MODALITĂȚI DE DEZVOLTARE A CREATIVITĂȚII

ELEVILOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

Prof. înv. Primar Costina Mariana

Șc. Gim. „ SfântaVarvara”Aninoasa

JUSTIFICAREA CERCETĂRII

Având în vedere transformările din societate și, implicit, pe cele din sistemul de învățământ, se
poate susține că metodele, modalitățile aduse în discuție în prezenta lucrare au venit în întâmpinarea
așteptărilor elevilor și cadrelor didactice deopotrivă. Aceste metode pun accent pe procesele
cunoașterii (învățării) și nu pe produsele cunoașterii. Ele sunt modalități care ajută elevul să caute, să
cerceteze, să găsească singur cunoștințele, informațiile pe care le va asimila pentru că îi sunt utile,
pentru că-l interesează, să afle singur soluții la probleme, să prelucreze cunoștințele, să ajungă la
reconstituiri și la resistematizări de cunoștințe. Sunt, cu alte cuvinte, metode și tehnici care îl învață
pe elev să învețe, să lucreze independent, dar și în echipă în scopul realizării obiectivelor propuse, al
elaborării soluțiilor.
Prezentul studiu s-a realizat ținând seama de aspectul formării elevului ca viitor individ integrat
într-o societate activă, în continuă schimbare, globalizare, o societate care nu poate progresa fără
găsirea unor soluții eficiente pentru problemele tot mai multe și mai dificile. Ori, tocmai pentru
rezolvarea acestor situații, este necesar ca elevii noștri să fie bine pregătiți, să aibă capacități și
competențe care să-i ajute să fie creativi, să fie activi și competitivi, fiecare la locul său de muncă sau
în societate. Aceste competențe, aceste calități încep să se formeze de timpuriu, dezvoltându-se
permanent. Ținând cont de aceste aspecte, am încercat să evidențiez prin cercetarea efectuată,
impactul pe care îl au aceste metode, procedee, tehnici prezentate asupra gândirii divergente a
elevilor, a imaginației creatoare și a atitudinilor creatoare ale elevilor, în general. Trebuie însă precizat
că efectele formativ-educative ale învățământului sunt în raport direct cu nivelul de angajare și
participare individuală și colectivă a elevilor în cadrul procesului de învățare și formare.
În educație se vorbește tot mai mult despre necesitatea realizarii acestor obiective majore, dar
în practică lucrurile se mișcă destul de anevoios în acest sens. Iată de ce am considerat că un studiu
pe această temă, având în vedere și experiența mea îndelungată la caredră, ar fi binevenit.
Nu pot avea pretenția că am adus o contribțtie majoră în cercetarea propriu-zisă a creativității
elevilor și nici că aș fi epuizat prezentarea metodelor, procedeelor, tehnicilor care pot contribui la
dezvoltarea creativității elevilor din învățământul primar; dar pot confirma că orice strădanie în acest
domeniu înseamnă un pas înainte în formarea elevilor pentru integrarea lor cu succes în viață, în
societate.

1
1. IPOTEZELE ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII
Avand în vedere caracterul constatativ – ameliorativ al
cercetarii, IPOTEZELE calăuzitoare au fost:
1. Dacă se utilizează în mod frecvent metode activ-participative în cadrul activităților cu elevii
din învățământul primar se stimulează dezvoltarea capacităților creative ale acestora.
2. Dacă se asigură un climat favorabil unei conlucrări fructuoase elevi –profesor, se
realizează o participare activă, conștientășsi creativă a elevilor la activitățile instrucționale.
3. Dacă elevii au cunoștinte, priceperi și abilități solide într-un domeniu, pot îndeplini în mod
creativ sarcini ce solicită utilizarea acestora într-o viziune cu totul deosebită.
4. Dacă în activitățile cu elevii se utilizează în mod curent metode de învățare prin colaborare,
se stimulează dorința de a învăța, curiozitatea și inițiativa de acțiune creând condiții propice
pentru dezvoltarea creativității acestora .
În conformitate cu tema lucrării și cu obiectivele călăuzitoare, s-au stabilit
următoarele OBIECTIVE ALE CERCETĂRII:
identificarea unor strategii eficiente de stimulare a potențialului creativ al elevilor și
de învățare creativă;
surprinderea influenței climatului psiho-social favorabil manifestării inițiativei, prin
valorificarea adecvată a interacțiunilor dintre participanții la activitatea de învățare;
cunoașterea influenței evaluării și recompensării atât a rezultatelor activității, cât și a
conținutului, calității și a originalității procesului învățării;
determinarea creșterii nivelului performanței școlare prin dezvoltarea și implicarea
forței eului copilului în procesul de automotivare și autoafirmare a personalității sale,
prin participare activă și creativă la propria formare;
evidențierea rolului stimulării și valorificării imaginației creatoare în cultivarea unui
stil de gândire divergent, creativ;
însușirea și exersarea unor roluri și statute sociale de către elevi.
2. MODUL DE ORGANIZARE ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII
PERIOADA DE DESFAȘURARE A CERCETĂRII
Cercetarea s-a efectuat pe parcursul a 7 luni (octombrie 2018 – aprilie 2019) și s-a derulat
în urmatoarele etape:
a) Etapa pregătitoare

2
 A durat o lună, timp în care s-a stabilit tema, problema de cercetat, s-a realizat informarea
și documentarea bibliografică asupra temei de cercetat, studiul documentelor curriculare oficiale,
precum și fundamentarea teoretică.
S-a realizat design-ul cercetării: formularea ipotezelor, stabilirea obiectivelor, elaborarea
unui proiect al cercetării unitar și coerent, incluzând crearea de materiale demonstrative necesare
experimentului educational inclus în cercetare, exersarea noilor metodologii și comportamente și
buna cunoaștere a subiecților ce urmau să fie implicați. S-au selecționat eșantioanele, s-au
înregistrat datele cu privire la variabilele implicate în cercetare și s-a realizat o evaluare inițială a
performanțelor elevilor din cele două eșantioane.
b) Etapa experimentării noilor metodologii în vederea optimizării procesului de
predare – învățare în direcția dezvoltării creativității elevilor.
S-a desfășurat pe parcursul a 4 luni și s-au utilizat strategiile specifice dezvoltării gândirii
critice, învățării prin colaborare, o gama largă de tehnici și metode activ-participative de
stimulare a imaginației și a creativității, adaptate la populația școlară implicată în experiment.
La sfârșitul acestei etape s-a facut o evaluare generală a rezultatelor obținute și s-au
stabilit o serie de măsuri pentru evitarea sau corectarea unor disfuncționalități apărute pe
parcursul cercetării.
c) Etapa aplicării strategiilor corective și implicării în cercetare și a altor categorii de
cadre didactice rămase în expectație.
d)Etapa finalizării cercetării, a evaluării performanțelor obținute și a stabilirii
concluziilor finale cu privire la corectitudinea ipotezelor susținute sș a demersurilor
educaționale realizate prin utilizarea modalităților de stimulare a potențialului creativ al
elevilor.
LOCUL DESFĂȘURĂRII EXPERIMENTULUI
Experimentul s-a desfășurat în Școala Primară Iscroni , clasa a IV-a și Școala Gim. „Sfânta
Varvara”Aninoasa , clasa a IV-a.
EȘANTIONAREA
Avand in vedere obiectivele propuse s-a optat pentru urmatorul mod de esșntionare: două
eșantioane, unul experimental și unul de control.

3
 Cercetarea s-a efectuat la nivelul claselor a IV-a de la Școala Gim. „Sfânta
Varvara”Aninoasa și Șc. Primară Iscroni, elevii din aceste clase constituind cele două eșantioane.
Ele au cuprins în total 34 elevi, din care 11 fete- 32% și 23 băieți – 68%.
Eșantionul experimental a fost constituit din 10 subiecti, elevi ai clasei a IV-a - Iscroni,
cu care s-a lucrat utilizând metode activ-participative și realizând activități cu un înalt potențial
creativ pe tot parcursul cercetării.
Eșantionul de control a fost format din 24 de subiecți, elevi ai clasei a IV-a Aninoasa. La
nivelul acestui grup s-au utilizat cu preponderență alte metode decât cele activ-participative,
precumșsi lecții și activități obișnuite, în conformitate cu programa școlară.
Eșantioanele au fost independente.
Condiții materiale
Pentru buna desfășurare a experimentului au fost puse la dispoziție 2 sali de clasă cu dotare
acceptabilă în conformitate cu cerințele programelor școlare și mobilier modular.
METODOLOGIA CERCETĂRII
Din dorința de a surprinde cât mai multe din aspectele cheie ale procesului instructiv-
educativ, a atingerii obiectivelor propuse inițial și a verificării ipotezelor formulate, precum și în
scopul analizei și al evaluării cantitative și calitative cât mai corecte a rezultatelor obținute, am
utilizat următoarele metode și strategii și am aplicat următoarele probe:
METODE DE INVESTIGARE
1. Studiul materialelor bibliografice;
2. Observația:
în cadrul lecțiilor;
în cadrul activităților extrașcolare;
3. Convorbirea:
cu elevii;
cu învățătorii;
4. Testul:
Test de limbaj;
Test de atitudini creatoare;
Test de creativitate;
Test pentru gândire divergentă;
Test pentru originalitate;

4
 Test pentru fluiditate;
Test pentru flexibilitate;
5. Experimentul pedagogic;
6. Chestionarul;
7. Metoda cercetării produselor activităților;

PREZENTAREA METODELOR ȘI A PROBELOR APLICATE

1. Studiul materialelor bibliografice

În vederea aprofundării temei de cercetare și a delimitării cadrului conceptual s-au utilizat
numeroase materiale documentare și demonstrative, s-a consultat un număr important de lucrări
și studii în domeniul creativității și în domenii colaterale.
2. Observația
Prin intermediul observației am urmărit:
Integrarea socio-afectivă a copilului în colectivul clasei;
Relația elev-învățător, elev- profesor de religie, engleză, sport;
Gradul de participare a elevilor la activități: (cu interes, curiozitate, plăcere, bucurie,
cooperare, sinceritate, indiferență, suspiciune, ostilitate);
Sensibilitatea față de frumos, responsabilitatea, spontaneitatea;
Capacitatea de a comunica, de a coopera, de a ajuta;
Trăsături de personalitate: temperament (exteriorizat, echilibrat, interiorizat); gradul
de emotivitate (foarte emotiv, emotiv, indrăzneț).
3. Convorbirea
S-a desfasurat pe două planuri:
Convorbirea cu elevii
Sub forma unor discuții individuale, libere sau dirijate, permițând obținerea unor
informații și date subtile și spontane despre atitudinea față de colegi, interesele,
trebuințele, preferințele, motivele unor conduite, opiniile și convingerile elevului,
despre gradul de dificultate a sarcinii de învățare, nivelul și calitatea performanței,
gradul de satisfacție;

5
 Focus-grup – in urma caruia s-au obtinut pareri, aprecieri ale grupului in legatura cu
trairile, satisfactiile, preferintele pentru anumite tipuri de activitati, proiecte de viitor,
comparatii si critici constructive in legatura cu activitatile vizate .
Convorbirea cu invatatorii a vizat obtinerea unor date cu privire la convingerile, atitudinea,
interesul pentru dezvoltarea creativitatii la elevii din invatamantul primar, la problemele cu care
se confrunta in aceasta activitate, dar si la opiniile lor in legatura cu elevii creativi, cu
comportamentul acestora.
4. Testul
Testul de limbaj a urmarit:
corectitudinea aspectului fonematic;
dezvoltarea vocabularului;
nivelul exprimarii orale;
usurinta de comunicare cu cei din jur;
intelegerea mesajului conversatiei si corectitudinea raspunsului;
formularea de intrebari corecte raportate la situatia concreta in discutie.
Pe langa exercitii de comunicare verbala, am utilizat fise care au permis fiecarui elev sa execute
o munca independenta adaptata posibilitatilor sale individuale, combinand moduri diferite de
formulare a cerintelor care au relevat: capacitatile, interesele si aptitudinile elevului, gradul de
originalitate, progresul inregistrat de la o etapa la alta a experimentului.
Test de atitudini creatoare
În cadrul acestui test , s-au avut in vedere zece trasaturi determinante in cadrul atitudinii
creatoare. Acestea sunt urmatoarele:
receptivitate si interes pentru tot ce apare nou,chiar daca nu este un domeniu legat
direct de cerintele scolii;
independenta si nonconformism in gandire si actiune;
preferinta pentru rezolvarea problemelor complexe;
capacitatea de a-si asuma riscul in sustinerea si promovarea ideilor originale ( proprii
sau ale altora);
perseverenta si rezistenta la eforturi prelungite si insuccese;
sensibilitate si profunzime in trairi;
capacitate de a recepta si cultiva umorul;

6
 incredere in fortele proprii;
prestigiu in colectiv (bazat pe calitatile personale si nu neaparat pe rezultatele scolare);
valoarea atitudinala a personalitat
Aceste atitudini au fost cuantificate in zece intrebari cu raspuns scalat pentru a vedea intensitatea
respectivei trasaturi in personalitatea elevilor celor doua grupuri. Chestionarul realizat
este prezentat in Anexa 1.
Test de creativitate
Testul de creativitate, este o proba generativ-metaforica cu dimensiuni creativ-literare.
S-au ales in acest scop 4 cuvinte ( apa, aer, foc, soare), elevii avand sarcina sa
elaboreze cat mai multe intrebari-problema care-i preocupa in legatura cu cele 4
notiuni (cuvinte alese). Testul a fost aplicat individual, timpul fiind nelimitat, iar
cuantificarea a fost numerica. (Anexa 2.).
,,Ruleta afectelor” – a constat in crearea unei povestiri pe baza figurilor ,,Smile”
prezentate intr-o anumita ordine, cu trecerea dintr-o stare afectiva in urmatoarea,
elevii trebuind sa gaseasca succesiunea de fapte, intamplari care sa conduca la aceste
trairi afective. (Anexa 3). Testul s-a aplicat individual, timp nelimitat.
Test adaptat dupa J.W. Getzels si P.W. Jackson constand in compunerea unei
probleme dupa un exercitiu dat. (Anexa 4). Test aplicat individual, timp de lucru: 30
minute.
Test pentru flexibilitate – Pentru studiul flexibilitatii s-a ales tot o adaptare dupa
Guilford - ,,testul enumerarilor de cuvinte”- un test verbal cu timp limitat, cerinta
adresata elevilor fiind sa enumere cat mai multe cuvinte care incep cu ,,s” si se
termina cu ,,a”. (Anexa 5).
5. Experimentul pedagogic
Metoda de baza in prezenta cercetare a constituit-o experimentul pedagogic, care
presupune declansarea, provocarea intrarii in functiune a fenomenului cercetat, respectiv,
stimularea creativitatii elevilor prin strategii diverse. Are un grad de precizie mult mai mare
decat observatia, deoarece implica varierea conditiilor de desfasurare a fenomenelor investigate
si controlul unor variabile.
Experimentul efectuat este natural pentru ca s-a desfasurat in cadrul obisnuit de viata scolara;
este constatativ, inregistrand, consemnand situatia existenta la un moment dat (la inceputul

7
experimentului, pe parcurs si la finalul cercetarii); formativ- introduce ,,factori de progres”-
( Zlate M., 2005, pag.9-10) -strategii didactice, metode activ-participative si urmareste efectele
produse asupra subiectilor cercetati: stimularea imaginatiei creatoare, a gandirii divergente, a
creativitatii elevilor.
Variabilele:
independente – metode activ-participative, strategii didactice, modalitati aplicate in
scopul dezvoltarii creativitatii elevilor;
dependente – reactiile, comportamentele subiectilor, efectele privind manifestarile
creative care sunt dependente de variabilele independente.
6. Chestionarul
S-au aplicat chestionare cu raspunsuri mixte, atat elevilor, cat si invatatorilor, in scopul
completarii datelor culese prin intermediul convorbirii si a observatiei in legatura cu tema aflata
in cercetare. Toate etapele in derularea aplicarii chestionarului s-au desfasurat conform
metodologiei cunoscute si cu respectarea conditiilor standard. Aceste chestionare sunt prezentate
in Anexele 6,7.
7. Metoda cercetarii produselor activitatii
Prin cercetarea produselor realizate de elevi ( compuneri, poezii, desene, teste la diferite
discipline, probleme compuse de elevi si rezolvari inedite de probleme, portofolii, lucrari
colective, obiecte obtinute in cadrul activitatilor practice si la abilitati practice etc.) am putut
constata nivelul cunostintelor, priceperilor, abilitatilor si competentelor elevilor din cele doua
esantioane. S-a putut observa gradul de originalitate, bogatia de idei, imaginatia creatoare in
utilizarea materialelor si realizarea produselor precum si date despre lumea lor interioara

METODE DE CUANTIFICARE, MASURARE SI PRELUCRARE A DATELOR

Metoda ordonarii;
Metoda compararii perechilor;
Metoda grupelor echivalente;
Analiza;
Sinteza;
Deductia;
Analogia;

8
 Clasificarea;
Metode matematico-statistice (rapoarte, procente, media aritmetica)
METODE DE PREZENTARE A REZULTATELOR OBTINUTE
Tabele;
Datorita faptului ca aceste metode sunt arhicunoscute, ca si toate formulele, am considerat ca nu
este necesara prezentarea lor.
Ele vor aparea pe parcursul lucrarii la momentul potrivit.
PREZENTAREA SI INTERPRETAREA DATELOR
Avand in vedere caracteristicile psiho-fizice al elevului din invatamantul
primar, prezentate in cap. I.4., redam in continuare tabelul si graficul ce prezinta repartizarea pe
varste a elevilor din cele doua grupuri: grupul experimental si grupul de control.

Tabelul nr. 1. Repartitia pe varste a elevilor claselor a IV-a

Clasa Nr. elevi 10 ani 11ani

a IV-a I 10 6 4
a IV-a A 24 18 6
Total 34 24 10
La inceputul lunii octombrie 2018 am selectat, construit si aplicat probe celor 34 elevi din
clasele a IV-a I si A in vederea evaluarii potentialului lor creativ, atat la Limba si literatura
romana, cat si la Matematica.

Testul la Limba si literatura romana a continut tipuri de exercitii pentru pregatirea

activitatii de compunere:
 elemente de constructie a comunicarii (tipuri de propozitii, semne de punctuatie);
 copiere selectiva si creatoare;
 completare de texte lacunare;
 dictare;
 autodictare selectivă
 transcriere creatoare;
 dictare;
 alcătuirea de texte scurte

9
 Testul la matematică a conținut exerciții de aflare a nr. Necunoscute ce constituiau
termeni pentru exercițiile următoare, exerciții cu rezultate surpriză, precum și rezolvarea,
schimbarea datelor în funcție de cerințe etc.
Tabelul nr. 2. Rezultatele obținute la evaluarea inițială la Limba română

Clasa Nr. elevi Foarte bine Bine Suficient

a IV-a I 10 3 4 3
a IV-a A 24 5 17 2
Tabelul nr. 2. Rezultatele obținute la evaluarea inițială la Matematică

Clasa Nr. elevi Foarte bine Bine Suficient

a IV-a I 10 3 3 4
a IV-a A 24 5 15 4

Pe baza acestor rezultate, am conceput un model de activitati instructiv-educative centrat pe

dezvoltarea gandirii divergente, a imaginatiei creatoare, utilizand strategii cu sporite valente
creative.
În cele ce urmeaza voi prezenta selectiv aceste strategii utilizate la clasa a IV-a I, respectiv,
grupul experimental.
În primul rand este vorba de relatia dintre cunoastere si actiune, de faptul ca orice progres
in cadrul cunoasterii contine in el elemente de creatie, care, chiar daca nu sunt vizibile,
masurabile, se concretizeaza in cultivarea unor capacitati. Ca urmare, am cautat sa creez o
atmosfera propice invatarii prin descoperire, prin colaborare si am organizat in asa fel activitatile
didactice, incat sa asigur participarea activa a elevilor la actul de invatare. În acest scop am
introdus o gama larga de jocuri didactice, dramatizari, joc de rol, concursuri pe diverse teme,
mini-procese literare – in cadrul carora elevii au putut sa-si sustina punctele de vedere, sa
argumenteze sau sa contraargumenteze, sa compare, sa interpreteze date, sa improvizeze –
apeland la imaginatie, gandire, perspicacitate; aceste tipuri de activitati i-au mobilizat, trezindu-
le dorinta de a se pregati, informa mult mai bine pentru urmatoarele activitati.
Relatia invatator – elevi in conditiile prezentate anterior, a devenit una de colaborare,
invatatorul incurajandu-i pe copii, intervenind atunci cand erau in impas sau cand cereau ajutor,

10
dirijand din umbra demersurile, organizand impreuna cu copiii, democratic, activitatile. Treptat,
elevii au inceput sa colaboreze tot mai eficient si in cadrul echipelor, sa-si distribuie sarcini si
roluri in functie de preferinte, abilitati – toate acestea in favoarea succesului grupului din care
faceau parte. Mai mult decat atat, au inceput sa-si ajute colegii care intampinau greutati la
matematica, exersand impreuna in pauze, ajutandu-i – dupa modelul oferit de invatator – sa
creeze probleme simple dupa exercitii date, activitate cu un inalt nivel creativ, dar care are la
baza un algoritm bazat pe analiza si sinteza a exercitiului dat.
În cadrul lectiilor de Stiinte ale naturii i-am incurajat sa adreseze intrebari, sa fie activi atat
in actiunea de completare a coltului viu al clasei, cat si in ingrijirea acestuia si sa se informeze
din diverse surse bibliografice, indicate sau nu, inclusiv de pe internet, demers ce a antrenat si
unii parinti- ceea ce a sporit interesul copiilor – apoi sa completeze cunostintele din cadrul
lectiilor prezentand cele aflate prin efort propriu (efortul fiindu-le rasplatit cu un calificativ F.B.).
Efectuand diverse experimente, interesul si dorinta de participare a elevilor la construirea
propriilor cunostinte, competente a sporit, deseori venind unii dintre ei cu propuneri de noi
experimente si cu materialele necesare, ca impreuna cu colegii sa ,,descopere” noi elemente
interesante despre lumea inconjuratoare.
Au participat in numar mare si la Concursul International Formidabilii, Concursurile
naționale Comper și Performer, obtinand de asemenea rezultate bune si foarte bune, aceasta fiind
o dovada in plus ca perseverenta, perspicacitatea, gandirea divergenta – necesare in rezolvarea
tipurilor de exercitii si probleme propuse in cadrul concursului amintit – caracterizeaza pe
majoritatea elevilor clasei aflate in studiu, cu atat mai mult cu cat pregatirea s-a facut prin munca
independenta, invatatorul dand indicatii doar in situatiile in care a fost solicitat.
În orele de Educatie plastica si Abilitati practice, dupa mai multe etape de formare a
unor priceperi si deprinderi, de prezentare a unor tehnici de lucru si a unor obiecte, lucrari
realizate, dar si de discutii privind gama larga de materiale ce pot fi utilizate, elevii au realizat
lucrari individuale sau colective deosebite, manifestandu-si priceperea, dar si imaginatia
creatoare si originalitatea, prin care au reusit - utilizand diverse materiale din natura sau
reciclabile- sa obtina obiecte cu valoare estetica ce infrumuseteaza sala de clasa, sau care au
constituit decorul in cadrul serbarilor scolare. Chiar si teme din cadrul disciplinei Limba si
literatura romana au fost realizate ca adevarate ,,opere de arta”: Afisul, Felicitarea, Invitatia –

11
fiind tot atatea ocazii de a-si pune in valoare priceperea, imaginatia, talentul, inspiratia- lucrand
individual sau in echipa.
În cadrul Curriculum-ului National, literatura, gramatica si compunerea nu mai sunt
considerate ,,discipline separate de studiu”, ci se studiaza integrat in cadrul orelor de Limba si
literatura romana. Astfel, in ceea ce priveste compunerea apar doar lectii speciale pentru
formarea si dezvoltarea deprinderilor, capacitatilor si competentelor de scriere si exprimare
corecta, care apartin domeniului complex numit comunicare. Cu toate acestea, orele de
compunere continua sa prezinte acelasi mare interes pentru cadrele didactice datorita importantei
majore pe care acestea le au in realizarea obiectivelor cadru si de referinta stabilite de noua
programa.
Valoarea lectiilor de compunere consta, in primul rand, in faptul ca ofera conditii optime
pentru punerea elevilor in situatia de a exersa in mod sistematic actul exprimar Activitatea
elevilor la aceste lectii angajeaza in mod evident capacitatea lor intelectuala si de creatie. În acest
sens, Miclea M. (1999) preciza:
,,În timp ce aptitudinile intelectuale, aptitudinile speciale si strategiile gandirii (cu
deosebire cele euristice) reprezinta instrumentul creativitatii, factorii motivationali si atitudinali
constituie factori dinamizatori, iar insusirile temperamentale reprezinta componente esentiale
ale stilului creativ.”
Ca urmare, in luna martie 2019, s-a mai efectuat o testare a celor doua esantioane (clasele
a IV-a I si a IV-a A – adica 34 elevi). Testul a constat in realizarea unei compuneri cu titlul ,, O
zi de neuitat”.
S-a urmarit:
ordinea logica a continutului;
selectarea adecvata a faptelor, intamplarilor;
finetea observatiilor;
lungimea textului;
expresivitatea limbajului;
insotirea compunerii cu desene ilustrative;
originalitatea comunicarii prin cuvant si desen.
Redam o compunere a subiectului B.B. apartinand grupului experimental:

12
 ,,Era dimineata. Soarele rosu si luminos rasarise deja. La scoala se auzeau chiote de
bucurie. Toti eram nerabdatori sa pornim. În sfarsit in autocar si la drum! Deoarece drumul a
fost lung, ne-am amuzat cantand cantece despre vacanta.
La Resita am facut un popas scurt, dupa care am vizitat Muzeul de locomotive vechi.
Apoi am plecat mai departe spre munte.
În timp ce ne pregateam sa ne apropiem de baraj, doamna ne-a spus ca este periculos sa
mergem asa aproape. Noi am ascultat povata ei. Am privit cum totul se oglindea in apa
cristalina.
Am reluat drumul spre varf. Din autocar se vedea covorul verde al ierbii, dar si padurile
ce goneau parca, intrecandu-se cu autocarul.
Cand am ajuns, am coborat si nu stiam ce sa facem mai intai: sa mancam bunatatile
pregatite de mamele noastre, sau sa ne rostogolim prin iarba, sa alergam pe saturate, sa
urmarim veveritele sau sa observam melcii si broscutele Parea o lume de basm.
Am facut scurte drumetii la biserica din varful muntelui, apoi pe varful Gozna.
La un moment dat a aparut un iepuras. S-a oprit o clipa din goana, parca intrebandu-
ne:
- De ce tulburati linistea padurii ?
Vazand ca nu primeste nici un raspuns, nu a mai stat pe loc. Avea alte treburi urgente de
rezolvat.
Noua ne-a placut foarte mult excursia. De aceea am hotarat ca in fiecare an sa facem
cate o mica excursie, in care sa vizitam multe locuri necunoscute, dar interesante! A fost cu
adevarat o zi de neuitat!”
Rezultatele obtinute au fost urmatoarele:
Tabelul nr. 4. Rezultatele obtinute la testul de compunere
Clasa Nr. elevi Foarte bine Bine Suficient
a IV-a I 10 3 5 2 Formatted: Space After: 0 pt, Line spacing: single

a IV-a A 24 7 13 4 Formatted: Space After: 0 pt, Line spacing: single

Chestionarele completate de invatatori

Numarul chestionarelor completate: 7

13
Raspunsurile au scos in evidenta urmatoarele aspecte:
Cele mai eficiente lectii:
Lectii clasice, bazate pe explicatie, demonstratie si exercitiu - 4 (25%)
Lectii moderne in care predomina metode activ-participative- 8 (50%)
Lectii in cadrul carora elevii pot propune teme, pot adresa intrebari- 2 (12,5%)
Alte tipuri (combinate) - 2 (12,5%)
Caracterizarea elevilor care manifesta un grad sporit de imaginatie si creativitate:
Foarte activi - 10 (62,5%)
Nonconformisti - 6 (37,5%)
Preocuparea pentru stimularea creativitatii elevilor:
În mare masura- 10 (62,5%)
În foarte mare masura, considerand aceasta ca pe un obiectiv major in cadrul lectiilor
– 6 (37,5%)
Proiectarea lectiilor si a activitatilor cu grad sporit de creativitate se bazeaza pe:
Propria gandire, imaginatie (creativitate), experienta - 14
Material bibliografic - 8
Cunostinte, abilitati acumulate in cadrul cursurilor de perfectionare ori al schimburilor
de experienta - 8
(Nota: Majoritatea invatatorilor au ales cel putin doua surse.)
Pentru ca in invatamantul primar sa se puna un accent sporit pe dezvoltarea creativitatii
elevilor este necesar:

Cursuri de perfectionare - 4

Publicatii, culegeri care sa vina in sprijinul invatatorilor - 8

Revizuirea programelor scolare si a manualelor - 10

(Nota: Majoritatea invatatorilor au optat pentru cel putin doua raspunsuri.)

În cadrul convorbirii cu invatatorii s-au conturat urmatoarele opinii in ceea ce

priveste imaginea elevului ideal vazuta de educator. Aceasta presupune ca elevul sa-si
manifeste interesul si curiozitatea, sa aiba pasiuni, sa participe activ la propria formare, sa se

14
angajeze permanent intr-un dialog - chiar polemic, dovedind ca gandeste personal, sa-si
demonstreze inventivitatea, spiritul creativ in diverse situatii, sa stie ce vrea, sa fie independent,
sa aiba curajul propriei opinii si fermitatea optiunii, sa se stapaneasca, sa respecte opiniile altora,
sa aiba un ideal de viata care sa nu se confunde cu o tinta concreta de realizare materiala (cariera,
masina), sa-si iubeasca din convingere familia, scoala, locul natal.

Chestionarele completate de elevi au evidentiat urmatoarele aspecte:

Numarul chestionarelor completate : 34 (10+24)

Esantionul experimental:

Tipul de lectie preferat:

Învatatorul explica totul,iar elevul memoreaza si reproduce cunostinte- 1 (10%)

Elevul participa cu pareri, idei, actiuni proprii - 4 (40%)

Descoperirea noului prin experimente si lucrari practice - 5 (50%)

Deschise intrebarilor, propunerilor elevilor, prezentarii unor materiale-0 .

Preferinta pentru modul de lucru:

Individual - 2 (20%)
În echipa cate doi - 4 (40%)
În grup (4 – 5 elevi)- 4 (40%)
Obiectul de invatamant preferat:
Parerile cuprind aproximativ in procente egale toate disciplinele studiate in clasa a IV-a.
Preferinta pentru tipuri de rezolvare a problemelor :
Metode cunoscute, invatate - 5 (50%)
Metode euristice - 3 (30%)
Compunere de probleme pe baza ex. date- 1 (10%)
Completarea intrebarii si rezolvare - 1 (10%)
Alte preferinte:

15
 Desen din imaginatie- 50%, comparativ cu cei ce preferă colorarea unor desene
schitate;
Ascultarea unor povesti noi – 60% , ceilalti preferand sa schimbe finalul cunoscut deja
;
Alcatuirea unor texte interesante, cu expresii frumoase– 50 %
Compunerea versurilor – utilizand cuvintele de sprijin in acest scop- 20%
Alcatuirea de propozitii cat mai simple – 20%

Esantionul de control:
Tipul de lectie preferat:
Învatatorul explica totul,iar elevul memoreaza si reproduce cunostinte- 8 (37,8%)
Elevul participa cu pareri, idei, actiuni proprii - 9 (28,9%)
Descoperirea noului prin experimente si lucrari practice - 7 (33,3%)
Deschise intrebarilor, propunerilor elevilor, prezentarii unor materiale- 0
(0 %).
Preferinta pentru modul de lucru:
Individual - 11 (52,2%)
În echipa cate doi - 9 (28,3%)
În grup (4 – 5 elevi)- 4 (19,5%)
Obiectul de invatamant preferat:
Parerile cuprind aproximativ in procente egale toate disciplinele studiate in clasa a IV-a.
Preferinta pentru tipuri de rezolvare a problemelor :
Metode cunoscute, invatate - 16 (75,6%)
Metode euristice - 5 ( 10,2%)
Compunere de probleme pe baza ex. date- 3 (14,2%).
Completarea intrebarii si rezolvare - 0 (0%).

Alte preferinte:

Desen din imaginatie- comparativ cu cei ce prefera colorarea unor desene schitate-
7 (33,3%);

16
 Ascultarea unor povesti noi, ceilalti preferand sa schimbe finalul cunoscut deja- 14-
(66,6%)

Alcatuirea unor texte interesante, cu expresii frumoase– 12 (56%)

Compunerea versurilor – utilizand cuvintele de sprijin in acest scop -2 (9,2%)

Alcatuirea de propozitii cat mai simple – 7. (33,3%).

Convorbirea

În cadrul convorbirii cu invatatorii s-au conturat urmatoarele opinii in ceea ce

priveste imaginea elevului ideal vazuta de educator. Aceasta presupune ca elevul sa-si
manifeste interesul si curiozitatea, sa aiba pasiuni, sa participe activ la propria formare, sa se
angajeze permanent intr-un dialog - chiar polemic, dovedind ca gandeste personal, sa-si
demonstreze inventivitatea, spiritul creativ in diverse situatii, sa stie ce vrea, sa fie independent,
sa aiba curajul propriei opinii si fermitatea optiunii, sa se stapaneasca, sa respecte opiniile altora,
sa aiba un ideal de viata care sa nu se confunde cu o tinta concreta de realizare materiala (cariera,
masina), sa-si iubeasca din convingere familia, scoala, locul natal.

Referindu-se la greutatile pe care le intampina in activitatea de formare a elevilor, de

dezvoltare a creativitatii, s-au conturat urmatoarele opinii: programa prea incarcata, posibilitati
limitate de informare si pregatire pentru proiectarea unor activitati eficiente in directia enuntata,
dificultatea schimbarii de atitudine si mentalitate, de la nivelul ministerului, pana la cel al
educatorilor si al parintilor, precum si o scadere a interesului si respectului pentru tot ce
inseamna educatie – indusa in societate per ansamblu.

Ancheta realizata in randul elevilor privind calitatile profesorului a reliefat urmatoarele: unui
educator ideal i se cere, in afara de inteligenta si spirit, sa fie sensibil si delicat, uman, vesel, sa
evite deformarea profesionala; atitudinea sa ingaduitoare sa nu insemne indiferenta, sa se
,,coboare” la nivelul elevilor, dar sa nu se confunde cu ei, sa stie sa creeze o atmosfera destinsa
chiar in orele cele mai aride, sa stie sa-i faca pe elevi sa-1 urmareasca cu placere si interes pentru
ca a invata zambind e mai eficient decat a invata cu teama sau cu lacrimi.

17
 Calitatile unui bun elev – precizate de elevi – au vizat constiinciozitatea, interesul pentru
invatatura, sarguinta, seriozitatea, disciplina, respectul fata de colegi si profesori, punctualitatea,
perseverenta, dorinta de a se informa si de a participa activ la lectii si la alte actiuni, colegialitate,
inventivitate, sinceritate etc.

Desigur, toate aceste rezultate, preluate si prelucrate, pot oferi o imagine a starii de fapt in
ceea ce priveste activitatea de formare a elevilor din invatamantul primar pe directia dezvoltarii
creativitat

Cercetarea nu a surprins in amanunt toate aspectele actului creativ de predare-invatare,

fiecare din ele putand constitui subiectul unor investigatii sau chiar cercetari.

CONCLUZII

Dezvoltarea creativitatii elevilor in contextul actual este o problema majora ce a depasit

limitele scolii, devenind un obiectiv de prim rang pe toate meridianele si la toate nivelurile. Cu
atat mai mult preocupa in prezent pe majoritatea psihologilor, pedagogilor si cadrelor didactice,
fiind determinata de particularitatile epocii contemporane, de problemele ce apar in toate
domeniile, punand omenirea in dificultate.
În acest context , elevii de azi, generatia activa de maine, va trebui sa fie pregatita sa faca
fata tuturor solicitarilor, sa gaseasca solutii pentru toate problemele de care depinde bunastarea,
siguranta, progresul omenir Toate acestea solicita creativitate din partea tuturor.
În procesul de invatamant nu este vorba atat de a forma creatori in intelesul restrans al
acestui concept, ale caror produse sa fie originale, absolut noi, cu valoare pentru societate. În
acest domeniu e vorba, mai ales, deformarea si cultivarea unor capacitati de cunoastere
(intelectuale si practice), care devin fundamente ale procesului creator real, nu neaparat imediat,

18
ci atunci cand tinerii vor intra in fluxul activitatii productive, ca fauritori de bunuri materiale si
spirituale.
Prin urmare, in procesul de invatamant nu intereseaza atat produsul elevilor ca valoare
sociala, ci in plan psihologic, supletea, eleganta, nota de originalitate in solutiile (metodele)
folosite pentru rezolvarea problemelor, a sarcinilor de invatare.
De asemenea, intereseaza masura in care solutiile gasite in rezolvarea acestor probleme
produc elevilor trairi afective, satisfactii, o stare de surpriza placuta, care reanima dorinta,
curiozitatea de a descoperi si alte solutii mai ,,elevate', mai ,,elegante', toate acestea fiind atribute
ale spiritului creator.
Asemenea performante solicita interventii in insasi metodologia activitatii de invatare,
crearea unei atmosfere propice participarii afective a elevilor la procesul invatarii, care sa
elibereze copiii de o anumita stare tensionala, de teama, de lipsa increderii IN fortele proprii, de
refuz si chiar, in unele cazuri, de un anume mutism.
Toate consideratiile teoretice redate in capitolul al II-lea al lucrarii nu reprezinta un scop
in sine, ele au fost reamintite din dorinta de a anticipa, inca de pe parcursul prezentarii lor, marile
resurse pe care le au disciplinele ce se studiaza in invatamantul primar.
În prezenta lucrare am pornit de la ideea care m-a preocupat de mai mult timp – devenita
necesitate in conditiile de azi - ca stimularea potentialului creativ al elevilor in invatamantul
primar este posibila si realizabila.
Dupa o temeinica documentare stiintifica, eforturile s-au centrat pe activitatea de
cunoastere a particularitatilor biopsihice ale elevilor si pe cea de adaptare si proiectare a
metodologiei si strategiilor demersurilor didactice pe care le-am intreprins pe parcursul celor 6
luni. În acest sens am construit strategii care au functie euristica si care stimuleaza abilitati
generale cu efect asupra potentialului creativ.
Antrenarea gandirii divergente si a imaginatiei creatoare a constituit o coordonata
permanenta a desfasurarii procesului instructiv-educativ la toate disciplinele de invatamant.
Prima parte a lucrarii are un caracter compozitional; ea reda, descriptiv, sarcini si
activitati de invatare, jocuri de creatie, exercitii de compunere si, ca urmare a analizei produselor
activitatii elevilor, prezinta si date asupra capacitatii imaginativ-creative a copiilor in elaborarea
continutului tematic, cat si asupra originalitatii formei de exprimare a acestui continut prin
,,incarcatura' expresiva a textului.

19
 Procedeele si strategiile prezentate mai sus au urmarit antrenarea si dezvoltarea
potentialitatii creative a elevilor, pregatind activitatea de compunere precum si a celorlalte creat
În a doua parte a lucrarii am realizat o cercetare care a relevat justetea ipotezelor de la
care s-a plecat si am incercat gasirea unor modalitati de optimizare si dezvoltare a actului creativ
in cadrul activitatii scolare.
Începand de la asigurarea si respectarea conditiilor materiale si pana la selectarea celor
mai eficiente modalitati de utilizare si adaptare a metodelor de dezvoltare a gandirii critice,
scrierii procesuale si invatarii prin colaborare la procesul complex de transmitere, receptare,
decodare si prelucrare a datelor, informatiilor pe fondul unei relatii profesor-elev democratice,
cercetarea a cautat sa demonstreze oportunitatea solutiilor gasite pentru munca cu elevii in
vederea dezvoltarii potentialului creativ.
Factorii care au favorizat realizarea unui comportament creativ au fost:
Mediul ambiant si baza materiala a procesului instructiv-educativ;
Relatia invatator-elevi, ca relatie democratica, de cooperare si colaborare;
Consonanta afectiva dintre invatator si elevi (tact, empatie, devotament);
Generalizarea comportamentului activ-participativ, interogativ;
Adecvarea metodelor si procedeelor la nivelul dezvoltarii individuale si in
conformitate cu scopurile si obiectivele propuse;
Cunoasterea elevilor si evitarea subaprecierii sau supraaprecierii potentelor
intelectuale;
Cercetarea nu a surprins in amanunt toate aspectele actului creativ de predare-invatare,
fiecare din ele putand constitui subiectul unor investigatii sau chiar cercetari.
Cu toate acestea au fost remarcate schimbari, transformari evidente ale
comportamentelor si atitudinilor elevilor din esantionul experimental , comparativ cu cei din
esantionul de control :
Înclinarea vizibila a ponderii in initierea discutiilor, relatiilor, actiunilor, sarcinilor-
catre elevi -care s-au eliberat de temerile inadecvarii, de rusine, de timiditate, de
inertie;
Învatarea si consolidarea tehnicilor si metodelor moderne de instruire, acestea vizand
stimularea creativitatii si a gandirii critice;

20
 Dezvoltarea proceselor gandirii, dar mai ales a libertatii si independentei in gandire
(din 42 elevi ai claselor a III-a, un procent de 95%, pana la finele anului scolar, si-au
insusit toate cerintele curriculum-ului national);
Exersarea tehnicilor de comunicare verbala si scrisa ;
Aprofundarea rolurilor si statutelor sociale, a relatiilor interpersonale etc.
Din cei 21 de elevi, o proportie de 90% au reliefat evolutia pozitiva in
comportamentul creativ;
Modificarile constatate in personalitatea si in rezultatele elevilor:
La nivel cognitiv:
Perceperea rapida, corecta si integrala a informatiilor datorita exersarii capacitatilor de
ascultare activa, empatica si a ritmurilor de comunicare;
Învatarea in stil personal pe baza tehnicilor specifice structurilor temperamentale;
Capacitatea de argumentare si vehiculare a notiunilor, judecatilor, rationamentelor
adaptate nivelului lor de intelegere, dar cu respectarea legitatilor universale.
La nivel afectiv:
Deschiderea spre relationare si comunicare;
Exprimarea libera a trairilor pozitive si negative:
de siguranta;
atasament;
respect si valorizare;
colaborare;
bucurie, speranta, satisfactie;
nevoia de afirmare si recunoastere sau confirmare a unui potential;
de acceptare;
bucuria si forta de a se darui prin comunicare;
multumirea declansata de intelegere, securitate si siguranta in interrelationare;
satisfactia dialogului real in care elevul este pionul principal;
Exprimarea afectivitatii relationarii cu ajutorul comunicarii nonverbale si paraverbale.
La nivel comportamental:
Reactivitate crescuta;

21
 Comportamente de competitie si colaborare care i-au facut sa se simta talentati si
capabili de a crea;
Raportare corecta la realitate si acceptarea adevarului (si in privinta propriei
persoane);
Corectitudine fata de ei si fata de ceilalti;
Exersarea comportamentului tolerant, a rabdarii, a disciplinei de grup si a rolurilor si
statutelor impuse de activitatea didactica;
Exersarea comportamentului de decizie si de asumare a responsabilitatii;
Exersarea comportamentului de initiere creativa si actionala .
Toate acestea sustin valabilitatea ipotezelor puse in discutie.
Punand in relatie rezultatele obtinute in cadrul experimentului cu continutul fiecareia
dintre ipotezele sustinute ca punct de plecare in cercetare putem concluziona ca acestea s-au
confirmat:
Ip.1 -Daca se utilizeaza metode activ-participative in cadrul activitatilor cu elevii din
invatamantul primar, se contribuie la dezvoltarea creativitatii lor.
Din datele obtinute in urma testelor s-a constatat ca elevii din grupul experimental carora li
s-au aplicat strategii didactice bazate pe metode activ-participative in cadrul activitatilor scolare,
au obtinut rezultate mai bune decat cei din grupul de control in directia creativitatii, a gandirii
divergente si a imaginatiei (cu aproximativ 15-30%).
Ip.- Daca se asigura un climat favorabil unei conlucrari fructuoase elevi- invatator se
realizeaza o participare activa si creativa a elevilor la propria formare.
Atitudinea elevilor din grupul experimental, curajul, increderea in fortele proprii, dorinta de
a realiza activitati, de a se implica in organizarea lor vin sa confirme ipoteza enuntata.
Rezultatele vizibil mai bune obtinute la evaluari dovedesc cele afirmate. Chiar si elevii care au
obtinut rezultate mai slabe ( intre 5% si 10%), au dovedit totusi o ameliorare a situatiei scolare, o
crestere a dorintei de participare la lectii si activitati, ceea ce ar putea conduce la obtinerea unor
rezultate mai bune in viitor.
Ip.I- Daca elevii au cunostinte, priceperi si abilitati intr-un domeniu, pot indeplini in
mod creativ sarcini ce solicita utilizarea acestora intr-un mod inovator.
Amintind doar proba de compunere a problemei pe baza unui exercitiu (complex) dat,
putem afirma ca si aceasta ipoteza s-a confirmat, 61% dintre elevii din lotul experimental

22
reusind sa compuna problema ( 40% obtinand calificativul F.B.), avand cunostintele, priceperile
si deprinderile necesare, in timp ce, prin comparatie, doar 9,2% dintre elevii din lotul de control
au reusit partial sa indeplineasca aceasta sarcina scolara.
Ip. IV.- Daca elevii sunt indrumati sa participe activ si creator la constructia propriilor
cunostinte, se stimuleaza dorinta de a invata, de a avea initiativa si de a realiza unele
activitati in scoala si in afara scolii, sporind increderea in fortele propr
Asa cum s-a putut constata din prezentarea cercetarii, elevii din grupul experimental au
manifestat o puternica dorinta de a invata activ, in acest sens informandu-se, propunand subiecte
si activitati, invingand teama, neincrederea si adaugand deseori umor in ceea ce au intreprins,
chiar o doza de nonconformism, fara a depasi limitele unui comportament rezonabil. Toate
acestea vin sa confirme justetea ipotezei in discutie. În plus, participarea cu entuziasm la diverse
activitati, bucuria de a veni la scoala, zambetul de pe chipul lor, ca si manifestarea preferintei de
a lucra in echipa, de a colabora in realizarea unor lucrari, proiecte, portofolii, de a imparti
bucuria lor cu alti copii, din scoala sau din alte scoli, cu care s-au realizat parteneriate, dovedesc
valabilitatea ipotezei in cauza.
Cresterea valorica a rezultatelor este mult mai importanta pentru ca ea evidentiaza, la un
moment dat, nivelul de functionare, de acceptare a noii metodologii, oferind solutii de
perfectionare a actului de predare-invatare si a celui creativ.
Tehnicile utilizate nu au inlocuit in totalitate metodologia clasica de predare, dar au
completat-o.
Important este ca elevii au devenit mai comunicativi, mai deschisi, au inteles ca pot fi
independenti in gandire si in actiune.
Fiecare a invatat, elev sau invatator, ca este responsabil pentru munca si faptele sale, care
deseori ii influenteaza si pe cei din jur, iar rolurile avute in grup le-au permis sa fie pe rand:
verificati sau verificatori, cititori sau scriitori, interogatori sau rezumatori, incurajatori, creativi si
creatori.
Rezultatele, observatiile si concluziile indreptatesc continuarea activitatii in aceeasi
maniera, dar tinand cont de urmatoarele recomandari:
Evitarea stereotipurilor, a mentalitatilor si a ideilor preconcepute ce stabilesc limite
apriorice;

23
 Descongestionarea programelor scolare este absolut necesara pentru a deplasa
accentul de pe informatie spre formativ, creativ;
Instruirea corecta si completa a cadrelor didactice care utilizeaza metode de stimulare
a creativitatii, pentru evitarea improvizatiilor ineficiente sau chiar cu efect negativ;
Pastrarea unui standard calitativ ridicat al activitatilor scolare;
Adaptarea tehnicilor, metodelor si strategiilor de dezvoltare a creativitatii la situatia
concreta din clasa;
Aplicarea continua a modalitatilor de dezvoltare a creativitatii elevilor, fara ostentatie,
dar si fara a minimaliza continuturile stiintifice si educatia moral-civica si
comportamentala;
Învatarea tehnicilor parteneriale pentru ca respectul reciproc, amiabilitatea, toleranta,
cooperarea, colaborarea sa se manifeste benefic si creativ si la nivelul relatiilor
sociale.

BIBLIOGRAFIE
1. Amabile,T.M.(1997)- Creativitatea ca mod de viata, Editura Stiintificasi Tehnica,
Bucuresti;
2. Anucuta, L.,Anucuta, P.(1997)-Jocurile de creativitate, Ed. Excelsior, Timisoara;
3. Anucuta, L., Anucuta, P.(2005), Cunoasterea si educarea creativitatii la elevi,
Ed. Excelsior Art, Timisoara;
4. Beaudot,A.(1973) apud Roco, M.,(1981)-Creativitate individuala si de grup, Ed.
Academiei, Bucuresti;
5. M.E.C.- Curriculum National – 2014;
6. Danciu, E. L. (2004)-Învatarea prin colaborare,Aspecte metodologice, Editura
Orizonturi Universitare,Timisoara;
7. Danciu, E.L.,(2005)-Strategii de dezvoltare a gandirii critice, Ed. Orizonturi
Universitare, Timisoara
8. Popescu, P., Roman, I.C. (1980)- Lectii in spiritul metodelor active {cercetari
experimentale), E.D.P., Bucuresti;
9. Roco, M. (2004) -Creativitate si inteligenta emotionala, Editura Polirom, Iasi;

24
10. Rosca, M.(1981), Creativitatea generala si specifica- apud. Munteanu A.,
(1994);
11. Stoica, D., Stoica, M, (1982)- Psihopedagogia scolara, Ed. Scrisul romanesc,
Craiova;
12. Stoica, A. (1983)-Creativitatea elevilor, E.D.P., Bucuresti, apud.Munteanu, A.
13. Tomsa, G. (2000): Învatamant prin descoperire; in Învatamantul primar, nr. 3-4/2000;
14. Ciuntu, V.(2009), Dezvoltarea creativitatii literar-artistice in cadrul lectiilor de
Limba romana,http://www.didactic.ro/files/19/3creativitatea.doc,31.05.2009;
15. www.didactic.ro

32. www.edu.ro

25