FACULTATEA DE MECANICA

DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________

1 ASPECTE CONSTRUCTIVE

1.1 Mecanismul motor

Figura 1. Mecanismul motor

Mecanismul motor cuprinde organele a căror deplasare asigură efectiv transformarea energiei
chimice a combustibilului în lucru mecanic. Mecanismul motor este compus din piston plus
segmenţi la care se adaugă bolţul. De bolţ se articulează biela, care la rândul ei este prinsă de
arborele cotit cu ajutorul capacului bielei. Arborele cotit se sprijină pe lagărele acesteia aflate
în carterul superior şi se învârte în acestea fiind sprijinit pe cuzineţi. Sub arborele cotit se
găseşte carterul inferior care este şi baia de ulei pentru majoritatea motoarelor.

-1-
 FACULTATEA DE MECANICA
DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________

1.2 Biela

1.2.1 Aspecte funcţionale

Figura 2. Elemente constructive ale bielei

Biela transmite forţa de presiune a gazelor de la piston la arborele cotit şi transformă mişcarea
de translaţie în mişcare de rotaţie. Biela se compune din picior şi cap care servesc la articularea
bielei cu pistonul, respectiv cu arborele, corpul care este partea centrală. De obicei capul are o
parte detaşabilă, numită capac care permite montajul bielei pe arborele cotit.

-2-
 FACULTATEA DE MECANICA
DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________

Figura 3. Forme constructive de bielă

Dacă capul bielei este nesecţionat, atunci arborele se realizează secţionat pentru a permite
montajul. Asupra bielei acţionează forţa de presiune a gazelor, forţa de inerţie a pieselor din
grupul pistonului şi forţele proprii de inerţie. Aceste forţe sunt variabile ca direcţie şi intensitate,
astfel că biela are solicitări variabile şi este solicitată la oboseală şi flambaj. Comprimarea datorată
forţelor de presiune determină o deformaţie remanentă, care scurtează lungimea l a bielei, împidicând
mişcarea liberă a acesteia. Prin flambajul bielei, apare o încovoiere a acesteia, compromiţând
paralelismul axelor şi accelerând uzura îmbinărilor.

1.2.2 Construcţia bielei. Materiale

Condiţiile de lucru impun asigurarea rigidităţii şi o masă relativ redusă. În figura 3 sunt
prezentate două variante uzuale de biele.

Piciorul bielei are forma unui tub solidar cu corpul bielei. Pentru rigidizare se racordează
piciorul cu corpul cu raze mari şi uneori se deplasează centrul găurii faţă de centrul piciorului.
Pentru ungerea bolţului se poate realiza o gaură de introducere a uleiului până la bolţ.

Capul bielei are tot o formă tubulară şi se racordează la corp tot cu raze mari pentru a asigura
rigiditatea. Deoarece diametrul fusului maneton este mult mai mare decât al arborelui cotit, aria
secţiunii creşte foarte mult în zona capului.

Capacul este separat de restul capului bielei după un plan perpendicular pe axa bielei, ceea ce
asigură simplitate constructivă şi evită apariţia solicitării de forfecare. Dacă capul bielei nu poate
să treacă prin cilindru atunci acesta se poate secţiona după un plan înclinat cu 30-60º faţă de axa
cilindrului. Soluţia se aplică în special la m.a.c. puternic solicitate. Articularea capului bielei cu
fusul aneton se realizează prin intermediul a doi cuzineţi, unul în capac iar celălalt fiind situat în
capul bielei. Pentru aceasta este necesar asigurarea ungerii care se face prin intermediul găurilor
practicate în arborele cotit.

-3-
 FACULTATEA DE MECANICA
DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________

Corpul bielei este construit ca o tijă cu o secţiune profilată, aria secţiunii crescând de la picior
spre cap. Forma secţiunii corpului este determinată de solicitarea la flambaj. Pentru această
solicitare cea mai potrivită este secţiunea în formă de I având inima dispusă în planul de mişcare.
Între inimă şi tălpi trebuie prevăzute raze de racordare mari pentru a favoriza comportarea la
oboseală. Din punct de vedere funcţional este importantă lungimea bielei l care determină
raportul lτλ=. Bielele lungi se caracterizează prin înclinări mici faţă de axa cilindrului, pentru a
determina forţe de apăsare pe cilindru. În schimb ele au o rigiditate redusă, mase mari şi solicitări
importante. Bielele scurte conduc la uzuri mai mari ale cilindrului. Legătura dintre bielă şi capac
se face cu ajutorul a două şuruburi cu piuliţe pentru a asigura prinderea de arborele cotit.
Şuruburile sunt fixate pentru a împiedica rotirea acestora şi desprinderea de capac.

Materiale pentru bielă trebuie să asigure o rezistenţă la oboseală şi rigiditate înalte. Bielele se
execută prin matriţare din oţeluri de îmbunătăţire, oţeluri carbon şi se pot aplica tratamente de
îmbunătăţire a rezistenţei.

1.2.3 Alegerea variantei constructive

Variante constructive ale piciorului bielei:

Figura 4. Variante constructive ale piciorului bielei

Din cele 4 variante din figura 4 se alege varianta a), datorita formei constructive simple, de
unde si un pret de cost mai scazut. Acest lucru este potrivit autovehiculului ales deoarece este
un autovehicul de pret mediu. Pe aceleasi considerente se alege si forma corpului bielei.

-4-
 FACULTATEA DE MECANICA
DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________

Variante constructive ale corpului bielei:

Figura 5. Profile ale corpului bielei

Se alege varianta b) din figura 5.

1.2.4 Repararea bielei

A. Defecte in exploatare ale mecanismului Biela-manivela.

In timpul exploatari automobilului, apar o serie de defectiuni accidentale. Griparea pistoanelor

are loc ca urmare a supraincalzirii motorului (din lipsa de apa pentru racire, datorita uleiului
provocata de uzarea segmentilor, pistoanelor si cilindrilor, amestecului carburant
necorespunzator, prea bogat sau prea sarac, avansul exagerat) ; are loc o frecare uscata excesiva,
urmata de dilatarea pistoanelor si deci blocarea lor. Fenomenul poate fi observat de sofer pentru
ca este precedat de zgomote caracteristice provocate de efortul bielelor de a smulge pistoanele
gripate din punctele moarte si emanare de abur, daca apa de racire este sub nivel. In cazul opririi
imediate a motorului se poate evita griparea; se lasa sa se raceasca, se toarna in fiecare cilindru
30-40 g ulei si se incearca rotirea arborelui cotit. Daca se invarte usor, se cauta si se inlatura
cauza; daca se roteste greu sau deloc, pistoanele s-au gripat si automobilul va fi remorcat pentru
repararea in atelier prin demontarea si inlocuirea pistonului gripat si a segmentilor de la cilindrul
respectiv.

Griparea pistoanelor poate duce la rizuri pe oglinda cilindrilor; daca acestea sunt usoare, se pot

-5-
 FACULTATEA DE MECANICA
DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________

slefui cu ajutorul unui piston in abundenta de ulei, deplasat de cateva ori de-a lungul cilindrului
in miscarea combinata (de translatie si rotatie ). Numai dupa aceasta se face inlocuirea pistonului
si segmentilor respective.

Daca din gripare a rezultat si topirea locala a aliajului pistonului si arderea lui pe cilindru, atunci
acestea se inlatura cu un cutit triunghiular, se slefuieste cilindrul, iar pistoane vechi, dar
corespunzatoare) si totodata segmentii respectiv. Cand griparea a dus la deteriorarea cilindrului,
atunci acesta se inlocuieste.

Cocsarea segentilor este urmarea supraincalzirii pistonului, scaparilor de gaze (baie de foc)
datorita uzarii excesive a segmentilor si deci arderii uleiului, care se depune sub forma de
calamina in canalele respective, blocandu-i. Deci segmentii nu mai asigura etansarea si racirea
pistonului, si ca urmare au loc scapari mari de gaze arse in baia de ulei, iar fumul de esapament
este de culoare albastra. Motorul nu mai dezvolta putere nominala si, deci, nu mai corespunde
sarcinilor de transport. Pornirea motorului este greoaie, consumul de combustibil si ulei creste,
iar compresia la cilindrului respectiv este scazuta.

Remedierea consta in demontarea grupurilor piston-segmenti-biela curatirea lor de calamina si

inlocuirea segmentilor, care vor fi montati in locasurile din pistoane cu ajutorul clestelui special,
cu fantele decalate la un unghi de 1200 sau 900 (dupa numarul lor ) si montarea in aceiasi cilindri,
de unde s-au demontat; se mentioneaza ca pistoanele nu se dezasambleaza de pe biele.

Ruperea segmentilor se datoreste materialului necorespunzator, montarii incorecte, intepenirii in

canalele din piston, uzurii lor, precum si supraincalzirii
Defectiunea se constata prin compresie micsorata, scaparii de gaze in carter, ca urmare a pierderii
etanseitatii, si scaderea puterii motorului ; apare un zgomot caracteristic (zgarieri ) la antrenarea
arborelui cotit.

Se inlatura prin inlocuirea segmentilor la cilindrul respectiv. Daca s-au produs rizuri usoare pe
cilindrul, se slefuieste, iar daca sunt accentuate se inlocuieste.

-6-
 FACULTATEA DE MECANICA
DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________

Ruperea boltului, defectiune mai rara, are drept cauze: uzura mare (joc ce depaseste 0,05 mm
intre bolt si umerii pistonului sau bucsa de biela ),material sau tratament necorespunzator,
griparea pistonului.

Depistarea se face datorita zgomotului metalic ascutit uniform, la accentuarea brusca a

motorului. Deoarece ruperea boltului poate produce avarii grave (spargerea pistonului,
cilindrului, incovoierea sau chiar ruperea bielei, incovoierea sau chiar ruperea arborelui cotit),
motorul este oprit imediat.

Remedierea consta in demontarea grupului piston biela-manivela respectiv, depresarea si

presarea unui alt bolt corespunzator, inclusiv bucsa bielei, dupa care se face montarea
ambielajului si motorului.

Defiletarea partiala a suruburilor de fixare a capacului de biela, se determina prin batai in partea
inferioara a blocului motor, la accelerari-decelerari repetate. Se remedieaza prin demontarea baii
de ulei, restrangerea suruburilor de la bielele ce au astfel de anomalii cu cheia dinamometrica la
momentul prescris. Totodata verifica fixarea la celelalte suruburi ale bielelor pentru a
preantampina astfel de defectiuni ; daca nu se inlatura la timp aceasta, exista pericolul ruperii
suruburilor si deci avarii la biele, cilindri, pistoane, bloc motor.

Ruperea bielei este cauzata de : griparea lagarului sau topirea semicuzinetilor, joc prea mare in
lagar, ruperea boltului, spargerea pistonului, smulgerea sau ruperea suruburilor de biela.

Daca motorul nu este oprit la timp, se produc avarii grave : spargerea blocului motor, a cilindrului
si a pistonului, deteriorarea sau chiar ruperea arborelui cotit, distrugerea baii de ulei.

Remedierea comparata operatii dificile, mai ales in caz de avarii si se executa in atelier ; in afara
demontarii, se face o constatarea minutioasa a orgnelor deteriorate, blocul motor impunand
repararea sau chiar inlocuirea, iar cilindrul si grupul piston-segmenti-bolt-cuzineti se inlocuiesc
obligatoriu ; arborele cotit este controlat amanuntit, indeosebi fusul maneton respectiv, care daca
are culoarea schimbata necesita inlocuirea.

-7-
 FACULTATEA DE MECANICA
DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________

Incovoierea sau topirea biele, se poate constata prin batai anormale in portiunea mediana a
blocului motor. Daca nu se iau masuri imediate de reparare in atelier a motorului poate duce la :
uzarea accentuata a muchiilor segmentilor, a pistoanelor si ovalizarea neuniforma a cilindrilor
pe toata lungimea lor, uzarea rapida a fusurilor manetoane ale arborelui cotit.

Gripare sau topirea cuzinetilor din lagare au unele cauze comune : ungerea insuficienta, uzura
mare, deci joc depasit intre fus si cuzinet, material de antifrictiune necorespunzator,
supraincalzire.
Se poate preintampina daca sesizarea zgomotului specific (batai infundate, mai ales la rece ce
se intetesc la accelerare ) sau indicatiile manometrului de ulei (presiune scazuta ) se observa la
timp.

Remedierea : demontarea ambielajului, constatarea starii fusului maneton respectiv (culoarea

schimbata, indica decalirea ) daca e in stare normala, se curata resturile de material de
antifrictiune si se inlocuieste cuzinetul cu un altul de cota corespunzatoare.

B. Controlul bielei. Scule si dispozitive folosite

In cadrul controlului prin prelevare se efectueaza :

- controlul alezajelor ;
- controlul abaterilor de la paralelism si al distantei dintre fetele laterale ;
- absenta fisurilor si a golurilor.

Verificarea alezajului capacului mare si capacului mic al bielei se face cu micrometrul pentru
interior sau dispozitive cu ceas comparator.
Verificarea cu sublerul este utilizata numai cand determinam distanta dintre axe.
Se mai verifica:
- Incovoierea bielei. Pentru aceasta, se aseaza biela pe un platou plan-paralel sau pe un geam si
se observa locul unde suprafata plana a bielei nu mai atinge suprafata plana a geamului sau a

-8-
 FACULTATEA DE MECANICA
DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________

platoului plan-paralel. In acel loc se observa marimea fantei de lumina si se introduce o lamela
de interstitiu (lera) care indica valoarea sagetii incovoierii.
- Torsiunea sau rasucirea bielei, care demonstreaza ca axele capului mic si capului mare nu mai
sunt coplanare (in acest plan). Verificarea se face pe platoul plan paralel, ca si in cazul
incovoierii.
- Greutatea bielei este, de asemenea, un parametru foarte important, care influenteaza
functionarea rotunda, silentioasa, fara vibratii, a motorului. Toate bielele trebuie sa aiba aceeasi
greutate. Se admite o toleranta de 5-10 grame, de la o bila la alta.
- Daca pe flancul capului mare si capacului bielei sunt poansonate cifrele care indica numarului
cilindrului in care se monteaza biela.

In atelierele de specialitate, incovoierea si rasucirea bielei se verifica cu ajutorul unor dornuri

speciale care se vor monta in alezajele capului mic si capului mare, care vor fi palpate cu ajutorul
unui ceas comparator fixat pe un suport special.
In fabricile constructoare, incovoierea sau rasucirea bielei se determina cu un dispozitiv de tipul
celui din (fig2.2) care verifica simultan coplaneitatea axelor, diametrul alezajelor si distanta
dintre axe .

C. Tehnologia de reparare. Scule si dispozitive.

Reconditionarea bielelor

Dupa cum am vazut, defectele bielelor sunt:

- indoirea corpului bielei
- uzarea alezajului cuzinetului
- uzarea alezajului semicuzinetilor
- uzarea alezajului capului mic al bielei
- uzarea sau deteriorarea alezajului mare al bielei
- fisurarea sau ruperea bielei

-9-
 FACULTATEA DE MECANICA
DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________

Indreptarea corpului bielei se face cu un dispozitive speciale.

Daca alezajul cuzinetului capului mic al bielei este uzat, se va depresa cuzinetul cu ajutorul unui
dorn, se va presa un cuzinet nou si se va rectifica apoi cu ajutorul unui alezor, suprafata interioara
a cuzinetului la diametrul nominal prescris.

Daca alezajul capului mic al bielei, in care se preseaza cuzinetul, este ovalizat sau rizat (din
cauza slabiri si invartirii cuzinetului), se strunjeste gaura la o dimensiune majora si se preseaza
un cuzinet cu diametrul exterior majorat.

Bucsa cuzinet se poate confectiona din bronz cu aluminiu (STAS 19872-75), plumb (STAS
1512-75) sau din bronz pe baza de staniu (STAS 197/2-76).

Reconditionarea lagarului maneton se va face prin inlocuirea semicuzinetilor, corespunzator

treptei de reparatie a fusului maneton.

D. Asamblarea mecanismului biela-manivela.

Asamblarea mecanismului biela-manivela se efectueaza in ordine inversa a demontarii, pecandu-

se de la asamblarea subansamblurilor si continuandu-se cu asamblarea lor pe bloc-carter.
Principalele conditii tehnice specifice asamblarii mecanismului biela-manivela se refera la:
-montarea pe acelasi motor a unui set de camasi-pistoane biele la care sa se respecte asamblarea
selectiva camasa-piston, bolt-piston, fiind necesar ca : imperecherile camasi-pistoane sa fie
facute cu piese din aceeasi grupa dimensionala ; pistoanele sa fie din aceeasi grupa de greutate ;
bielele sa fie din aceeasi grupa de greutate (grupele sant marcate cu culori sau poansonate cu
cifre sau litere );
- resectarea asamblarii selective intre bolt si bucsa bielei
- orientarea bielelor fata de motor in functie de orificiile de ungere exterioara ;
- orientarea pistoanelor fata de motor, in functie de excentricitatea boltului marcat prin semnul
de pe capul pistonului ( V ,sageata, litere );

- 10 -
 FACULTATEA DE MECANICA
DISCIPLINA C.C.M.A.I.
__________________________________________________________________________________

- orientarea segmentilor cu fante dispuse la 180 grade ,plecand de la bolt ;

- verificarea jocului segmentilor in canalele pistonului ;
- respectarea marcarii pieselor conjugate cum sant capacele de biela si capacele paliere ;
- respectarea asamblarii selective dintre fusurile arborelui cotit si cuzinetii amovibili ai lagarelor
( grupele de dimensiuni sant marcate prin culori );
- verificare corespondentei gaurilor de ungere din cuzinet si corpul lagarelor
- strangerea la cuplu prescris a lagarelor paliere si a lagarelor de biela
- verificarea rotirii arborelui cotit si a jocului axial al acestuia,
- verificarea jocului axial al bielelor pe fusurile manetoane ;
- verificarea jocului radial al lagarelor ;
- verificarea functionarii mecanismului biela-manivela.

Asamblarea pistonului cu biela prin intermediul boltului se face in conditiile, astfel :

- imperecherea pistonului cu boltul si se verifica “culisarea” boltului in piston si in bucsa bielei
(la jocuri mici. 0,001-0,006 mm, pentru usurinta montarii, pistonului se incalzeste la 80 de grade
; exemplu: ROMAN-DIESEL);
- la asamblarile cu bolt flontant, boltul se asigura prin intermerdiul celor doua sigurante laerale
- la asamblarea cu bolt fix in biela sau piston este necesara incalzirea piesei care fixeaza boltul,
asamblarea efectuandu-se cu dispozitive speciale pe prese.

- 11 -