Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
HACCP a fost inventat de NASA în vederea asigurării calității alimentelor trimise în spațiu
pentru consumul astronauților , devenind și în România un ghid obligatoriu pentru obținerea
autorizației sanitar veterinară.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_de_Analiz%C4%83_a_Riscurilor_%C3%AEn_Puncte
le_Critice_de_Control
Ulterior, metoda a fost testată de-a lungul anilor în diferite sectoare ale industriei alimentare,
a fost îmbunătățită și propusă ca sistem esențial pentru asigurarea alimentelor în vederea
consumului uman . În anul 1993, metoda a fost adoptată de Comisia Codex Alimentarius ca
sistem pentru siguranța alimentelor , iar Uniunea Europeană prin Comisia sa , a cuprins
sistemul în Cartea Albă incepând cu anul 2000.
În anul 2000 apariția noii variante a Standardului Internațional ISO 9001 pentru
managementul calității a permis abordarea sistemului de siguranță a alimentelor bazat pe
HACCP ca un sistem de management în care se pot folosit parte din elementele acestui
standard. Un program HACCP necesită tehnologii competente care au rolul de a determina și
de a monitoriza fiecare punct critic. A.W. Barendsz ,,Food safety and total quality
management”, Elsevier Science-Food
Control, Vol.9, Nr.2-3, p.163-170, 1998
67
Conform prevederilor din Codex Alimentarius, punerea în funcțiune a sistemului HACCP are
la bază șapte principii fundamentale:
Analiză
riscuri
potențiale
Puncte critice
Înregistrare
de control
rezutate (PCC)
Proceduri Limite
verificare critice
Măsuri Monitorizare
corective PCC
Biologice
Chimice
Fizice
Pe baza riscurilor identificate se stabilesc etapele din fluxul tehnologic care dacă sunt scăpate
de sub control determină contaminarea produsului alimentar.
Pentru fiecare punct critic de control se stabilesc limite critice între care trebuie să se
încadreze parametrii urmăriți. Pentru depozitarea materiilor prime , limitele critice sunt
reprezentate de limitele parametrilor de păstrare , date care sunt înscrise pe etichete sau fișe
tehnice.
O multitudine de PCC identificate au fost stabilite, fie prin cerințe de reglementare, fie prin
literatura tehnică și științifică, care sunt bazele proceselor de producție. Echipa HACCP
trebuie să cunoască anumite limite critice reglementate cum ar fi : temperatura minimă la care
produsele trebuie gătite; dimensiunile maxime ale oricăror fragmente de metal care pot fi
găsite în produse;
timpul care poate trece în timp ce produsul este răcit la o temperatură specifică.
Aceste limite critice trebuie respectate pentru a menține siguranța produsului.
September 1999
Principiul 4. Stabilirea unui sistem de monitorizare în PCC
Pentru o monitorizare cât mai bună se va desemna o persoană responsabilă , care va urmări
frecvențele , parametrii etc.
Un factor pe care trebuie să-l ia în considerare echipa HACCP este capacitatea instalației de a
lua măsuri corective atunci când procedurile de monitorizare dezvăluie că au existat abateri
de la limitele critice. Atunci când procedurile de monitorizare arată că au existat abateri de la
o limită critică, este nevoie aplicarea unor acțiuni corective. Angajații care monitorizează
PCC ar trebui să fie instruiți în tehnica care trebuie utilizată pentru a monitoriza fiecare
măsură . Aceștia ar trebui să înțeleagă pe deplin scopul și importanța monitorizării și să
raporteze cu exactitate activitățile și rezultatele de monitorizare.
Se vor lua măsurile corective necesare de fiecare dată când vor exista situații de scăpare de
sub control a PCC.
Pentru fiecare CCP, echipa trebuie să elaboreze un set standardizat de acțiuni pe care
angajații companiei le vor urma atunci când există o abatere de la o limită critică. Iată câteva
întrebări pe care le-ar putea pune în dezvoltarea acțiunilor corective:
Sistemul HACCP va fi verificat la perioade bine stabilite de timp sau de câte ori este nevoie
pentru confirmarea functionării a HACCP.
Este necesar ca întreg personalul să fie bine pregătit din punct de vedere profesional ,ca
urmare a participării la cursuri de instruire privind Bunele practice de productie și Bunele
practici de igienă , aceste condiții sunt obligatorii pentru implementarea sistemului HACCP.
Codul de practică internaţional, recomandat principii generale ale igienei alimentare,
CAC/RCP 1-1969, Rev.4-2003
Carnea, alături de alte alimentele de origină animală (laptele, ouăle) este un aliment valoros,
importanțta acesteia rezultă din faptul că reprezintă o sursă concentrată de proteine. De
asemenea, carnea reprezintă o sursă bogată de fier, zinc, vitamine ale complexului B , ficatul
fiind foarte bogat în vitamina A.
Țesutul muscular reprezintă cea mai mare pondere în structura carcasei și a cărnii în sine,
adică 60-70% din greutatea carcasei.
Apă 75%
Substanță uscată 25%
Substanțe azotate: 18.5% proteice și 0,7% neproteice
Din substanțele azotate proteice fac parte : miogen , p-actina, miozina, mioalbumina
etc; din substanțele azotate neproteice fac parte: carnozina, metilcarnozina, carnitina,
creatinina, sarcozina, acid creatin-fosforic.
Lipide 3%
Săruri minerale 1%
Compuși fosforici 0.7%
Diferiți produși metabolici , fermenți și vitamine ( miozin ferment, vitanime A,B,C,E)
0,2%
murdare.