problematizare, argument,
luare notiţe, aplic)

• organizarea flexibilă, centrată pe pb / principii rezolutive

– strategii metacognitive, indicare de surse pt învăţarea unui conţinut

(notiţe, articole, site-uri, discuţii)

– ex. şi modalităţi de prezentare care să decentreze reprezentarea

elevului de pe un singur exemplu

– încurajare reflecţie continuă a elev asupra mod rezolvare a sarcinii

Memoria implicita

• Amnezia-pierderea partiala a memoriei

 – Doua Tipuri:

• Amnezia anterograda- incapacitatea profunda de a-ti aminti

evenimentele de fiecare zi si deci de a obtine noi informatii
declarative

– Ex: Pacienti care isi uita proprii doctori!

• Amnezia retrograda- incapacitatea de a-ti aminti

evenimente care au avut loc inainte de boala sau de
producerea leziunii.

• Amorsajul- facilitarea prin expunderea anterioara la stimul.

• Amnezia infantila: Teoretic nimeni nu isi poate aminti evenimentele din

primii 3-5 ani de viata, chiar daca acesta este momentul cand experienta
este cea mai bogata!

• Alte sisteme mnezice:

– Memoria explicita:

• Memoria episodica- memoria episoadelor personale

• Memoria semanitica- memoria datelor si adevarurilor

generale

– Memoria implicita:

• Aptitudini

• Amorsaj

• Contitionare non-asociativa

Memoria constructive

• Amintirea unui eveniment poate fi diferită realitatea obiectiva care a stat

la baza ei, atat in momentul in care se formeaza (prin intermediul
proceselor constructive), cat si mai tarziu in timp (prin intermediul
memoriei reconstructive)

Factori care influenţează performanţele MSD Ex: domeniul judiciar

• poziţia în serie (stimulii de la începutul / sfârşitul seriei sunt mai bine
reactualizaţi)

• ritmul de prezentare a stimulilor (o prezentare mai lentă asigură

performanţe mnezice mai bune)

• gradul de familiaritate (itemii familiari sunt mai uşor de reactualizat

decât cei noi)

• nivelul de abstractizare (materialele concrete sunt eficient reţinute

comparativ cu cele abstracte)
Aplicaţii educaţionale ale MLD

• organizarea prealabilă a informaţiilor - organizatori prealabili (schiţe,

diagrame, puncte cheie)

• efectuarea la anumite intervale de timp a unor restructurări şi recalibrări

• dublarea prezentărilor verbale cu cele imagistice

• realizarea unor exerciţii de transfer

• alocarea unei ponderi mai mari învăţării de cunoştinţe condiţionale

(întrebări la care urmează să răspundă pe măsură ce citesc un text
identificarea elementelor esenţiale )

• încurajarea învăţării unor cunoştinţe procedurale „prin a face” (scrisul,

deprinderi de calcul, tehnoredactare, orientare pe hartă)

• conceperea unor experienţe de învăţare memorabile

• exersarea automatizării
Strategii generale pentru îmbunătăţirea performanţelor mnezice

• organizarea studiului în sesiuni scurte şi apropiate în timp

• studierea consecutivă a două subiecte asemănătoare sau care au multe

elemente în comun poate crea interferenţă

• gruparea în secvenţe cu sens

• folosirea unor metode de fixare idei principale, schiţe

• repetarea material care trebuie reţinut după un interval mai mare de timp

• spaţierea materialului

1. Repetarea

• metodă superficială de învăţare (recitare, generare de imagini, utilizare de

mnemotehnici)

• utilizată pentru a selecta / coda informaţia într-o manieră verbală

• pt sarcinile complexe: copierea materialului, luarea de notiţe, sublinierea,

marcarea textului
 • se finalizează prin acumularea unor cunoştinţe inerte (amorse de
reactualizare)

• nu este activă şi flexibilă

1.1. Mnemotehnicile

• Acronimele YARVIS

• Formarea de propoziţii

• Vizualizarea

• Itinerariul - asocierea inf care trebuie reţinută cu un traseu familiar

• Camera romană – repere spaţiale cameră familiară obiectele folosite

pentru asociere sunt obiecte din acea cameră

2. Elaborarea

utilizarea cunoştinţelor anterioare pentru interpretarea şi îmbogăţirea

materialului ce trebuie învăţat, prin:

• segmentarea informaţiei complexe în părţi componente

• urmărirea selectivă a unor componente relevante

• identificarea unor cuvinte şi idei cheie

• deducţii logice

• consecinţe aplicative

• aplicarea celor învăţate în alt context decât cel al învăţării

• comparaţii între două sau m m posibilităţi de răspuns apropiate

• sesizarea elementelor diferenţiatoare pentru a distinge între diverse

categorii

• realizarea unor categorizări acurate şi consistente

• identificarea structurii invariante a unui fenomen

• formularea unor concluzii / sinteze relevante.

Procedee pentru a încuraja elevii să prelucreze în adâncime inf

 • analiza şi evaluarea validităţii procesului utilizat în formularea unei
ipoteze

• examinarea unui număr de ipoteze alternative, prin analiză critică

selectarea celei mai viabile opţiuni

• exemplificarea prin particularizare a unor teorii sau idei

• integrarea cunoştinţelor de la diverse obiecte de studiu

• adaptarea informaţiei pentru a putea face generalizări

Sugestii adresate elevilor

• argumente logice / exp ale unor idei / teze, dovezi pt a susţine / confirma
validitatea unor asumpţii

• să coreleze inf din una mm surse

• să formeze rel între evenimente aparent izolate (aplicare reguli / concepte

învăţate anterior, restructurare rel pt a face conexiuni noi)

• să realizeze comparaţii / analogii între conţinuturile învăţate, consecinţe

aplicative

• să caute consistenţa logică pentru a descoperi / rezolva o contradicţie

• argumente logice / exp ale unor idei / teze, dovezi pt a susţine / confirma
validitatea unor asumpţii

• să coreleze inf din una mm surse

• să formeze rel între evenimente aparent izolate (aplicare reguli / concepte

învăţate anterior, restructurare rel pt a face conexiuni noi)

• să realizeze comparaţii / analogii între conţinuturile învăţate, consecinţe

aplicative

• să caute consistenţa logică pentru a descoperi / rezolva o contradicţie

• să identifice structura invariantă a unui fenomen

• să aplice cunoştinţelor învăţate în alte contexte decât cele ale învăţării, să

găsească utilitatea cunoştinţelor
• să sesizeze elementele diferenţiatoare relevante sau anumite contraste
pentru a distinge între diverse categorii

• să identifice cauzalitatea, respectiv a situaţiilor care au determinat un

anumit eveniment sau o stare de lucruri

• să anticipeze şi să prezică consecinţele

Întrebări care sporesc adâncimea de procesare

• Care sunt cuvintele cheie ale paragraf / subcapitol / capitol?

• Care este ideea principală a .....?

• Care sunt punctele tari şi punctele slabe ale .....?

• În ce fel este relaţionat.... cu .... ?

• Cum afectează ....?

• Ce credeţi că produce ...?

• Ce s-ar întâmpla dacă un elev va utiliza ... ?

• Ce nu înţeleg încă despre ....?