ETICĂ ȘI INTEGRITATE ACADEMICĂ

IMPORTANȚA ETICII ÎN SITUAȚIILE DE CRIZĂ

ECHIPA:

MAZILU MĂDĂLINA

NIȚĂ GABRIELA BIANCA

VRABIE-DELEANU ALEXANDRA

VRABIE-DELEANU(CIOBOTARU) AMALIA

SIE

ANUL I

2019-2020
 CUPRINS

I. DELIMITĂRI CONCEPTUALE

II. TIPOLOGIA SITUATIILOR DE CRIZĂ EDUCAŢIONALĂ

III. CARACTERISTICILE UNEI SITUAŢII DE CRIZĂ

IV. ETAPE DE ACTIUNE ALE CADRULUI DIDACTIC

V. BIBLIOGRAFIE
I. DELIMITĂRI CONCEPTUALE

Situația de criză poate fi definită ca un eveniment sau complex de evenimente,

neașteptate, neplanificate, generatoare de periculozitate pentru climatul, sănătatea sau siguranța
clasei și membrilor acesteia. Mecanismele de a prevedea, delimita, defini, controla și soluționa o
situație de criză presupune efort, strategii de intervenție ferme, consum de energie, cu șanse de a
determina consecințe greu de evaluat în planul echilibrului psihic al persoanelor implicate.

Etica profesională impune stabilirea unor reguli interne în fiecare profesiune, care pot lua
forma „bunelor practici”, „codurilor etice” sau „codurilor deontologice”.

II. TIPOLOGIA SITUAȚIILOR DE CRIZĂ

A. dupa gradul de dezvoltare în timp:

– instantanee (apar brusc, fara putinţa anticipării prin predicţii)

– intermitente (dispar in urma masurilor de intervenţie însă reapar dupa o anumită perioadă de
timp);

B. dupa gradul de relevanţă:

– critice (pot conduce la destructurarea organizaţiei în care au apărut;

– majore (prezintă efecte importante fără însă a împiedica redresarea organizaţională);

C. dupa numărul subiecţilor implicaţi:

– crize individuale

– crize de grup

– crize colective, globale.

III. CARACTERISTICILE UNEI SITUAȚII DE CRIZĂ

Sintetizând caracteristicile unei crize, observăm că aceasta:

• beneficiază de o izbucnire instantanee, declanșându-se fără avertizare;
• debutează de obicei prin afectarea sistemului informaţional: viciază mesajele,
îngreunează comunicarea prin obstaculare permanentă, prin destructurarea canalelor,
urmarind instaurarea stării de confuzie;
• facilitează instalarea climatului de insecuritate,
generează stări de panica prin eliminarea reperelor de orientare valorică;

IV. ETAPE DE ACȚIUNE ALE CADRULUI DIDACTIC.

• Identificarea situatiei de criză educațională

• Etiologia situației de criză educațională (ancheta, ascultarea motivațiilor, acțiune
imediata)
• Luarea deciziei (o discuție cu întregul colectiv pe baza căreia să stabilim corect cauzele
care au condus la conflict, , stabilirea unui regulament nou)
• Aplicarea măsurilor
• Controlul (asupra eficientei măsurilor luate)
• Evaluarea

Prima etapă a activității de gestiune a situațiilor de criză o reprezintă:

I.IDENTIFICAREA ȘI CUNOAȘTEREA SITUAȚIILOR DE CRIZĂ:

Ca fenomene școlare în interiorul clasei de elevi se pot constitui adevărate crize: conflicte
și situații relaționale greu controlabile între:

-elevi: certuri injurioase, bătăi soldate cu traumefizice și psihice(rănirea elevilor) care au

implicat mai mulți elevi ai clasei și au condus la divizarea grupului, implicarea mai multor elevi
ai clasei în asemenea acțiuni: furturi, consum de droguri,tentative de sinucidere,

-profesori-părinți: conflicte care pot impieta incomensurabil coeziunea organizației clasei și

echilibrul atitudinal al cadrului didactic, denigrări, mituiri,

-inter-clase: prin exagerarea stărilor de concurență în diverse împrejurări prin conflicte deschise
între membrii marcanți ai celor două colective, toate însă cu proiecțiiample în planul relațiilor ori
a stabilității organizației clasei și identificabile prin scăderea eficienței activităților educaționale.

II. ETIOLOGIA SITUAȚIEI DE CRIZĂ (necesitatea cunoașterii profunde a situației,

dar și a cauzelor acesteia constituie o a doua etapă în procesele de gestionare a crizelor școlare.)
 III. DECIZIA reprezintă selectarea unui anumit curs al acțiunii dintr-un număr de
alternative, hotărând astfel declanșarea anumitor acțiuni care conduc la realizarea obiectivelor
stabilite.

IV. PROGRAM DE INTERVENȚIE: înainte de a trece la măsurile imediate de

soluționare este necesar să se alcătuiască un set de operații planificate în funcție de parametrii de
definiție ai crizei.

APLICAREA MĂSURILOR: este bine să se alinieze strategic intervențiile prin ajustarea lor
permanentă la situație, la oameni, la caracteristicile momentului ales.

CONTROLUL: trebuie să însoțească orice demers acțional. Importanța acestuia constă în grija
pentru localizarea cât mai fidelă a fenomenului, evitarea și prevenirea altor efecteale crizei sau
chiar micro-crize paralele.

EVALUAREA: are în vedere măsurarea și aprecierea stării finale a clasei în urma încheierii
demersurilor rezolutive. Un obiectiv esențial al etapei evaluative îl constituie concluziile inferate
în urma impactului cu starea de criză și angajarea tuturor celor implicați în acțiuni de cunoaștere
și prevenire a viitoarelor situații de acest gen.
 Studiu de caz
Profilul unui elev cu hiperactivitate

Motivarea temei
Hiperactivitatea la copii sau ADHD este o afecţiune comportamentală, de natură
neurobiologică, destul de frecvent întâlnită la copii şi adolescenţi.
Orice copil poate avea stări de lipsă de atenţie, impulsivitate sau hiperactivitate, dar copilul
cu ADHD prezintă aceste simptome şi comportamente mai frecvent şi mai sever decât copiii de
aceeaşi vârstă. ADHD apare la copiii de şcoală, debutând în jurul vârstei de 6-7 ani şi continuă
până în perioada de adult.
Hiperactivitatea la copii este însoţită de o serie de simptome. Fără prezenţa lor, nu putem
spune că un copil este hiperactiv. Nu orice copil agitat este şi hiperactiv. Simptomele
hiperactivităţii îl pot afecta destul de serios pe copil atât în viaţă de familie, cât şi în societate,
respectiv în relaţia cu prietenii sau cu colegii.
Iată câteva dintre simptomele prin care se manifestă hiperactivitatea în cazul copiilor:
- lipsa de concentrare, dificultăţi în menţinerea atenţiei în timpul îndeplinirii sarcinilor sau la
joacă;
- agresivitatea neobişnuită;
- impulsivitatea;
- pierderea frecvenţa a obiectelor utile;
- dificultăţi în organizarea sarcinilor şi activităţilor;
- imposibilitatea de a duce la capăt instrucţiuni sau de a le urmări;
- atenţia.

ETAPA I a studiului de caz

FIŞĂ DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ

Date personale
1. Numele şi prenumele M.R.
2. Locul şi data naşterii S. 14.04.2014
3. Domiciliu

Date privind mediul familial

Familia Numele şi Anul Pregătirea Profesiunea Locul de

prenumele naşterii şcolară Funcţia muncă
Tata L. 1980
Mama A. 1982
Fraţi
Surori A. 2018

Caracteristicile vieţii de familie

a. Tipul familiei
 normală
- un părinte decedat
- părinţi despărţiţi
- părinţi vitregi
b. Climatul familial
 înţelegere deplină
- conflicte mici şi trecătoare
- dezacord marcant între părinţi
- familie dezorganizată
c. Persoane influente din afara familiei
- bunicii (şi din partea mamei şi din partea tatălui)

Date privind starea de sănătate:

1. Caracteristici ale dezvoltării fizice
- este bine dezvoltat din punct de vedere fizic
2. Îmbolnăviri:
a. anterioare intrării în grădiniţă
-
 b. pe parcursul şcolarizării
- pneumonii repetate
3. Deficienţe, nevoi speciale (senzoriale, motorii)
Radu se joacă deseori cu mâinile, se mişcă permanent pe scaun, părăseşte scaunul,
plimbându-se prin clasă atunci când regulile grupei impun să rămână aşezat. Are adesea
dificultăţi în a-şi aştepta rândul, vorbeşte excesiv, repezindu-se cu răspunsuri înainte ca
întrebările să fie formulate. Deseori se caţără sau aleargă atunci când nu este permis.

Date privind dezvoltarea proceselor cognitive:

2. Caracteristici ale proceselor senzorial-perceptive:
- predomină modalitatea vizuală de recepţie a informaţiei;
- predomină modalitatea auditivă de recepţie a informaţiei;
- percepţie difuză, superficială a materialului de învăţare;
 percepţie complexă (spirit de observaţie)
3. Memoria
- foarte bună
 bună
- medie
- slabă
- foarte slabă
4. Imaginaţia
- săracă
- bogată
 reproductivă
- reproductivă – creativă
 pentru activităţi practice
- pentru activităţi literar artistice
5. Limbajul
- Vocabular bogat; exprimare frumoasă şi corectă;
♣ Exprimare uşoară şi corectă
- Vocabular redus; exprimare greoaie
- Vocabular foarte sărac; exprimare incorectă
6. Nivel de inteligenţă
- inteligenţă superioară
 Inteligenţă deasupra nivelului mediu
- inteligenţă de nivel mediu
- inteligenţă sub limită

1. Conduita preşcolarului în timpul activităţii

- atent, participă activ, cu interes
♣ atenţia şi interesul inegale, fluctuante
- de obicei pasiv, aşteaptă să fie solicitat
- prezent numai fizic, cu frecvente distrageri
2. Purtarea în general:
- exemplară, corectă
 cu abateri comportamentale, relativ frecvente, dar nu grave
- cu abateri comportamentale grave, deviante
- alte menţiuni …
Conduita în grup, integrarea socială a elevului
Participarea la viaţa de grup:
- mai mult retras, rezervat, izolat, puţin comunicativ
- participă numai dacă este solicitat
♣ este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă sarcinile executive
- sociabil, comunicativ, stabileşte uşor relaţii
- activ, sociabil, cu iniţiativă
- alte menţiuni …datorită tulburărilor de vorbire este nesigur, stabileşte mai greu relaţii cu
ceilalţi copii, este puţin mai retras.
Caracteristici ale personalităţii
7. Temperamentul
♣ puternic exteriorizat, impulsiv, iritabil, uneori agresiv, activ, cu tendinţe de dominare a altora
- exteriorizat, energic, vioi, mobil, echilibrat, uşor adaptabil, vorbăreţ, nestatornic (vorbeşte cu
copiii în timpul jocului, iar ei îl înţeleg şi încercă să-l integreze)
- calm, controlat, reţinut, lent, uneori nepăsător, mai greu adaptabil, rezistent la solicitări
repetitive
- interiorizat, hipersensibil, retras, nesigur, anxios
- tip combinat – caracteristici:
8. Aptitudinile
a. aptitudini generale
- pentru activităţi de construcţii
b. aptitudini speciale
- îi place să citească imagini din cărţi
9. Trăsături de caracter în devenire
a. atitudini a de sine
- atitudine pozitivă a de sine
b. atitudini a de ceilalţi
- deschisă, prietenoasă a de colegii săi.
c. atitudini faţă de muncă
- harnic, ordonat, organizat, execută cu plăcere sarcinile date.
10. Interese
a. activităţi preferate în cadrul grădiniţei /şcolii
- educaţie fizică
- joc de construcţii
- citire de imagini
b.preocupări de tip liber
- jocuri cu sora lui
11. Alte însuşiri semnificative
- are deprinderi igienice formate;
- îi place să vină la grădiniţă ,dar în fiecare dimineaţă face mofturi şi plânge la despărţirea de
mama sa, ca apoi să nu mai vrea să plece.
- în cadrul jocurilor comentează la fiecare regulă a jocului ,dorind mereu să i se dea atenţie
numai lui în mod special.
- are o atitudine deschisă a de educatoare, nu se fereşte de ele, ci doreşte să vorbească cu ele, are
încredere în ele;
- în relaţiile cu copiii este deschis, dar copiii nu îl preferă (deşi acum în ultimele săptămâni am
văzut că sunt câţiva copii care se joacă zilnic cu el);
- Radu nu are atitudini agresive de respingere a de ceilalţi copii.

Metode de cunoaştere
- observaţia permanentă
- convorbirea
- metoda biografică
- testul

ETAPA a II-a

STABILIREA NEVOILOR SPECIFICE

Nevoia de apreciere a adulţilor asupra persoanei sale ,dându-i încredere în forţele proprii.
Nevoia de a-şi consuma într-un mod organizat energia pe care o are.
Nevoia de socializare, de integrare într-un grup pentru a stabili relaţii de prietenie cu ceilalţ
copii (pentru că Radu nu are prieteni foarte mulţi), poate a nu se considera „altfel”;
Nevoia de comunicare – legată de celelalte nevoi, pentru că trebuie să-şi convingă colegii că
nu este diferit faţă de ei.
Nevoia de a învăţa – o bună exprimare şi comunicare este legată de capacităţile intelectuale
ale lui Radu, care şi le poate dovedi în mare parte şi printr-un limbaj corespunzător;
Nevoia de afecţiune - Radu are nevoie să fie iubit, în ciuda tulburării pe care o are;
Nevoia de o imagine de sine mai bună pentru a-şi învinge reţinerea a de orice activitate,
timiditatea, de a căpăta încredere în forţele proprii şi a participa, astfel, activ la orice
activitate realizată în grădiniţă, dar şi în familie.

ETAPA a III-a
PLAN DE INTERVENŢII

Obiective de realizat de către copil şi acţiuni ce trebuie urmate pentru realizarea

obiectivelor:
*dezvoltarea capacităţii de autocontrol şi autoevaluarea progreselor ;
*încurajarea relaţiilor de prietenie ,de încredere reciprocă;
*dezvoltarea abilităţilor de exprimare a emoţiilor pozitive;
*utilizarea tehnicilor de recompensare imediată;
*îmbunătăţirea abilităţilor de luare de decizii şi de finalizare a activităţilor;
*educarea independenţei în acţiune ,a iniţiativei în desfăşurarea activităţilor;
*constituirea unui stil propriu de învăţare.

 A)”Gândeşte-te cum eşti şi desenează cum vrei să fii”

- oferă copilului ocazia de a reflecta;
- încurajează autocunoaşterea copilului

METODE FOLOSITE: - reflexia ;

- dezbaterea în perechi;
- realizarea de desen.

 B)”Vrei să fii prietenul meu”

ACTIVITĂŢI PROPUSE:
- integrarea în jocuri de echipă cu ceilalţi copii; (Domino ,Loto ,Şah în imagini)
- realizarea de lucrări colective; (Cartierul în care locuiesc, Parcul de joacă)
- rezolvarea unor jocuri puzzle în cooperare cu ceilalţi copii;
- cum te-ai simţi participând la aceste activităţi?(discuţii cu educatoarea).

METODE FOLOSITE :- învăţarea prin descoperire;

- jocul de rol;
- autoevaluarea ;
- imageria mentală;
 - activităţi ludice de relaxare ;
- comentarea unor texte şi imagini.

 C)”Şi eu sunt la fel de bun”

„Rezolv toate sarcinile primite în timpul propus.”
- activităţi de analiză a modului de realizare a sarcinilor (discuţii libere);
„Cum te-ai simţit astăzi când ai realizat aceste activităţi?” (discuţie cu educatoarea)
METODE FOLOSITE :- învăţarea prin cooperare;
- învăţarea experimentală;
- vizualizarea creativă;
- călătoria;
- jocul de rol;
- autoevaluarea;
 D)”Ce mi-a plăcut astăzi la grădiniţă sau acasă ?”
ACTIVITĂŢI PROPUSE:
- discuţie cu educatoarea;
- desenează ce ţi-a plăcut ;
- jucăria preferată;
- prietenul cel mai bun;
- jocuri colective.
METODE FOLOSITE:
- reflexia;
- vizualizarea reflexivă;
- metode de comunicare şi facilitare a interacţiunii(Îmi place aceasta pentru că...);
- autoevaluarea (Cum te-ai simţit după aceste activităţi?);
- imageria mentală.

 E)”Dacă aş fi educatoarea grupei aş realiza....

Discuţie cu educatoarea pentru a fi capabil de a lua decizii ,de a avea iniţiativă.
ACTIVITĂŢI PROPUSE
- rol de lider în jocurile de rol ;
- sarcină de care să răspundă numai el(ordine la bibliotecă ,completarea calendarului naturii) ;
- terapie prin joc ;
- învăţarea de abilităţi pentru interacţiune;
- consiliere individuală.

METODE FOLOSITE
- jocul de rol;
- reflexia;
- autoevaluarea;
- călătoria;
- comentarea de imagini;

 F)”Ce am învăţat participând la aceste activităţi?”

„Cum mă simt acum?”
„Ce voi face de acum?”

ACTIVITĂŢI PROPUSE
- de autoevaluare;
- discuţii cu educatoarea;
- realizare de desene;
- discuţii cu părinţii împreună cu Radu;

METODE FOLOSITE
- dezbaterea în grup;
- autoevaluarea ;
- problematizarea ;
- punerea în situaţie;
- completarea de scale;
- completarea de fişe de evaluare.
  G) JURNALUL PRACTICILOR POZITIVE
- data
- Ce a făcut bine
- Cum a reacţionat după fiecare discuţie
- Cum a reacţionat educatoarea
- Reacţia educatoare

PRINCIPII FOLOSITE ÎN REALIZAREA ACESTEI STRATEGII

- de folosit experienţa acumulată;
- reducerea negativismului;
- angajarea activă în procesul de învăţare;
- crearea unei atmosfere în care să fie posibile erorile şi greşelilor;
- crearea unei atmosfere propice dintre participanţii la procesul de instruire;
- motivarea procesului de învăţare practicat;
- trecerea gradată de la învăţarea deprinderilor simple la cele complicate;
- posibilitatea autoevaluării;
- folosirea feedback - ului ca metodă de evaluare continuă;
- reducerea stresului;
- încurajarea de soluţii proprii;
- terapie şi asistenţă în situaţii de criză.

SFATURI PENTRU PĂRINŢI:

- petrecerea timpului alături de copilul lor
- întocmirea unei liste de reguli împreună cu copilul şi respectate de copil şi familie;
- folosirea recompenselor :laude ,mângâieri...;gen” Mărul cu mere”(fiecare acţiune pozitivă să fie
recompensată cu câte un măr aşezat în pom ,iar dacă greşeşte să ia mărul);
- a nu se supradimensiona greşeala sau comportamentul ;
- stabilirea unor pauze între acţiuni;
- supravegherea constantă;
- atenuarea focalizării excesive pe comportamentele problematice;
- însuşirea anumitor abilităţi de relaţionare şi asumarea responsabilităţilor pentru comportamentul
copilului;
- întocmirea unor reguli de către copil , educatoare, părinţi ,evitându-se negaţia
ex. „Joacă-te fără zgomot”, „Aşteaptă-ţi rândul”” Poţi vorbi fără să strigi”
„Mai încet cu alergatul”